UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

Administrație Publică, Anul I, Sem. I

Atribuțiile autorității
administrației publice la nivel
local

Conf. Univ. dr. Liana Teodora PASCARIU

Student
Doru Grigore Tănăselea

SUCEAVA, 2019
 Considerații cu privire la organizarea administrației publice locale

În conținutul Constituției României din 1991 sunt prevăzute reglementările esențiale care se
referă la autoritățile comunale, orășenești și, respectiv, județene, autoritățile statale de la nivelul
județelor, precum și principiile care stau la baza raporturilor dintre acestea. În aceiași ordine de idei,
să reamintim că Legile nr. 215/2001, 70/1991, respectiv 67/2004 vin să detalieze reglementările
constituționale în acest domeniu, prevederile lor fiind în consens nu numai cu principiile și
exigențele democratice ale statului de drept, ci și cu legislația din țările Comunității Europene.
Dar în ce constă administrația publică locală? Referindu-ne la administrația publică centrală,
am definit-o ca fiind totalitatea organelor de specialitate ale administrației publice constituite în
vederea realizării, sub conducerea Guvernului, a intereselor generale ale societății, la nivel național.
Pornind de la aceste elemente definitorii, putem afirma că administrația publică locală se constituie
din totalitatea autorităților cu competență generală sau specială, chemate să satisfacă cerințele și
interesele generale ale populației unei unități
administrativ – teritoriale (județ, comună, oraș). Este de la sine înțeles că, spre deosebire de
administrația publică centrală, care are competențe și atribuții la nivelul întregii țări, cea locală are
competență numai în limitele unității administrativ – teritoriale în care funcționează, deci numai în
cazul circumscripției respective.
Întrucât teritoriul României, potrivit Constituției, este organizat, din punct de vedere
administrativ, în comune, orașe și județe, este normal ca administrația publică locală să fie
organizată și să funcționeze la nivelul acestor unități administrativ – teritoriale.
După cum administrația publică centrală își realizează sarcinile prin servicii publice
specifice, chemate să satisfacă interesele generale ale societății la nivel național, și administrația
publică locală – în cadrul unității administrativ – teritoriale, își realizează sarcinile prin servicii
proprii sau descentralizate cu atribuții corespunzătoare la nivelul comunei, orașului și al județului.
Ca urmare a caracterului unitar al statului, se înțelege că între cele două categorii de
administrații publice (centrală și locală) sunt legături firești, dar și unele delimitări. Elementul
determinant al acestor delimitări constă în faptul că, la baza organizării și funcționării administrației
publice locale stă, așa cum prevede Constituția, principiul autonomiei locale.
În comune și orașe, administrația publică locală se realizează prin consiliile locale și primarii
aleși conform legii, aceste instituții alcătuind autoritățile administrației publice locale, prin care se
realizează, de altfel, și autonomia locală. Având în vedere prevederile articolului 119 din
Constituție, potrivit cărora administrația publică din unitățile
administrativ – teritoriale, comune, orașe și județe, sunt organizate pe principiul autonomiei locale,
rezultă că și la nivelul județelor, consiliile județene,în calitate de autorități ale administrației publice,
realizează autonomia locală în județe.
Din cele de mai sus, rezultă că prin noțiunea de administrație publică înțelegem activitatea
pe care o desfășoară autoritățile administrativ – teritoriale organizate pe baza principiului
autonomiei locale.
Acest principiu fundamentează și raporturile dintre autoritățile comunale (orășenești) sau,
după caz, județene, constituite, în mod democratic, de electorat, pe de o parte, și, respectiv,
autoritățile statale – guvernamentale sau departamentale -, existente în teritoriu. Funcționând ca
servicii publice descentralizate în unitățile administrativ– teritoriale, acestea realizează, la rândul
lor, o seamă de sarcini ale administrației publice locale.
Autorităţile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune,
oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneşti şi municipale, ca autorităţi
deliberative, şi primării, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile
prevăzute de legea privind alegerile locale.
Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile
locale nr.67/2004, şi funcţionează ca autorităţi ale administrației publice locale care rezolvă
treburile publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.
În fiecare judeţ se constituie un consiliu judeţean, ca autoritate a administrației publice
locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean este ales în condiţiile Legii
privind alegerile locale nr.67/2004, iar autoritatea executivă este asigurată de un preşedinte, ales
dintre consilierii judeţeni. Consiliile judeţene şi consiliile locale sunt alese pe baza scrutinului
de listă, în timp ce primarii sunt aleşi pe baza scrutinului uninominal.
Consiliul local sau consiliul judeţean, precum şi primarul ales în cursul unui mandat, ca
urmare a dizolvării consiliului local sau judeţean, respectiv a vacanţei postului de primar,
încheie mandatul precedentei autorităţi a administrației publice locale. Consiliul local sau
consiliul judeţean, precum şi primarul, aleşi în urma organizării unor noi unităţi administrativ -
teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, îşi
exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.
 CONSILIUL LOCAL

Consiliul local este o autoritate colegială a administrației publice locale, aleasă în

vederea soluţionării problemelor de interes local ale comunei, oraşului sau municipiului.
Constituirea, competenta si funcționarea.
Dacă în varianta inițială a Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale doar consiliile locale au
fost alese prin vot direct, consiliile județene fiind alese prin vot indirect, Legea nr. 24/1996 de
modificare si completare a Legii nr.70/1991 va generaliza principiul alegerii directe si pentru
consiliile județene.
(1) Constituirea consiliilor locale se face in termen de 25 de zile de la data desfășurării
alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleși si validați in funcție se face de către prefect , in
maximum 5 zile de la pronunțarea hotărârii de validare, in condițiile art.30. la ședința de constituire
participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul sau, după caz, candidatul declarat
câștigător la alegerile pentru funcția de primar.
(2) Ședința se desfășoară in condiții legale daca participa cel puțin majoritatea consilierilor
locali aleși si validați. In cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, ședința se va organiza,
in aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare reunirea
nu este legal constituita, se va proceda la o noua convocare de către prefect, peste alte 3 zile, in
aceleași condiții.
(3) In situația in care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza
absentei nemotivate a consilierilor locali, instanța va declara vacante, prin hotărâre, locurile
consilierilor locali aleși, care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele trei convocări. Sesizarea
instanței se face de către prefect in maximum 3 zile de la data ședinței, pe baza procesului verbal al
ședinței, întocmit de secretarul unității administrativ-teritoriale. Hotărârea instanței se pronunță in
maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului si poate fi atacata cu recurs la instanță
competenta. In cazul in care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi
ocupate cu supleanții înscriși pe listele de candidați respective, potrivit legii, se organizează alegeri
parțiale pentru completare, in termen de 90 de zile.
(4) Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai in vârsta consilier local, ajutat
de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistenta de specialitate a secretarului unității administrativ-
teritoriale, care întocmește procesul-verbal al ședinței.
 (5) Absenta consilierilor locali de la ședință de constituire este considerata motivata daca se
face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forță majora care
au făcut imposibila prezenta acestora.'
Consiliul este considerat legal constituit daca majoritatea consilierilor locali validați au
depus jurământul.
După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sai, prin votul
deschis al majorității consilierilor in funcție, un președinte de ședință, pe o perioada de cel
mult 3 luni, pentru a conduce ședințele consiliului si a semna hotărârile adoptate de acesta.
Această autoritate deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţilor locale şi
hotărăşte, în limitele legii, cu privire la modul de realizare a acestora, fără vreun amestec din
partea autorităţilor administrației publice judeţene sau altor autorităţi.
Compunerea consiliului local. Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleşi
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind
alegerile locale nr.67/2004.
Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în
funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportată de institutul Naţional de Statistică şi
Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului
care precedă alegerile. În consecinţă,un consiliu local poate avea între 9 şi 27 de consilieri, iar
Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 31 de consilieri.
Consiliile locale sunt alese pe baza reprezentării proporţionale, în cadrul unui scrutin de
listă.Pentru a fi ales în consiliul local, candidatul trebuie să îndeplinească unele condiţii
Consiliul este considerat legal constituit daca majoritatea consilierilor locali validați au
depus jurământul.
După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sai, prin votul
deschis al majorității consilierilor in funcție, un președinte de ședință, pe o perioada de cel
mult 3 luni, pentru a conduce ședințele consiliului si a semna hotărârile adoptate de acesta.
Această autoritate deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţilor
locale şi hotărăşte, în limitele legii, cu privire la modul de realizare a acestora, fără vreun
amestec din partea autorităţilor administrației publice judeţene sau altor autorităţi.
Compunerea consiliului local. Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali
aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea
privind alegerile locale nr.67/2
 Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în
funcţie de populaţia comunei sau a oraşului, raportată de institutul Naţional de Statistică şi
Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului
care precedă alegerile. În consecinţă,un consiliu local poate avea între 9 şi 27 de consilieri, iar
Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 31 de consilieri.
Pentru a fi ales în consiliul local, candidatul trebuie să îndeplinească unele condiţii
stabilite de Constituţie şi de Legea nr.67/2004 privind alegerile autorităţilor administrației publice
locale. Condiţiile de eligibilitate sunt cumulative şi privesc:
• cetăţenia română;
• calitatea de alegător;
• vârsta de cel puţin 23 ani, până în ziua alegerilor, inclusiv;
• domiciliul în unitatea administrativă pentru al cărui consiliu local candidează;
• nu pot fi aleşi cei cărora, potrivit art. 37, alin. 3 din Constituţia României, le este interzisă
asocierea în partide politice şi anume: judecătorii Curţii Constituţionale, avocatul poporului,
magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii, precum şi alte categorii de funcţii stabilite prin lege
organică;
• să nu fie condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcţii politice,
juridice sau administrative, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, pentru alte
infracţiuni intenţionate, dacă nu a fost reabilitat.
Condiţiile de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depunerii candidaturii în alegeri, mai
puţin vârsta care poate fi împlinită până în ziua alegerilor, inclusiv.
Validarea consilierilor în funcţie. Validarea alegerii consilierilor se face de către
judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat
de preşedintele instanţei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile
de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condiţiile legii, şi se judecă în şedinţă publică, fără
citarea părţilor, de urgenţă şi cu precădere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotărâre
executorie.
Suspendarea mandatului de consilier local. Mandatul de consilier local se suspendă de
drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se
comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului, care, prin ordin, constată
suspendarea mandatului.
 Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute mai sus. Ordinul de suspendare
se comunică de îndată consilierului local. În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost
suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.
Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept,
înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:
a) demisie
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare
a reorganizării acesteia;
d) lipsă nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive,
cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;
f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă
de libertate;
g) punerea sub interdicţie judecătorească;
h) pierderea drepturilor electorale;
h) pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor
naţionale pe a cărei listă a fost ales (se aplică şi viceprimarului);
i) deces.
Atribuţiile consiliului local. Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii,
în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor
autorităţi publice, locale sau centrale.
Funcţionarea Consiliilor Locale. Comisiile de specialitate. După constituire, consiliul
local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri
ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar. Comisiile analizează şi
avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. Activitatea acestora se desfăşoară
în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
local respectându-se configuraţia politica rezultată în urma alegerilor locale.
 Preşedintele de şedinţă al Consiliului local. După declararea ca legal constituit,
consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii
consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va
conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta. Consilierul local ales în
condiţiile de mai sus poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din
numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali în funcţie.
Şedinţele consiliului local
Consiliul local îşi exercită mandatul de 4 ani de la data constituirii până la data declarării
ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar,
la convocarea primarului. De asemenea, se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea
primarului sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului.
Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unităţii
administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile
înainte de şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziţie
consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. În caz de forţă majoră şi de maximă
urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte
situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local, convocarea
consiliului local se poate face de îndată. În toate cazurile, convocarea se consemnează în
procesul-verbal al şedinţei.
Actele consiliului local. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă
hotărâri. Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de
cetăţeni. Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi iniţiată de unul sau de mai mulţi cetăţeni
cu drept de vot, dacă acesta este susţinut prin semnături de cel puţin 5% din populaţia cu drept de
vot a unităţii administrativ-teritoriale respective. Redactarea proiectelor se face de cei care le
propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul
aparatului de specialitate al primarului.
În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul adoptă hotărâri (art. 46(1)), cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare
şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate. Adoptarea hotărârilor se face prin vot
deschis sau prin vot secret, după cum decide consiliul.
 Hotărârile cu caracter individual, cu privire la persoane, vor fi luate, întotdeauna, prin vot
secret, cu excepţiile prevăzute de lege.
Dizolvarea consiliului local. Sancţiunea încălcării dispoziţiilor legale sau a blocajului
instituţional în care consiliul local se poate afla la un moment dat este dizolvarea. Consiliul local
se dizolva de drept sau prin referendum local (art.58 alin. 1).
Dizolvarea de drept. Consiliul local se dizolvă de drept în trei cazuri:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutive;
b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o hotărâre;
c) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se
poate completa prin supleanți.
 CONCLUZII

Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, conform reglementărilor stabilite de Constituţia României revizuită şi
republicată şi de Legea nr. 215/2001 privind alegerile locale, republicată în Legea nr.67/2004,
modificată şi completată.
Potrivit Constituţiei, funcţiile şi demnităţile publice, civile şi militare pot fi ocupate, în
condiţiile legii de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român
garantează egalitatea de şanse între bărbaţi şi femei pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
Tot în Constituţia revizuită se stipulează că în condiţiile aderării României la Uniunea
Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a
fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza
scrutinului de listă, iar primarii comunelor şi oraşelor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot
exprimat pe baza scrutinului uninominal.
In Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale sunt stabilite norme specifice care
determină calitatea de alegător cât şi cea de eligibil.
Astfel, referitor la calitatea de alegător se prevede:
- Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri
politice sau profesie, exercită, în mod egal, drepturile electorale;
- Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc
această vârstă în ziua alegerilor;
- Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea consiliului local, a
primarului, a consiliului judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
- Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea
administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.
- Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-
teritorială cu cel puţin 6 luni înaintea alegerilor, îşi vor exprima dreptul de vot în unitatea
administrativ-teritorială respectivă.
Referitor la dreptul de a fi ales consilier sau primar se precizează:
- Beneficiază de acest drept cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua
alegerilor inclusive, vârsta de 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide
politice;
- Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-
teritoriale în care urmează să fie aleşi.
Nu pot alege:
 1. alienaţii sau debilii mintali puşi sub interdicţie;
2. persoanele lipsite de drepturile electorale pe perioada stabilită prin hotărâre
judecătorească.
Nu pot fi aleşi:
1. cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin 3 din Constituţie (art. 40
(3): nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii
poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, polițiştii şi alte categorii de funcţionari
publici stabilite prin lege organică);
2. alienaţii sau debilii mintali puşi sub interdicţie şi persoanele lipsite de drepturile
electorale pe perioada stabilită prin hotărâre judecătorească.
Candidaturile pentru consiliile locale şi judeţene, cât şi pentru primar se propun de
partide politice sau alianţe politice constituite conform Legii partidelor politice. Se pot depune şi
candidaturi independente sau de către alianţe electorale, în condiţiile Legii nr. 67/2004.
Alianţele electorale se pot constitui între partidele politice sau alianţe politice la nivel
judeţean sau local. Partidele politice din alianţele politice sau din alianţele electorale pot
participa la alegeri numai pe listele alianţelor.
O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi pentru o singură funcţie de
primar.
O persoană poate candida atât pentru funcţia de consilier cât şi pentru cea de primar.
Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri
stabilit potrivit Legii administraţiei publice cu până la un sfert din numărul mandatelor.

BIBLIOGRAFIE:
1. Pascariu Liana Teodora, Bazele juridice ale administratiei publice, Curs
Administratie Publica , I.D.
2. Preda Mircea, Tratat elementar de drept administrativ român, Ed.”Lumina Lex”,
Bucuresti, 1996;
3. Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, Editura C.H.Beck, vol. I,
ed. a-II-a,București, 2000