1.

Principiul de construcţie şi funcţionare al motorului asincron trifazat (MAT)

Ma[ina asincron\ (de induc]ie) este o ma[in\ de c.a. a c\rei func]ionare are la
baz\ câmpul magnetic învârtitor trifazat. Tura]ia rotorului ma[inii asincrone, n este
diferit\ de tura]ia câmpului magnetic învârtitor, n1 din întrefierul s\u [i variaz\ în func]ie
de sarcin\ (se presupune tensiunea la borne [i frecven]a acesteia constante). Ma[ina
asincron\ este ma[ina cea mai utilizat\ în ac]ion\rile electrice, în special în regim de
motor asincron trifazat, datorit\ pre]ului de cost sc\zut, siguran]ei în exploatare,
randamentului ridicat, exploat\rii simple; se fabric\ în game foarte largi de puteri,
tensiuni, tura]ii, execu]ii constructive, mod de ventila]ie.

Elemente constructive. M\rimi nominale

P\r]ile principale ale unei ma[ini asincrone sunt statorul, 1 [i rotorul, 2

(Fig.1), ale c\ror miezuri (arm\turi) feromagnetice sunt confec]ionate din tole de o]el
electrotehnic

Fig.1
zolate între ele, pentru limitarea curen]ilor turbionari. Miezul statoric, fixat în interiorul
unei carcase de font\ sau aluminiu, 1, are forma unui cilindru gol, 2, cu crest\turi
longitudinale, uniform distribuite la interior. În aceste crest\turi este dispus\ o înf\[urare
trifazat\,7, într-un strat sau dou\ straturi (de regul\, cu pas scurtat), cele trei bobine
având axele decalate una în raport cu cealalt\ cu un unghi de 2/3 rad. Capetele
înf\[ur\rii sunt scoase la placa de borne, a ma[inii; circuitul trifazat statoric poate fi
conectat în stea sau în triunghi. Rotorul, are forma cilindric\, miezul s\u , 3, fiind fixat,
direct sau prin intermediul unui butuc, pe arborele, 4, al ma[inii, suspendat pe dou\
lag\re, 11, montate în scuturile frontale, 10. Miezul rotoric este prev\zut spre exterior
cu crest\turi longitudinale uniform distribuite, în care se introduce înf\[urarea indus\.
5,6- inele şi perii în cazul MAT cu rotor bobinat;
8- înfăşurarea rotorică în cazul MAT cu rotor bobinat;
9- ventilator montat pe arbore , pentru răcire.
Se deosebesc două tipuri de MAT, funcţie de varianta constructivă a rotorului:

a) Ma[ini asincrone cu rotorul bobinat (cu inele), (Fig.2a,b,c), care au plasat\

în crest\turile rotorice o înf\[urare trifazat\, 1, executat\ din conductoare izolate, analog
cu înf\[urarea statoric\, având acelasi num\r de poli p ca [i aceasta. Capetele înf\[ur\rii
rotorice (legat\ totdeauna `n stea) sunt conectate la trei inele de contact metalice, 2,
fixate pe arborele 3, izolate între ele [i fa]\ de arbore; pe fiecare inel calc\ o perie fix\
din grafit metalizat, de la care sunt scoase leg\turi la placa de borne a ma[inii. Schema
electric\ [i semnul conven]ional ale motorului asincron cu rotorul bobinat sunt
prezentate, în fig.3.b, respectiv c; bornele înf\[ur\rii rotorului se conecteaz\, prin
sistemul inele de contact-perii, la reostatul de pornire Rp (§”Pornirea MAT” ).

Fig.2
b) Ma[ini asincrone cu rotorul în scurtcircuit, (Fig.3, Fig.4, Fig.5), la care în
crest\turile rotorice, se introduc bare neizolate de cupru sau aluminiu, scurtcircuitate la
capete de dou\ inele din acela[i material. Înf\[urarea rotoric\ din bare de aluminiu se
ob]ine prin turnare; odat\ cu barele din crest\turi [i inelele de scurtcircuitare se toarn\ [i
aripioarele de r\cire prinse de p\r]ile frontale ale inelelor. Ansamblul format de bare [i
de inele prezint\ forma unei colivii (colivie de veveri]\) - fig. 4.b. Dup\ forma
crest\turii, rotorul ma[inii asincrone în scurtcircuit poate fi: cu colivie simpl\, dubl\ [i
cu bare înalte (Fig.4, c, d, respectiv e). Forma crest\turilor [i barelor circuitului rotoric
influen]eaz\ caracteristicile de pornire ale motorului. Schema electric\ [i semnul
conven]ional ale motorului cu rotorul în scurtcircuit sunt cele din fig.5, a, sau b.
 Fig.4

Fig.5
Indiferent de tipul constructiv al ma[inii asincrone trifazate, întrefierul este
constant [i are valori cuprinse între (0,3 - 0,35)mm la cele de puteri mici [i între (1 - 1,5)
mm la cele de puteri mari.
Pe pl\cu]a ma[inii sunt notate datele nominale:
- puterea util\, Pn(kW),
- tensiunea de linie U1(V),
- schema de conexiune a înf\[ur\rii statorice - stea (Y) sau triunghi (),
- curentul de linie în circuitul statoric I1(A),
- frecven]a tensiunii de alimentare f1(Hz),
- tura]ia n(rot/min),
- factorul de putere cos [i randamentul .
 2. Principiul de func]ionare al motorului asincron trifazat

Înf\[urarea trifazat\ statoric\, distribuit\ uniform în crest\turi, cu fazele

decalate cu 2/3 rad., conectat\ în stea sau în triunghi este alimentat\ cu un sistem
trifazat simetric de tensiuni, de pulsa]ie 1 = 2f1 , iar înfăşurarea rotorică este în circuit
închis. Curen]ii produ[i de tensiunile de alimentare în înf\[urarea statoric\ - ce constituie
un receptor trifazat echilibrat - alc\tuiesc un sistem trifazat simetric. Drept urmare,
înf\[urarea statoric\ creeaz\ un câmp magnetic învârtitor trifazat circular, B care
rote[te cu tura]ia:
1 2f 1 2n1 60 f1
1    , unde n1  , (5.1)
p p 60 p
numit\ tura]ie de sincronism ; unde p reprezint\ num\rul de perechi de poli ai ma[inii,
acela[i pentru înf\[ur\rile statoric\, respectiv rotoric\, iar f1 - frecven]a tensiunii de
alimentare.
Câmpul magnetic învârtitor intersectez\ în mişcarea sa (baleiază) atât
conductoarele înf\[ur\rii statorice cât [i ale înf\[ur\rii rotorice şi produce în aceste
înfăşurări t.e.m. prin fenomenul de inducţie electromagnetică dinamică. Dac\
înf\[urarea rotoric\ este în circuit închis, t.e.m. induse determin\ curen]i care
interac]ioneaz\ cu câmpul magnetic învârtitor, producând forţe electromagnetice asupra
conductoarelor, respectiv cuplul electromagnetic.
ec  (v  B) dl
f c  i (dl  B)
Cuplul electromagnetic antreneaz\ rotorul în sensul câmpului învârtitor [i
tura]ia motorului cre[te pân\ la o valoare n foarte apropiat\ de tura]ia de sincronism n1,
totdeauna mai mic\ decât aceasta, n < n1. Dac\ rotorul motorului asincron s-ar roti cu
tura]ia de sincronism, el ar fi într-o pozitie relativ\ fix \ fa]\ de cîmpul învârtitor [i
t.e.m. induse, curen]ii din circuitul rotoric [i cuplul electromagnetic ar avea valorile
egale cu zero.
Diferenţa dintre tura]ia n1 a câmpului învârtitor [i tura]ia n a rotorului se
caracterizeaz\ prin coeficientul de alunecare (alunecarea) care se defineşte prin rela]ia:
n n
s 1 100 % (5.2)
n1
[i se poate exprima în procente.
Pentru tura]ii n ale rotorului cuprinse între 0 [i n1, ma[ina dezvolt\ un cuplu
electromagnetic în sensul câmpului învârtitor, func]ionând în regim de motor, regim în
care s  (0, 1 (s = 1 în momentul pornirii, când n = 0). Acesta este regimul cel mai
frecvent utilizat al ma[inii asincrone.