Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IN MUNCA
PREVEDERI GENERALE
Ori ce persoană care desfăşoară activităţi, permanent sau în stagiu, este obligatoriu
să se autodeclare conducătorului locului de muncă, în cazul în care prezintă semne de
îmbolnăvire, conducătorul locului de muncă interzicându-i accesul la locul de muncă.
Acţiunile de curăţenie şi dezinfecţie se vor desfăşura zilnic ( de două ori pe zi şi ori
de câte ori este nevoie) şi periodic .
Pavimentele, pereţii şi mobilierul din fiecare încăpere vor fi dezinfectate zilnic.
3
UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL
Activităţile de prelucrare automată a datelor vor fi planificate si organizate astfel
încât activitatea zilnică in faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi.
În cazul în care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune
utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze
suplimentare faţă de cele obişnuite (7,5 - 10 minute la fiecare oră, sau o pauză de 15- 20
minute la fiecare două ore, iar timpul total de lucru la video-terminale să nu depăşească 6
ore/zi).
Amenajarea posturilor de muncă intr-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se
asigure:
- accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la locul de muncă;
- accesul rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului,
!a poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii in desfăşurare
sau cu o întrerupere minimă;
- un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de
comunicare intre indivizi şi de intimitate.
Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi
pentru care nu au instruirea necesară.
Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul.
Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la
pământ.
Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defecţiune.
Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o
defecţiune a acestuia.
Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere
autorizat.
Punerea in funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după
ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia confirmă in scris că
echipamentul respectiv este in bună stare de funcţionare.
La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot
conduce la incendii.
În timpul lucrului cu video-terminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi.
Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la
tablouri electrice, prize, fişe, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii
de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice.
Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul
autorizat in acest scop.
La încheierea programului de lucru, se vor lua măsuri de deconectare a tuturor instalaţiilor
electrice: iluminat, scoatere din priza a aparaturii utilizate (maşini de calcul sau marcat,
reşouri, fierbătoare, veioze etc.). Se vor face verificări asupra lichidării oricăror surse de foc.
Această operaţiune revine ultimului lucrător care părăseşte încăperea.
Activitatea la video-terminale se caracterizează prin existenţa unor FACTORI DE RISC
care pot determina efecte negative asupra organismului uman. Factorii de risc se împart în
:
Factori fizici ai mediului de muncă
- microclimatul nefavorabil
- ambianţa sonoră
- ambianţa luminoasă
- radiaţii electromangnetice ionizante si neionizante
Riscul de electrocutare
REGULI CARE TREBUIESC RESPECTATE IN TIMPUL EFECTUARII EXERCITIILOR:
6
CONSECINŢELE POSIBILE ALE NECUNOAŞTERII ŞI
NERESPECTĂRII LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN VIGOARE
7
Decesul reprezintă consecinţa cea mai gravă a unui accident de muncă. Spre
deosebire de incapacitatea de muncă şi de invaliditate, în cazul decesului nu este afectată
numai integritatea organismului, ci însăşi viaţa omului. Un accident de muncă poate fi
considerat mortal, chiar dacă decesul a survenit după un interval de timp, cu condiţia să se
confirme în baza unui act medico - legal, că acesta s-a produs drept consecinţă a accidentului.
BOALA PROFESIONALĂ este afecţiunea ce se produce ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzată de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului
de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în
procesul de muncă.
Clasificarea bolilor profesionale. Aceasta se face după mai multe criterii:
După natura factorului nociv care le-a generat, există următoarele grupe:
- neoplazii;
- boli şi modificări hematologice non-maligne;
- afecţiuni psihice şi comportamentale;
- boli neurologice;
- boli ale analizatorului vizual;
- boli ale analizatorului auditiv;
- boli ale aparatului cardio-vascular;
- boli ale aparatului respirator;
- boli ale ficatului;
- boli ale pielii şi ţesutului subcutanat;
- boli ale sistemului musculo-scheletal şi ale ţesutului conjunctiv
- boli ale aparatului excretor;
- boli profesionale cauzate de expunerea la agenţii fizici neclasificate
anterior;
- boli infecţioase şi parazitare;
- intoxicaţii acute, subacute şi cronice profesionale şi consecinţele lor;
- boli legate de profesiune;
- alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).
INTOXICAŢIA ACUTĂ PROFESIONALĂ se declară, se cercetează şi se înregistrează
atât ca boală profesională, cât şi ca accident de muncă.
8
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,
INTERVENTIE
GENERALITATI
OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a
mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere,
neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de
aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor
OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol
9
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de
prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor
periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta
situatie
10
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta
pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a
masurilor generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si
mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare a
personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de
stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu, mijloacelor
de salvare si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe
nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi
11
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica,
etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii,
prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii
de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau sisteme de
evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor
economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile
de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa
constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu
apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de
siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata
durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si
cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in
conditii de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii
incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile
acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite si
auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la
punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de
control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de
incendiu, posturi telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu(cortine
metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de
inchidere a golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si
iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz
de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
-
CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a
persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune,
socuri si uzura
12
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade
inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea
inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau vor fi
ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace sau
grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii
luminoase)
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de
cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva
sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si
alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie,
un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de
lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste
mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un
numar suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate
pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele
de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra
unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau
evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza
manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate
utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si
specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.
13
PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor indicate mai
jos:
a)oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rănit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
Personalul instruit este obligat sa intervină fara alta dispoziţie, imediat ce apare o astfel de
situaţie si sa acţioneze rapid si corect, neluand nici o măsura ce ar putea avea urmări vătămătoare
tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă următoarele
acţiuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafrlc;
- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii
curentului, electocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa;
- in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor :
"In primai rând sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vătămătoare tratamentului ce se
aplica ulterior acestor masuri.
Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se acorda
primul ajutor, organizând concomitent transportul acestuia.
Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare.
In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta sa-si fi
revenit.
La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting următoarele situaţii:
- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic;
- răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si
imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rănitul fiind transportat
la medic, care va face intervenţiile necesare.
Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru
a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite cu noroi.
In căzul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si săpun,
14
folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate;
- se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice;
- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile cu alifii.
Spălarea ranilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de către
persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip sau pamant
mai adânc in rana, ingreunand operaţia de curăţire ce urmează a fi / făcuta de medic sau infirmier
si putând deci determina infectări ale rănii;
- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana, îndepărtarea cheagurilor de sânge poate
provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
- nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de iod.
Rănile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rănilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de
sânge de culoare inchisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu aprins si
tasnind sacadat,
In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica importanta,
se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la infecţie
sau cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa se
oprească scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie cu
ajutorul mâinilor, fie a unui garou sau a unui tifon răsucit.
Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat strangularea
arterei sa se facă pe osul cel mai învecinat
Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera este
cuprinsa intre doua oase si operaţia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon răsucit) este
o operaţie periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate conduce deci la
cangrena si amputare.
Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp indelungat Se va face slăbirea lui din 20 in 20
de minute, iar in cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura.
După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului
(tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezintă răniri insotite de hemoragii, i se va aplica următorul tratament,
in completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de încălzire;
- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde.
Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa, care
se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul punct
sanitar.
Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
15
căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea
puternica a narii care sângerează, capul tinandu-se drept, după un minut se va slabi foarte mult
aceasta compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara
sângerânda un tampon cu antipirina si se continua apăsarea,
Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In
aceasta situaţie nu se va întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar
specializat.
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă de
hipertensiune, sunt obeze sau in vârsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după faptul ca
accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi acoperit
si se va proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mănânce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand, următoarele
masuri:
- sa nu mişte accidentatul;
- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura deschisa
sau inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor va
prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului fracturat si
ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face
imobilizarea:
- se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
- fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave;
- exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor, atât lateral,
cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si f dedesubtul
fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt -
glezna si laba piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt -
genunchiul si gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o eşarfa, cotul
fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care insa nu vor ocupa decât segmentut
fracturat al membrului.
Cotul rănit poate impiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu ajutorul eşarfei.
In acest caz, se va face imobilizarea totala a braţului.
In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie foarte
atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu întârziere de 2-3 ore
si deci cunoaşterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
16
- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas sî prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rănirea pielii de pe cap si fara sa curgă sânge pe
nas sau pe urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente
grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet,
pana va fî aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va
transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul
fracturat, acest mod de transport putând sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburări in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele
accidentatului printr-un bandaj strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in
poziţia şezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraţie ingreunata si dureri in timpul respiraţiei;
- eventuale urme de sânge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la membrele
inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxatie poate fî insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp. Nu se va face
nici o incercare de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va
transporta accidentatul fara eşarfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura mediului
ambiant, care apoi va fî încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata
poate fi zgâriata si se poate provoca astfel, o infecţie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la un
punct sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei.
Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie
dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit:
- se va apasă puternic in vecinătatea locului undu s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se
vor scurge câteva picaturi de sânge ;
- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă
sa se usuce la aer liber;
-daca rana prezintă o oarecare intindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o
compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte accidentatul
la acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezinte., aparent, nici o
gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane etc), daca nu este
dezinfectată corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa inlature toate
corpurile străine, imediat după primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct sanitar,
unde medicul va lua masurile necesare.
17
18