Plan Propriu de Securitate Drumuri

PLAN PROPRIU
DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE IN COMUNA GĂNEȘTI, JUDEŢUL MUREŞ”
Prezentul PLAN PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ se adresează activităţilor de reabilitare

drumuri care le desfăşoară personalul delegat al S.C. ASPHAROM S.R.L. şi are caracter de Normă Internă Obligatorie.
Legislaţia determinantă
 Legea 319/2006, Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă;
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă;
 H.G. nr. 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;
 Instrucţiuni proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă;
 Instrucţiunile de lucru.
Date de identificare
1. Numele Antreprenorului: S.C. ASPHAROM S.R.L.

2. Adresa: Targu Mures, Str. Barajului, Nr.17
3. Numele conducătorului unităţii: PETERANDERL WALTER
4. Telefonul conducătorului unităţii: 0265 268 731
5. Nr. lucrătorilor în şantier pe bază de tabel nominal şi act de identitate (anexa la prezentul plan)
6. Numele şi prenumele persoanei desemnate să conducă lucrările: RĂZVAN ILOVAN
7. Numele lucrătorului cu atribuţii în Securitatea şi Sănătatea în Muncă: SE-SSM
Plan propriu de securitate si sanatate pag. 1 din 52 pag.

CUPRINS
ASPECTE GENERALE.....................................................................................................................1
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ......................................................................................4
ILUMINAT. VENTILAŢIE...............................................................................................................4
ACCESUL ÎN SPAŢII FOARTE PERICULOASE........................................................................5
MANIPULAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR...........................5
SĂPĂTURI..........................................................................................................................................6
ORGANIZAREA ŞANTIERULUI....................................................................................................6
SĂPĂTURI LA SUPRAFAŢA SOLULUI........................................................................................9
EXECUTAREA BATARDOURILOR............................................................................................10
LUCRĂRI DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI...........................................................14
TRACTOARE ECHIPATE CU BULDOZERE............................................................................14
GREDERE TRACTATE ŞI AUTOGREDERE.............................................................................14
SCREPERE ŞI AUTOSCREPERE.................................................................................................15
EXCAVATOARE.............................................................................................................................16
COMPACTARE SI ASFALTARE DRUMURI.............................................................................18
REGULI PRIVIND ALIMENTAREA CU CARBURANT DIN CISTERNA MOBILĂ..........21

ASPECTE GENERALE
Secţiunea a II- a – Procesul tehnologic

Operaţiunile de taluzari, nivelari se vor face conform procesului tehnologic de lucru care se găseşte la şeful
punctului de lucru, respectându-se toate operaţiile în vederea eliminării riscurilor ce ar putea genera evenimente
nedorite.
Secţiunea a III-a – Riscuri previzibile
 lovire, rănire de către piesele grele: acces în zone cu pericol ridicat acces auto şi utilaje
 ruperea, dezechilibrarea legăturilor pentru sarcinile ridicate de macarale şi manevrarea cu mâna a
sarcinilor;
 căderi în goluri/cămine neacoperite, în şanţuri rezultate în urma săpăturilor, şi nesemnalizate;
 netaluzarea, neasigurarea şi/sau nesprijinirea pereţilor şanţurilor care sunt săpate
 trecerea prin zona de acţiune a mijloacelor de transport şi a utilajelor;
 cădere de obiecte (scule);
 electrocutare directă sau indirectă;
 nefolosirea echipamentului de protecţie asigurat.
 cădere de la acelaşi nivel (împiedicare, alunecare);
 rănire, lovire;
 căderi;
 căderi pe suprafeţe alunecoase;
 loviri de materiale;
 manipularea pentru fixare a maselor prea grele – afecţiuni dorsolombare;
Secţiunea a IV-a – Măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor
1. Accesul în şantier se va face pe la punctul de înregistrare a zilei de lucru, în general în mod grupat, a
întregii echipe. Personalul care intră în şantier se va înregistra la intrarea în şantier după cum prevăd
instrucţiunile coordonării de securitate şi sănătate în muncă (înregistrare la poartă, completare permis de
lucru în incinta şantierului, etc.). Căile de acces trebuie urmate şi respectate.
2. Nu va fi admis în şantier, în execuţie, personal muncitor, tehnic sau ingineresc, fără a avea efectuată vizita
medicală valabilă, pentru activitatea ce o desfăşoară.
3. Fişele de protecţie a muncii pentru personalul delegat să lucreze în şantier vor urma executanţi în şantier
şi vor sta la conducătorul locului de muncă.
4. Alcool şi drogurile sunt interzise cu desăvârşire în şantier. Nicio persoană care a consumat alcool sau
droguri şi care mai poate prezenta urme ale unor asemenea substanţe în circulaţia sanguină NU va fi
admisă în şantier. Acest lucru se va verifica, în acest sens existând posibilitatea de a se efectua teste prin
sondaj. Orice persoană care refuză testarea, sau care în urma testării va fi depistată cu urme de alcool,
droguri, sau alte substanţe incompatibile cu calitatea de angajat aflat în timpul programului de lucru – va
fi dată afară din şantier. Mâncarea trebuie consumată numai în cabinele destinate luării mesei.
Stingătoarele de incendiu din dotarea se vor atinge, acţiona şi se vor folosi numai în cazuri justificate.
5. Întreg personalul din şantier trebuie să-şi desfăşoare activitatea conform sarcinii de lucru primită
respectând instrucţiunile de lucru şi instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă.
6. Nu va fi permis accesul în şantier şi pe punctele de lucru adiacente şantierului fără echipament de
protecţie şi de lucru;
7. Echipamentul individual de protecţie trebuie purtat tot timpul. Minimul obligatoriu în şantier este:
a) Casca de protecţie;
b) Ochelari protecţie;

c) Încălţăminte protecţie (bombeu şi talpă cu inserţie de oţel – cizme sau bocanci);
d) Veste sau jachete în funcţie de anotimp;
e) Haine adecvate (salopete);
f) Vesta reflectorizantă.
8. Personalul care va fi găsită nepurtând Echipamentul Personal de Protecţie a Muncii corespunzător nu va fi
acceptat în şantier şi trimis acasă. Este interzisă utilizarea telefoanelor, a aparaturii cu căşti în incinta
şantierului, înafara celor dedicate producţiei.
9. La începerea programului de lucru, conducătorii formaţiilor de lucru, şefii de echipă, maiştrii, tehnicieni
sau inginerii, vor efectua instruirea privind specificul activităţilor zilei, instrucţiuni de lucru, evidenţierea
riscurilor specifice şi măsuri de combatere.
10. La începerea programului de activitate vor fi verificate toate uneltele, sculele, utilajele, mijloacele auto şi
alte mijloace de producţie, asupra stării de funcţionare şi nu se va lucra dacă acestea nu corespund din
punct de vedere al securităţii muncii. Nu vor fi admise în şantier autovehicule sau utilaje care prezintă
scurgeri de carburanţi, lubrifianţi, sau alte substanţe ce pot polua mediul înconjurător sau pot avea impact
direct sau indirect asupra acestuia.
11. Personalul cu funcţie de conducere (şefi de echipă, maiştri, tehnicieni, ingineri) vor verifica la începerea
programului starea echipamentului de protecţie şi de lucru, şi nu va permite accesul în şantier sau
desfăşurarea activităţii, fără echipament corespunzător.
12. Supravegherea de către conducători locurilor de muncă a personalului din execuţie se face permanent.
13. Nu vor fi stabilite fronturi de lucru cu un singur executant. Vor fi identificate de către conducătorii
locurilor de muncă toate pericolele tehnologice, de accidentare sau îmbolnăvire profesională ce pot apărea
sau exista la locul de muncă, şi vor fi aduse la cunoştinţa personalului din execuţie, la începerea
programului, sau ori de câte ori acestea apar în activitatea de execuţie.
14. Conducătorii locurilor de muncă vor stabili căile de acces în şantier cu menţionarea locurilor periculoase,
a golurilor, gropilor, cablurilor electrice sub tensiune, etc., în vederea eliminării la maxim a posibilităţilor
de producere de accidente sau îmbolnăviri profesionale.
15. Nu va fi admis accesul personalului la înălţime, dacă nu are efectuată vizita medicală pentru lucru la
înălţime.
16. Nu va fi permis accesul personalului la înălţime fără a fi dotat cu centuri de siguranţă, hamuri, cordeline
sau alte mijloace de protecţie impuse de locul de muncă respectiv. Conducătorii locurilor de muncă vor
urmări permanent personalul ce lucrează la înălţime, mai ales asupra modului de utilizare a
echipamentului de protecţie. Pe fiecare front de lucru se va numi o persoană prin Decizie, pentru
supravegherea lucrului la înălţime cu nacele, macarale, P.R.B.-uri şi alte mijloace şi utilaje pentru lucru la
înălţime.
17. Nu se vor utiliza piese, scule, utilaje, echipamente sau accesorii care nu sunt în stare bună de utilizare şi
prin care s-ar crea un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
18. Nu va fi primit personal nou în execuţie, până nu i se va face instruirea pe linie de Securitate şi Sănătate în
Muncă la schimbarea locului de muncă, care va cuprinde: prezentarea locului de muncă, prezentarea
riscurilor de accidentare, prezentarea pericolelor tehnologice, prezentarea căilor de acces în şantier şi a
altor măsuri ce se impun sau sunt impuse de condiţiile de execuţie.
19. Toate unităţile din execuţie vor avea în şantier dosar de S.S.M., care trebuie să cuprindă:
20. Fişe individuale de S.S.M. şi PSI pentru întreg personalul cu acces în şantier;
21. Fişe de aptitudini (fişe medicale) sau ştampila medicului de Medicina Muncii, la sfârşitul fişelor
individuale;
22. Instrucţiuni proprii de lucru, pe faze de execuţie şi pe proces tehnologic;
23. Decizii privind responsabilităţile de Securitate şi Sănătate în Muncă şi PSI a personalului;.
24. Nu se vor începe sau continua lucrări de săpături, umplere goluri, ziduri de sprijin sau orice alt gen de
operaţii, fără protejarea împotriva surpării sau a alunecării frontului.
25. Nu se vor executa sau continua operaţii în preajma malurilor de pământ, până nu se vor executa operaţiile
de sprijinire împotriva surpării.
26. Toate cablurile electrice atât la interior cât şi la exterior, vor fi pozate corespunzător, în vederea eliminării
riscului producerii de accidente, prin împiedicare sau electrocutare (străpungerea izolaţiei la trecerea cu
diferite utilaje, maşini, alte scule din cadrul procesului de producţie).

27. Se vor executa măsurători la prizele de pământ şi se vor executa împământări aferente consumatorilor de
energie electrică. Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia, potrivit legii, să ia şi alte măsuri de
Securitate şi Sănătate în Muncă, Protecţia Mediului şi PSI, pe care le cred de cuviinţă, în afara celor
stipulate în prezentul act, pentru eliminarea posibilităţilor de producere de accidente, îmbolnăviri
profesionale sau accidente tehnice.
28. Utilajele şi echipamentele nu trebuie manipulate/conduse decât de către o persoană calificată şi care este
posesoare a unui certificat de autorizare valabil.
29. Scările mobile nu vor fi folosite decât pentru lucrări de scurtă durată şi doar dacă nici o măsură alternativă
de acces nu este posibilă. Scările trebuie să fie asigurate la vârf şi susţinute de o altă persoană, la sol.
30. Toate scările de acces trebuie legate de eşafodaj. Toate platformele schelelor trebuie să fie dotate cu
balustradă, bară intermediară şi scândură de bord. Toate elementele platformei trebuie asigurate împotriva
mişcărilor accidentale şi nu trebuie să aibă goluri. Schelele trebuie montate doar de către persoane
competente şi trebuie să întrunească standardele cerute.
31. Este interzis lucrul de pe capre de lemn, butoaie, cărămizi, sau alte improvizaţii.
32. Pentru prevenirea căderilor în gol, orice zonă în care există riscul de cădere trebuie să fie protejată cu
balustrăzi/bariere corespunzătoare. Lucrul la peste 2 m se consideră lucru la înălţime şi este obligatoriu a
se purta hamurile de siguranţă fixate – asigurate corespunzător pentru a elimina riscul căderii.
33. Când se foloseşte o platformă mobilă de acces, toate persoanele de pe platformă trebuie să poarte hamuri
fixate de platformă.
34. Nici o persoană în afară de electricianul de şantier numit nu va face conectări sau deconectări, altele decât
cele de la prizele electrice sau triplu stecher, sau să modifice alimentarea electrică temporară.
Improvizaţiile electrice pentru iluminat, gătit, încălzire, etc. nu sunt permise.
35. Lucrări sub incidenţa ISCIR se realizează doar cu personal atestat (sudori, macaragii, legători de sarcină)
de organisme abilitate şi cu utilaje şi echipamente corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi destinate
acestor lucrări;
36. Transportul prefabricatelor se va face pe căi de acces amenajate cu rezistenţa adecvată tonajului
încărcăturii.
37. Manevrarea şi depozitarea prefabricatelor se va efectua în siguranţă, pentru evitarea răsturnării sau
deteriorării prin lovire.
38. Se interzice cu desăvârşire circulaţia persoanelor pe sub sarcina suspendată în cârligul macaralei.
39. Manevrarea elementelor prefabricate, din momentul descărcării de pe mijlocul de transport şi până la
fixare se va face cu ajutorul frânghiilor, care trebuie să aibă lungimea adecvată lucrării respective.
40. Permisele de lucru sunt necesare pentru lucrările cu foc deschis, de excavaţii, lucrări electrice, lucrări de
acoperiş, în spaţii înguste, etc..
41. În caz de incendiu sau urgenţă se întrerupe orice activitate şi tot personalul se adună într-un loc special
desemnat (loc de adunare în caz de urgenţă).
42. Toţi recipienţii cu gaz (acetilenă, s.a.) vor fi dotaţi cu opritoare de flacără.
43. În timpul lucrărilor în care riscul de incendiu este mare, nu este permisă folosirea lămpilor portabile cu
halogen. Dacă există altă alternativă, atunci lămpile vor fi protejate cu un grilaj metalic şi fixate pe suporţi
stabili, pe perete sau pe picioare. Prevenirea incendiilor se discută ori de câte ori este nevoie.
44. Resturile de materiale sau materiale inflamabile nu vor fi depozitate în încăperi.
45. Este interzisă arderea resturilor de orice fel.
46. Este interzisă aprinderea focurilor pentru topirea materialelor bituminoase; acest lucru se va face folosind
butelii de gaz şi nu mai pe baza permisului de lucru.
47. Este interzisă încălzirea cu solbe cu lemne sau alte materiale inflamabile. Încălzirea se va face numai cu
încălzitoare electrice autorizate.
48. Nici un recipient cu gaz nu va rămâne în şantier decât în locuri amenajate şi care vor fi îngrădite şi
asigurate. De asemenea, aceste locuri vor fi păstrate curate de orice alte resturi de materiale.
49. Materialele inflamabile vor fi depozitate în afara clădirilor în locuri special amenajate sau în containere
rezistente la foc.
50. Manipularea substanţelor inflamabile se va face cu mare atenţie respectându-se indicaţiile şi instrucţiunile
acelui produs.

51. Folosirea instalaţiilor improvizate pentru încălzire este strict interzisă.
52. În cazul situaţiilor de urgenţă (incendii, explozii, muniţie neexplodată, inundaţii, înzăpezirii, cutremur,
etc.) aveţi obligaţia de a respecta instrucţiunile specifice după caz (se găsesc la dosar) şi instrucţiunile din
partea comandamentelor locale din zona în care vă aflaţi.
53. Orice eveniment pe linie de Securitate şi Sănătate în Muncă, Protecţie a Mediului şi AII, va fi adus de
îndată la cunoştinţa şefului de şantier sau la numărul de telefon 112.
54. Cercetarea evenimentelor descrise sau enumerate mai sus se va face în baza legislaţiei în vigoare
55. Tot personalul de execuţie al acestui şantier are obligaţia de a cunoaşte şi respecta acest PLAN DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUCĂ, acesta realizându-se prin instruirea personalului şi
consemnarea în fişa de instructaj pentru Protecţia Muncii şi Situaţii de Urgenţă, pe bază de semnătură.
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ
56. Înainte de începerea lucrului conducătorul formaţiei de muncă este obligat să se asigure:
57. Dacă tuturor lucrătorilor li s-a făcut instruirea în conformitate cu cerinţele minime şi tematica de instruire.
58. Dacă printre personalul care urmează să execute lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire există
persoane bolnave, obosite sau sub influenţa băuturilor alcoolice.
59. Dacă toţi lucrătorii sunt dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător activităţilor ce le au de
executat.
60. Dacă sculele, dispozitivele şi utilajele ce urmează a fi folosite sunt în bună stare.
61. Existenţa unor situaţii neconforme cu punctele a, b, c, d, atrage automat obligativitatea neacceptării la
lucru a persoanei respective.
62. Personalul muncitor va executa numai lucrările încredinţate de conducătorul formaţiei de muncă şi numai
acela pentru care este calificat şi autorizat.
63. Lucrările de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire care urmează să se efectueze în spaţii în care se află
utilaje, echipamente şi instalaţii în funcţiune (gaze, abur, apă supraîncălzită etc.) se vor executa numai pe
bază de fişă tehnologică de execuţie a lucrării care va cuprinde obligatoriu măsurile de securitate a muncii
ce urmează a fi adoptate.
64. La lucrările de instalaţii care se execută în exteriorul clădirilor în aproprierea unor mase metalice sau
reţele electrice, vor fi luate măsuri contra descărcărilor electrice. În timpul ploilor însoţite de descărcări
electrice va fi întrerupt lucrul, iar muncitorii se vor adăposti în locuri protejate.
65. Toate locurile de muncă unde există pericolul de intoxicare, sufocare, electrocutare, cădere de la înălţime
etc., vor fi marcate cu tăbliţe avertizoare, iar spaţiul respectiv va fi izolat şi împrejmuit faţă de zona
înconjurătoare prin bariere, balustrade etc..
66. Toate suprafeţele pe care se circulă (podeţe, pasarele, platforme etc.) vor fi în permanenţă menţinute în
stare de curăţenie, îndepărtându-se orice urmă de noroi sau grăsimi care ar putea provoca căderea prin
alunecare a personalului muncitor.
67. Locurile de muncă de pe căile publice vor fi astfel amenajate încât să asigure circulaţia pietonilor şi
vehiculelor în deplină siguranţă, în conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru
lucrări de drumuri, poduri şi construcţii căi ferate.
ILUMINAT. VENTILAŢIE
68. Locurile de muncă vor fi iluminate corespunzător şi după caz vor fi ventilate, în vederea eliminării
riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională datorat gazelor nocive sau explozive ce se pot
produce în timpul lucrului sau din alte cauze.
69. Suprafeţele de circulaţie şi zonele în care se află aparatele de înregistrare a diverşilor parametri vor fi
iluminate, pentru a fi oricând posibilă distingerea clară a inscripţiilor de pe cadranele aparatelor de măsură
şi control, culorile convenţionale ale conductelor şi cablurilor, capacele şi chepengurile, scările de acces,
tăbliţele avertizoare etc..
70. Lămpile electrice portabile folosite pentru iluminatul locurilor de muncă vor fi alimentate la tensiune
foarte joasă de maximum 24 V.

ACCESUL ÎN SPAŢII FOARTE PERICULOASE
71. Accesul lucrătorilor în reţelele de canalizare sau de termoficare, cămine, camere de deversare, canale
vizitabile şi alte construcţii anexe, subterane, sau în legătură directă cu spaţiile prin care circulă apele
uzate se va face numai după aerisirea spaţiilor respective.
72. Aerisirea se va face prin ridicarea capacelor de la căminele situate în zona în care lucrează, precum şi de
la căminele din amonte.
73. Conducătorul formaţiei de lucru este obligat să controleze dacă s-a făcut aerisirea spaţiilor de lucru,
verificând cu aparatură adecvată lipsa substanţelor nocive (oxid de carbon, bioxid de carbon, metan,
hidrogen sulfurat etc.) şi numai după aceea va dispune intrarea lucrătorilor.
74. Este interzisă folosirea flăcării deschise (hârtie, lumânare, chibrit etc.) pentru detectarea existenţei gazelor
din cămine, canale, puţuri, rezervoare etc.
75. Intrarea în cămine, puţuri, camere de vizitare, canale vizitabile, decantoare, bazine de aerare, rezervoare
etc., se va face numai cu echipament de protecţie.
76. În cazul în care construcţiile respective nu sunt prevăzute cu scări fixe, se vor utiliza scări mobile, cu
lungimi care să depăşească cu cel puţin 1 m adâncimea la care se coboară.
77. Lucrările în puţuri, cămine adânci, rezervoare de combustibil sau substanţe toxice etc., vor fi executate de
echipe alcătuite din minimum trei persoane, dintre care unul intră în interior fiind legat cu funie e centura
de siguranţă; ceilalţi doi rămân la suprafaţă pentru a-l supraveghea sau scoate afară în caz de pericol.
78. Lucrătorii prevăzuţi la articolul precedent vor fi bine instruiţi în ceea ce priveşte aplicarea metodelor de
salvare în caz de accident sau asfixiere.
79. Este interzisă ridicarea cu mâna a capacelor de fontă ale căminelor. În acest scop vor fi utilizate cârlige
speciale, răngi de fier sau târnăcoape.
80. Se interzice circulaţia lucrătorilor pe conducte indiferent de diametrul acestora sau de înălţimea la care se
află montate, iar trecerea peste conducte, când nu există o altă posibilitate, se va face cu scări duble fixe,
pasarele, podeţe, amenajate în punctele cu cel mai uşor acces şi prevăzute cu mână curentă.
MANIPULAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR

81. În operaţiile de manipulare, transport şi depozitare a materialelor, utilajelor şi sculelor pentru lucrări de
instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru
manipularea, transportul prin purtare sau cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor.
82. Încărcarea, descărcarea, manipularea şi aşezarea materialelor, utilajelor şi a sculelor pentru instalaţii
tehnico-sanitare şi de încălzire se vor executa de personal specializat şi dotat cu echipament individual de
protecţie corespunzător.
83. Materialele se vor depozita pe sortimente, în stive sau stelaje, asigurate împotriva rostogolirii sau
mişcărilor necontrolate.
84. Transportul sculelor de mână se va face în lădiţe sau truse speciale a căror masă nu va depăşi 20 kg.
85. Se interzice aruncarea materialelor şi sculelor devenite disponibile în timpul lucrului şi în mod special a
celor aflate în săpături adânci sau pe schele. Acestea vor fi ridicate sau coborâte cu grijă pentru evitarea
accidentelor.
86. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare a vehiculelor la rampă, între aceasta şi vehicul
se va aşeza un podeţ de trecere, pentru preluarea denivelărilor existente.
87. Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport manual vor fi
dimensionate, astfel încât să reziste la greutatea sarcinilor. Ele vor fi nealunecoase şi prevăzute cu
dispozitive de prindere şi fixare sigure, pentru evitarea deplasărilor în timpul lucrului.
88. În cazul când operaţiile de încărcare şi descărcare a unor materiale se execută manual, podeţele înclinate
vor fi prevăzute cu şipci transversale la o distanţă de 300 – 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să
împiedice alunecarea lucrătorilor.
89. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare şi descărcare dintr-un mijloc de transport, prin frânarea pe
teren orizontal şi prin frânare şi saboţi de oprire pe teren în pantă.
90. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare şi descărcare.

91. Distanţa minimă liberă dintre două mijloace de transport alăturate, ce se încarcă sau descarcă simultan, se
va stabili de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în funcţie de felul mijlocului de transport, de
caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile terenului etc. astfel încât să fie exclusă posibilitatea
de accidentare.
SĂPĂTURI
92. Lucrările de săpătură necesare executării şanţurilor, canalelor, căminelor, puţurilor, precum şi altor
activităţi specifice instalaţiilor tehnico – sanitare şi de încălzire se vor executa numai pe bază de proiect şi
fişa tehnologică.
93. La executarea lucrărilor de săpătură se vor respecta prescripţiile tehnice şi de prevenire a accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale pentru lucrări geotehnice de excavaţii, fundaţii, terasamente, nivelări si
consolidări de teren.
94. Înainte de începerea lucrărilor de săpătură se va urmări stabilirea existenţei şi naturii instalaţiilor
subterane şi felul cum sunt amplasate sub pământ.
95. Începerea executării lucrărilor de săpătură este permisă numai pe baza unui acord încheiat de executant şi
unitatea căreia îi aparţin instalaţiile subterane.
96. În cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu s-au cunoscut
dinainte, se întrerup imediat lucrările şi se evacuează personalul muncitor până la identificarea instalaţiilor
descoperite. Numai după luarea măsurilor de protecţie necesare se va putea continua lucrul.
97. Se interzice executarea săpăturilor în apropierea cablurilor electrice subterane, dacă nu au fost scoase de
sub tensiune. În cazuri deosebite, când întreruperea curentului nu se poate face, lucrările se vor executa
numai cu luarea de măsuri care să asigure securitatea lucrătorilor. În acest caz se interzice folosirea
răngilor, târnăcoapelor şi a penelor metalice. Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice sub
tensiune se va face cu deosebită atenţie, fără a se executa loviri bruşte si numai sub supravegherea
conducătorului formaţiei de lucru.
98. În cazul în care este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile, personalul muncitor va
fi prevenit şi instruit special în privinţa măsurilor de protecţie.
99. Se vor opri lucrările şi se va evacua personalul muncitor din zona săpăturilor, puţurilor, şanţurilor etc.
atunci când se constata existenta gazelor.
100.Lucrările se vor relua numai după eliminarea completă a gazelor din zona săpăturilor şi numai după luarea
unor măsuri sigure împotriva unor emanaţii ulterioare.
101.În cazul în care se întâmpină dificultăţi la evacuarea completa a gazelor, din zona săpăturii, personalul
muncitor va fi dotat cu măşti de protecţie corespunzătoare .
102.Se vor lua totodată toate măsurile necesare pentru prevenirea unor explozii sau incendii.
103.Dacă îmbrăcămintea drumului sau şoselei este alcătuită din bolovani sau pietre pavele, acestea vor fi
stivuite cu grijă pentru a nu se produce accidente prin căderea lor în şanţuri în timpul lucrului.
104.Asfaltul decupat va fi aşezat în grămezi pe trotuare.
105.Pământul rezultat din săpături sau îmbrăcămintea desfăcută va fi aşezat în partea opusă celei pe care vor fi
aduse materialele. Pământul va fi aşezat la o distanţă de minimum 0,7 m de la marginea şanţului, iar în
cazul şanţurilor adânci la o distanţă de minimum 1 m.
106.Sunt interzise săpăturile de rectificare la nivelul fundului şanţului. Rectificarea fundului şanţului se va
realiza începând săpătura de la partea superioară a şanţului.
107.La spargerea bolovanilor cu barosul si dalta, muncitorii sunt obligaţi să poarte ochelari de protecţie.
ORGANIZAREA ŞANTIERULUI
108.Căile rutiere pentru accesul şi circulaţia pe şantier trebuie executate cu precădere înaintea începerii
lucrărilor de bază şi marcate cu indicatoare de semnalizare rutieră pentru circulaţie.
109.Pentru circulaţia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate prevederile Codului circulaţiei rutiere.
110.Circulaţia mijloacelor de transport în incinta şantierului trebuie să se facă pe căi rutiere special amenajate.
111.Zonele periculoase trebuie să fie marcate prin inductoare de securitate, corespunzătoare standardelor, iar
noaptea accesul în zonă trebuie să fie semnalizat prin lumini de culoare roşie.

112.Personalul care conduce mijloace de transport – maşini , utilaje de construcţie – trebuie să respecte Codul
circulaţiei rutiere şi recomandările indicatoarelor de semnalizare rutieră.
113.Când este necesar, în zonele periculoase trebuie să se organizeze pilotarea mijloacelor de transport sau se
vor stabili posturi de supraveghere şi dirijare a circulaţiei.
114.Îmbrăcămintea căilor de circulaţie şi acces trebuie întreţinută în permanenţă, astfel încât să n u prezinte
denivelări care să afecteze siguranţa circulaţiei.
115.Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate şi asigurate împotriva pericolului de
alunecare şi derapare.
116.La autovehiculele cu instalaţie de frânare pneumatică sau hidraulică coborârea pantelor trebuie să se facă
fără oprirea motorului, folosindu-se frâna de motor.
117.Coborârea pantelor trebuie făcută cu motorul cuplat în treapta de viteză cu care s-a urcat.
118.Trecerea vehiculelor peste linii de cale ferată prin locuri neamenajate, conform reglementărilor
normativelor în vigoare pentru transporturi feroviare este interzisă.
119.Viteza de circulaţie la trecerile de nivel peste calea ferată nu trebuie să fie mai mare de 15 km/ h.
120.În interiorul şantierului viteza de circulaţie trebuie să se limiteze în funcţie de starea căilor de circulaţie,
condiţiile de vizibilitate li circulaţia personalului.,
121.Se interzice staţionarea utilajelor autopropulsate la o distanţă mai mică de 2,5 m de linia ferată.
122.Când lipsesc trotuarele, pietonii trebuie să circule pe partea stângă a căilor de circulaţie, în direcţia lor de
mers.
123.Traversarea căilor de circulaţie de către pietoni trebuie să se facă numai prin locurile unde sunt
indicatoare sau marcaje. Atunci când acestea lipsesc, traversarea trebuie să se facă după ce, în prealabil,
pietonii s-au asigurat că nu există vreun pericol.
124.Trecerile pentru salariaţi, situate pe terenuri în trepte, pe taluzuri şi pe cele cu înclinare mai mare de 20 0 ,
trebuie prevăzute cu rampe de acces sau cu scări cu balustrade.
125.Acolo unde trecerea se face prin acelaşi loc cu vehiculele, calea de acces a personalului trebuie să se
amenajeze pe una din laturile trecerii, fiind despărţită de calea de acces a vehiculelor printr-o
balustradă.
126.Locurile de muncă periculoase sau cele pe lângă c are există o circulaţie intensă trebuie să fie îngrădite şi
semnalizate prin plăci avertizoare ziua şi noaptea.
127.Pasarelele, scările şi platformele de lucru de lângă utilajele de construcţii trebuie să fie îngrădite de
întreţinute în stare de curăţenie.
128.Gropile şi puţurile de foraj de pe teritoriul şantierului trebuie acoperite şi îngrădite.
129.Locurile de trecere pentru oameni sau vehicule, peste gropi, benzi transportoare sau alte maşini în
mişcare, trebuie amenajate cu podeţe de trecere, construite în funcţie de condiţiile de lucru.
130.Zona şantierului trebuie marcată pentru a se evita accesul persoanelor străine în şantier. Lucrările de
construcţii situate de o parte sau de alta a drumurilor trebuie să fie îngrădite.
131.Pentru a preveni căderea oamenilor, a sculelor şi a materialelor, podinile chelelor şi ale rampelor de acces
situate mai sus de 1 m de la nivelul solului sal al planşeului trebuie să fie îngrădite cu parapete.
132.În cazul schelelor de faţadă, la clădirile situate în lungul drumurilor publice, podina de lucru trebuie să
aibă spre drum o vizieră de protecţie înclinată în sus. Lăţimea vizierei nu trebuie să fie mai mică de 1
m.
133.Se interzice executarea de lucrări, circulaţia sau staţionarea utilajelor pe marginile săpăturilor, ale albiilor
de râuri, ale canalelor şi ale gropilor la distanţe mai mici de :
 0,5 m de panta unui debleu ;
 1 m de panta unui rambleu;
 2 m de la marginea săpăturilor executate fără sprijiniri de maluri,
134.În timpul nopţii trebuie să fie iluminate căile ferate, scările de acces, trecerile pentru salariaţi, depozitele,
căile de circulaţie pentru salariaţi spre şi dinspre locul de muncă, locurile de muncă de pe şantier şi din
interiorul clădirii.
135.Dacă utilajele de la locul de muncă sunt dotate cu instalaţie proprie de iluminat în timpul lucrului noaptea,
pe lângă iluminatul local al şantierului trebuie folosit şi iluminatul cu sursa de iluminare a utilajului.

136.Se interzice depozitarea materialelor grele la distanţe mai mici de 1 m de marginea săpăturilor, a gropilor,
a albiilor de râu şi a canalelor.
137.Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor pe şantier trebuie să se facă conform reglementărilor
normative în vigoare.
138.Se interzice traversarea podurilor dacă nu sunt plantate indicatoare de semnalizare standardizate, de tonaj
şi gabarit.
139.Deplasarea utilajelor terasiere şi de construcţii de la un punct la altul, pe drumuri publice sau pe drumuri
de câmp, trebuie să, se facă numai în coloană organizată sub supraveghere, pe bază de schiţă a traseului
ce urmează să fie parcurs, întocmită de conducătorul locului de muncă.
140.Este interzis a se lucra cu utilaje terasiere în terenuri nedefrişate şi necurăţate de rădăcini, bolovani şi alte
obiecte care ar putea produse accidente.
141.Sunt interzise săparea şi nivelarea terenurilor argiloase în pantă în timpul ploii şi când pământul este
îngheţat.
142.Remorcarea utilajelor defecte trebuie să fie făcută numai de către tractoare singulare ( necuplate cu alte
utilaje ), a căror forţă de cârlig corespunde forţei de tracţiune necesară. Remorcarea trebuie să se
execute numai cu ajutorul unei bare rigide de remorcare lungă de cel puţin 4 m. Se interzice folosirea
cablurilor sau a lanţurilor pentru remorcare
143.La cuplarea sau decuplarea utilajelor pentru remorcare trebuie să fie respectate următoarele reguli :
 în timpul manevrării utilajului, intrarea sau staţionarea persoanelor între cele două
utilaje este interzisă ;
 cuplarea sau decuplarea se execută numai când utilajul trăgător este oprit ;
 după cuplarea remorcii, conducătorul utilajului trăgător trebuie să verifice modul corect
de cuplare, pentru a se evita decuplarea necomandată în timpul remorcării şi să se
asigure înainte de pornire că nici o persoană nu se află între utilaje sau în apropierea lor.
144.Pornirea utilajelor trebuie să se execute în conformitate cu instrucţiunile tehnice de exploatare a acestora,

folosind sistemele de pornire cu care este echipat fiecare utilaj.
145.Pornirea utilajelor prin remorcare este admisă în cazuri excepţionale şi numai prin folosirea barei rigide
de remorcare.
146.Se interzice încălzirea băii de ulei cu foc deschis.
147.Se interzice exploatarea concomitentă a două sau mai multor utilaje pe niveluri diferite, situate pe aceeaşi
verticală.
148.În caz de incendiu trebuie să se folosească stingătorul portativ din dotarea utilajului, iar focul să fie
acoperit cu prelate ; se interzice stingerea focului cu apă. Toate utilajele trebuie să fie dotate cu
stingătoare.
149.Se interzice folosirea utilajului pentru executarea altor lucrări decât cele indicate în Cartea tehnică a
utilajului.
150.În timpul lucrului este interzisă intrarea persoanelor străine în cabina mecanicului.
151.Transportul utilajelor terasiere pe distanţe mai mari de 2 km pe drumuri de câmp şi publice trebuie să se
facă cu remorci trailer.
152.Evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale de pe clădirile în construcţie şi de pe schele, de la o
înălţime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul jgheaburilor închise sau în containere. Capătul
inferior al jgheaburilor închise trebuie să se afle la o înălţime de cel mult 1 m deasupra solului. În cazul
în care acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie plasat într-un buncăr de
depozitare, pentru a se evita producerea prafului.
153.Se interzice intrarea salariaţilor în locurile periculoase datorită existenţei gazelor ( uscarea pereţilor cu
gaze naturale şi zone cu emanaţii de gaze naturale sau intrarea în puţuri de sondaje etc. ).
154.În cazul în care în timpul lucrului este posibilă o eventuală emanaţie de gaze toxice sau inflamabile,
salariaţii trebuie preveniţi asupra pericolului şi instruiţi în privinţa ,măsurilor de protecţie a muncii.
Şantierele respective trebuie să fie înzestrate cu un număr suficient de detectoare de gaze şi cu aparate
de respirat cu circuit închis.
155.Gropile de fundaţii, şanţurile, grămezile de materiale pulverulente etc. situate în apropierea instalaţiilor
pentru spălat pietriş, nisip sau a altor instalaţii care întrebuinţează în timpul funcţionării cantităţi mari
de apă trebuie să fie protejate împotriva infiltrării acestor ape.
SĂPĂTURI LA SUPRAFAŢA SOLULUI
Reguli generale
156.La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de protecţie a muncii:

 se interzice formarea de console de pământ la partea superioară a taluzului ;
 starea de echilibru a rocilor, precum şi starea susţinerilor trebuie să fie periodic
supravegheate ;
 trebuie să fie îndepărtate de pe taluzuri bucăţile de rocă desprinse sau care tind să se
desprindă.
 asigurarea cu mijloace necesare evacuării infiltraţiilor de apă ;
 nu trebuie să se permită accesul persoanelor deasupra frontului de lucru, în limitele
taluzului natural al rocilor sau în raza de acţiune a utilajelor ;
 intrarea şi ieşirea personalului din gropile ( şanţurile ) săpate trebuie să se facă prin
locuri special amenajate şi indicate de constructor ;
 după executarea săpăturilor în spaţii limitate cu utilaje mecanizate este interzisă intrarea
oamenilor în aceste săpături până nu se execută sprijiniri de maluri;
157.Atunci când pe teritoriul unde urmează să se execute lucrări există conducte şi instalaţii subterane,
începerea lucrărilor trebuie să se facă pe baza unui acord scris, încheiat între executant şi agentul
economic care exploatează instalaţiile subterane.
158.În situaţia în care există instalaţii subterane lucrările trebuie să se execute sub supraveghere tehnică
permanentă.
159.Când se execută săpături în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub tensiune lucrările nu
trebuie să se efectueze decât după întreruperea curentului electric.
160.În situaţia în care întreruperea curentului electric n u se poate face, lucrările de săpături în apropierea
cablurilor electrice trebuie să se execute numai după ce au fost luate măsuri de protecţie a muncii
privind electrocutările prin atingerea directă şi indirectă.
161.Săparea pământului în apropierea cablurilor electrice aflate sub tensiune este permisă numai cu ajutorul
cazmalelor izolate, fără a se executa lovituri bruşte şi numai sub supravegherea conducătorului locului
de muncă.
162.Înainte de începerea lucrărilor de săpături trebuie luate măsuri pentru îndepărtarea de pe amplasamentul
lucrării respective, acolo unde este cazul, a apelor de suprafaţă din vecinătăţi.
163.Trebuie să se degajeze, înainte de începerea lucrului, frontul de lucru de orice obiect care ar putea
împiedica desfăşurarea lucrului în condiţii normale.
164.La executarea săpăturilor manuale, distanţa dintre salariaţi trebuie să fie de cel puţin 2 m.
165.Pământul rezultat din săpături trebuie să fie depozitat la o distanţă de cel puţin 0,5 m faţă de marginea
săpăturii.
166.Coborârea salariaţilor în şanţuri, gropi etc. trebuie să se facă pe scări sau rampe de acces prevăzute cu
mâna curentă. Coborârea prin locuri neamenajate este interzisă.
167.În zona executării săpăturilor este interzisă circulaţia sau staţionarea persanelor.
168.În cazul în care în timpul lucrului se constată existenţa unor muniţii rămase neexplodate, trebuie să se
oprească executarea lucrării, să se îndepărteze personalul din zonă şi să se anunţe organ ele competente,
în vederea înlăturării pericolului cauzat de acestea.
169.Reluarea lucrului se va face numai după primirea avizului pentru executarea de lucrări în zonă din partea
organelor competente, şi cu luarea unor măsuri de securitate, stabilite de conducerea şantierului.
170.Săpături în teren cu pereţi nesprijiniţi
171.Înclinarea taluzului săpăturilor cu pereţi nesprijiniţi, executate în terenuri supraumidificate, trebuie să se
facă pe bază de proiect.
172.Efectuarea lucrărilor de săpături care au pereţii în taluzuri ) fără sprijiniri ), conform tabelului 2, dar care
au fost supuse umidificării după executarea totală sau parţială a săpăturilor este permisă cu condiţia
luării măsurilor de evitare a surpării malurilor.

173.La lucrările executate în taluzuri cu înălţimea mai mare de 3 m şi cu o înclinare mai abruptă de 1: 1 sau în
cazul unei suprafeţe umede a taluzului cu o înclinare mai mare de 1: 2, salariaţii trebuie să lucreze
dotaţi cu echipament individual de protecţie ( cască, centură de siguranţă cizme ).
174.Este interzisă staţionarea salariaţilor în timpul pauzei în şanţuri, gropi etc.
175.Executarea săpăturilor cu pereţi sprijiniţi
176.Pentru lucrări adânci, precum şi sub nivelul apei, trebuie să se execute sprijinirea pereţilor săpăturilor cu
cadre orizontale şi dulapi verticali ( de lemn sau metal).
177.La sprijinirile orizontale continue, distanţa dintre sprijinirile verticale trebuie să fie adaptată în funcţie de
adâncimea săpăturii şi după natura şi gradul de umiditate ale terenului.
178.Dacă săpăturile sunt executate în apropierea imediată a unor săpături vechi astupate, la care umplutura nu
s-a tasat complet, umplutura acestora trebuie să fie îndepărtată. Astuparea vechilor săpături trebuie să
se facă numai după terminarea lucrărilor de săpare în zonă.
179.Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor pereţilor săpăturilor la terminarea lucrărilor trebuie să se facă de
jos în sus, pe măsura astupării acestora c u pământ sau executării fundaţiei şi numai sub supravegherea
conducătorului locului de muncă, conform unui proiect.
180.Staţionarea salariaţilor fără atribuţii sau sarcini de producţie în zona săpăturilor este interzisă.
181.Umplerea cu pământ a spaţiului dintr-o singură parte a zidurilor de sprijin proaspăt turnate, a fundaţiilor
şi a pereţilor subsolurilor trebuie să se facă numai după întărirea mortarului zidăriei.
182.Palplanşele trebuie să fie încastrate pe o lungime de cel puţin 0,75 m de la fundul săpăturii. Când se
folosesc palplanşe pe mai multe etaje, la fiecare etaj trebuie să se lase o retragere de cel puţin 0,5 m.
183.La baterea palplanşelor, cadrele trebuie să rămână totdeauna orizontale, acestea fixându-se provizoriu de
palplanşe.
184.Pentru accesul salariaţilor în incinte, precum şi pentru evacuarea lor rapidă, în cazul unei spargeri produse
la incintă sau batardou, trebuie să se prevadă un număr suficient de scări.
185.Palplanşele trebuie să fie introduse într-un cadru de ghidare.
EXECUTAREA BATARDOURILOR
186.La executarea umpluturilor de batardouri se interzice staţionarea salariaţilor care execută baterea
pământului pe calea de circulaţie a vagonetelor. Înainte de răsturnarea pământului, salariaţii trebuie să
fie evacuaţi din zona respectivă.
187.Se interzice executarea săpăturilor concomitent cu baterea palplanşelor cu sonete, în zona de acţiune a
sonetei.
188.La pereţii batardourilor dinspre incintă trebuie să se verifice la epuizarea apei deformaţia palplanşelor
datorită împingerii umpluturii de pământ, luându-se măsuri suplimentare de sprijinire dacă este necesar.
189.Săpături în chesoane deschide
190.În tot timpul lucrului trebuie să se păstreze verticalitatea chesonului
191.Dacă chesoanele au mai multe tronsoane, nu trebuie să se execute tronsonul următor decât după ce primul
tronson a fost bine în castrat în pământ.
192.În timpul scoaterii pământului cu ajutorul graiferului, prezenţa salariaţilor în fundul chesonului este
permisă numai în cazul când acesta a fost dotat cu scuturi de protecţie.
193.Pentru a-i feri pe salariaţii care efectuează diverse lucrări de cădere a materialului extras, trebuie să se
monteze viziere de protecţie (cozoroace ).
194.La săparea terenurilor foarte tari – cu aplicarea penelor şi răngilor – când se scoate pământul de sub
cuţitul chesonului trebuie să se aşeze sub cuţit pene de lemn, concomitent cu scoaterea pământului
săpat. Evacuarea pământului săpat trebuie să fie dirijată de la suprafaţă, de către conducătorul locului
de muncă.
195.Spaţiul dintre peretele chesonului şi marginea săpăturii trebuie să fie umplut cu pământ, până la cota de
lansare a chesonului.
196.Golurile din construcţia chesonului trebuie să fie acoperite, îngrădite şi semnalate cu plăci avertizoare,
contra căderilor de la înălţime.

197.Se interzice lucrul în timpul nopţii fără o iluminare artificială corespunzătoare.
198.Este interzisă, în timpul scoaterii pământului cu graiferul, prezenţa persoanelor pe fundul chesonului şi în
raza de acţiune a acestuia.
199.Pentru protejarea salariaţilor care sapă în interiorul chesonului trebuie să fie executate podini din dulapi,
viziere, plase de protecţie etc.
200.Utilaje de săpat şanţuri şi canale
201.În cazul şanţurilor pentru conducte, executate în teren uri necoerente, sfărâmicioase, conducătorul
punctului de lucru trebuie să ia măsuri pentru asigurarea pereţilor şanţului contra surpării.
202.Conducătorul utilajului de săpat şanţuri trebuie să poarte în timpul lucrului căşti antifonice şi dacă este
cazul, ochelari de protecţie contra prafului.
203.Îmbarcarea şi debarcarea utilajului de săpat şanţuri pe şi de pe mijloacele de transport trebuie să se
efectueze doar cu viteza I şi dirijat.
204.La deplasarea utilajului de săpat şanţuri prin mijloace proprii de propulsie pe terenuri denivelate este
interzis contactul cu solul al rotorului cu cupe sau a frezelor disc.
205.Trecerea utilajului de săpat şanţuri peste poduri, pe şosele cu tonaj limitat, peste calea ferată, pe sub
poduri, peste pasaje de cale ferată şi pe sub reţele electrice, trebuie să se efectueze doar după obţinerea
avizului din partea unui organ competent din cadrul şantierului.
206.În cazul când utilajul de săpat şanţuri trebuie deplasat la distanţe de peste 2 km trebuie să se aleagă
mijlocul de transport adecvat greutăţii şi gabaritului acestuia.
207.În cazul traversării mijloacelor de transport peste rambleele de cale ferată trebuie să se ia măsuri pentru
eliminarea pericolului de blocare a acestora prin suspendare pe calea ferată.
208.Dacă în timpul transportului pe remorci trailer este necesar ca utilajul de săpat şanţuri să fie debarcat,
pentru a trece prin propulsie proprie pe sub obstacolele cu restricţii de gabarit la înălţime, trebuie ca
utilajul să fie dirijat la debarcare şi, în continuare, până la trecerea zonei de restricţie, întrerupând, dacă
este necesar, circulaţia rutieră.
209.Transportul pe remorcă trailer sau pe vagon al utilajului de săpat şanţuri trebuie să se efectueze doar după
demontarea şnecurilor şi a reductoarelor acestuia, a transmisiilor cardanice şi a benzilor transportoare ;
aceste subansamble trebuie transportate separat, cu alt mijloc de transport.
210.Transportul utilajului de săpat şanţuri cu freze disc pe drumurile publice cu trafic aglomerat trebuie să se
facă cu frezele disc demontate.
211.În cazul transportului pe remorci trailer al utilajului de săpat şanţuri trebuie ca furnizorul să asigure mijloc
de transport antemergător cu girofar şi purtând placa avertizoare cu inscripţia GABARIT DEPĂŞIT .
212.Este interzisă deplasarea sau lucrul cu utilajul de săpat şanţuri pe trasee de-a curmezişul pantei. Coborârea
pantelor , care nu se pot ocoli, trebuie să se facă numai cu viteza I, pe direcţie perpendiculară pe curbele
de nivel şi, dacă este cazul, cu frânarea şenilelor.
213.La traversarea zonelor cu teren accidentat şi acoperite de vegetaţie este necesar ca mecanicul titular al
utilajului de săpat şanţuri să fie dirijat de o altă persoană, aflată în faţa utilajului, care trebuie să
păstreze o distanţă de siguranţă de cel puţin 10 m faţă de utilaj.
214.Este interzis a începe săparea pe un traseu cu denivelări transversale de peste 6 % şi cu variaţii der pantă
accentuate ( peste 8 % la 10 m de traseu ).
215.Înainte de începerea lucrului conducerea şantierului trebuie să niveleze traseul pentru săpător, să înlăture
eventualele obstacole, astfel încât condiţiile de lucru să se înscrie în cele prescrise prin instrucţiunile de
exploatare din Cartea maşinii.
216.Este interzisă introducerea bolţului de blocare a suportului roţii de copiere în timp ce utilajul de săpat
şanţuri se află în mers înapoi. Operaţia de blocare trebuie să se execute doar după ce utilajul de săpat
şanţuri a fost deplasat pe traseul de săpat prin dirijare din lateral – spate de către o terţă persoană.
217.Înainte de pornire, conducătorul utilajului trebuie să verifice reglajul mecanismului de zăvorâre a tijei de
comandă a echipamentului de săpare.
218.Este interzis a se urmări modul cum lucrează organele active ale echipamentului prin apropierea, peste
limita de siguranţă, de acestea sau stând pe cadrul rotorului, pe suporţii benzilor sau pe şenile.
219.La începerea unui nou canal cu utilajul de săpat şanţuri cu freze disc, pornirea trebuie să se facă prin
pozarea iniţială a echipamentului într-o groapă de început sau în canalul principal.

220.În timpul lucrului cu utilajul de săpat şanţuri cu freze disc este interzisă apropierea la o distanţă m ai mică
de 1,5 m , din lateral sau în spatele utilajului.
221.După schimbarea dinţilor frezelor rotative, înainte de pornirea frezelor trebuie să se ia măsuri de
îndepărtare a tuturor persoanelor pe o rază de 15 m.
222.Se interzice mecanicului conducător al utilajului de săpat şanţuri să efectueze deschiderea uşilor şi ieşirea
pe platforma utilajului.
223.Se interzice plasarea lanţului pe roata de lanţ fără blocarea acesteia cu mecanismul cu clichet.
224.Dacă se constată o defecţiune la rotorul cu cupe sau la frezele disc pentru remedierea ei conducătorul
utilajului trebuie să ridice echipamentul din şanţ sau din canal, să parcheze utilajul pe teren plat, să
coboare echipamentul pe sol, să pună toate manetele în poziţia neutră, să oprească motorul şi să anunţe
echipa de depanare.
225.Se interzice manipularea pieselor grele, în vederea montării sau demontării de pe utilaj, manual sau cu
mijloace improvizate.
226.Pentru scoaterea din şanţ sau din canal a rotorului utilajului de săpat şanţuri, după terminarea lucrării,
trebuie să se continue săparea concomitent cu ridicarea treptată a rotorului cu ajutorul instalaţiei
hidraulice pe parcursul a cel puţin 10 m, până la ieşirea acestuia din şanţ sau canal.
227.În cazul când nu este posibil parcarea în afara căilor de acces, trebuie să se parcheze pe partea dreaptă a
drumului, iar în timpul nopţii trebuie să se asigure iluminarea acestuia.
228.Maşini de drenaj
229.După stabilirea perimetrului de efectuare a lucrării de drenaj, conducătorul locului de muncă trebuie să ia
măsuri de nivelare a terenului şi de curăţare a acestuia de orice obstacole, în vederea prevenirii
accidentelor.
230.Pentru îmbarcarea şi debarcarea maşinii de drenaj pe remorcă trailer este necesar să se aşeze dulapi de
stejar lângă talpa calelor, pentru prevenirea contactului elindei cu solul sau cu platforma trailerului.
231.La deplasarea maşinii de drenaj prin mijloace proprii de propulsie trebuie să se ridice şi să se blocheze
elinda cu suporţi prevăzuţi special în acest scop
232.În timpul trecerii peste teren uri denivelate se interzice contactul elindei cu solul sau cu alte obstacole.
233.Îmbarcarea şi debarcarea maşinilor de drenaj pe şi de pe mijloacele de transport trebuie să se efectueze cu
viteza I şi cu dirijare de către un salariat desemnat special.
234.Este interzisă deplasarea maşinilor de drenaj pe trasee în pantă, de-a lungul curbelor de nivel.
235.La lucrul cu maşinile de drenaj care necesită prezenţa unui salariat în dreptul elindei, salariat care
alimentează cu tuburi dispozitivul de pozare a dren urilor, mecanicul trebuie să aibă grijă să nu coboare
sau să ridice elinda decât asigurându-se că nu se află nici o persoană în imediata apropiere a acesteia şi
numai la semnalul salariatului alimentator.
236.Este interzisă reglarea mecanismului de copiere electromagnetic cu palpator în timpul funcţionării
utilajului prin urcarea pe suportul elindei.
237.Este interzis a se lucra cu maşina de drenaj pe trasee neamenajate, cu obstacole sau cu pantă transversală
mai mare de 6 %
238.Autoîncărcare
239.La deplasarea autoîncărcătorului cu spatele, conducătorul trebuie să privească mai întâi în sensul de mers,
pentru a se asigura că drumul e liber. În situaţia în care vizibilitatea conducătorului este redusă, este
necesară dirijarea autoîncărcătorului de către un salariat desemnat special.
240.Se interzice staţionarea persoanelor pe şasiul autoîncărcătorului sau pe echipamentul acestuia în timpul
deplasării utilajului.
241.Este interzisă trecerea pe sub cupa încărcătorului în timpul funcţionării. La oprire cupa trebuie să fie
coborâtă pe sol.
242.Este interzis să se descarce materialele din cupă în autocamioane sau vagoane, dacă în acestea se află
persoane.
243.În cazul în care rocile de pe taluz au tendinţa de prăbuşire trebuie oprit lucrul, iar utilajul deplasat din
zonă până după îndepărtarea acestora de pe taluz.
244.În timpul lucrului este interzisă intrarea persoanelor străine în cabina mecanicului.

245.Se interzice transportul sau ridicarea la înălţime a persoanelor în cupa autoîncărcătorului.
246.Lucrări de hidromecanizare
247.Porţiunile împădurite trebuie defrişate înainte de începerea exploatării carierei prin hidromecanizare.
248.Înainte de începerea lucrului toţi salariaţii trebuie îndepărtaţi din zona de acţiune a jetului de apă.
249.Platforma superioară a frontului de lucru trebuie îngrădită cu panouri de lemn demontabile, aşezate la o
distanţă de marginea frontului de lucru cel puţin egală cu înălţimea acestuia.
250.Este interzisă circulaţia pe diguri a persoanelor străine de şantier şi a celor neinstruite în lucrările de
hidromecanizare.
251.Starea digurilor trebuie supravegheată în permanenţă, luându-se măsuri în cazul când există pericolul de
rupere a lor.
252.Se interzice circulaţia peste umpluturile proaspete. Circulaţia peste umpluturi se poate face numai după ce
acestea s-au întărit şi numai în urma dispoziţiei conducătorului locului de muncă.
253.Se interzice salariaţilor circulaţia pe conductele instalaţiei de hidromecanizare.
254.Frontul de lucru trebuie legat printr-o linie telefonică şi printr-un sistem de semnalizare cu staţia de
pompare şi cabina de dispeceri.
255.Liniile electrice care trec pe amplasamentul exploatării trebuie să fie mutate pe alt amplasament, înainte
de începerea funcţionării hidromonitoarelor.
256.Curăţarea frontului de lucru şi a bazei carierei de corpuri care nu se pot spăla şi hidrotransporta ( bolovani,
pietre mari, bucăţi de rocă etc. ) trebuie să se execute numai ci hidromonitorul închis.
257.Pornirea pompelor de apă sau de nămol trebuie să se facă numai în urma dispoziţiei conducătorului
locului de muncă.
258.Locul de depozitare a pământului săpat şi transportat ( înnoroiat ) trebuie să fie îngrădit cu diguri
rezistente sau cu panouri solide. Această îngrădire trebuie să reziste la împingerea noroiului şi să nu
permită trecerea apei, pentru a se evita inundarea terenului înconjurător.
259.Scurgerea apei venită odată cu noroiul transportat trebuie să se facă prin locuri special amenajate
( traversări ) în dig sau în panoul solid, peste care trebuie să se execute podeţe cu parapete pentru
circulaţie.
260.Persoanelor străine le este interzis accesul în spatele digurilor împrejmuitoare.
261.Trebuie să se supravegheze permanent starea taluzelor digurilor şi, de asemenea, evacuarea continuă a
apei limpezite.

LUCRĂRI DE COMBATERE A EROZIUNII SOLULUI
262.Este interzisă :
 executarea mecanică a terasamentelor pe terenuri a căror pantă depăşeşte 20 %;
 Folosirea tractoarelor fără cabină de rezistenţă la executarea săpăturilor;
 la lucrările executate mecanizat, staţionarea persoanelor în zona de lucru a utilajelor;

 la executarea lucrărilor pentru terase, staţionarea persoanelor în zona de aruncare şi împingere
a pământului rezultat din săpătură.
263.Se interzice transportul salariaţilor cu vehicule şi autovehicule pe trasee neamenajate şi a căror pantă
depăşeşte 10 %.
264.Transportul uneltelor şi sculelor de la locul de coborâre a salariaţilor din mijlocul de transport până la
punctul de lucru trebuie să se facă prin purtare directă.
265.Este interzisă circulaţia vehiculelor şi autovehiculelor pe linia de cea mai mare pantă sau pe curba de
nivel, când terenul prezintă pericol de alunecare ( ploaie, polei, zăpadă etc.).
266.Pe timp cu descărcări electrice trebuie să se întrerupă lucrul, salariaţii trebuie să se adăpostească în gropi,
ravene, ogaşe, în poziţia ghemuit. Este interzisă adăpostirea sub pomi izolaţi, folii de polietilenă, căpiţe
de paie etc.
267.Se interzice aruncarea sculelor şi uneltelor de pe o terasă pe alta.
TRACTOARE ECHIPATE CU BULDOZERE
268.În timpul deplasării de la un loc de muncă la altul, precum şi pe durata exploatării tractoarelor echipate cu
buldozer, conducerea acestora trebuie să se facă conform instrucţiunilor de exploatare.,
269.Montarea şi demontarea dispozitivului de buldozer trebuie să se facă sub supravegherea conducătorului
locului de muncă.
270.Înainte de începerea lucrului conducătorul buldozerului trebuie să semnalizeze şi săî nu pornească decât
după ce s-a convins că n u sunt persoane în apropierea utilajului.
271.Tractoare echipate cu sacrificator şi defrişor
272.Este interzisă folosirea sacrificatorului pentru scoaterea cioturilor cu diametru mai mare de 30 cm; pentru
aceasta trebuie să se folosească echipamentul de defrişare (dezrădăcinare).
273.Este interzisă scoaterea cioturilor puternic înrădăcinate dintr-o singură manevră.
274.Înainte de dezrădăcinare, la arborii cu rădăcini sănătoase trebuie să se taie rădăcinile cu echipamentul de
dezrădăcinare.
TRACTATE ŞI AUTOGREDERE
275.La lucrările executate cu grederul sau autogrederul se interzice:

 intrarea sub cadrul grederului sau autogrederului când lama este ridicată ;
 îndepărtarea în timpul mersului a rădăcinilor, pietrelor etc., aflate sub lama acestuia ;
 executarea unor lucrări în terenuri nedefrişate, necurăţate de rădăcini, tulpini şi bolovani etc.;
 prezenţa persoanelor străine în cabină în timpul lucrului ;
 executarea de nivelări pe timp de ploaie, furtuni şi trăsnete.
276.Conducerea grederului sau autogrederului de la un loc de muncă la altul şi exploatarea lui în condiţii de
lucru trebuie să se execute conform instrucţiunilor de exploatare.
277.În timpul funcţionării agregatului se interzice prezenţa persoanelor în spaţiul dintre tractor şi greder.
278.În timpul lucrului sau deplasării grederului se interzice urcarea sau coborârea de pe utilaj, atât a
mecanicului, cât şi a altor persoane.
279.Lama trebuie curăţată de pământ după ce a fost sprijinită pe sol, motorul oprit, comenzile puse în poziţie
neutră şi utilajul a fost frânat.

280.Când se circulă sau se lucrează pe drumurile publice, mecanicul trebuie să respecte regulamentul de
circulaţie pe drumuri publice, iar utilajul trebuie să fie echipat şi să corespundă reglementărilor în
vigoare.
281.Se interzice efectuarea nivelării şi săpării pe teren orizontal sau în pantă în straturi mai groase de pământ
decât cele prevăzute în instrucţiunile de exploatare.
282.În cazul apariţiei unor obstacole ( buturugi, pietroaie etc. ) sau în cazul avarii, precum şi la terminarea
activităţii, mecanicul trebuie să semnalizeze sonor oprirea utilajului, pentru a avertiza celelalte utilaje
sau salariaţii aflaţi în zona de lucru.
283.Operaţiile de întreţinere sau reparaţii trebuie să fie executate numai cu lama sprijinită pe sol sau pe cale,
cu motorul oprit şi cu utilajul frânat.
284.Cilindri compactori
285.Este interzis să se treacă cu cilindrul compactor peste conductorii electrici căzuţi la sol.
286.Se interzice apropierea, în timpul deplasării, a cilindrului compactor la io distanţă mai mică de 1,5 m de
stâlpii de susţinere a conductorilor electrici.
287.Când cilindrul compactor este pus să lucreze în jurul unei construcţii trebuie să se execute compactare pe
o fâşie de 4 m, paralelă cu latura construcţiei, deplasarea lui făcându-se paralel cu această latură şi nu
perpendicular pe ea.
288.În timpul lucrului cu cilindrul compactor trebuie să se evite stivele de materiale, materialele în vrac, alte
utilaje de construcţii staţionate ( buldozere, screpere etc. ).
289.Distanţa cilindrului compactor faţă de acestea trebuie să fie de minimum 2 m.
290.Cilindrul compactor nu trebuie să staţioneze în timp ce pârghia de comandă se află în poziţia de „ start „.
291.Când vizibilitatea este redusă sub 20 m trebuie să se oprească lucrul.
292.În timpul zilei, pe ceaţă, cilindrul compactor trebuie să lucreze cu farurile aprinse.
293.Dacă iluminarea farurilor nu este suficientă pentru a asigura o vizibilitate bună de 20 m înaintea
cilindrului compactor, în cazul când şantierul nu are lumină proprie, lucrul trebuie oprit.
294.Când nu se lucrează noaptea, cilindrul compactor staţionat pe drumul pe care circulă trebuie să fie
semnalizat prin felinare cu lumină roşie.
295.Art. 457. Este interzisă trecerea, staţionarea sau lucrul cu cilindrul compactor în raza de acţiune a unui
excavator, draglină, graifăr sau macara.
296.Este interzisă staţionarea salariaţilor pe cilindrul compactor.
297.Este interzisă staţionarea sau circulaţia salariaţilor în zona de lucru a cilindrului compactor.
298.Se interzice traversarea şanţurilor, chiar dacă peste acestea sunt montate podeţe.
299.Dacă se lucrează cu mai mulţi cilindri compactori pe acelaşi teren, distanţa între ei trebuie să fie de
minimum 10 m.
300.Se interzice transportul persoanelor cu cilindrul compactor.
301.Conducerea utilajului în timpul deplasării de la un loc de muncă la altul şi exploatarea lui în lucru trebuie
să se facă conform instrucţiunilor de exploatare.
SCREPERE ŞI AUTOSCREPERE
302.Trebuie să se controleze zilnic starea tehnică şi presiunea cauciucurilor autoscreperului.

303.Intervenţia la maşină trebuie să se facă numai după ce s-a decuplat troliul şi motorul a fost oprit.
304.Este interzis a se lucra cu screperele în timpul nopţii dacă locul nu este luminat.
305.Distanţa minimă între două screpere sau autoscrepere ce lucrează în coloană trebuie să fie de cel puţin 10
m.
306.În cazul când zona de lucru a utilajului există deblee, acestea trebuie marcate prin plăci avertizoare.
307.Se interzice apropierea utilajului de panta debleelor.
308.La partea inferioară a debleelor, screperele sau autoscreperele se pot apropia până la 1 m de piciorul
talazului.

309.Este interzis accesul persoanelor în zona de lucru a utilajului, chiar în timpul opririlor scurte ale acestuia.
310.La lucrul pe teren în pantă, unghiul taluzului nu trebuie să depăşească 35 grade.
311.Se interzice executarea virajelor în pantă.
312.Se interzice transportul oamenilor în cutia autoscreperului, screperului sau pe tractor.
313.Este interzisă staţionarea persoanelor în cutia utilajului.
314.Se interzice lucrul sub cutia utilajului, când aceasta este susţinută numai de cablu. Cutia trebuie sprijinită
pe capre.
315.Panta longitudinală maximă admisă pentru deplasarea autoscreperelor nu trebuie să depăşească 45 ( 24
grade ), iar panta transversală maximă admisă nu trebuie să depăşească 30 % ( 17 grade ).
316.Executarea săpăturilor în teren tare sau înţelenit trebuie să se execute după o prealabilă scarificare.
317.Este interzisă săparea terenurilor argiloase în pantă, în timpul nopţii.
318.La lucrul cu mai multe screpere autotractate sau remorcate trebuie să se anunţe mişcarea convoiului prin
semnale acustice.
319.Nu se admite oprirea autoscreperului în pantă şi părăsirea utilajului de către conducătorul acestuia.
320.Este interzisă circulaţia pe acostamentele drumurilor.
321.Nu se admite deplasarea screperului pe drumurile naţionale decât încărcate pe trailere.
322.Pentru distanţe de parcurs mai mari de 10 km deplasarea trebuie să se facă cu trailerul sau cu vagoane
pentru cale ferată.
323.La transportul screperului prin autopropulsie este necesar să se facă o recunoaştere a terenului pe care
urmează să se facă deplasarea acestuia.
324.Îmbarcarea şi debarcarea pe trailere şi vagoane pentru cale ferată trebuie făcute de conducătorul utilajului.
325.Pe timpul transportului screperului sau autoscreperului pe trailer sau vagon pentru cale ferată se interzice
staţionarea persoanelor în cabina utilajului sau în vagonul care transportă utilajul.
326.Vagonul sau trailerul trebuie asigurate contra deplasărilor necomandate pe timpul încărcării utilajului.
327.Autoscreperul sau screperul se încarcă prin autopropulsare pe vagon sau trailer şi trebuie manevrat astfel
încât axa longitudinală a sistemului de deplasare să coincidă cu axa longitudinală a vagonului sa u
trailerului.
328.Aşezarea utilajului pe vagon sau trailer trebuie să se facă astfel încât centrul de greutate al acestuia să
coincidă cu centrul de încărcare al vagonului.
329.În timpul transportului cu vagonul pentru cale ferată sau trailer utilajul trebuie frânat, cutia plasată pe
podeaua mijlocului de transport şi asigurat contra deplasărilor necomandate.
EXCAVATOARE
330.Conducerea excavatorului în timpul deplasărilor de la un punct de lucru la altul şi exploatarea lui în
timpul lucrului trebuie să se facă conform instrucţiunilor de exploatare.
331.Exploatarea excavatorului dotat cu echipament de ridicat trebuie să se facă conform prevederilor
reglementărilor normativelor în vigoare.
332.Este interzisă deplasarea excavatorului cu cupa încărcată.
333.În timpul deplasării excavatorului este interzisă aşezarea sau scoaterea platelajelor.
334.Este interzis a se trece cu cupa goală sau încărcată pe deasupra cabinei autobasculantei, precum şi
rămânerea şoferului în cabină sau pe autovehicul în momentul descărcării cupei.
335.Încărcarea trebuie să se facă prin spate sau prin părţile laterale ale excavatorului.
336.Este interzisă depozitarea materialelor inflamabile pe platforma excavatorului.
337.Excavatorul trebuie folosit numai când poate acţiona de pe teren pălan şi rezistent, în raport cu presiunea
exercitată de şenilele sau pneurile acestuia pe suprafaţa terenului.
338.În timpul fixării cablurilor este interzisă punerea în funcţiune a mecanismelor excavatorului. În cazul
înfăşurării cablurilor pe tamburi, cu ajutorul motorului, se interzice salariatului să dirijeze cablul cu
mâinile.

339.Traseul pentru deplasarea excavatorului trebuie să fie bine nivelat şi eliberat de obstacole. Pe terenurile
slabe trebuie să se prevadă podine continue din dulapi sau grinzi, pentru deplasarea excavatorului pe
şenile.
340.Este interzisă oricărei persoane staţionarea sau circulaţia în raza de acţiune a excavatorului.
341.Se interzice utilizarea cablurilor înnădite.
342.Lucrul simultan, în trepte, a două excavatoare situate unul în dreptul altuia, este permis numai în cazul
când intervalul pe orizontală al excavatorului de pe frontul de lucru este de cel puţin 20 m.
343.Se interzice deplasarea cu mijloace propriu a excavatoarelor pe drumuri cu pante mari. Coborârea trebuie
să se execute cu ajutorul unui tractor. Se interzice aşezarea grinzilor, traverselor etc. sub şenilele
excavatorului pentru a-l frâna.
344.Începerea lucrului, deplasarea excavatorului, schimbarea regimului de lucru, precum şi orice manevră
trebuie să se execute numai după ce s-au dat în prealabil semnale avertizoare (fluier, claxon, etc).
345.Pe excavator trebuie să fie afişat codul de semnalizare, care trebuie adus la cunoştinţa tuturor angajaţilor
ce au acces la lucrările de construcţii din raza de acţiune a excavatorului.
346.Mecanicul excavatorului trebuie să observe starea locului în care se manevrează excavatorul, iar în cazul
apariţiei pericolului de surpare să îndepărteze excavatorul într-un loc sigur, să anunţe salariaţii şi să
aducă aceasta la cunoştinţa conducătorului locului de muncă.
347.În cazul când excavatorul nu este dotat cu scară, se interzice orice intervenţie la scripeţii braţului mobil al
excavatorului, dacă acesta nu este sprijinit de sol.
348.Lucrul cu excavatorul trebuie să se efectueze conform unui program stabilit anterior.
349.Apa trebuie îndepărtată din frontul de lucru şi de pe căile de acces a excavatorului.
350.Se interzice circulaţia sau staţionarea personalului între excavator şi mijloacele ce de încarcă şi sub braţul
mobil sau cupa acestuia, în timpul cât excavatorul este în funcţiune.
351.În timpul funcţionării excavatorului conducătorul acestuia nu trebuie să permită accesul în cabină a nici
unei persoane, excepţie făcând personalul de revizie şi control tehnic.
352.Se interzice efectuarea oricăror lucrări sau staţionarea şi circulaţia personalului în frontul de lucru când
excavatorul este în funcţiune, în cazul în care se lucrează cu o singură treaptă, iar, în cazul în care se
lucrează cu două trepte se admite lucrul în frontul de lucru numai la treapta superioară.
353.În timpul exploatării excavatorului se interzice executarea următoarelor acţiuni :
 schimbarea gradului de înclinare a braţului mobil în cazul când cupa este plină ;
 punerea în mişcare a mecanismelor de întoarcere sau deplasare în timpul când cupa se înfige în
sol ;
 izbirea cupei pe şenile ;
 izbirea cupei pe pământ ;
 izbirea cupei pe pereţii vehiculelor ;
 remorcarea sau tragerea cu săgeata excavatorului a oricărui obiect din apropiere.
354.Rotirea excavatorului şi mutarea acestuia în frontul de lucru trebuie să se facă numai atunci când cupa nu
atinge solul.
355.Frânarea părţii de sus a excavatorului la punctul de golire având cupa umplută trebuie să se facă încet, fără
bruscări.
356.La oprirea excavatorului, chiar pentru puţin timp, mecanicul trebuie să sprijine pe sol cupa.
357.Curăţarea cupei şi schimbarea dinţilor trebuie să se facă numai după ce cupa a fost aşezată pe sol.
358.În timpul efectuării exploziilor subterane, în frontul de lucru sau în apropierea acestuia, excavatorul
trebuie evacuat într-un loc ferit, indicat de conducerea tehnică a lucrărilor de excavaţii şi trebuie
protejat contra rocilor provenite din explozie.
359.Se interzice salariaţilor staţionarea pe maşini sau vagoneţi în timpul încărcării acestora cu escavatorul.
360.Încărcarea trenului de vagoneţi sau a maşinilor cu excavatorul trebuie să înceapă numai după avertizarea
sonoră, efectuată de conducătorul acestuia.
361.Manevrarea maşinilor sau a vagoneţilor trebuie să fie efectuată numai la semnalul conducătorului
excavatorului.
362.Este interzisă manevrarea cupei excavatorului peste cablul de alimentare cu energie electrică, neprotejat
contra loviturilor mecanice.

363.Se interzice conducătorului de excavator să încredinţeze coechipierului comanda excavatorului.
364.Se interzice staţionarea, deplasarea sau lucrul excavatorului la o distanţă mai mică de 6 m de marginea
săpăturilor.
365.În timpul lucrului mecanicul excavatorului trebuie să urmărească mişcarea cupei.
366.Întoarcerea cupei, în vederea încărcării, trebuie să se facă numai după ce aceasta este degajată de material.
367.Descărcarea cupei trebuie să se facă de la înălţimea minimă ce permite deschiderea acesteia.
368.Mecanicul nu trebuie să părăsească excavatorul în timp ce cupa este suspendată.
369.Când părăseşte excavatorul, mecanicul trebuie să sprijine cupa pe sol.
370.Sunt interzise deplasarea excavatorului şi modificarea razei lui de acţiune cu cupa încărcată.
371.În timpul deplasării excavatorului cupa trebuie ţinută la o înălţime de cel puţin 0,5 m de sol.
372.În timpul mutării excavatorului braţul mobil trebuie pus în direcţia şenilelor, iar cupa trasă către braţ.
373.În timpul mutării excavatorului se interzice însoţitorilor să se afle înaintea lui la o distanţă mai mică decât
raza vizuală a manipulantului.
COMPACTARE SI ASFALTARE DRUMURI

374.Măsuri de prevenire:
 Lucrările de asfaltare se vor executa numai în prezenţa şi sub supravegherea şefului locului de muncă.
 Şeful locului de muncă trebuie să se asigure în special că lucrările încep numai după adoptarea măsurilor de
siguranţă, care vor fi menţinute şi în timpul lucrărilor, ca persoanele care execută lucrările utilizează
echipamentul de protecţie adecvat, persoanele care execută lucrările, în caz de necesitate, au suficiente căi de
evacuare şi că persoanelor neautorizate le este interzis accesul în zona de lucru.
 Activitatea de asfaltare presupune următoarele:
A. organizarea de şantier
 transportul şi amplasarea semnelor de circulaţie
 montarea panourilor şi a benzilor de avertizare
B. lucrări pregătitoare:
 amenajarea frontului de lucru cu ajutorul pikamerului
 suflarea suprafeţelor
 amorsarea suprafeţelor
 asfaltarea propriu zisă
375.Efectuarea lucrărilor de asfaltare se va face numai de personalul calificat, autorizat cu respectarea
măsurilor tehnice şi organizatorice pentru fiecare categorie de lucrări în parte.
376.Personalul va fi dotat cu echipament individual de protecţie corespunzător activităţilor pe care le
desfăşoară. Aceasta va fi cât mai ajustat pe corp pentru a evita prinderea lui în organele maşini în
mişcare.
377.Lucrătorii vor folosi în mod obligatoriu echipamentul individual de protecţie atât în timpul lucrului cât şi
pe perioada deplasării la şi de la zona de lucru.
378.Lucrătorii au obligaţia de a păstra echipamentul individual de protecţie în condiţii bune de utilizare.
379.La lucrul cu bitum încins se va purta echipament de protecţie constând în:
 cască de protecţie;
 costum de lucru închis;
 mănuşi de protecţie cu manşete;
 mască de protecţie;
 căşti antifonice;
 ochelari;
 bocanci cu talpă de lemn;
 vestă reflectorizantă;
380.Programul de lucru va fi organizat de aşa manieră încât lucrătorii expuşi la zgomot sau vibraţii să poată
beneficia de pauze de 10-15 minute după fiecare oră de lucru.
381.Amenajarea frontului de lucru cu ajutorul pikamerului se va face după identificarea traseelor tuturor
utilităţilor din zonă.
382.La suflarea şi amorsarea suprafeţelor vor fi luate măsuri suplimentare pentru evitarea împroşcării cu
materiale sau substanţe a lucrătorilor sau altor persoane.
383.Se vor monta panouri de protecţie şi zona va fi semnalizată corespunzător.

384.În cazul accidentelor cu bitum încins se vor lua imediat următoarele măsuri:
 se constată dimensiunile accidentului şi dimensiunile rănilor;
 se anunţă salvarea
 se acordă primul ajutor:
 persoana afectată se scoate din zona de pericol;
 se răcesc cu apă părţile din corp intrate în contact cu bitumul;
 nu se dă jos bitumul de pe piele;
 dacă a sărit bitum în ochi se răcesc ochiul cu apă;
385.Utilajele care lucrează în zonă trebuie să fie dotate cu apărători şi plăcuţe de avertizare cu privire la nivel
de zgomot şi vibraţii.
386.Plăcile trebuie să aibă în permanenţă conţinutul citeţ şi să fie în bună stare.
387.Dacă s-au murdărit de praf, ulei sau unsori se vor curăţa cu o soluţie de detergent în apă (nu se vor folosi
carburanţi sau solvenţi).
388.Utilajele pentru lucrări de asfaltare trebuie folosite decât în scopul pentru care au fost proiectate.
389.Este interzis transportul lucrătorilor cu utilaje destinate lucrărilor de asfaltare.
390.Se vor folosi numai utilaje care au fost verificate tehnic de personal sau unităţi service autorizate.
391.Operatorul utilajului trebuie să cunoască şi să respecte instrucţiunile tehnice, instrucţiunile de securitate şi
codul rutier astfel să poată preveni orice accident.
392.Este interzisă folosirea utilajului când în zonă sunt persoane străine.
393.Este interzisă folosirea utilajelor de către persoane sub influenţa băuturilor alcoolice, medicamentelor sau
drogurilor.
394.Nu sunt permise modificări neautorizate la utilaje. Pentru remedierea defecţiunilor vor fi folosite numai
piese şi subansmble originale.
395.Dacă în timpul funcţionării apar zgomote anormale sau fum, utilajul va fi oprit imediat iar pornirea lui se
va face după verificarea şi remedierea defecţiunilor.
396.Alimentarea utilajului se va face numai cu motorul oprit.
397.pentru evitarea inhalării de vapori de combustibil, alimentarea nu se va face în încăperi închise.
398.Pe timpul alimentării este interzis fumatul sau focul deschis.
399.Nu se vor executa reparaţii cu motorul pornit.
400.Este interzisă curăţirea utilajelor cu motorul pornit.
401.Este interzisă curăţirea utilajului cu benzină, solvenţi sau alte substanţe inflamabile.
402.După efectuarea reparaţiilor se vor reinstala apărătorile de protecţie.
403.Pe timpul staţionării utilajele vor fi semnalizate corespunzător, încuiate (securizate).
404.Lucrătorii au obligaţia să cunoască şi să respecte regulile de apărare împotriva incediilor.
405.Utilajele aflate în exploatare pentru executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare trebuie să respecte
prevederile Normelor generale de protecţie a muncii privind echipamentele tehnice.
406.Elementele în mişcare ale utilajelor care pot cauza accidente trebuie echipate cu apărători de protecţie,
conform reglementărilor normativelor în vigoare,.
407.Culorile de siguranţă utilizate pentru vopsirea utilajelor trebuie să corespundă reglementărilor
normativelor în vigoare.
408.Elementele de comandă ale utilajelor trebuie astfel amplasate încât să fie vizibile şi să poată fi manevrate
de la locul de muncă fără deplasarea salariatului.
409.Elementele de comandă nu trebuie amplasate în zone cu pericol de accidentare ( în apropierea organelor
în mişcare neprotejate ale utilajului sau în zone de expulzare a materialului prelucrat ).
410.Destinaţia şi sensul de acţionare a elementelor de comandă trebuie indicate prin simboluri sau inscripţii
executate clar şi vizibil ,plasate cât mai aproape de acestea.
411.Elementele de comandă şi poziţiile lor funcţionale trebuie marcate în culori distincte.
412.Sensul de acţionare a elementelor de comandă manuală trebuie să corespundă cu sensul de mişcare a
organului de maşină comandat.

413.Eforturile pentru acţionarea elementelor de comandă nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în
reglementările normativelor în vigoare.
414.Utilajele autopropulsate trebuie echipate cu sistem de frânare de serviciu şi de staţionare.
415.Utilajele autopropulsate trebuie echipate cu cabină de rezistenţă şi confort sau cadru de rezistenţă.
416.Utilajele autopropulsate trebuie echipate cu sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă, conform
reglementărilor normativelor în vigoare.
417.La utilajele autopropulsate câmpul de vizibilitate de pe locul conducătorului trebuie să aibă valorile
prevăzute în reglementările normativelor în vigoare.
418.Protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă la echipamentele e electrice de pe utilaje trebuie să
se realizeze prin utilizarea carcaselor de protecţie şi izolarea suplimentară a părţilor active.
419.Deschiderea carcaselor de protecţie trebuie să se realizeze prin unul din următoarele moduri : utilizând o
cheie specială sau cu blocaje electrice ori mecanice care deconectează părţile active când se încearcă
îndepărtarea apărătorii de protecţie.
420.Izolaţia suplimentară trebuie să acopere complet părţile active şi trebuie să fie rezistentă la solicitări fizice
şi chimice.
421.Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie realizată conform reglementărilor
normativelor în vigoare.
422.Montarea utilajelor
423.Montarea utilajelor tehnologice trebuie să se realizeze conform Normelor specifice de protecţie a muncii
pentru lucrări de montaj utilaje tehnologice şi de construcţii metalice.
424.Utilajele fixe ori mobile trebuie astfel amplasate încât distanţele minime dintre gabaritul lor funcţional
maxim şi celelalte elemente înconjurătoare să fie minimum 800 mm.
425.Montarea utilajelor trebuie făcută direct pe pardoseală sau pe fundaţii speciale, rezistente, în funcţie de
felul utilajelor.
426.Utilajele care produc şocuri, vibraţii şi zgomot trebuie montate la sol pe fundaţii proprii independente,
fără legătură cu elementele clădirii.

REGULI PRIVIND ALIMENTAREA CU CARBURANT DIN CISTERNA MOBILĂ
427.Descărcarea, încărcarea produselor petroliere din/în cistenă mobilă se face gravitaţional sau cu pompa de
pe cistenă mobilă prin contorizarea cantităţii livrate. Viteza de încărcare a rezervorului( până când
nivelul în rezervor ajunge la 200 mm) va fi de max.25 mc /h şi max. 48 mc /h ( peste 200), pentru a nu
depăşi viteza de 2 m/ s corespunzătoare unei conducte de încărcare Dn 100.
428.La descărcarea carburanţilor în rezervoarele utilajelor se vor efectua următoarele operaţii:
 Parcarea autocisternei în dreptul gurilor de descărcare în paralel cu oprirea circulaţiei în zona
de siguranţă a acesteia;
 Blocarea autocisternei prin frâna de mână şi saboţi şi legarea autocisternei la pământ;
 Măsurarea nivelului combustibilului din rezervor, stabilindu-se volumul gol al acestuia în
vederea determinării cantităţii exacte ce trebuie descărcată;
 Recepţionarea de către gestionar a produselor petroliere aprovizionate verificându-se
cantitatea şi calitatea acestora să corespundă cu cel de pe documentul de livrare;
 Cuplarea furtunului de descărcare;
 Verificarea cuplării corecte a furtunurilor în vederea evitării deversării produselor;
 Deschiderea de către conducătorul auto a robinetelor în vederea descărcării produsului;
Se verifică obligatoriu:
 Ritmul de alimentare cu carburant;

 Indicaţiile indicatorului de nivel al rezervorului.
429.Se da dispoziţia de cuplare in cazul în care cantitatea descărcată corespunde cu cea conţinută pe
documentele însoţitoare ale cisternei mobile.
430.Măsurarea cantităţilor de produs descărcate din cistena mobilă se realizează cu contoare şi indicatoare de
debit agrementate şi omologate metrologic.
431.Decuplarea autocisternei se realizează astfel :
 Se decuplează întâi furtunurile de lichid apoi de vapori;
 Se decuplează punerea la pământ.
Reguli obligatorii
 Se interzice focul deschis şi fumatul în timpul alimentării utilajelor din cisterna mobilă
 Menţinerea în stare de funcţionare a mijloacelor de prevenire şi stingere a incendiilor
existente;
 Respectarea instrucţiunilor tehnologice
 Neadmiterea accesului persoanelor neautorizate în zona de alimentare carburabţi
 Nedistribuirea carburanţilor în recipiente transportabile din mase plastice (canistre, bidoane
etc.) sau din sticlă.
 Menţinerea ordinii şi curăţeniei în incinta zonei de alimentare
 Menţinerea liberă a căilor de evacuare şi intervenţie în caz de incendiu, precum şi neblocarea
accesului la mijloacele de intervenţie;
 Alarmarea imediată în caz de incendiu şi alertarea pompierilor;
 Intervenţia operativă la orice început de incendiu
Măsuri de exploatare în siguranţă:
432.Toate sistemele de măsură şi control ale carburanţilor, opritoarele de flăcări vor fi verificate, întreţinute în
perfectă stare de funcţionare.
433.Este interzisă efectuarea oricăror modificări ale construcţiilor şi instalaţiilor tehnologice sau utilitare ale
cisternei mobile fără o documentaţie elaborată şi avizată conform prevederilor legale.
434.Se interzice utilizarea instalaţiilor cu defecţiuni şi improvizaţii.
435.Eventualele scurgeri accidentale de carburanţi se îndepărtează prin spălare cu apa şi vor fi preluate de
separatorul de hidrocarburi. Este interzisă îndepărtarea scurgerilor accidentale prin spălare cu apă
deversată pe terenul din zona de alimentare.

436.Canalizarea apelor ce conţin reziduuri de carburanţi se face separat de cele menajere, menţinându-se în
funcţiune separatorul de hidrocarburi.
437.Pentru personalul staţiei este interzisă folosirea îmbrăcămintei, lenjeriei şi a altor obiecte din materiale
sintetice, precum şi a încălţămintei care poate produce scântei prin lovire sau frecare, capabile să
aprindă vaporii inflamabili.
438.Respectarea capacităţii cisternei mobile, conform proiectului, precum şi funcţionarea dispozitivelor cu
care sunt echipate sunt obligatorii.
439.Alimentarea carburanţilor şi operaţiile de conectare şi deconectare se realizează numai cu motorul
utilajului oprit, supraveghindu-se permanent de către mecanicul de utilaje.
440.Pe timpul alimentării cu carburanţi, este interzisă circulaţia altor autovehicule, accesul persoanelor
neasigurate, focul deschis şi fumatul.
441.Nu este admisă utilizarea cisternei mobile de distribuţie atunci când prezintă defecţiuni, cum sunt :
 Scurgeri de carburant datorită neetanşeităţilor la îmbinări, pompă, subansambluri ale acesteia,
fisurări ale racordului elastic etc.
 Defecţiuni ale instalaţiei electrice inclusiv ale legăturilor la pământ
 Supraîncălzirea lagărelor sau a corpurilor pompelor
 Vibraţii puternice, zgomote, sau lovituri suspecte
442.Dezgheţarea instalaţiilor, conductelor, pompelor, armăturilor prin care se vehiculează carburanţi, se va
face numai cu abur, apă caldă, nisip încălzit sau alte mijloace care nu prezintă pericol de incendiu. Este
strict interzisă folosirea focului deschis sau sub orice formă (faclă, lampă).
443.Nu este admisă alimentarea utilajelor cu carburanţi pe timpul funcţionării motoarelor acestora.
444.Se interzice efectuarea oricăror lucrări de revizie, întreţinere, verificare sau control al utilajului, pe timpul
alimentării cu carburant.
445.Se interzice utilizarea sculelor şi dispozitivelor care produc scântei prin lovire sau funcţionare la
rezervoare şi instalaţii pentru carburanţi.
446.Pentru asigurarea continuităţii conductelor în scopul evitării acumulării de sarcini electrostatice, toate
îmbinările cu flanşe vor fi prevăzute obligatoriu cu cleme de legătură.

Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire
profesionalǎ pentru locul de muncă din cadrul
ASPHAROM
pentru locul de muncă
Taluzari, asfaltatori, mecanic unimog – utilaj

multifuncţional şi cilindru compactor
SANTIERUL:
„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE PRIN ASFALTARE DIN COMUNA SÎNGEORGIU
DE MUREŞ, JUDEŢUL MUREŞ”

1. Procesul de muncă
Personalul din cadrul locului de muncă asfaltatori, mecanic unimog – utilaj multifuncţional şi
cilindru compactor are ca sarcină de muncă efectuarea de lucrări specifice manuală,
semiautomatizate şi automatizate specifice. Aceste lucrări pot fi manuale ca: săpătură, nivelare,
compactare, curăţare şanturi şi mecanice unde mecanicul de utilaje manevrează utilajele
specifice şi schimbă elementele active ale acestor utilaje atunci când este necesar (ex. picon,
cupă, perii, foarfecă de tăiat crengi, etc).
2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat
2.1. Mijloace de producţie
Unimog - utilalaj multifuncţional;

●
● Cilindru compactor;
● Trusă de scule (şurubelniţe, patent, surubelniţe, ciocan metalic şi de mase plastice);
● Diverse prese şi dispozitive de defacere şi deşurubare manuale, hidraulice şi electrice;
● Aparate de măsură şi control;
● Echipament individual de protecţie;
● Scule de mână acţionate electric;
● Instalaţii sanitare;
● Lubrifianţi;
● Lopată
● Târnăcop
● Roabă
● Mătură
2.2. Sarcina de muncă
În şantier
● Conduce utilajele în cadrul șantierului;
● Efectuează operații de încărcare - descărcare de material;
● Curăţă roţile utlajelor înainte de ieşirea din şantier;
● Participanţii la procesul de muncă asfaltatorii, şi mecanicii de utilaje colaborează -
(comunică) între ei pentru operativitate şi siguranţă;
● Foloseşte timpul de lucru la maxim în îndeplinirea atibuţiunilor de serviciu;
● Foloseşte materialele şi piesele în scopul în care au fost procurate;

● Respectă disciplina şi curăţenia la locul de muncă;
Operaţiile de întreţinere zilnică
● curăţarea utilajului;
● controlul nivelului de ulei din reductoare;
● verificarea stării de gresare a lagărelor;
● verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, comandă şi semnalizare;
● verificarea funcţionării şi a etanşeităţii circuitelor hidraulice şi pneumatice;
● verificare stării de uzură a sistemelor în mişcare;
● ungerea pieselor conform schemei şi graficului de ungere;
● verificarea funcţionării echipamentelor şi dispozitivelor de securitate.
Operaţii întreţinere periodice, schimbare elemente active
● Schimbă şi elementele active atunci când este necesar (ex. picon, cupă, perii, foarfecă de
tăiat crengi ,etc). respectând cartea tehnică a utilajului precum şi recomandările
producătorului
● Se informează permanent şi îşi însuşeşte parametrii şi normele tehnice de realizare a
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, tipurile şi parametrii funcţionali ai utilajelor, tipurile de
lucrări, materiile prime şi materialele de bază folosite;
● Cunoaşte modul de funcţionare al echipamentelor, sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor
utilizate;
● Urmăreşte permanent aplicarea parametrilor de calitate impuşi prin procedurile specifice sau
prin instrucţiunile tehnologice.
● Studiază documentaţiile de asamblare, poziţionează şi îmbină componentele;
● Controleaza cu instrumente adecvate corectitudinea îmbinărilor, efectuează controlul
dimensional şi face ajustări finale;
● Execută probe de mers în gol şi în sarcină constatând şi remediind deficienţele.
● Urmăreşte zilnic functionarea maşinilor şi utilajelor în scopul identificării de
disfuncţionalităţi;
● Execută lucrări de întreţinere curentă conform prescripţiilor specifice fiecărui utilaj;
● Determină cauzele defecţiunii după tipul acesteia, condiţiile de apariție şi evidenţele de
întreţinere-reparaţii existente; raportează defecţiunile constatate, cauzele care le-au generat şi
propune măsuri de remediere;
● Izoleaza utilajul defect în conditii de siguranta şi îl mută de pe poziţie pentru a nu afecta
desfaşurarea procesului tehnologic din şantier
● Execută ungerea maşinilor şi utilajelor conform schemelor de ungere şi sistemului de ungere
centrală şi graficelor de periodicitate, folosind categoriile şi sortimentele de lubrefianţi
prescrise;
● Respectă prevederile Regulamentului intern, a legislaţiei în domeniu, procedurile de lucru,
precum şi celelalte reguli şi regulamente existente în unitate, dispoziţii, decizii, circulare si
hotărâri ale conducerii;
● Respectă atribuţiile stabilite în prezenta fişă a postului precum şi alte sarcini stabilite de
conducătorul ierarhic superior;
● Asimilează cunoştinţele necesare indeplinirii sarcinilor de serviciu precum şi a legilor,
regulamentelor, instrucţiunilor şi ordinelor referitoare la sarcinile de serviciu;

● În cazul unor situaţii de excepţie ce impun rezolvarea operativă a altor situaţii sau probleme
ivite, va răspunde acestor cerinţe inclusiv în zilele nelucrătoare, prin prelungirea programului
de muncă săptămânal, la solicitarea conducerii;
Atribuţiuni în domeniul securităţii şi sănătatatii în muncă şi situaţii de urgenţă
● Sa isi insuseasca si sa respecte normele de securitate si sanatate in munca si masurile de

aplicare a acestora ;
● Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala atat propria persoana , cat si celelalte persoane participante la
procesul de munca ;
● Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta
situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala ;
● Sa aduca la cunostinta conducatorului de munca accidentele de munca suferite de propria
persoana si de alte persoane participante la procesul de munca ;
● Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa il
informeze de imediat pe conducatorul locului de muncă;
● Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru
care a fost acordat si, dupa utilizare, il inapoiaza si il pune la locul destinat pentru pastrare;
● Sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
● Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara
a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor,
instalatiilor tehnice si cladirilor si utilizeaza corect aceste dispozitive;
● Sa coopereze, atit timp cit este necesar, cu angajatorul si/sau persoanele desemnate, pentru a
permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de munca sunt sigure si
fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
● Sa coopereze, atit timp cit este necesar, cu angajatorul si/sau persoanele desemnate, pentru
realizarea oricaror masuri si cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii
sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
● Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul securitatii si
sanatatii in munca
Atribuţiuni în domeniul protecţiei mediului
● Depozitează materialele folosite doar în locuri special amenajate;

● Respectă strict circuitul substanţelor periculoase;
● Respectă locul de depozitare a deşeurilor care nu sunt biodegradabile, cum ar fi: pungile de
plastic, ambalaje, sticlă, metal, etc.;
● Ajută la recuperarea şi valorificarea deşeurilor refolosibile prin intermediul persoanelor
juridice specializate;
● Ajută la întreţinerea spaţiilor verzi, a gardurilor vii, florilor, arborilor etc. existente în
societate, pentru îmbunătăţirea calităţii mediului ambiental.
● Respectă toate dispoziţiile pe care le primeşte de la responsabilul privind protecţia mediului;

● Comunică imediat orice neconformitate constatată şefului ierarhic superior;
Atribuţiuni în domeniul SMI
● Participă activ la implementarea politicii şi a obiectivelor organizaţiei în domeniul

managementului integrat.
● Îşi însuşeşte Manualul Calităţii, Procedurile generale ale SMI (sistemului de management
integrat).
● Foloseşte modelele de formulare ale SMI.
● Colaborează în limitele competenţei sale cu reprezentanţii organismului de certificare şi cu
alte organizaţii/ instituţii în probleme care vizează SMI.
● Participă activ la instruirile personalului organizaţiei in domeniul SMI,
● Întreprinde acţiuni corective în limita competenţelor sale pentru remedierea
neconformităţilor identificate la: auditurile de certificare, recertificare şi supraveghere
efectuate de organismul de certificare precum şi la diverse alte evaluari interne – externe.
● Îşi însuşeşte actualizările documentaţiei SMI în funcţie de solicitările standardului de
referinţă, solicitările organismului de certificare sau în funcţie de modificările proceselor
operaţionale desfăşurate în organizaţie.
● Colaborează efectuarea studiilor de evaluare a furnizorilor, a studiilor de evaluare a
satisfacţie clienţilor şi personalului organizaţiei.
● Participă când i se solicită acest lucru la sedinţele de analiză a SMI.
● Participă în limita competenţelor sale la derularea tuturor studiilor necesare monitorizării
funcţionarii SMI, analizează eficacitatea şi eficienţa măsurilor întreprinse pentru eliminarea
neconformităţilor.
● Promovează în organizaţie conştientizarea cerinţelor clienţilor, cerinţelor standardului de
referinţă şi cerinţele organismului de certificare a SMI.
● Respectă toate procesele necesare funcţionării SMI în organizaţie.
2.3. Mediul de muncă
Mediu de muncă
Personalul din cadrul locului de muncă asfaltatori, mecanic unimog – utilaj

multifuncţional şi cilindru compactor îşi desfăşoară activitatea atât în incintă închisă în
atelierul propriu şi în aer liber pe şantierele beneficiarului, unde se constată că:
● Temperatura variabilă în funcţie de anotimp;

● Umiditatea variabilă în funcţie de anotimp;
● Gaze şi vapori specifici;
● Iluminatul este natural şi artificial, în general corespunzător;
● Curenţi de aer prin deschiderea uşilor şi ferestrelor;
● Pulberi pneumoconiogene;
● Gaze de ardere;

● Radiaţii electromagnetice;
3. Factori de risc identificaţi
3.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
Factori de risc mecanic
1. Organe de maşini în mişcare (prindere, antrenare părţi a corpului la intervenţii asupra

utilajelor - cilindru compactor, unimog);
2. Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace transport auto) în curtea
societăţii, traversări de poduri, podeţe care nu suportă greutatea utilajului;
3. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în mers în

timpul probelor utilajelor (buldozere, excavatoare, tractoare;
4. Nefuncţionarea lămpilor de iluminat, semnalizării sonore;
5. Rulare pe roţi (nesigurarea împotriva mişcărilor necomandate nefuncţionare sistem de

frânare);
6. Alunecare, cădere liberă, răsturnare (a autovehiculelor aflate în reparaţii-neancorarea după

normele în vigoare);
7. Cădere liberă (defectarea cricului în timpul utilizării sale, căderea utilajelor în timpul
mentenanţei sau schimbării elementelor funcţionale (picon, perii, etc.));
8. Proiectare de corpuri sau particule (particule din parbriz rezultate ca urmare a spargerii
acestuia, proiectare de criblură cu ocazia lucrului);
9. Deviere de la traiectoria normală (pană de cauciuc, rupere subansamble sistem de direcţie);
10. Recul (în caz de lovire frontală, laterală);
11. Contact direct cu suprafete tăioase, intepătoare, alunecoase (scule de mână electrice şi
manuale);
12. Recipiente sub presiune (explozia pneurilor, stingătoarelor, buteliilor);

13. Vibraţii (circulaţie pe drumuri cu denivelări, vibraţia sculelor de mână);
Factori de risc termic
14. Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental (bloc motor, galerie de evacuare
gaze arse, piese proaspăt sudate);
15. Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece
(scule, dispozitive, la încărcări – descărcări, pană);
16. Flăcări, flame ca urmare a aprinderii elementelor combustibile, sau a lucrărilor de sudură;
Factori de risc chimic
17. Flăcări, flame ca urmare a scurtcircuitelor electrice;
18. Contact cu substanţe toxice (lucrul cu substanţe toxice: lichid, frană antigel);
19. Contact cu substanţe caustice (lucrul cu substanţe caustice - electrolit baterii de acumulator-
arsură chimică);
20. Contact cu substante inflamabile (lucrul cu substanţe inflamabile - combustibili, uleiuri,

unsori etc.);
21. Explozia unor acumulări de vapori de combustibil;
3.2. Factori de risc proprii mediului de muncă
Factori de risc fizic
22. Temperatura aerului variabilă pe timp de vară-iarnă;
23. Umiditatea aerului variabilă în funcţie de condiţiile atmosferice şi de anotimp;
24. Curenţi de aer – datorită circulaţiei cu geamul deschis sau a aerului condiţionat, deschiderii
simultane a mai multor ferestre sau uşi;

25. Zgomot ridicat (datorat lucrului în atelier cu scule electrice);
26. Nivel de iluminare variabil (în timpul circulaţiei pe timp de noapte apare fenomenul de
orbire, ceaţă, luminozitate prea puternică în miezul zilei);
27. Potenţial electrostatic;
28. Calamităţi naturale (seisme, copaci prăbuşiţi, viscol, grindină, vânt puternic);
29. Pulberi biologice (datorită defectării sistemului de filtrare aer ce intră în habitaclu);
Factori de risc chimic
30. Gaze, vapori, aerosoli toxici proveniţi de la funcţionarea motoarelor;
31. Pulberi în suspensie în aer din cauza traficului intens şi activităţii specifice de şantier;
Factori de risc biologic
32. Microorganisme în suspensie în aer în urma contactului cu persoane, (mai multe persoane în
atelier);
33. Ciuperci, micoze la picioare datorită transpiraţiei;
3.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
Absenţe operaţii
34. Nespecificarea unor operaţii în fişa postului (neprecizarea competenţelor de reparaţii în

cazul unor defecţiuni, intervenţii în afara sarcinii de muncă);
Solicitare fizică
35. Efort static - Pozitii fixe uneori prelungite în timpul lucrărilor de reparaţii;
36. Efort dinamic (în cazul operaţiunilor ridicare coborâre a pieselor grele - bloc motor, cutie de
viteze);

Solicitare psihică
37. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul lucrului;
38. Decizii dificile în scurt timp - condusul utilajelor în timpul testelor;
39. Agresiune (bolcări de trafic - conflicte cu alţi participanţi la trafic);
40. Agresiune (conflicte între colegi sau între lucrători - şefi posibil generatoare de agresiune);
41. Stres ridicat (cauzat de termenele de execuţie);
3.4. Factori de risc proprii executantului
Acţiuni greşite
42. Circulaţia cu utilajul sub influenţa alcoolului, medicamentelor sau într-un stadiu avansat de
oboseală;
43. Executare greşită de manevre inclusiv cele nepermise de legislaţia rutieră;
44. Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia neutru (la
coborâre);
45. Deplasări, staţionări în zone periculoase, nepermise;
46. Deplasări cu pericol de cădere (săritură din utilaj);
47. Alunecare (la coborârea din utilaj, alunecare de pe carosabil, atelier - pete de ulei);
48. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică în timpul testelor după
reparaţia utilajelor;
49. Depăşirea sarcinii maxime admise, forţarea utilajului;

50. Operaţii de transport executate necorespunzator (tragere, târârea unor sarcini peste limita
admisă sau cu organe de legare neconforme);
51. Întărzieri/devansări (neasigurări, nesemnalizări la plecarea de pe loc, la acordări de

prioritate, la schimbarea culorii semaforului, din timpul probelor utilajelor care pot participa la
traficul rutier);
52. Pornirea /oprire echipamente tehnice (coborâre din cabină cu motorul pornit şi utilajul
neasigurat, intervenţii la echipamentele tehnice în afara sarcini de muncă);
53. Cadere la acelasi nivel (impiedicare , alunecare pe gheata, dezechilibrare in timpul unor
operatii de incarcare-descarcare sau la deplasarea pedestra);
Comunicări accidentogene
54. Comunicări accidentogene (discuţii cu colegii, semnale manevre greşite, nefuncţionarea,

nerespectarea semafoarelor semnalizărilor din şantier);
Omisiuni
55. Neutilizarea centurii de siguranţă (după caz);
56. Neasigurări în trafic (traversări CF, priorităţi);
57. Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de protecţie, din dotare;

UNITATEA : NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
S.C. ASPHAROM S.R.L.
LOCUL DE MUNCĂ : 4. Fişa de evaluare a locului de
„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII muncă DURATA EXPUNERII: 8 h
RUTIERE PRIN ASFALTARE DIN COMUNA
SÎNGEORGIU DE MUREŞ, JUDEŢUL
MUREŞ”
NIVEL
COMPONENŢA FACTORI FORMA CONCRETĂ DE CONSECINŢA CLASA CLASA DE
PARŢIAL
SISTEMULUI DE DE RISC MANIFESTARE A FACTORILOR MAXIMĂ DE PROBABI-
DE
MUNCĂ IDENTIFICAŢI DE RISC PREVIZIBILĂ GRAVITATE LITATE
RISC
0 1 2 3 4 5 6
Mijloace de Factori de risc 1. Organe de maşini în mişcare DECES 7 3 5
producţie mecanic (prindere, antrenare părţi a corpului
la intervenţii asupra utilajelor -
cilindru compactor, unimog);
2. Deplasări ale mijloacelor de DECES 7 3 5
transport (lovire, strivire de mijloace
transport auto) în curtea societăţii,
traversări de poduri, podeţe care nu
suportă greutatea utilajului;
3. Autoblocarea funcţionării DECES 7 3 5
mecanismului de direcţie sau a
sistemului de frânare în mers în
timpul probelor utilajelor (buldozere,
excavatoare, tractoare;
4. Nefuncţionarea lămpilor de DECES 7 1 3
iluminat, semnalizării sonore;
5. Rulare pe roţi (nesigurarea DECES 7 1 3
împotriva mişcărilor necomandate
nefuncţionare sistem de frânare);

0 1 2 3 4 5 6
6. Alunecare, cădere liberă, DECES 7 2 4
răsturnare (a autovehiculelor aflate în
reparaţii-neancorarea după normele
în vigoare);
7. Cădere liberă (defectarea cricului DECES 7 2 4
în timpul utilizării sale, căderea
utilajelor în timpul mentenanţei sau
schimbării elementelor funcţionale
(picon, perii, etc.));
8. Proiectare de corpuri sau particule INV GR III 4 2 3

(particule din parbriz rezultate ca
urmare a spargerii acestuia,
proiectare de criblură cu ocazia
lucrului);
9. Deviere de la traiectoria normală DECES 7 2 4
(pană de cauciuc, rupere
subansamble sistem de direcţie);
10. Recul (în caz de lovire frontală, DECES 7 1 3
laterală);
11. Contact direct cu suprafete INV GR III 4 2 3
tăioase, intepătoare, alunecoase
(scule de mână electrice şi manuale);
12. Recipiente sub presiune INV GR III 4 2 3
(explozia pneurilor, stingătoarelor,
buteliilor);
13. Vibraţii (circulaţie pe drumuri cu INV GR III 4 2 3
denivelări, vibraţia sculelor de
mână);

0 1 2 3 4 5 6
Factori de risc termic 14. Temperatură ridicată a unor INV GR III 4 2 3
suprafeţe, atinse accidental (bloc
motor, galerie de evacuare gaze arse,
piese proaspăt sudate);
15. Temperatura coborâtă a INV GR III 4 2 3
suprafeţelor metalice atinse la lucrul
în aer liber în anotimpul rece (scule,
dispozitive, la încărcări – descărcări,
pană);
16. Flăcări, flame ca urmare a DECES 7 1 3
aprinderii elementelor combustibile,
sau a lucrărilor de sudură;
Factori de risc 17. Flăcări, flame ca urmare a DECES 7 1 3
chimic scurtcircuitelor electrice;
18. Contact cu substanţe toxice ITM 3-45 zile 2 4 2
(lucrul cu substanţe toxice: lichid,
frană antigel);
19. Contact cu substanţe caustice INV GR III 4 2 3
(lucrul cu substanţe caustice -
electrolit baterii de acumulator-
arsură chimică);
20. Contact cu substante inflamabile INV GR III 4 2 3
(lucrul cu substanţe inflamabile -
combustibili, uleiuri, unsori etc.);
21. Explozia unor acumulări de DECES 7 1 3
vapori de combustibil;
Mediu de Muncă Factori de risc fizic 22. Temperatura aerului variabilă pe ITM 45-180 zile 3 5 4
timp de vară-iarnă;

0 1 2 3 4 5 6
23. Umiditatea aerului variabilă în ITM 45-180 zile 3 2 2
funcţie de condiţiile atmosferice şi de
anotimp;
24. Curenţi de aer – datorită ITM 3-45 zile 2 2 2
circulaţiei cu geamul deschis sau a
aerului condiţionat, deschiderii
simultane a mai multor ferestre sau
uşi;
25. Zgomot ridicat (datorat lucrului ITM 45-180 zile 3 2 2
în atelier cu scule electrice);
26. Nivel de iluminare variabil (în DECES 7 1 3
timpul circulaţiei pe timp de noapte
apare fenomenul de orbire, ceaţă,
luminozitate prea puternică în miezul
zilei);
27. Potenţial electrostatic; N 1 3 1
28. Calamităţi naturale (seisme, DECES 7 1 3
copaci prăbuşiţi, viscol, grindină,
vânt puternic);
29. Pulberi biologice (datorită ITM 45-180 zile 3 2 2
defectării sistemului de filtrare aer ce
intră în habitaclu);
Factori de risc 30. Gaze, vapori, aerosoli toxici ITM 3-45 zile 2 4 2
chimic proveniţi de la funcţionarea
motoarelor;
31. Pulberi în suspensie în aer din INV GR III 4 2 3
cauza traficului intens şi activităţii
specifice de şantier;

0 1 2 3 4 5 6
Factori de risc 32. Microorganisme în suspensie în ITM 45-180 zile 3 3 3
biologic aer în urma contactului cu persoane,
(mai multe persoane în atelier);
33. Ciuperci, micoze la picioare ITM 3-45 zile 2 4 2
datorită transpiraţiei;
Sarcina de Muncă Absenţe operaţii 34. Nespecificarea unor operaţii în DECES 7 2 4
fişa postului (neprecizarea
competenţelor de reparaţii în cazul
unor defecţiuni, intervenţii în afara
sarcinii de muncă);
Solicitare fizică 35. Efort static - Pozitii fixe uneori ITM 45-180 zile 3 4 3
prelungite în timpul lucrărilor de
reparaţii;
36. Efort dinamic (în cazul ITM 45-180 zile 3 2 2
operaţiunilor ridicare coborâre a
pieselor grele - bloc motor, cutie de
viteze);
Solicitare psihică 37. Solicitare permanentă a atenţiei ITM 3-45 zile 2 5 3
în timpul lucrului;
38. Decizii dificile în scurt timp - ITM 3-45 zile 2 5 3
condusul utilajelor în timpul testelor;
39. Agresiune (bolcări de trafic - DECES 7 1 3
conflicte cu alţi participanţi la trafic);
40. Agresiune (conflicte între colegi DECES 7 1 3
sau între lucrători - şefi posibil
generatoare de agresiune);
41. Stres ridicat (cauzat de ITM 45-180 zile 3 3 3
termenele de execuţie);
Executant Acţiuni greşite 42. Circulaţia cu utilajul sub DECES 7 2 4
influenţa alcoolului, medicamentelor
0 1 2 3 4 5 6
sau într-un stadiu avansat de
oboseală;
43. Executare greşită de manevre DECES 7 1 3
inclusiv cele nepermise de legislaţia
rutieră;
44. Întreruperea motorului în rampă DECES 7 1 3
şi aducerea manetei de viteze în
poziţia neutru (la coborâre);
45. Deplasări, staţionări în zone DECES 7 2 4
periculoase, nepermise;
46. Deplasări cu pericol de cădere INV GR III 4 2 3
(săritură din utilaj);
47. Alunecare (la coborârea din INV GR III 4 2 3
utilaj, alunecare de pe carosabil,
atelier - pete de ulei);
48. Neadaptarea vitezei la condiţiile DECES 7 1 3
de trafic şi la starea atmosferică în
timpul testelor după reparaţia
utilajelor;
49. Depăşirea sarcinii maxime DECES 7 2 4
admise, forţarea utilajului;
50. Operaţii de transport executate DECES 7 2 4
necorespunzator (tragere, târârea
unor sarcini peste limita admisă sau
cu organe de legare neconforme);

0 1 2 3 4 5 6
51. Întărzieri/devansări (neasigurări, INV GR III 4 2 3
nesemnalizări la plecarea de pe loc,
la acordări de prioritate, la
schimbarea culorii semaforului, din
timpul probelor utilajelor care pot
participa la traficul rutier);
52. Pornirea /oprire echipamente ITM 3-45 zile 2 2 2

tehnice (coborâre din cabină cu
motorul pornit şi utilajul neasigurat,
intervenţii la echipamentele tehnice
în afara sarcini de muncă);
53. Cadere la acelasi nivel INV GR III 4 2 3
(impiedicare , alunecare pe gheata,
dezechilibrare in timpul unor operatii
de incarcare-descarcare sau la
deplasarea pedestra);
Comunicări 54. Comunicări accidentogene DECES 7 1 3
accidentogene (discuţii cu colegii, semnale manevre
greşite, nefuncţionarea,
nerespectarea semafoarelor
semnalizărilor din şantier);
Omisiuni 55. Neutilizarea centurii de DECES 7 1 3
siguranţă (după caz);
56. Neasigurări în trafic (traversări DECES 7 1 3
CF, priorităţi);
57. Neutilizarea EIP si a celorlalte DECES 7 2 4
mijloace de protecţie, din dotare;

„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE PRIN ASFALTARE DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE
MUREŞ, JUDEŢUL MUREŞ”

6. Nivelurile parţiale de risc pe factori de risc
„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE PRIN ASFALTARE DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE

MUREŞ, JUDEŢUL MUREŞ”

7. LEGENDĂ
F1 Organe de maşini în mişcare (prindere, antrenare părţi a corpului la intervenţii
asupra utilajelor - cilindru compactor, unimog);
F2 Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace transport auto) în
curtea societăţii, traversări de poduri, podeţe care nu suportă greutatea utilajului;
F3 Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în
mers în timpul probelor utilajelor (buldozere, excavatoare, tractoare;
F4 Nefuncţionarea lămpilor de iluminat, semnalizării sonore;
F5 Rulare pe roţi (nesigurarea împotriva mişcărilor necomandate nefuncţionare sistem
de frânare);
F6 Alunecare, cădere liberă, răsturnare (a autovehiculelor aflate în reparaţii-neancorarea
după normele în vigoare);
F7 Cădere liberă (defectarea cricului în timpul utilizării sale, căderea utilajelor în timpul
mentenanţei sau schimbării elementelor funcţionale (picon, perii, etc.));
F8 Proiectare de corpuri sau particule (particule din parbriz rezultate ca urmare a
spargerii acestuia, proiectare de criblură cu ocazia lucrului);
F9 Deviere de la traiectoria normală (pană de cauciuc, rupere subansamble sistem de
direcţie);
F10 Recul (în caz de lovire frontală, laterală);
F11 Contact direct cu suprafete tăioase, intepătoare, alunecoase (scule de mână electrice
şi manuale);
F12 Recipiente sub presiune (explozia pneurilor, stingătoarelor, buteliilor);
F13 Vibraţii (circulaţie pe drumuri cu denivelări, vibraţia sculelor de mână);
F14 Temperatură ridicată a unor suprafeţe, atinse accidental (bloc motor, galerie de
evacuare gaze arse, piese proaspăt sudate);
F15 Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în
anotimpul rece (scule, dispozitive, la încărcări – descărcări, pană);
F16 Flăcări, flame ca urmare a aprinderii elementelor combustibile, sau a lucrărilor de
sudură;
F17 Flăcări, flame ca urmare a scurtcircuitelor electrice;
F18 Contact cu substanţe toxice (lucrul cu substanţe toxice: lichid, frană antigel);
F19 Contact cu substanţe caustice (lucrul cu substanţe caustice - electrolit baterii de
acumulator- arsură chimică);
F20 Contact cu substante inflamabile (lucrul cu substanţe inflamabile - combustibili,
uleiuri, unsori etc.);
F21 Explozia unor acumulări de vapori de combustibil;
F22 Temperatura aerului variabilă pe timp de vară-iarnă;
F23 Umiditatea aerului variabilă în funcţie de condiţiile atmosferice şi de anotimp;
F24 Curenţi de aer – datorită circulaţiei cu geamul deschis sau a aerului condiţionat,
deschiderii simultane a mai multor ferestre sau uşi;
F25 Zgomot ridicat (datorat lucrului în atelier cu scule electrice);
F26 Nivel de iluminare variabil (în timpul circulaţiei pe timp de noapte apare fenomenul
de orbire, ceaţă, luminozitate prea puternică în miezul zilei);
F27 Potenţial electrostatic;
F28 Calamităţi naturale (seisme, copaci prăbuşiţi, viscol, grindină, vânt puternic);
F29 Pulberi biologice (datorită defectării sistemului de filtrare aer ce intră în habitaclu);
F30 Gaze, vapori, aerosoli toxici proveniţi de la funcţionarea motoarelor;
F31 Pulberi în suspensie în aer din cauza traficului intens şi activităţii specifice de
şantier;
F32 Microorganisme în suspensie în aer în urma contactului cu persoane, (mai multe
persoane în atelier);
F33 Ciuperci, micoze la picioare datorită transpiraţiei;
F34 Nespecificarea unor operaţii în fişa postului (neprecizarea competenţelor de reparaţii
în cazul unor defecţiuni, intervenţii în afara sarcinii de muncă);
F35 Efort static - Pozitii fixe uneori prelungite în timpul lucrărilor de reparaţii;
F36 Efort dinamic (în cazul operaţiunilor ridicare coborâre a pieselor grele - bloc motor,
cutie de viteze);
F37 Solicitare permanentă a atenţiei în timpul lucrului;
F38 Decizii dificile în scurt timp - condusul utilajelor în timpul testelor;
F39 Agresiune (bolcări de trafic - conflicte cu alţi participanţi la trafic);
F40 Agresiune (conflicte între colegi sau între lucrători - şefi posibil generatoare de
agresiune);
F41 Stres ridicat (cauzat de termenele de execuţie);
F42 Circulaţia cu utilajul sub influenţa alcoolului, medicamentelor sau într-un stadiu
avansat de oboseală;
F43 Executare greşită de manevre inclusiv cele nepermise de legislaţia rutieră;
F44 Întreruperea motorului în rampă şi aducerea manetei de viteze în poziţia neutru (la
coborâre);
F45 Deplasări, staţionări în zone periculoase, nepermise;
F46 Deplasări cu pericol de cădere (săritură din utilaj);
F47 Alunecare (la coborârea din utilaj, alunecare de pe carosabil, atelier - pete de ulei);
F48 Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică în timpul testelor
după reparaţia utilajelor;
F49 Depăşirea sarcinii maxime admise, forţarea utilajului;
F50 Operaţii de transport executate necorespunzator (tragere, târârea unor sarcini peste
limita admisă sau cu organe de legare neconforme);
F51 Întărzieri/devansări (neasigurări, nesemnalizări la plecarea de pe loc, la acordări de
prioritate, la schimbarea culorii semaforului, din timpul probelor utilajelor care pot
participa la traficul rutier);
F52 Pornirea /oprire echipamente tehnice (coborâre din cabină cu motorul pornit şi
utilajul neasigurat, intervenţii la echipamentele tehnice în afara sarcini de muncă);
F53 Cadere la acelasi nivel (impiedicare , alunecare pe gheata, dezechilibrare in timpul
unor operatii de incarcare-descarcare sau la deplasarea pedestra);
F54 Comunicări accidentogene (discuţii cu colegii, semnale manevre greşite,
nefuncţionarea, nerespectarea semafoarelor semnalizărilor din şantier);
F55 Neutilizarea centurii de siguranţă (după caz);
F56 Neasigurări în trafic (traversări CF, priorităţi);
F57 Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de protecţie, din dotare;

8. FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
I
„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE PRIN ASFALTARE DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE MUREŞ,

JUDEŢUL MUREŞ” S.C. ASPHAROM S.R.L.
MASURA PROPUSĂ
NR.
NIVELE
CR LOC DE MUNCĂ / FACTOR DE RISC MĂSURI DE COMPETENŢE
RISC MĂSURI
T MĂSURI TEHNICE
ORGANIZATORICE
ALTĂ ŞI TERMENE
NATURĂ RĂSPUNDERI
0 1 2 3 4 5 6 7
1 F1 Organe de maşini în mişcare (prindere, 5 Reparaţiile se Instruire din HG Indicatoare Administrator Permanent,
antrenare părţi a corpului la intervenţii vor executa doar 1091/2006 de restricţie
asupra utilajelor - cilindru compactor, în ateliere a accesului
unimog); specializate. Se în zona de
vor monta lucru a
sisteme de persoanelor
protecţie neautorizate
conforme ,
(apărători, obligativitat
paravane). ea purtării
EIP
2 F2 Deplasări ale mijloacelor de transport 5 Păstrarea Instruire pentru Amplasarea Administrator Permanent
(lovire, strivire de mijloace transport auto) distanțelor de conștientizarea de indicator
în curtea societăţii, traversări de poduri, siguranță atunci riscului limitare
podeţe care nu suportă greutatea utilajului; când se lucrează viteză la
în paralel. max 10
km/h
3 F3 Autoblocarea funcţionării mecanismului de 5 Efectuarea Efectuarea Administrator Periodic.
direcţie sau a sistemului de frânare în mers reviziilor instruirilor
în timpul probelor utilajelor (buldozere, echipamentelor S.S.M.
excavatoare, tractoare; tehnice şi Întocmirea şi
utilajelor verificarea
conform graficelor de
0 1 2 3 4 5 6 7
graficelor revizii şi
întocmite şi reparaţii.
aprobate.
Verificarea
periodică a
integrităţii
apărătorilor.
Interzicerea
reparaţiilor
neautorizate.
4 F7 Cădere liberă (defectarea cricului în timpul 4 Revizia Elaborarea de Administrator Permanent
utilizării sale, căderea utilajelor în timpul periodică a proceduri clare
mentenanţei sau schimbării elementelor sistemelor de de lucru şi
funcţionale (picon, perii, etc.)); ridicat instruirea SSM a
lucrătorilor
5 F22 Temperatura aerului variabilă pe timp de 4 Instruirea Asigurarea Administrator Permanent
vară-iarnă; lucrătorilor de spaţii de când situaţia
asupra riscului odihnă şi o impune
alimentaţie
de protecţie
specifică
fiecărui
anotimp.
Iarna ceai,
vara apă
minerală.
6 F34 Nespecificarea unor operaţii în fişa postului 4 Refacerea şi Efectuarea Control Administrator, Permanent
(neprecizarea competenţelor de reparaţii în completarea instruirii S.S.M. medical medic de
cazul unor defecţiuni, intervenţii în afara fişelor de post la Delimitarea periodic - medicina muncii
sarcinii de muncă); timpul prezent şi clară a psihologic
cu interdicţiile competenţelor
postului. în caz de
defecţiuni.
7 F9 Deviere de la traiectoria normală (pană de 4 Verificarea Consemnarea în Administrator Permanent
0 1 2 3 4 5 6 7
cauciuc, rupere subansamble sistem de periodică a regitrul de
direcţie); presiunii şi a revizie a
stării pneurilor, utilajului
a diferitelor reparaţiile
subansamble efectuate.
componente.
8 F6 Alunecare, cădere liberă, răsturnare (a 4 Amenajarea de Instruire din HG Respectarea Administrator Permanent
autovehiculelor aflate în reparaţii- bancuri de lucru 1146/2006; HG instrucţiunil
neancorarea după normele în vigoare); ce permit o 1091/2006; or proprii
ancorare de L319+NMA postului.
siguranţă
corespunzătoare

0 1 2 3 4 5 6 7
9 F42 Circulaţia cu utilajul sub influenţa 4 Controale Instruire de Consumul Administrator
alcoolului, medicamentelor sau într-un inopinate cu conştientizare a de alcool
stadiu avansat de oboseală; alcooltestul riscului şi/sau a
drogurilor
este
considerată
o încălcare
gravă a
regulamentu
lui de
securitate şi
sănătate în
muncă pe
şantier şi va
fi urmată de
evacuarea
imediată şi
necondiţion
ată din
şantier a
lucrătorului
în cauză.
10 F45 Deplasări, staţionări în zone periculoase, 4 Delimitarea Instruire de Amplasarea Administrator Periodic.
nepermise; clară a zonelor conştientizare a de panouri
de acces a riscului, de
personalului, instruire din RI. avertizare
părăsirea locului conform
de muncă se va HG
face doar cu 971/2006.
aprobarea
şefului direct.
11 F49 Depăşirea sarcinii maxime admise, forţarea 4 Prelucrare în Administrator, Periodic

utilajului; cadrul
0 1 2 3 4 5 6 7
instruirilor
periodice a
prescriptiilor
tehnice ISCIR,
cărţii tehnice a
utilajului şi
recomandările
producătorului
12 F50 Operaţii de transport executate 4 Deplasarea Instruire din Administrator, Permanent
necorespunzator (tragere, târârea unor sarcinilor se face Instrucţiunile
sarcini peste limita admisă sau cu organe de doar cu organe proprii,
legare neconforme); de legare elaborare de
conformă. Toate preceduri de
utilajele se vor lucru sigure
dota cu sisteme
omologate
ISCIR
13 F57 Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de 4 Verificarea prin Verificare prin Administrator Periodic.
protecţie, din dotare; sondaj a purtării sondaj.
echipamentului
individual şi
colectiv de
protecţie şi
sancţionarea
disciplinară a
neconformării.

9. Interpretarea rezultatelor evaluării
„ÎMBUNĂTĂŢIREA
INFRASTRUCTURII RUTIERE PRIN
Nivelul de risc global calculat pentru locul de
ASFALTARE DIN COMUNA
muncă SÎNGEORGIU DE MUREŞ, JUDEŢUL
MUREŞ”
este de 3,28 valoare care îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel
nedepăşin
de risc mic valoarea acceptabilă (3,5).
d
Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare“ din care se observă că totuşi că din totalul de
57 factori de risc identificaţi, 13 depăşesc, ca nivel parţial de risc,
valoarea acceptabilă 3:
 10 încadrându-se în categoria de risc mediu (4)

 3 încadrându-se în categoria de risc mare(5)
 0
 0
Cei 13 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F1. Organe de maşini în mişcare (prindere, antrenare părţi a corpului la intervenţii asupra
utilajelor - cilindru compactor, unimog); (nivel parţial de risc 5)
F2. Deplasări ale mijloacelor de transport (lovire, strivire de mijloace transport auto) în
curtea societăţii, traversări de poduri, podeţe care nu suportă greutatea utilajului; (nivel
parţial de risc 5)
F3. Autoblocarea funcţionării mecanismului de direcţie sau a sistemului de frânare în
mers în timpul probelor utilajelor (buldozere, excavatoare, tractoare; (nivel parţial de risc
5)
F6. Alunecare, cădere liberă, răsturnare (a autovehiculelor aflate în reparaţii-neancorarea
după normele în vigoare); (nivel parţial de risc 4)
F7. Cădere liberă (defectarea cricului în timpul utilizării sale, căderea utilajelor în timpul
mentenanţei sau schimbării elementelor funcţionale (picon, perii, etc.)); (nivel parţial de
risc 4)
F9. Deviere de la traiectoria normală (pană de cauciuc, rupere subansamble sistem de
direcţie); (nivel parţial de risc 4)
F22. Temperatura aerului variabilă pe timp de vară-iarnă; (nivel parţial de risc 4)
F34. Nespecificarea unor operaţii în fişa postului (neprecizarea competenţelor de

reparaţii în cazul unor defecţiuni, intervenţii în afara sarcinii de muncă); (nivel parţial de
risc 4)

F42. Circulaţia cu utilajul sub influenţa alcoolului, medicamentelor sau într-un stadiu
avansat de oboseală; (nivel parţial de risc 4)
F45. Deplasări, staţionări în zone periculoase, nepermise; (nivel parţial de risc 4)
F49. Depăşirea sarcinii maxime admise, forţarea utilajului; (nivel parţial de risc 4)
F50. Operaţii de transport executate necorespunzator (tragere, târârea unor sarcini peste
limita admisă sau cu organe de legare neconforme); (nivel parţial de risc 4)
F57. Neutilizarea EIP si a celorlalte mijloace de protecţie, din dotare; (nivel parţial de
risc 4)
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 13 factori de risc care se situează în

domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe surse generatoare, situaţia se prezintă

după cum
urmează:
 36,84% - factori de risc proprii mijloacelor de producţie;

 21,05% - factori de risc proprii mediului de muncă;
 14,04% - factori de risc proprii sarcinii de muncă;
 28,07% - factori risc proprii executantului.
71,93
Din analiza fişei de evaluare se constată că 41 respectiv,
%
dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului
(invaliditate şi deces), ceea ce arată că deşi incidenţa este mai mică, după gravitate, locul de
muncă prezintă pericol ridicat de accidentare.

10. Ponderea factorilor de risc identificaţi după elementele sistemului de muncă
„ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII RUTIERE PRIN ASFALTARE

DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE MUREŞ, JUDEŢUL MUREŞ”

PERSONAL IN SANTIER
Nr
. Nume Functia Serie act identitate
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Aprobat angajator,
PETERANDERL WALTER
Administrator

Plan Propriu de Securitate Drumuri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Propriu de Securitate Drumuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN PROPRIU

DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Prezentul PLAN PROPRIU DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ se adresează activităţilor de reabilitare

1. Numele Antreprenorului: S.C. ASPHAROM S.R.L.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 1 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 2 din 52 pag.

Secţiunea a II- a – Procesul tehnologic

Secţiunea a III-a – Riscuri previzibile

Secţiunea a IV-a – Măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 1 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 2 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 3 din 52 pag.

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 4 din 52 pag.

MANIPULAREA, TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 5 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 6 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 7 din 52 pag.

144.Pornirea utilajelor trebuie să se execute în conformitate cu instrucţiunile tehnice de exploatare a acestora,

156.La executarea săpăturilor trebuie să se respecte următoarele măsuri de protecţie a muncii:

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 9 din 52 pag.

185.Palplanşele trebuie să fie introduse într-un cadru de ghidare.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 10 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 11 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 12 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 13 din 52 pag.

 la lucrările executate mecanizat, staţionarea persoanelor în zona de lucru a utilajelor;

TRACTOARE ECHIPATE CU BULDOZERE

275.La lucrările executate cu grederul sau autogrederul se interzice:

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 14 din 52 pag.

302.Trebuie să se controleze zilnic starea tehnică şi presiunea cauciucurilor autoscreperului.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 15 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 16 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 17 din 52 pag.

COMPACTARE SI ASFALTARE DRUMURI

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 18 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 19 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 20 din 52 pag.

 Ritmul de alimentare cu carburant;

Măsuri de exploatare în siguranţă:

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 21 din 52 pag.

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 22 din 52 pag.

pentru locul de muncă

Taluzari, asfaltatori, mecanic unimog – utilaj

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 23 din 52 pag.

2. Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

2.1. Mijloace de producţie

Unimog - utilalaj multifuncţional;

2.2. Sarcina de muncă

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 24 din 52 pag.

Operaţii întreţinere periodice, schimbare elemente active

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 25 din 52 pag.

Atribuţiuni în domeniul securităţii şi sănătatatii în muncă şi situaţii de urgenţă

● Sa isi insuseasca si sa respecte normele de securitate si sanatate in munca si masurile de

Atribuţiuni în domeniul protecţiei mediului

● Depozitează materialele folosite doar în locuri special amenajate;

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 26 din 52 pag.

Atribuţiuni în domeniul SMI

● Participă activ la implementarea politicii şi a obiectivelor organizaţiei în domeniul

2.3. Mediul de muncă

Personalul din cadrul locului de muncă asfaltatori, mecanic unimog – utilaj

● Temperatura variabilă în funcţie de anotimp;

Plan propriu de securitate si sanatate pag. 27 din 52 pag.

3. Factori de risc identificaţi