10 efecte psihologice care îți

influențează comportamentul
Uneori procedăm într-un anumit fel, după care ne gândim „ce era în capul
meu atunci?”. De fapt, pentru orice acțiune săvârșită de noi există o
explicație logică.

Din acest considerent, noi am decis să descriem 10, cele mai răspândite,
efecte psihologice, în plasa cărora noi nimerim zilnic. Acum vei ști, de ce ai
procedat într-un fel sau altul.

Efectul ancorei

Oamenilor le este mult mai simplu să dea apreciere unui număr, dacă au la
ce să-l raporteze, adică o „ancoră”. O astfel de ancoră folosesc adesea
comercianții. De exemplu, în mod normal nu ai cumpăra o bluză care costă
300 de dolari. Însă când vei vedea că prețul inițial al acesteia a fost de 1000
$, te vei gândi că ar fi păcat să nu beneficiezi de o asemenea promoție. Deși,
e foarte probabil ca acest preț de bază să nu fie unul real.
 Tendința spre rezultat

Adesea, noi judecăm despre corectitudinea unei decizii după rezultatul final și
nu după faptele realizate în acest scop. Acest efect este utilizat foarte
frecvent în mediul publicitar, care ne determină să ne concentrăm doar pe
rezultat ( de ex: cumpărare). Așadar, dacă acum ai un iphone nou, nu ar fi
normal să afirmi că decizia de a investi toți banii în el a fost corectă.
 Paradoxul de alegere

Cu cât ai mai multe opțiuni de alegere, cu atât este mai mică probabilitatea
că vei fi mulțumit de ce ai ales. De câte ori s-a întâmplat să-ți cumperi ceva,
după care regretai, gândindu-te la ceea că puteai să cumperi ceva mai ieftin,
ceva la reducere sau un alt model. Efectul paradoxului de alegere arată, că
chiar dacă decizia a fost una optimală, oricum poți rămâne nemulțumit,
deoarece ai avut foarte multe variante la dispoziție.

Iluzia sistematizării
Această iluzie apare din tendința de a vedea un anumit sistem, în
coincidențele întâmplătoare. Este caracteristic pentru amatorii jocurilor de
noroc sau pentru cei care cred în semnele destinului. Astfel, ei pot interpreta
greșit situațiile cu care se confruntă.

Efectul gafelor

Imaginează-ți situația în care doi iubiți merg pe stradă și dintr-odată unul

dintre ei se lovește neașteptat de o bară. E puțin probabil ca celălalt să se
gândească „Ce ratat!” – din contra, i se poate părea și mai drăguț. Se va
întâmpla așa, deoarece perfecțiunea îi depărtează pe oameni, iar greșelile
omenești îi atrag. De aceea, dacă ai fost într-o situație de acest fel nu ar
trebui să te indispui prea tare.

Efectul „Kuleșov”

Efectul când un spectator, văzând două scene care nu sunt legate între ele,
fără să-și dea seama inventează legătura lor logică, poartă denumirea de
efectul „Kuleșov”. De acest efect se folosesc cu succes atât cineaștii, cât și
marketologii, insuflându-ți anumite asociații cu un produs sau personaj.

„Bodynegativ”
„Bodynegativ” este starea când persoana se consideră urâtă și din cauza
acestui neajuns, nu are noroc în dragoste și în viață, în general. Cel mai
frecvent, aceste persoane au un aspect fizic destul de plăcut, iar problema se
ascunde în subapreciere și nu în defecte fizice.

Greșeala supraviețuitorului
În majoritatea cazurilor, noi judecăm situațiile doar după oamenii de succes (
supraviețuitorii), văzând totul doar dintr-un singur unghi de vedere. De
exemplu, noi invidiem un om de afaceri pentru faptul că a reușit să-și facă
avere din comercializarea focurilor de artificii, fără să ne gândim câți alții au
încercat această activitate și au pierdut toate investițiile. Apreciați lucrurile
din diferite unghiuri de vedere.

Efectul greu accesibilului

„Efectul greu accesibilului” se bazează pe principiul, că ceea ce e mai greu de

obținut, aceea e mai dorit. Din punctul de vedere al relațiilor umane:
întotdeauna o persoană mai enigamtică, va părea mai interesantă și mai
atrăgătoare, pe care te trage s-o cunoști.

Teama de frumusețe
Ai observat că lângă oamenii arătoși în transportul public majoritatea evită să
se așeze? Problema constă în faptul că unii se simt încordați în prezența
persoanelor frumoase la chip. La baza acestor trăiri stau: emoțiile, controlul
dublu al acțiunilor proprii, teama de a nu gafa și de a te compara, frica de a
nu fi observat că privești îndelung persoana dată ș.a. În raport cu o persoană
obișnuită, această stare încordată nu apare.

Sursa