Etica Aplicata Si Instrumentele Ei - Mat

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
Masterat Etică Aplicată în Societate, Organizaţii şi Afaceri
Etica aplicată şi instrumentele sale:

Matricea Etică
Coordonator ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Valentin Mureşan
Absolvent
Andreea Cristina Nicolae
Bucureşti
2013
Cuprins
I. Matricea etică şi principiile teoriilor morale canonice .............................................................................. 4
I.1 Matricea etică în teorie........................................................................................................................ 5
I.2 Principiile matricei etice....................................................................................................................... 6
I.2.1. Principiul bunăstării..................................................................................................................... 7
I.2.2 Principiul autonomiei.................................................................................................................... 8
I.2.3 Principiul echităţii.......................................................................................................................13
I.3 Interpretarea principiilor în cadrul matricei etice ............................................................................. 14
II. Matricea etică – analiză, metodologie şi evaluare .................................................................................15
II.1 Analiza şi metodologie etică ............................................................................................................. 15
II.2 Metodologia matricei etice...............................................................................................................17
II.2.1 Agenţii care folosesc matricea etică ..........................................................................................18
II.3 Workshop - Matricea etică................................................................................................................22
II.3.1 Planificarea workshop-ului........................................................................................................ 22
II.3.2 Workshop-ul (exerciţiul) în desfăşurare ....................................................................................23
II.3.3 Reacţiile obţinute în urma workshop-ului (exerciţiului) ...........................................................24
III. Studiu de caz - Matricea etică şi regulamentul intern (principiul nediscriminării)................................26
III.1 Legislaţia privind principiul nediscriminării .....................................................................................27
III.2. Discriminarea la locul de muncă şi încălcarea principiilor din matricea etică ................................29
III.3. Nerespectarea principiului nediscriminării şi sancţiunile ...............................................................34
III. 4 Studiu de caz: Discriminarea la locul de muncă.............................................................................. 34
Bibliografie ..................................................................................................................................................39
2
Abstract
Lucrarea de faţă conţine trei părţi care descriu şi explică metoda matricei etice. De
asemenea este relatată şi necesitatea unei extinderi a acestui instrument de decizie etică în
companii şi organizaţii din diferite domenii.
În primul capitol al lucrării este descrisă partea de teorie a matricei etice, felul în care
aceasta s-a format cu ajutorul principiismului şi a diferitelor teorii etice. Sunt amintite teoriile
morale alături de importanţa majoră pe care au avut-o în dezvoltarea şi elaborarea matricei etice
ca instrument de decizie etică.
Tot în prima parte am scris despre principiile morale pe care matricea etică le foloseşte
cel mai des şi anume: principiul autonomiei, principiul bunăstării şi principiul echităţii1
(fairness). Fiecare dintre aceste trei principii sunt explicate având în vedere contextul în care s-au
format, alături de teoria etică canonică în care sunt elaborate. Toate acestea pentru a putea face
trecerea la interpretarea principiilor din cadrul matricei etice.
Al doilea capitol al lucrării este dedicat analizei şi metodologiei matricei etice. Tot în
acest capitol sunt descrise atât modul de evaluare al matricei etice ca sistem de notare, cât şi
tipurile de agenţi implicaţi (indivizi/grupuri publice sau private). De asemenea sunt prezentate
cele două moduri de abordare care pot fi folosite de către grupurile de indivizi (metoda de „sus în
jos”2 şi metoda „de jos în sus”3). Acest capitol urmează să introducă partea aplicată a lucrării.
Ultimul capitol al lucrării reprezintă partea aplicată în care am descris modul în care se
poate organiza un exerciţiu de tipul workshop-ului. Acest tip de workshop este un context
general în care matricea etică poate fi folosită. Lucrarea se incheie cu analizarea unui studiu de
caz concret, subiectul central este discriminarea la locul de muncă. În acest caz am folosit
matricea ca metodă de decizie etică, iar în urma rezultatelor obţinute am ajuns la concluzia că
matricea etică are o importanţă şi o necesitate incontestabilă şi în alte domenii, nu doar în
biotehnologie.
1
Valentin Mureșan, Managementul Eticii, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009, 6.5 Matricea etică, pg
273
2
Ben Mepham , Matthias Kaiser, Erik Thorstensen ,Sandy Tomkins, Kate Millar, Ethical Matrix - Manual,
February 2006, LEI, The Hague, 3.1.1 Top-down approach, pg 15
3
Idem.
3
I. Matricea etică şi principiile teoriilor morale canonice
Conceptul de „matrice etică” are la bază teorii etice canonice. Aceasta este un instrument
de decizie etică „realizat pentru analizarea şi stabilirea unor decizii în legătură cu acceptabilitatea
etică în dileme sau cazuri de importanţă morală majoră; deciziile sunt luate de către indivizi sau
grupuri după ce folosesc metodolgia etică specifică.” 4
Fiecare domeniu de expertiză are unul sau mai multe instrumente de care se foloseşte
pentru a analiza, a crea sau a implementa diferite norme sau situaţii. Aceste norme sau situaţii
afectează în mod direct sau indirect un număr mare de indivizi. Un exemplu de instrument de
implementare a anumitor norme în diferite companii sau organizaţii este trainingul. Un training
este întotdeauna creat în funcţie de domeniul şi contextul în care va fi prezentat; acesta se
construieşte cu ajutorul unor idei de bază, a unor teorii sau a unor legi bine puse la punct. Un
instrument de pregătire profesională în domeniul resurselor umane este bine structurat în jurul
legislaţiei şi a principiilor ce ţin de drepturile omului la locul de muncă. Un training în domeniul
resurselor umane trebuie să aibă la bază Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Codul
Muncii – pentru a avea legitimitate.
La fel ca în cazul domeniului resurselor umane, şi în etica aplicată avem teorii etice care
formează structura de bază a anumitor instrumente de analiză sau implementare precum matricea
etică sau codurile de etică. În exemplul de mai sus nu există o teorie ştiinţifică sau academică
care să stea la baza instrumentului de pregătire profesională; în ceea ce priveşte matricea etică,
principiile importante de la bază sunt extrase din teorii etice canonice.
Teoriile etice s-au dezvoltat şi ele la rândul lor pe principii mai mult sau mai puţin tacite.
Cei mai mulţi eticieni şi filosofi ai moralei numesc această bază - „moralitatea comună”5. Orice
teorie, ipoteză, sau instrument creat de om, este bazat/ă pe o structură care la rândul ei a fost
creată tot de mintea umană, prin urmare şi ceea ce ţine de moralitate este constrâns şi interceptat
prin mentalitatea comună a oamenilor.
Din moralitatea comună a oamenilor s-au născut principii şi teorii etice, precum cele care
se regăsesc în matricea etică. Cele mai multe persoane acţionează în concordanţă cu normele
4
February 2006, LEI, The Hague, 1.1 What is the ethical matrix?, pg 5.
5
Ben Mepham, Bioethics An Introduction for the Biosciences, Oxford University Press, 2005, Part 1. The
Theoretical Background to Bioethics, Chapter 3. A framework for ethical analysis, 3.1 Introduction, pg 46
4
etice. „Acţionează având în minte onestitatea, compasiunea şi dreptatea, chiar dacă există multe
tentaţii pentru a acţiona diferit - înşelător, egoist şi cu lăcomie.”6
I.1 Matricea etică în teorie
Matricea etică are la baza structura conceptuală a „principiismului etic” 7 dezvoltată de

Tom Beauchamp şi James Childress. Principiismul etic nu este o teorie etică, acesta este
prezentat ca „o metodă de decizie morală ce se pretinde independentă de teorii.” 8
În principiismul etic, moralitatea este mai degrabă una comună, decât una teoretică.
Valentim Mureşan oferă o explicaţie mai amplă asupra a ceea ce presupune conceptul moralităţii
la principiişti şi anume: moralitatea „reprezintă sistemul normelor de conduită corectă şi
incorectă larg împărtăşite, ce întrunesc consensul social, deşi acest consens este de obicei
incomplet.”9
Principiismul etic are în structură o serie de principii etice care la rândul lor au fost
preluate din teorii etice canonice precum deontologismul sau utilitarismul. În cadrul matricei
etice principiile devin principii prima facie. Acestea sunt reguli „valide atribuite unei acţiuni,
deja înfăptuite. Principiile prima facie diferă de alte principii prin natura lor care le permite
mularea (suna ciudat desi inteleg ce vrei sa zici) pe caz.”10 Dezvoltând această idee putem spune
că principiile prima facie permit "cazurilor mai puternice să anuleze cazuri mai slabe cu context
particular.”11
Valoarea principiilor prima facie creşte în semnificaţie o dată cu înţelegerea valabilităţii
„dovezilor (informaţii sau cunoştinţe)”12 pe care acestea se bazează. Dovezile sunt reprezentate
de date ştiinţifice sau economice, de asemenea sunt luate în calcul şi posibilele riscurile ale unei
6
Theoretical Background to Bioethics, Chapter 3. A framework for ethical analysis, 3.1.1 The common morality, pg
47
7
Valentin Mureșan, Managementul Eticii, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009, 6.3 Metoda principiistă,
6.3.1 Principiismul – cadru de evaluare morală; origini, pg 217
8
Idem.
9
Valentin Mureșan, Managementul Eticii, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009, 6.3 Metoda principiistă,
6.3.1 Principiismul – cadru de evaluare morală; origini, pg 218
10
February 2006, LEI, The Hague, 2.2 How is ethical theory represented in the ethical matrix?, pg 8
11
W.D. Ross, The Right and the Good. Oxford, Oxford University Press, 1930, pp. 19 ff)
12
February 2006, LEI, The Hague, 2.1 What are the essential features of the ethical matrix?, pg 7
5
decizii concrete, iar valorile intrinseci şi cunoştinţele practice ce ţin de tradiţie devin şi ele
informaţii importante ce determină importanţa principiilor prima facie.
În cartea „Managementul Eticii” de Valentin Mureşan, caracteristicile principiilor prima
facie sunt foarte bine conturate, aceste principii „nu au un caracter absolut, de asemenea nu
există o ierarhie fixă a lor şi oricare dintre aceste principii pot surclasa un altul, iar cel mai
important este faptul că principiile prima-facie sunt revizuibile.”13 Principiile trebuie să fie
întotdeauna un ghid general care să lase loc considerabil propriei judecăţi raţionale. „În cazuri
specifice există norme şi politici diferite”14 care trebuie să conteze o dată cu aplicarea acestor
principii.
I.2 Principiile matricei etice
Aşa cum am spus şi în partea anterioara a lucrării, matricea etica este o metodă de decizie
etică bazată pe principiism, însă şi acesta are la bază principii din teorii etice canonice, elaborate
de filosofi ai moralei precum Immanuel Kant, John Stuart Mill sau John Rawls.
Chiar dacă „opinia creatorilor principiismului este aceea cum că deciziile etice bazate pe
teoriile morale academice sunt neoperaţionale, deoarece nu şi-au găsit unitatea şi, prin monismul
lor, nu recunosc diversitatea valorilor şi pluralismul de esenţă al democraţiilor moderne”15,
consider că este imposibil să pui în valoare conţinutul şi importanţa acestor principii fără să faci
apel la teoriile în cadrul cărora acestea s-au dezvoltat. Principiile care sunt foarte des întâlnite în
principiism, prin urmare şi în matricea etică sunt următoarele:
1. „Principiul bunăstării”16
2. „Principiul autonomiei”17
3. „Principiul echităţii”18
13
Valentin Mureșan, Managementul Eticii, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009, 6.3.2. Fundamentele
procedurii principiiste, pg 225
14
Theoretical Background to Bioethics, Chapter 3. A framework for ethical analysis, 3.1 Introduction, pg 47
15
Valentin Mureșan, Managementul Eticii, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2009, 6.3.2. Fundamentele
procedurii principiiste, pg 269
16
February 2006, LEI, The Hague, 2.2 How is ethical theory represented in the ethical matrix?, pg 9
17
Idem.
18
Idem.
6
Principiile folosite în matricea etică:
 Bunăstarea este considerată a fi cea mai bună variantă pentru reprezentarea
utilitarismului. („maximizarea binelui”)
 Autonomia reprezintă preocupările deontologice („tratarea celorlalţi nicodată
doar ca mijloc”)
 Echitatea reprezintă respectul pentru dreptate, o interpretare pentru care
pledează filosoful Rawls.
Tabelul 1 Principiile folosite în cadrul matricei etice. 19
Pentru a înţelege aplicarea principiilor în cadrul matricei etice, mai întâi de toate este
necesar ca aceste principii să fie înţelese în cadrul propriilor teorii în care s-au dezvoltat. În
continuare o să dezvolt fiecare dintre cele trei principii aşa cum se regăsesc în teoriile lor de
bază.
I.2.1. Principiul bunăstării
Principiul bunăstării este prezentat în cadrul teoriei morale a utilitarismului. Principala

caracteristică a teoriei morale este aceea că odată ce scopurile celorlaltor persoane sunt
îndeplinite, atunci cel mai probabil este că și un individ să își îndeplinească țelurile. Interesele
oamenilor sunt combinate şi corelate într-o societate, există o interdependenţă între ceea ce ne
dorim şi ceea ce îşi doresc ceilalţi.
Dacă bunăstarea se referă la viaţa oamenilor în întregul ei, binefacerea se referă la
acţiunile unei persoane. Spre deosebire de bunăstare, care nu este decât o trăsătură a vieţii umane
din punct de vedere calitativ, binefacerea are legătură cu modul în care individul intervine atât în
propria lui viaţă, în viaţa altor persoane, cât şi în mediul înconjurător. Teoria utilitaristă discută
despre modul calitativ în care individul relaţionează cu ceilalţi sau în care îşi exercită puterea.
Teoria utilitaristă scoate în evidenţă faptul că o acţiune este bună atunci când tinde să
mărească nu doar fericirea agentului său, ci şi a tuturor celor afectaţi de ea. Principiul utilităţii în
19
February 2006, LEI, The Hague, 2.2 How is ethical theory represented in the ethical matrix?, pg 9, Tabel 1
7
cea mai simplă şi neşlefuită formă a sa ne spune că trebuie să maximizezi binele şi să minimizezi
răul, iar în acest fel acţiunile devin morale.
Utilitarismul clasic pune accentul pe consecinţele acţiunilor. „Acţionăm moral numai
dacă maximizăm cât mai mult binele, şi doar dacă binele în întregul lui este mai mare decât răul
făcut – totul pentru ca dintr-o situaţie să fie scos ceea ce este corect”20.
Mai jos sunt două exemple de interpretare şi înţelegere a principiului bunăstării, aşa cum
au fost ele interpretate de cei doi filosofi ai utilitarismului, Jeremy Bentham şi J.S.Mill.
Jeremy Bentham spune că „utilitarismul presupune principiul celei mai mari fericiri”21 în
timp ce J.S.Mill defineşte utilitarismul ca fiind „maximizarea bunăstării unui număr cât mai mare
de oameni în mod imparţial, evitând răul sau durerea.” 22.
J.S.Mill se diferenţiază de Jeremy Bentham prin ierarhizarea acţiunilor noastre în funcţie
de dorinţele pe care le avem. Pentru J.S. Mill „plăcerile intelectuale vor fi mai importante şi cu o
valoare mai mare faţă de cele ce ţin de simţuri – dorinţe care ne asemuiesc cu animalele”23.
Această viziune este una în care „bunăstarea este înţeleasă tot prin intermediul dorinţelor,
însă este şi o stare ce ţine de mentalul fiecăruia. Este mai mult decât dorinţa animalică aşa cum o
regăsim la Bentham”24.
„J.S.Mill argumentează că oamenii îşi doresc fericirea – ultimatumul utilitarist – fericire
generală reprezentată de un bine al tuturor persoanelor”25. Conceptul de fericire se poate
transforma uşor şi se poate interpreta ca un principiul al bunăstării.
Utilitarismul este mai mult de atât, mult mai complex şi cu mai multe reguli şi norme de
urmat, însă pentru a putea înţelege principiului bunăstării, mă opresc la această descriere mai
simplă a teoriei, deoarece respectarea principiului în cadrul matricei etice se va schimba în
funcţie de contex
I.2.2 Principiul autonomiei
20
Walter Sinnott-Armstrong, Consequentialism, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2010, 1.Classic
Utilitarianism
21
Julia Driver, The History of Utilitarianism, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2.1 Jeremy Bentham
22
Julia Driver, The History of Utilitarianism, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2.2 John Stuart Mill
23
Idem.
24
Idem.
25
Idem.
8
În cadrul lucrării „Întemeierea metafizicii moravurilor” de Immanuel Kant regăsim
principiul autonomiei în forma sa cea mai pură. Valentin Mureşan spune că principiul
autonomiei este „un imperativ moral din care se deduce mai apoi o serie de obligaţii etice şi de
asemenea reprezintă respectarea consimţământului informat şi liber”. 26
Tot în „Întemeiera Metafizicii Moravurilor”, Immanuel Kant definitivează principiul
suprem al moralităţii, mai apoi interpretat ca fiind un principiu de respectare a demnităţii
individului. Se poate pune un egal între principiul imperativului categoric a lui Immanuel Kant şi
între ideea de principiu de respectare a demnităţii umane, datorită conţinutului din care
imperativul categoric este format. Imperativul categoric a lui Immanuel Kant are în conţinut
următoarele formule care îţi spun să:
 „acţionezi după acea maximă prin care poţi voi tot odată ca ea să devină o lege
universala”27;
 „acţionezi ca şi cum maxima acţiunii tale ar trebui să devină prin voinţa ta lege
universală a naturii”28;
 şi în acelaşi timp să „acţionezi astfel încât să foloseşti umanitatea atât din
persoana ta, cât şi din persoana oricui altcuiva de fiecare dată ca scop, niciodată ca mijloc” 29.
Principiul imperativului categoric descris ca atare de Immanuel Kant este următorul:
„Acest principiu este deci şi legea ei supremă: acţionează întotdeauna după acea maximă
a cărei universalitate ca lege s-o poţi voi totodată; aceasta este singura condiţie sub care o voinţă
nu poate fi niciodată în contradicţie cu sine însăşi, iar un asemenea imperativ este categoric”30.
Aşa cum este prezentat şi în lucrarea „Imperativul Categoric şi Mass-Media”, „principiul
autonomiei are puterea de a da oamenilor ghidajul necesar despre cum să-şi trăiască viaţa din
punct de vedere moral în cadrul unei societăţi, de asemenea are şi puterea de a da o coerciţie
bună în sine, o coerciţie care nu este altceva decât un alt mod al raţiunii de a se exprima în cadrul
principiului. Un astfel de principiu cum am mai spus presupune în acelaşi timp datorii faţă de
26
Valentin Mureșan, Managementul eticii în organizaţii, Ed. Universităţii din București, București, 2009, pg 127
27
Immanuel Kant, Întemeierea Metafizicii Moravurilor, Ed.Humanitas,Bucureşti, 2007, Secţiunea a doua, p. 31
28
Ibidem, p 33
29
Ibidem, p 49
30
Immanuel.Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Ed.Humanitas,Bucureşti,2007, Secţiunea întâi, p. 6
9
propria persoana şi faţă de ceilalţi. Să fim liberi, înseamnă deci să ne ghidăm viaţa morală după
principiul autonomiei”31.
În lucrarea „Imperativul categoric şi mass-media” amintesc şi faptul că „autonomia ţine
de puterea raţională de a acţiona moral şi liber în acelaşi timp, deoarece „oamenii au libertatea de
a alege, iar omul moral alege ceea ce e bine”. Libertatea emerge din principiul autonomiei, căci
fiecare fiinţă raţională care are o voinţă trebuie să-i atribuim în mod necesar şi „ideea de
libertate, singura sub care ea poate acţiona”. Immanuel Kant gândeşte ideea de libertate ca
inseparabilă de aceea a autonomiei, el spune că aşa cum „legea naturii stă la baza tuturor
fenomenelor”, la fel şi libertatea stă la baza autonomiei”32.
Prin urmare respectarea principiului autonomiei în cadrul matricei etice, are mai multe
dimensiuni, dintre care şi libertatea de a acţiona moral şi raţional, libertatea de a alege ceea ce
este bine şi de a respecta atât demnitatea propriei persoane, cât şi a celorlalte fiinţe raţionale. Mai
departe vom vedea ce presupune respectarea demnităţii animalelor şi a naturii, dacă este posibilă
şi în ce măsură.
A) Autonomia animalelor
În cadrul matricei etice, principiul autonomiei se dezvoltă în mai multe direcţii. Regăsim
conceptul de autonomie a mediului înconjurător, autonomia animalelor sau a altor entităţii care
nu sunt „fiinţe raţionale”.
De-a lungul timpului au existat argumente care au susţinut sau combătut conceptul de
autonomie a animalelor, însă cel mai cunoscut este „argumentul cazurilor marginalizate”.
Filosoful american James Rachel - specializat în etica şi drepturile animalelor - „susţine că teoria
evoluţiei presupune existenţa unei simple diferenţe de grad între oameni şi alte animale, prin
urmare, cazurile oamenilor marginalizaţi precum copii, bătrânii senili sau comatoşii ar trebui să
fie considerate similare cu cazurile animalelor non-umane”33.
Argumentul extins al cazurilor marginalizate se bazează pe „Ipoteza 1 care ne spune că
dacă ne este justificată negarea statutului moral direct al animalelor, atunci ne este justificată şi
31
Nicolae Andreea Cristina, Imperativul categoric și mass-media, Universitatea din București, Facultatea de
Filosofie, București, Lucrare de licență 2011.
32
Nicolae Andreea Cristina, Imperativul categoric și mass-media, Universitatea din București, Facultatea de
Filosofie, București, Lucrare de licență 2011., pg 12
33
Rachels, James. Created from Animals: The Moral Implications of Darwinism, Oxford University Press, 1991.
10
negarea statutului moral direct al oamenilor din cazuri marginale (copii, bătrâni senili,
comatoşi, etc) şi pe Ipoteza 2 care susţine că nu ne este justificată negarea statutului moral
direct al oamenilor din cazurile marginale. Prin urmare nu ne este justificată nici negarea
statutului moral direct al animalelor” 34.
Al doilea argument care militează pentru autonomia animalelor are la bază conceptul de
„sensibilitate”. Scott D. Wilson spune că „sensibilitatea se referă la capacitatea de a experimenta
episoade pozitive sau negative de conştientizare a anumitor stări. Episoadele pozitive de
conştientizare se referă la stări de: plăcere, bucurie, euforie, mulţumire; pe când episoadele
negative de conştientizare sunt caracterizate de stările de: durere, suferinţă, depresie şi
anxietate”35.
Argumentul este gândit în felul următor:
Ipoteza 1: Dacă o fiinţă este conştientă de episoade pozitive sau negative atunci are
statut moral direct
Ipoteza 2: (Majoritatea) animalelor sunt conştiente şi au parte de episoade pozitive sau
negative de sensibilizare.
Concluzie: Prin urmare (majoritatea) animalelor au statut moral direct.
Peter Singer susţine şi el dreptul la autonomie al animalelor. În articolul Animal
Liberation el vorbeşte despre importanţa autonomiei animalelor, invocând principiul intereselor
egale pe care îl susţine cu ajutorul argumentului cazurilor marginalizate, pe care l-am descris mai
sus şi încă un argument sofisticat al inegalităţii.
Principiul intereselor egale susţine că „dacă nu vom considera importanţa autonomiei
animalelor din cauza anumitor probleme marginale, o să ajungem la punctul în care nu vom
acorda autonomie anumitor tipuri de oameni”36.
Acest principiu este, aşa cum am spus mai sus, apărat de principiul cazurilor marginale şi
de argumentul sofisticat al inegalităţii care afirmă că „dacă suntem în măsura să spunem că doar
oamenii raţionali sunt fiinţe morale şi autonome care acţionează moral, atunci vom ajunge la
situaţii în care statutul moral va fi determinat de ceea ce cred ceilalţi. Discriminările de tip sexual
34
Scott D. Wilson, Animals and Ethics, Internet Encyclopedia of Philosophy, Wright State University
U. S. A., 1. Indirect Theories, f.Two Common Arguments Against Indirect Theories, i. The Argument From
Marginal Cases
35
U. S. A., 2. Direct but Unequal Theories, a. Why Animals have Direct Moral Status
36
U. S. A., 3. Moral Equality Theories, a. Singer and the Principle of Equal Consideration of Interests
11
sau bazate pe apartenenţă rasială pot înlătura statutul moral de la anumiţi indivizi pe baza
argumentelor care împiedică recunoaşterea statutul moral al animalelor”37.
După ce am văzut care sunt argumentele care susţin o autonomie a animalelor, o să
mergem mai departe cu dezvoltarea principiului respectării autonomiei şi vom vedea dacă există
şi dacă este posibilă o autonomie a mediului înconjurător sau a naturii.
B) Autonomia mediului înconjurător
De la bun început trebuie să înţelegem că nu vom putea discuta despre o autonomie a

naturii sau a mediului înconjurător aşa cum discutăm despre autonomia indivizilor, nu putem
discuta nici măcar în sensul în care discutăm despre autonomia animalelor.
Însă cu siguranţă aceste două afimaţii nu ne dau dreptul să ne oprim aici şi să spunem că
natura nu are autonomie şi că nu trebuie respectată. Profesorul Ned Hettinger de la Facultatea din
Charleston vorbeşte despre o altă abordare a acestei situaţii. El spune că „autonomia este o formă
de independenţă diferită de independenţa absolută şi că respectarea autonomiei indivizilor nu
înseamnă să nu interacţionăm cu aceştia sau să nu îi influenţăm în nici un mod; mai mult
autonomia presupune să nu controlezi sau să domini individul, ci să ai respect faţă de acesta, prin
urmare şi natura are o autonomie care presupune să nu fie dominată de om sau controlată de
acesta”38.
Autonomia naturii nu trebuie să fie compromisă prin dominarea ei sau controlare, la fel
cum nici autonomia unui individ nu trebuie compromisă de aceste două tipuri de influenţă.
Există multe alte argumente care susţin autonomia naturii, fără ca aceasta să fie în relaţie
directă cu umanitatea. Autonomia naturii este reprezentată prin „puterea mediului înconjurător de
a se organiza singur, prin rezistenţa de care a dat dovadă de-a lungul timpului, inclusiv în faţa
omului”39. De asemenea eticieni ai mediului vorbesc despre sustenabilitate şi importanţa naturii
pentru om, însă pentru mine pare o altă modalitate de a înţelege autonomia naturii în relaţie cu
omul, aşa cum a explicat şi profesorul Bed Hettinger.
37
U. S. A., 3. Moral Equality Theories, a. Singer and the Principle of Equal Consideration of Interests, ii. The
Sophisticated Inegalitarian Argument
38
Ned Hettinger, Ned Hettinger's Home Page (http://hettingern.people.cofc.edu/), Respecting Nature's Autonomy in
Relationship with Humanity, Varieties of Nature's Autonomy
39
Idem.
12
Dacă am discutat despre principiul bunăstării şi al respectării autonomiei, mai departe
avem un al principiu etic care le susţine pe acestea două. Matricea etică nu ar mai fi atât de
omogenă fără principiul îndreptăţirii, numit şi principiul corectitudinii faţă de individ.
I.2.3 Principiul echităţii
Conceptul de „echitate” („justice as fairness”) face cel mai des referire la principiul
dezvoltat de John Rawls. Teoria elaborată de acesta discută „despre o societate liberală, apărată
de principiul dreptăţii ca şi corectitudine”40.
John Rawls construieşte acest concept al echităţii în jurul unor „idei liberale caracterizate
de puterea cetăţenilor de a fi liberi şi egali, într-o societate dreaptă. El spune că acest model de
justiţie este reprezentat de idea de egalitarism, şi tot o dată cea mai plauzibilă interpretarea a
liberalismului fundamental”41.
Principiul echităţii face referire întotdeauna la o egalitate imparţială şi liberă. „Justiţia ca
nepărtinire setează o nouă versiune de contract social, o versiune care ne oferă o înţelegere
superioară asupra unei alte tradiţii dominante prinvind dreptatea - asupra utilitarismului”42.
Când Rawls discută despre egalitate, libertate şi despre principiul echităţii se disting două
aspecte ale teoriei şi anume:
 aspectul negativ care spune că: „Cetăţenii nu trebuie să fie trataţi după aspecte
factuale. Faptul că te-ai născut într-o familie bogată sau săracă, că eşti talentat sau nu, că eşti
femeie sau barbat, că faci parte dintr-un grup de o origine rasială sau alta, nu trebuie să
influenţeze deciziile morale pe care le iei sau care se iau asupra ta. Favorizarea sau defavorizarea
nu trebuie să aibă loc având în vedere astfel de caracteristici”43.
 aspectul pozitiv spune că: „Toate bunurile sociale vor fi distribuite egal, cu
excepţia situaţiei în care distribuirea inegală ar avantaja pe toată lumea. Această idee cum că toţi
40
Leif Wenar, John Rawls, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2012
41
Leif Wenar, John Rawls, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2012, 4. Justice as Fairness: Justice within a
Liberal Society
42
Idem.
43
Leif Wenar, John Rawls, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2012, 5. The Law of Peoples: Liberal Foreign
Policy
13
cetăţenii sunt egali, raţiunea despre dreptate va pleca de la prezumţia că toate bunurile produse
sunt împărţite în mod egal”44.
Aceste două aspecte sunt importante în contextul în care se discută despre respectarea
principiului echităţii într-un sens larg. Când folosim acest principiu în cadrul matricei etice
acesta o să devină prima facie şi o să fie interpretat în funcţie de context.
I.3 Interpretarea principiilor în cadrul matricei etice
Fiecare dintre aceste trei principii au fost gândite în perioade diferite, în contexte diferite,
de filosofi diferiţi. Prin urmare teoriile din care acestea emerg au fost întotdeauna văzute ca teorii
rivale în ceea ce priveşte filosofia moralei. Principiile erau şi sunt puse, chiar şi în zilele noastre,
în antiteză. Filosofi ai moralei încearcă să demonstreze de cele mai multe ori incompatibilitatea
acestora, iar oamenii sunt influenţaţi să ia partea unei teorii etice.
Matricea etică este o metodă de decizie etică care a înglobat toate aceste principii
canonice. Matricea etică tratează aceste principii ca fiind principii prima facie. Principiile au
conţinutul lor etern şi canonic, însă nu trebuie sa fie văzute ca individuale sau în contradicţie.
Pentru ca o decizie etică să aibă loc, matricea etică s-a dezvoltat având în vedere trei
aspecte:
„(a) abilitatea de a se baza pe teorii etice bine stabilite - pentru furnizarea autenticităţii
principiilor,
(b) să fie destul de uşor de înţeles în ceea ce priveşte preocupările etice şi
(c) crearea unui limbaj prietenos pe atât pe cât este posibil”45.
Având în vedere aceste trei caracteristici, a autenticităţii, a comprehensivităţii şi a
limbajului uşor de utilizat, principiile canonice precum „Imperativul Categoric” a lui Immanuel
Kant, „Teoria Utilitarismului” adusă într-o formă completă de J.S. Mill şi „Dreptatea” văzută
prin prisma lui J.Rawls, au devenit respectul pentru „autonomie”, „bunăstare” şi „echitate”.
Introducerea tuturor celor trei principii prima facie în matricea etică „recunoaşte
pluralitatea de perspective pe care omul o aduce analizei etice, de asemenea asigură importanţa
fiecărui principiu într-un context anume”46.
44
Leif Wenar, John Rawls, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2012, 5. The Law of Peoples: Liberal Foreign
Policy
45
Theoretical Background to Bioethics, Chapter 3. A framework for ethical analysis, 3.5 The ethical matrix, pg 51
14
II. Matricea etică – analiză, metodologie şi evaluare
O dată cu stabilirea specificului matricei etice în ceea ce priveşte teoria de fond, dar şi
principiile atribuite acestei metode de decizie, urmează să prezint modul de analiza etică şi
metodologia folosită în cadrul matricei etice aşa cum este prezentată de Ben Mepham şi Mathias
Kaiser în manualul Ethical Matrix.
II.1 Analiza şi metodologie etică
Analiza etică în cadrul matricei etice presupune „compararea a două situaţii, de obicei
acestea sunt împărţite în (1) o situaţie actuală şi (2) situaţia care va rezulta în urma unei acţiuni
impuse de către un grup sau un singur individ”47. Următorul exemplu explică exact tipurile de
situaţii şi anume: (1) situaţia actuală în care există un guvern care finanţează Biserica Ortodoxă
Romană cu sume mari de bani, pe când finanţarea instituţiilor de învăţământ este foarte mică şi
(2) rezultatul aşteptat în urma implementării unei legi care presupune oprirea finanţării B.O.R de
către guvern (rezultatul aşteptat ar fi distribuirea acestor sume de bani către instituţiile de
învăţământ).
La prima vedere este foarte uşor să ne formăm o opinie în legătură cu acest caz, fiecare
dintre noi vom putea decide care variantă este mai bună în funcţie de afinităţile pe care le avem
referitor la aceste instituţii. Putem să luăm partea unei anumite instituţii fiind influenţaţi de
sentimente sau putem de asemenea să fim indiferenţi spunând că pe noi ca indivizi nu ne mai
afectează în nici un mod o decizie de tipul acesta.
În situaţii ca acestea intervine necesitatea unui instrument care să ne ajutem să luăm
decizii bazate pe raţiune. Matricea etică este un astfel de instrument care „crează un spaţiu unde
se pot discuta toate detaliile implicite ale unei acţiuni anume”48. Analiza unei situaţii
asemănătoare se va face cu ajutorul matricei etice, deoarece acest instrument de decizie etică ne
ajută să luăm în considerare mai multe aspecte decât cele pe care le gândim în mod intuitiv.
46
Theoretical Background to Bioethics, Chapter 3. A framework for ethical analysis, 3.5 The ethical matrix, pg 51
47
February 2006, LEI, The Hague, 2.3 Ethical analysis and evaluation, pg 11
48
Ibidem, pg 12
15
Pentru a putea ajunge la acest nivel de înţelegere a analizei şi a metodologiei matricei etice am
trecut în revistă trei dinre cele mai importante principii: principiul autonomiei, principiul
bunăstării şi principiul îndreptăţirii.
În manualul elaborat de Ben Mephan, ni se explică cum matricea etică aplică un set de
principii unui grup selectat. Matricea etică este elaborată în forma unui tabel, principiile standard
devenind coloanele matricei etice, iar pe orizontală sunt trecute părţile afectate de situaţie (atât
oameni, cât şi animale, dar şi mediul înconjurător).
După ce am construit formal matricea etică, trebuie să o folosim, iar pentru a face acest
lucru ne vom ajuta de „notarea de la -2 la 2 a situaţiilor şi a modului în care aceste aspecte
afectează grupurile de interes sau indivizii, având în vedere fiecare principiu în parte, după cum
urmează:
„ -2 = înfrângere totală -1 = înfrâmgere

0 = neutru
+1 = respectare +2 = respectare totală”49
De-a lungul timpului, s-au folosit şi alte notări, cum ar fi de la -5 la +5, însă diferenţa era
foarte mare şi rezultatele nu erau coerente, sau o altă modalitate mai simplă în care se nota pur şi
simplu cu „negativ/pozitiv”50, din nou această variantă nu face dreptate sistemului matricei etice.
Pentru a putea nota acţiunile în cadrul unei matrice etice sunt luate în considerare atât
faptele propriu-zise cât şi alţi factori. Dacă există factori care nu sunt relevanţi pentru analiza
etică, aceştia sunt luaţi în considerare ca dovezi. Dovezile, aşa cum am mai spus, sunt fie
„informaţii sau cunoştinţe, date ştiinţifice/economice, date despre risc sau nesiguranţă, valori
intrinsece sau chiar cunoştinţe practice, de tradiţie /tacite”51.
49
50
Idem.
51
February 2006, LEI, The Hague, 2.1 What are the essential features of the ethical matrix?,
16
Dovezile pot lua forma unor fapte sau valori :”(1) faptele pot fi concrete sau relevante şi
întotdeauna sunt justficiate de consecinţe măsurabile, iar (2) valorile sunt mai importante decât
faptele, consecinţele unor acţiuni se leagă de valorile atribuite acestora”52.
Faptele şi valorile, reprezentate ca şi dovezi, ne ajută să înţelegem dacă principiile
matricei etice au fost sau nu respectate. Atunci când principiile sunt respectate vom avea un scor
pozitiv, cand sunt încălcate vom avea un scor negativ – acest lucru nu presupune că respectarea
poate să balanseze încălcarea şi vice-versa. „De obicei „a nu face rău” este mai puternic decât „a
face bine”. Nu se poate pune egal între aceste două idei”53.
II.2 Metodologia matricei etice
Analiza etică a unei situaţii este simplu de elaborat, însă metodologia matricei etice este
mai complexă, aceasta este caracterizată de o implicare permanentă a indivizilor şi de crearea
unui context în care aceştia să analizeze din punct de vedere etic impactul unei anumite acţiuni
asupra tuturor celor implicaţi.
Matricea etică a fost folosită în repetate rânduri pentru evaluarea situaţiilor din domeniul
biotehnologiei, însă este necesar să luăm în considerare importanţa matricei etice ca instrument
de decizie etică general. Mai mulţi indivizii ar trebui să adopte metodologia matricei etice pentru
analizarea dilemelor morale care pătrund în sfera domeniilor din care aceştia fac parte.
De cele mai multe ori aflăm că o metodă de decizie etică, un test etic sau o analiză etică
este una insuficientă pentru definitivarea unui răspuns complet adevărat. Şi matricea etică este un
astfel de instrument de decizie etică care „nu poate face posibilă în totalitate trecerea directă de la
analiză la deducerea acceptabilităţii etice asupra unei acţiuni propriu-zise”54.
Chiar şi Ben Mepham şi ceilalţi autori care au scris manualul matricei etice, spun că
„matricea etică nu poate să producă răspunsuri universal valabile cu privire la acceptabilitatea
52
53
Ibidem, pg 14
54
February 2006, LEI, The Hague, 2.3.2 Ethical evaluation, pg 14
17
etică, acest fapt se întâmplă mai ales pentru că în evaluarea unei dileme etice se iau în
considerare doar două variante pentru ajunge la un consens”55.
De asemenea există şi o a treia modalitate de a vedea lucrurile. Autorii spun că decizia
luată pe baza a celorlalte două situaţii poate fi considerată imorală. „În comparaţie cu a treia
variantă prima decizie poate fi una imorală, în această situaţie tot procesul trebuie revizuit”56.
Toate aceste aspecte nu trebuie să descurajeze o privire etică asupra situaţiilor care au loc
în jurul nostru. Doar pentru că nu primim răspusuri universal valabile, acest fapt nu trebuie să
descurajeze şi să împiedice o analiză etică.
Matricea etică este un instrument care trebuie folosit nu doar pentru că este simplu de
folosit de către toţi indivizii, dar şi pentru că este un instrument care la final îţi produce conştiinţă
etică şi îţi implementează fără să îţi dai seama un stil de gândire moral. Acest fapt singur trebuie
recunoscut ca o valoare intrinsecă a matricei etice în sine, ca să nu mai discutăm de alte
caracteristici mai importante, cum ar fi dezvoltarea continuă a acestei conştiinţe etice.
Această metodă de decizie etică nu presupune acordarea unor simple note pe care le aşezi
lângă anumite acţiuni, presupune să ne gândim la impactul acţiunilor care s-ar putea răsfrânge
asupra agenţilor afectaţi.
II.2.1 Agenţii care folosesc matricea etică
A) Grupuri de indivizi „private”
Matricea etică poate fi folosită de grupuri (de indivizi) mici sau mari, de asemenea de
către grupuri cu autoritate precum guvernul. Aceste grupuri sunt formate din indivzii din diferite
domenii care sunt afectaţi de o anumită decizie cu încărcătură morală. Aceste grupuri poartă
denumirea de grupuri private, sau aşa cum sunt numite în manual „grupuri închise”.
Există avantaje şi dezavantaje pentru fiecare dintre aceste grupuri, când vine vorba despre
folosirea metodei de decizie etică. Avantajul grupurilor mici constă în posibilitatea unei discuţii
deschise, într-un spaţiu familiar în care pot să îşi dezvolte propria gândire morală, dezavantajele
55
February 2006, LEI, The Hague, 2.3.2 Ethical evaluation, pg 14
56
Idem.
18
fiind reprezentate de „factorii de limitare: mult mai puţine puncte de vedere care să fie luate în
considerare, analizate şi puse la îndoială de către ceilalţi”57.
Cu cât sunt mai puţine persoane, cu atât decizia se va lua mai rapid, însă nu cu acelaşi
impact de creare a conştiinţei etice şi de dezvoltare ca la grupurile mai mari. Pe de altă parte
grupurile mai mari au avantajul de a avea mai multe puncte de vedere aduse în discuţie, acest
fapt crează o mai mare dezbatere, însă cu posibilitatea ca într-un astfel de grup unii indivizi să se
simtă limitaţi şi constrânşi de context.
Fiecare dintre agenţii care folosesc matricea etică trebuie să ia în considerare necesitatea
unui comportament obiectiv şi natural indiferent de contextul şi grupul din care fac parte, doar că
este destul de dificil când în grupul de analiză intervin grupuri de autoritate precum guvernul.
„Membrii şi comitetele guvernamentale au de obicei parte de mai puţine constrângeri faţă
de alte grupuri sau indivizi. Aceştia pot strânge mult mai rapid membri din categoriile necesare
pentru întemeierea unui grup de evaluare a unei situaţii cu ajutorul matricei etice” 58.
În manualul „Ethical Matrix Manual” de Ben Mepham, Matthias Kaiser, Erik
Thorstensen , Sandy Tomkins şi Kate Millar, se regăseşte tabelul „ghid pentru folosirea eficientă
a matricei etice”59.
Acest tabel este un ghid pentru folosirea eficientă a matricei etice de către grupurile mici
sau de către indivizi. În ceea ce priveşte folosirea eficientă a matricei etice de către comitetele
guvernamentale „se folosesc aceleaşi două puncte a şi b din tabel, însă punctul c este mai puţin
important deoarece toate grupurile de interes sunt reprezentate (ma puţin cele non-umane)”60.
”Tabel 2: Ghid pentru folosirea eficientă a matricei etice
a) Acces la consultanţă din partea profesioniştilor în ceea ce priveşte teoria etică pentru
a se putea decide care sunt grupurile de interes afectate care vor fi introduse în matricea etică,
mai important specificarea principiilor ce vor fi folosite. Principiile din tabelul 1 furnizează
baza matricei etice, însă în cazuri particulare se pot adăuga diferiţi indivizi, diferite grupuri de
interese şi/sau reformulări ale principiilor.
57
February 2006, LEI, The Hague, 3.2 Use of the ethical matrix by a small group (and by individuals), pg 16
58
February 2006, LEI, The Hague, 3.3 Use of the ethical matrix by a government commission/advisory body, pg 17
59
February 2006, LEI, The Hague, 3.2 Use of the ethical matrix by a small group (and by individuals),pg 17
60
February 2006, LEI, The Hague, 3.3 Use of the ethical matrix by a government commission/advisory body, pg 17
19
b) Acces la autorităţile din domeniul, profesionişti tehnici (spre exemplu domeniul
ştiinţific, economic şi sociologic) care să poată da anumite răspunsuri cu privire la unele
neînţelegeri ce apar pe parcurs.
c) Voinţa membrilor, care iau parte la acest exerciţiu, de a se pune în locul fiecărui grup
de interes sau individ afectat în ceea ce priveşte impactul moral al unei acţiuni x asupra
acestora.”61
*Tabelul este tradus în limba română din limba engleză, pentru o înţelegere mai profundă a acestuia, o să
vă rog să mergeţi direct la sursă.
B) Grupuri de indivizi „publice”
Dacă grupurile de indivizi de mai sus erau private (închise), de dimensiuni reduse sau
limitate în vreun fel sau altul ca număr, matricea etică mai poate fi folosită şi de un altfel de
grup, un grup mult mai „deschis” - public, cu un număr pe care nu îl putem limita în vreun fel -
acest grup este „publicul larg” - masele de oameni care sunt afectaţi într-un mod sau altul de
diferite decizii cu valoare morală care sunt luate în societatea din care aceştia fac parte.
Aceasta este o situaţie mai dificilă, deoarece în momentul de faţă „consultarea publicului
este cea mai improbabilă acţiune şi foarte greu de desăvârşit - opinia publică este constrânsă şi
limitată din cauza numărului mare de persoane, a spaţiului mic şi a timpului vast.”62
În afară de acestea, mai intervin şi alte probleme precum „factorii motivaţionali şi nivelul
de înţelegere scăzut a unei probleme” 63, însă acestea sunt legate strict de cele de mai sus.
Pentru a înţelege mai bine care sunt cerinţele de bază pentru participarea publicului la un
exerciţiu de acest gen, o să apelez la tabelul 3 din manualul „Ethical Matrix Manual” a lui Ben
Mepham.
„Tabel 3: Cerinţele de bază pentru participarea publicului
a) Un grup balansat de indivizi (stakeholders) pregătiţi să îşi devote timpul şi atenţia
către o problemă anume.
61
February 2006, LEI, The Hague, 3.2 Use of the ethical matrix by a small group (and by individuals), Box 2
Guidelines for effective use of the ethical matrix , pg 17
62
February 2006, LEI, The Hague, 3.4 Use of the ethical matrix in exercises in public participation, pg 18
63
Idem.
20
b) Timp adecvat pentru organizatori şi participanţi pentru o implicare deliberată,
conştientă, asupra căreia au reflectat.
c) Acces la experţii din domeniile relevante (în general incluzând tehnicieni, sociologi şi
economişti)
d) Un mediu creat pentru dialog relaxat şi meditaţie.
e) O echipa de organizatori care să aibă propuneri constructive şi sfaturi imparţiale.”64
*Tabelul este tradus în limba română din limba engleză, pentru o înţelegere mai profundă a acestuia, o să
vă rog să mergeţi direct la sursă.
În acest moment ştim care sunt agenţii care pot folosi matricea etică, mai departe voi
explica care sunt cele două abordări în care această metodă de decizie etică poate fi folosită de
către grupurile de indivizi. Metoda de „sus în jos”65 şi metoda „de jos în sus”66.
Metoda de sus în jos este reprezentată de „caracteristicile principiilor şi modul în care
acestea sunt setate de către organizatorii care au cunoştinţă despre problemă”67 – metoda aceasta
poate avea un impact paternalist asupra participanţilor. Cu toate acestea, este metoda care duce la
o structură mai bună a dezbateri şi o concentrare pe problemele relevante, însă poate fi
vulnerabilă în ceea ce priveşte abuzurile intenţionate sau neintenţionate.
Metoda de jos în sus este caracterizată de o informaţie minimă în ceea ce priveşte metoda
de decizie etică, „organizatorii îi lasă pe cei neexperimentaţi să decidă asupra principiilor şi a
deducerii etice.”68 Chiar dacă această metodă pare mai democrată şi poate scoate la suprafaţă
probleme cu adevărat importante, este posibil ca participanţii care nu cunosc foarte bine
metodologia şi scopul matricei etice să distrugă exerciţiul în totalitate.
Având aceste informaţii în minte, mai departe în lucrare o să prezint metodologia
detaliată a unui posibil workshop etic (atelier de decizie morală) aşa cum este prezentat de către
Ben Mepham în manualul „Ethical Matrix Manual”.
64
February 2006, LEI, The Hague, 3.4 Use of the ethical matrix in exercises in public participation, Box 3 Basic
requirements for a public participatory exercise, pg 18
65
Ibidem, pg 15
66
Idem.
67
Idem.
68
Idem.
21
II.3 Workshop - Matricea etică
Ben Mepham , Matthias Kaiser, Erik Thorstensen ,Sandy Tomkins şi Kate Millar prezintă
în manualul „Ethical Matrix -Manual” un model de aplicare a matricei etice în exerciţii de
workshop.
Aşa cum ne-am obişnuit, nimic în etică nu este de un standard absolut, matricea etică
poate şi ea să fie aplicată în moduri diferite pentru scopuri diferite. Pentru ca o matrice etică să
aibă valoare trebuie introdusă într-un context, unde se vor definitiva scopul studiului şi
obiectivele exerciţiului de aplicare a matricei etice.
De asemenea vor fi luate în considerare modul în care se va desfăşura acest exericţiu – de
la planificare, la desfăşurarea propriu-zisă, până la feedback-ul primit în urma exerciţiului.
II.3.1 Planificarea workshop-ului
Toate aceste aspecte sunt mult mai detaliate şi cu mult mai mult substrat în ceea ce
organizatorii ar trebui să facă şi anume „planificarea workshop-ului”69 în sine. Planificarea are
următorii paşi:
a) Definitivarea scopului, plus persoanele direct implicate.
Aceasta presupune „identificarea şi justificarea importanţei sau a relevanţei unei
probleme şi de ce se foloseşte matricea etică ca metodologie” 70.
b) Definirea matricei etice
Matricea etică care se va aplica în cadrul workshop-ului respectiv trebuie definită. Şi
anume „definirea grupurilor relevante de interes şi specificaţiile principiilor pentru fiecare dintre
ele”71.
c) Care sunt obiectivele workshop-ului
Este foarte importantă definirea clară a obiectivelor din cadrul acestui exerciţiu, deoarece
fără aceste obiective nu vor exista stalpi de rezistenţă la care să te intorci în momentul în care
69
February 2006, LEI, The Hague, 4.1 Planning phase, pg 19
70
Ibidem, 4.1.1 Defining the scope of the study, pg 19
71
February 2006, LEI, The Hague, 4.1.2 Defining the ethical matrix, Figure 4 Summary of a generic protocol of the
ethical matrix, pg 20
22
discuţia sau exerciţiul deraiază. Obiectivele sunt necesare în păstrarea ordinii şi evitarea haosului
în cadrul întregului workshop.
Obiectivele ar trebui să ia în considerare „situaţia care este adusă către dezbatere,
problemele etice cheie asociate cu implementarea unei acţiuni anume, scopul workshop-ului,
scopul discuţiilor pe marginea situaţiei, rezultatele aşteptate în urma încheierii workshop-ului”72.
d) „Selectarea metodei de aplicare” 73
Aşa cum am spus mai sus există două moduri de aplicare a matricei etice, de sus în jos şi
de jos în sus. Tot ceea ce rămâne de făcut este de stabilit de către organizatori care va fi calea pe
care o vor folosi în construirea workshop-ului.
e) Selectarea participanţilor
Participanţii la acest exerciţiu trebuie să fie aleşi în urma unor criterii. Iată ce trebuie să
fie luat în considerare când sunt aleşi: „să fie indivizi relevanţi şi afectaţi de către situaţia care va
fi discutată, să facă partă dintr-un domeniu care să poată fi uşor asociat situaţiei, să existe
indivizi cu o diversitate largă de opinii şi interese.”74
f) Materialele necesare workshop-ului
„Tuturor participanţilor trebuie să li se trimită o invitaţie cu aproximativ două săptămâni
înainte de începerea workshop-ului, aceştia trebuie să primească de asemenea documentaţie
pentru familiarizarea cu metodologia matricei etice şi un abstract în care să fie prezentate
următoarele: „scopul workshop-ului, introduceri generale, apropierea matricei etice (de jos în sus
sau de sus în jos) şi rolul domeniului analizat în relaţie cu scopul workshopul.”75
II.3.2 Workshop-ul (exerciţiul) în desfăşurare
Exerciţiul în desfăşurare trebuie să cuprindă două părţi: (A) sesiunea de comunicare

(introducerea cu sesiunea de discuţii şi aplicarea matricei etice) şi (B) analiza etică efectivă.
72
Ibidem, 4.1.3 Workshop objectives, pg 21
73
February 2006, LEI, The Hague, 4.1.4 Selecting the approach: Top-down approach or bottom-up approach, pg 21
74
February 2006, LEI, The Hague, 4.1.2 Defining the ethical matrix, Figure 4 Summary of a generic protocol of the
ethical matrix, pg 20
75
February 2006, LEI, The Hague, 4.1.6 Workshop materials, pg 24
23
A) Sesiunea de comunicare
a) Introducere
Această parte a desfăşurării exerciţiului trebuie să fie o scurtă prezentare a ceea ce se va
întâmpla în cadrul exerciţiului, despre ce se va discuta, care sunt părţile implicate şi reamintirea
tuturor punctelor care au fost înscrise pe abstractul primit o dată cu invitaţia. Cele mai importante
aspecte vor face referire la matricea etică şi la principiile care trebuie avute în vedere când se va
discuta şi se vor lua decizii.
b) Sesiunea de discuţii
În această parte a exerciţiului toţi participanţii vor discuta şi vor afla mai multe despre
„metodologie, matricea etică, scopul discuţiei şi clarificarea contextului, de asemenea cele mai
importante vor fi punctele de vedere ale experţilor şi chestionarea acestora atunci când este
cazul.”76
c) Aplicarea matricei etice într-un domeniu specific
În final va avea loc aplicarea matricei etice în urma discuţiilor avute privitoare la
„acţiunile care urmează să fie făcute, la dovezile care au fost aduse în lumină şi la argumentele
pro sau contra create.”77
B) Analiza etică
În cadrul acestei părţi se va prezenta scala de notare, se va discuta fiecare celulă în parte
din matricea etică, eventual „se va trata totul mult mai calitativ prin completarea unor
chestionare cu întrebări relevante” 78, iar „în final participanţii vor judeca acceptabilitatea etică a
situaţiei luând în considerare scorurile” 79, însă nu în ultimul rând propria judecată.a
II.3.3 Reacţiile obţinute în urma workshop-ului (exerciţiului)
În finalul exerciţiului, se va ajunge la o concluzie care poate să fie în acord cu situaţia

propusă analizei etice, în dezacord cu aceasta sau să nu se poată lua nici o decizie.
76
February 2006, LEI, The Hague, 4.2 Running the workshop, 4.2.1 Introductory presentation, pg 24
77
Idem.
78
February 2006, LEI, The Hague, 4.2 Running the workshop, 4.2.2 Ethical analysis, pg 25
79
Idem.
24
În funcţie de fiecare dintre aceste rezultate organizatorii ar trebui să obţină un feedback
privitor la ceea ce a fost bine şi ceea ce a fost greşit în cadrul acestui workshop. Acest feedback
poate fi de mai multe tipuri: „poate să fie anonim sau nu, sub forma unor comentarii, evaluări sau
chiar în urma analizei finalului propriu-zis.” 80
O altă metodă de a primi feedback este metoda de analiză „SWOT (strenght, weaknesses,
opportunity, threats)”81 care analizează aşa cum îi spune şi numele care au fost punctele forte ale
matricei etice, care au fost slabiciunile, oportunităţile acesteia şi ce au ameninţat această metodă
etică.
Tot procesul workshop-ului o să fie evaluat, de asemenea rapoarte ar trebui trimise către
toţi participanţii. Aşa ar trebui să se desfăşoare un workshop de etică aplicată, un workshop în
care să fie folosită metoda matricei etice.
Un astfel de exerciţiu are atât puncte forte, cât şi limitări. Punctele forte sunt:
„identificarea problemelor şi concentrarea asupra discuţiei, o bună educare, antrenează oamenii,
crează o arie vastă de probleme pentru a fi discutate, crează oportunitatea unor întâlniri între
grupuri diferite de oameni care nu aveau nimic în comun până atunci, sunt luaţi în considerare
factori care până atunci erau probabil inexistenţi, oferă structură discuţiilor, oferă posibilitatea de
învăţare, încurajează examinarea unor situaţii diverse şi încurajează o gândire deschisă şi
obiectivă”82.
Limitările acestei metode, spun autorii manualului Ethical Matrix Manual, sunt
reprezentate de „împărţirea inegală a timpului pentru participanţi, de avantajele pe care
participanţii locali le pot avea, de faptul că nu avem o metodă concisă de a ajunge la un punct
decizional universal valabil, de asemenea timpul este şi el limitat”83.
80
February 2006, LEI, The Hague, 4.3.1 Feedback forms, pg 26
81
February 2006, LEI, The Hague, 4.3.2 SWOT analysis, pg 27
82
February 2006, LEI, The Hague, 4.4 Strengths and limitations of the method, pg 30
83
Idem.
25
III. Studiu de caz - Matricea etică şi regulamentul intern (principiul
nediscriminării)
În această parte a lucrării voi elabora un studiu de caz în care o să prezint importanţa
matricei etice în domeniul resurselor umane, şi potenţialul matricei etice în a deveni un
instrument de decizie etică universal pentru cât mai multe domenii profesionale.
Prin urmare o să folosesc ca exemplu unul dintre cele mai importante documente din
cadrul unei companii sau organitzaţii, impus prin lege, „regulamentul intern”84 sau „regulament
de ordine interioară”.
Acest regulament intern este foarte important în cadrul departamentului de resurse
umane, deoarece, de cele mai multe ori, intră în atribuţiile membrilor acestuia, mai exact în
atribuţiile inspectorilor de resurse umane, care trebuie să întocmească şi să actualizeze
documentul de fiecare dată cănd este nevoie. Însă apar şi dileme de natură etică în momentul în
care aceste documente se actualizează, în funcţie de normele care urmează să fie înregistrate, de
agenţii implicaţi şi de cine decide.
Regulamentul intern este impus prin lege. Aceasta spune că „regulamentul intern se
întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanţilor salariaţilor, după
caz”85. Regulamentul intern este actul prin care angajatorul stabileşte regulile de desfăşurare a
activităţii în unitatea respectivă, prin intermediul său se manifestă puterea de directivare de care
acesta dispune în temeiul dispoziţiilor legale.
Binînţeles că acest regulament intern este unul obligatoriu şi informarea tuturor
angajaţilor cu privire la dispoziţiile şi regulile din el sunt de asemenea obligatorii. Regulamentul
intern este, la fel ca un cod de etică, un act „viu”, acesta poate suferi modificări diverse, iar în
acest caz, conform articolului 244, toţi angajaţii din cadrul companiei sau organizaţiei trebuie să
fie informaţi, conform articolului 243, care spune că există „o obligaţie a angajatorului de a
informa asupra oricăror modificări apărute şi de asemenea că regulamentul intern trebuie afişat
la loc vizibil”86 – pentru o consultare prealabilă a acestuia de către salariaţi.
Regulamentul intern, trebuie să conţină, conform codului muncii, câteva capitole
importante: „reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul companiei, reguli
84
Codul muncii, Titlul IX – Răspunderea juridică, Capitolul 1 – Regulamentul intern
85
Codul muncii, Titlul IX – Răspunderea juridică, Capitolul 1 – Regulamentul intern, Art. 241. Întocmirea
86
Codul muncii, Titlul IX – Răspunderea juridică, Capitolul 1 – Regulamentul intern, Art 243
26
privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a
demnităţi, drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor, procedura de soluţionare a
cererilor sau a reclamaţiilor individuale ale salariaţilor, reguli co reguli referitoare la procedura
disciplinară ncrete privind disciplina muncii în companie, abaterile disciplinare şi sancţiunile
aplicabile, modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractual specific, criteriile şi
procedurile de evaluare profesională a salariaţilor.”87
Toate aceste reguli au de cele mai multe ori şi încărcătură morală, ele pot fi puse aproape
întotdeauna sub semnul întrebării, de aceea cei implicaţii ar trebui să aibă o metodă prin care să
decidă violarea unei astfel de norme. În această parte a lucrări vom vedea dacă încălcarea
regulamentului intern poate fi trecută prin filtrul matricei etice, iar pentru acest studiu de caz
vom lua în considerare un capitolul despre respectarea principiului nediscriminării şi al
înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţi.
Matricea etică trebuie să fie un instrument pentru analizarea deciziile de acest tip, în
cadrul acestei părţi a lucrării voi simula un studiu de caz pe capitolul din regulamentul intern
care are legătură cu un aspect foarte apropiat de etica aplicată şi anume „discriminarea”.
Mai întâi vom aminti ce presupune discriminarea şi care este legislaţia care
reglementează principiul nediscriminării. Aşa cum am spus principiul nediscriminării este
reglementat prin ordonanţe de urgenţă, directive europene ce ţin de întreaga viaţă a unui cetăţean
român european, de asemenea este reglementată la nivel mondial prin Declaraţia universală a
drepturilor omului.
III.1 Legislaţia privind principiul nediscriminării
O să descriu legislaţia de sus în jos, pentru a vedea de unde se pleacă în construirea

acestui regulament intern în cadrul unei companii. În primul rând avem legislaţia de la nivel
european pe care trebuie să o respectăm ca şi cetăţeni ai Uniunii Europene.
Principiul care apără împotriva discriminării reprezintă un principiu important al
legislaţiei Uniunii Europene. El este menţionat expres în numeroasele dispoziţii ale tratatelor
europene. În articolul 21 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene se discută
despre toate tipurle discriminare şi despre combaterea acestora. Însă principiul nediscriminării
87
Codul muncii, Titlul IX – Răspunderea juridică, Capitolul 1 – Regulamentul intern, Art. 242
27
este legat de matricea etică în ceea ce s-ar traduce ca principiul respectării autonomiei unui
individ, a bunăstării şi îndreptăţirea acestuia.
Printre acestea avem şi dispoziţia referitoare la încadrarea în loc de muncă: ”Directiva
privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncă interzice discriminarea în ceea ce priveşte
accesul la condiţiile de încadrare în muncă, la activităţi independente, formarea profesională,
precum şi la orientarea şi afilierea la organizaţiile lucrătorilor şi angajatorilor. Această directivă
se aplică atât sectorului public, cât şi celui privat”88.
O altă directivă este cea a consiliului european din 27 noiembrie 2000, care propune
crearea unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forţei de muncă şi
condiţiile de muncă (2000/78/CE). În această directivă avem ca obiectiv „stabilirea unui cadru
general de combatere a discriminării bazate pe apartenenţă religioasă sau convingeri, handicap,
vârstă sau orientare sexuală, în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă,
în vederea punerii în aplicare, în statele membre, a principiului tratamentului egal”89.
Un alt document internaţional important bazat pe principiul nediscriminării este
Declaraţia universală a drepturilor omului, în care avem un articol clar care ne vorbeşte despre
nediscriminarea în ceea ce priveşte munca şi locul de muncă. Articolul 23 din Declaraţia spune
următoarele:
 „Orice persoana are dreptul la muncă, la liberă alegere a muncii sale, la condiţii
echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la ocrotirea împotriva şomajului.
 Toţi oamenii, fără nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă
egală.
 Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi satisfăcătoare
care să-i asigure atât lui, cât şi familiei sale, o existenţă conformă cu demnitatea umană şi
completată, la nevoie, prin alte mijloace de protecţie socială.
 Orice persoana are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate
pentru apărarea intereselor sale.”90
În România sunt adaptate legile internaţionale şi de cele mai multe ori ele sună exact la
fel. Legile care reglementează principiul nediscriminării sunt următoarele:
88
Directiva consiliului european 2002/73/CE din 23 septembrie 2002
89
Directiva consiliului european 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000, Dispoziții Generale, Art.1 Obiectivul
90
Declarația universală a drepturilor omului, Articolul 23.
28
 Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 (*republicată*) privind prevenirea şi
sancţionarea tuturor formelor de discriminare
 Hotararea Guvernului nr. 1194 din 2001
 Ordinul Presedintelui CNCD nr. 144 din 11 aprilie 2008
 Ordinul Presedintelui CNCD nr. 286 din 29 august 2007
 Codul muncii (Legea nr. 53/2003) Capitolul II – Principii fundamentale, Art. 5:
”(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de
toţi salariaţii şi angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat, bazată pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, varstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială,
apartenenţă ori activitate sindicală, este interzisă.
(3) Constituie discriminare directă actele şi faptele de excludere, deosebire, restricţie sau
preferinţă, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca
scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau
exercitării drepturilor prevăzute în legislaţia muncii.
(4) Constituie discriminare indirectă actele şi faptele întemeiate în mod aparent pe alte
criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe”91.
Toate aceste norme legale au o încărcătură morală şi multe dintre ele sunt bazate pe
norme morale. Prin urmare principiile respectării autonomiei, respectării bunăstării şi respectării
îndreptăţirii se pot regăsi într-un mod sau altul în legsilaţie. Matricea etică este mult mai uşor de
folosit dacă înţelegem aceste legi ca fiind extensii ale principiilor morale.
III.2. Discriminarea la locul de muncă şi încălcarea principiilor din matricea

etică
Discriminarea poate avea mai multe forme la locul de muncă, de asemenea se formează
în multe domenii ale unei organizaţii. „Presupune tratarea diferită a oamenilor (angajaţilor) din
cauza unor caracteristici cum ar fi: rasa, culoarea sau sexul, acest lucru duce la tratament care nu
91
Codul muncii, Capitolul II – Principii fundamentale, Articolul 5
29
este egal în drepturi.”92.Acest tip de tratament poate fi interpretat ca o acţiune ce poate fi
analizată prin prisma matricei etice, deoarece are caracteristica de a afecta mai mulţi indivizi.
Această afectare constă în incapacitatea fiecărei persoane de a îşi dovedi la maximum
abilităţile deoarece este constrânsă de tratamente inegalitariste.. Discriminarea pote să fie şi
pozitivă. Discriminarea pozitivă se referă la favorizarea unor anumiţi angajaţi deoarece provin
din grupuri sociale de anumită naţionalitate, etnie , sex, religie, culoare sau altele pentru a acorda
egalitatea de şanse.
Discriminarea este de asemenea directă sau indirectă, conform legislaţiei în vigoare
acestea sunt definite astfel:
 „discriminarea directă se produce atunci când o persoană este tratată într-o
manieră mai puţin favorabilă decât este, a fost sau va fi tratată într-o situaţie asemănătoare o altă
persoană,”93 pe baza unui motiv ce ţine de apartenenţă religioasă sau convingeri, handicap, vârstă
sau orientare sexuală/rasă.
 „discriminarea indirectă se produce atunci când o dispoziţie, un criteriu sau o
practică aparent neutră poate avea drept consecinţă un dezavantaj special pentru persoane de o
anumită religie sau convingeri, cu un anumit handicap, de o anumită vârstă sau de o anumită
orientare sexuală, în raport cu altă persoană.” 94
Discriminarea, este de mai multe feluri, iar pentru a ne putea familiariza cu ceea ce ar
trebui să conţină un regulament intern, mai întăi o să exemplific fiecare tip de discriminare prin
situaţii des întălnite în companii sau organizaţii.
 Discriminare rasială95 (înseamnă culoare, naţionalitate, etnie sau origini).
Exemplul numarul 1: Un coleg dintr-un departament face des glume pe seama etniei şi
religiei oamenilor. El spune că indienii au zei cu feţe de animale şi nu ar trebui luaţi în serios,
deoarece au o tradiţie amuzantă. Acesta este un mod de discriminare la locul de muncă, conform
articolului articolului 5.2 din capitolul II, titlul I al Codului Muncii; glumele sau bârfele pe
seama tradiţiilor sau a religiei angajaţilor nu sunt acceptate. Ele reneagă respectul pe care îl
merită fiecare. De asemenea este încălcat principiul autonomiei şi demnităţii din matricea etică.
92
International Labour Organization – Workplace Discrimination
93
Directiva consiliului european 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000, Dispoziții Generale, Art.2 Conceptul de
discriminare
94
Directiva consiliului european 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000, Dispozi ții Generale, Art.2 Conceptul de
discriminare
95
Codul muncii, Titlul I – Dispoziții generale, Capitolul 2 – Principii fundamentale, Art.5.2.
30
Exemplul numărul 2 înfăţişează un coleg de la resurse umane care se ocupă cu
angajările. Acesta aude că este bine să existe diversitate în companie,prin urmare decide să
angajeze câteva femei de o anumită etnie şi două persoane de o anumită rasă, in ciuda faptului
că la interviu s-au prezentat şi două persoane care aveau capacităţi mai bune şi nu intrau în
categoria minorităţilor. Acest tip de gândire este unul discriminant, conform articolului 5.2,
capitolul II, titlul I din Codul muncii. Angajările într-o companie trebuie să se facă pe baza
meritului, prin urmare trebuie aleşi cei mai buni candidaţi pentru postul respectiv, indiferent de
culoare, etnie sau alte caracteristici de tipul acesta. Principiul echităţii poate să ia formă prima
facie în cadrul unei analize cu ajutorul matricei etice, acest principiu fiind clar încălcat.
 Discriminarea cu privire la sexul persoanelor 96 (reprezintă tot ce ţine de harţuirea
sexuală, de la harţuire verbală până la contact fizic nedorit, de asmenea este înţeles ca act ce
defavorizează un sex.)
Exemplul numărul 1: În cadrul unei organizaţii, femeile stau în alt birou faţă de bărbaţi,
cu toate că ei au aceaşi profesie. Acesta poate fi considerat un act de discriminare, în temeiul
articolului 5.2, capitolul II, titlul I din Codul Muncii. Este un act de discriminare deoarece nu
există nici un motiv pentru care să existe această separaţie, dacă cei din organizaţie femei sau
bărbaţi sunt angajaţi ai aceluiaşi departament pentru acelaşi loc de muncă, atunci ei trebuie să
muncească în acelaşi loc. De asemenea se încalcă principiul autonomiei şi echităţii.
Iată încă un exemplul care face referire tot la discriminare cu privire la sex ca act
defavorizant: Unei femei îi este dată o pauză de 1 oră pentru program de lucru de 8 ore şi unui
barbat îi este dată pauză de 40 de minute pentru acelaşi program de lucru, motivul fiind acela că
barbaţii sunt mai rezistenţi şi pot lucra mai mult. Discriminarea apare în baza aceluiaşi articol
5.2, capitolul II, titlul I din codul muncii. Ambele sexe sunt discriminate; în mod negativ bărbaţii
deoarece au pauza mai mică, iar în al doilea rând femeile doarece sunt considerate ca fiind mai
puţin rezistente pentru acelaşi tip de muncă cu acelaşi program de lucru. Încă o dată principiul
echităţii este încălcat.
Exemplul numărul 3 prezintă un alt tip de discriminarea sexuală, şi anume harţuirea
sexuală. Un/o coleg/ă se duce în mod constant la un/o coleg/ă şi îl/o mângâie pe picior, pe mână,
pe spate de mai multe ori. În urma acuzărilor aduse acestuia/acesteia, colegul/a se scuză
spunând că a fost o glumă şi că dorea să destindă atmosfera. Acesta este un tip de abatere gravă,
96
Idem.
31
poate fi considerat act de discriminare în baza articolului 5.2, captiolul II, titlul I din Codul
muncii şi act ilegal în baza legii nr. 202 din 19 aprilie 2002 privind egalitatea între bărbaţi şi
femei. Dacă colegul/colega vizată nu a dorit contactul fizic, atunci, actul poate să fie considerat
hărţuire, acest comportament este unul imoral, cât şi ilegal, şi trebuie făcut demers disciplinar în
cadrul companiei, urmat de o sancţiune. În acest caz se încalcă atât principiul demnităţii umane,
adică respectarea autonomiei, cât şi principiul bunăstării individului.
 Discriminarea orientării sexuale97 (homosexualiate, bisexualitate)
Un exemplu de discriminare cu privire la orientarea sexuală poate să fie acesta: directorul
companiei il mută pe un angajat din echipa formată din patru baieţi si o fată, în cadrul unei
echipe formate doar din fete consecinţă a zvonurilor cum că angajatul ar fi homosexual, iar
colegii lui au spus ca se simt incomfortabil să îl aibă în echipă. Acesta este un act de
discriminare clar bazat pe articolului 5.2, capitolul II, titlul I din Codul Muncii. În primul rând
discriminarea este făcută de către colegii angajatului; ei ar trebui să fie sancţionaţi pentru felul în
care s-au comportat cu acesta, iar În al doilea rând discriminarea vine şi din partea directorului
deoarece îi tolerează pe cei ce discriminează, chiar mai mult îi susţine prin mutarea lui
angajatului din echipa lui. Acesta este un caz uşor de analizat într-o matrice etică deoarece se
recunoaşte din prima o încălcare a tuturor celor trei principii enunţate mai devreme în lucrare, o
încălcare atât a principiului autonomiei, a principiului bunăstării şi a principiului echităţii.
 Discriminarea pe baza orientărilor politice sau religioase 98
Tot un caz de discriminare este relatat în exemplul următor: După alegerile electorale un
coleg vine la muncă şi este întrebat de către ceilalţi cu cine a votat, el refuză să răspunda pe
motivul că este un lucru confidenţial. În urma acestui fapt, colegii încep să îi spună că a votat cu
un partid anume şi îl acuză de tendinţe extremiste. Acesta este un act de discriminare, angajatul
poate să depună o plângere în ceea ce priveşte acest fapt, în temeiul legii din Codul Muncii. Într-
o companie trebuie interzisă discriminarea pe baza orientărilor politice sau religioase, fiecare
angajat are dreptul la vot liber şi neconstrâns, de asemenea are dreptul la confidenţialitate cu
privire la orientarea politică sau religioasă. Îndreptăţirea la confidenţialitate şi demnitatea
persoanei sunt încălcate, matricea etică ne-ar ajuta să înţelegem mai bine care sunt consecinţele
unei asemenea fapte.
97
Codul muncii, Titlul I – Dispoziții generale, Capitolul 2 – Principii fundamentale, Art.5.2
98
32
 Discriminarea angajaţilor din cauza vârstei sau statutului social. 99
Exemplul următor scoate în evidenţă posbilitatea discriminării din cauza vârstei sau a
statutului social: O colegă este des agasată de către un coleg spunându-i : “Tu lasa-ma în pace
Nu ştii să rezolvi problema asta, ai 28 de ani şi nu ai nici o facultate terminată.” În companii,
oamenii sunt angajaţi de către profesionişti în funcţie de abilităţile fiecăruia şi de felul în care îşi
pot îndeplini sarcinile din fişa postului. Dacă o persoană este angajată înseamnă că este la fel de
bună în a îşi îndeplini sarcinile ca oricare altul, nu contează vârsta sau statutul social, prin urmare
şi acesta este un caz în care principiile echităţii, autonomiei şi bunăstării sunt încălcate.
 Discriminarea angajaţilor cu infirmităţi sau probleme de sănătate. 100
Exemplu: În companie există un angajat care face glume pe seama colegilor care poartă
ochelari sau aparat dentar. Li se adresează în moduri înjositoare. Acesta un act de discriminare.
În organizaţii trebuie interzis un astfel de comportament. Oamenii care au infirmităţi sau
probleme de sănătate trebuiesc trataţi la fel ca ceilalţi
 Discriminarea ca mobbing
Mobbing sau bullying se referă la discriminare în organizaţii ”Se leagă exclusiv de locul
de muncă şi se referă în principal la acţiuni de presiune psihologică realizate asupra unui angajat
de către angajator sau un grup de colegi pentru a-l determina pe respectivul să părăsească postul
respectiv, în condiţiile în care concedierea lui nu este posibilă.”101 Acest tip de discriminare
poate fi acuzat în baza articolelor 5.3 şi 5.4 din capitolul II, titlul I din Codul Muncii şi încalcă
principiul autonomiei persoanei şi a bunăstării acestuia.
Toate aceste tipuri de discriminare sunt imorale, prin urmare trebuie interzise şi în
companii sau organizaţii, de aceea trebuie să existe un instrument de decizie etică precum
matricea etică care să analizeze aceste cazuri, ca mai apoi să fie implementat un regulament
intern în cadrul căruia să fie specificate tipurile de discriminare, ce presupune încălcarea acestui
principiu al nediscriminării, cum o să se producă o cercetare disciplinară privind acest lucru şi
care sunt sancţiunile acelora care se abat de la regulament.
99
100
Idem.
101
Gheondea Alexandra, , Fenomene specifice de discriminare la locul de muncă: Mobbing-ul, Introducere, pg 2
33
III.3. Nerespectarea principiului nediscriminării şi sancţiunile
În cadrul unui regulament intern, există un capitol dedicat „regulilor referitoare la

procedura disciplinară”102. În această parte a regulamentului intern, ar trebui prevăzută
necesitatea unui instrument de analiză şi decizie etică împreună cu metodologia aferentă
acestuia. În urma deciziei făcute, dacă cei acuzaţi vor fi găsiţi vinovaţi, vor fi sancţiona’i, în
funcţie de gravitatea faptei, poate fi una dintre cele prevăzute în codul muncii:
Sancţiunile103 în urma cercetării disciplinare prevăzute în codul muncii sunt următoarele:
 „a) Avertismentul scris,
 b) Retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în
care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile,
 c) Reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%,
 d) Reducerea salariului de baza şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere
pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%,
 e) Desfacerea contractului de muncă”104.
III. 4 Studiu de caz: Discriminarea la locul de muncă
Discriminarea la locul de muncă poate fi de mai multe feluri, însă în acest studiu de caz
voi analiza discriminarea dilematica dintre sexe şi felul în care sunt afectate toate părţile
implicate.
Avem cazul unei francize, mai exact al unui hypermarket. Într-un astfel de mediu există
mulţi angajaţi, iar relaţia dintre angajaţi este dificilă în funcţie de scara ierarhică existentă.
Un astfel de magazin are mai multe departamente, de la departamentele care nu
relaţionează cu clienţii precum resursele umane, contabilitatea, tehnicul şi managementul, până
la departamentele care relaţionează cu clienţii: casierii, merchandiserii şi consultanții de vânzări .
În acest caz în care vom aplica matricea etică vom discuta despre un singur tip de angajaţi, şi
102
Codul muncii, Titlul IX – Răspunderea juridică, Capitolul I –Regulament intern, Art. 242
103
Codul muncii, Titlul IX – Răspunderea juridică, Capitolul 1 – Regulamentul intern, Art.248
104
Codul muncii, Titlul IX – Răspunderea juridică, Capitolul 1 – Regulamentul intern, Art.248
34
anume vânzătorii de pe raionul de IT-Audio-Video. Pe acest raion sunt angajaţi atât barbaţi, cât
şi femei, mai exact 5 barbaţi şi 2 femei.
Pentru a merge mai departe cu studiul de caz trebuie să trecem în revistă activităţile din
fişa postului pe care aceşti vânzători o au cu toţii.
„Principalele activităţi ale vânzătorilor sunt următoarele:
(a)recepţionează mărfurile conform facturilor şi sesizează în scris neregulile constatate,
(b) pregăteşte mărfurile pentru expedierea către client,
(c)aranjează produsele pe rafturi, fără deteriorarea acestora,
(d) marchează cu preţuri produsele din magazin , conform catalogului,
(e) confirmă cantitativ comanda clientului pentru facturare,
(f) verifică periodic stocurile din magazin,
(g) cunoaşte toate produsele şi utilitatea acestora, fiind în stare să informeze clientul
despre toate produsele,
(h) împacheteză produsele pe care le vinde clienţilor,
(i) manipulează marfă,
(j) prezintă oferta firmei la potenţialii clienţi,
(k) vinde produsele firmei atât la clienţii existenţi cât şi la posibili noi clienţi,
(l) eliberează tuturor clienţilor bonuri de casă şi
(m) propune clienţilor existenţi noi comenzi.
De asemenea există şi responsabilităţile locului de muncă care diferă de principalele
activităţi, acestea sunt la fel de importante în stabilirea studiului de caz deoarece prezintă care
sunt agenţii afectaţi de deciziile luate şi acţiunile propuse.
Consultanții în vânzări au responsabilităţi în raport cu alte persoane, aceştia cooperează
cu seful ierarhic şi trebuie să existe onestitate şi confidențialitate în raport cu persoanele din
interior şi exterior cu care aceștia intră în contact.
Seful de raion trebuie să împartă de fiecare dată activităţi angajaţilor lui, însă avem cazul
în care acesta distribuie munca astfel încât de fiecare dată bărbaţii vor aranja televizoarele,
sistemele de calculatoarele şi alte produse de dimensiuni mari pe rafturi, fără deteriorarea
acestora, iar femeile nu vor face acest lucru niciodată. În urma acestui comportament bărbaţii
sunt discriminaţi negativ, iar femeile pozitiv.
35
Discriminarea negativă constă în faptul că bărbaţi fac tot ce spune în fişa postului, pe
când femeile sunt „protejate” de această activitate. Discriminarea pozitivă este reprezentată de
incapabilitatea femeilor de a îşi duce responsabiltăţile la bun sfârşit, deoarece acestora nu le este
dată aceaşi şansă ca şi celorlalţi angajaţi de sex masculin.
O situaţie de acest gen nu pare a fi foarte gravă, şi mulţi pot trece cu vederea, însă dacă
analizăm situaţia prin metoda matricei etice vom vedea că sunt încălcate mai multe principii a
mai multor persoane implicate direct sau indirect.
Conform matricei etice trebuie stabilit care sunt persoanele afectate şi implicate în
această situaţie, în acest caz avem pe de o parte vânzătorii, vânzătoarele, managerul de raion şi
clienţii. Principiile de luat în considerare sunt cel al autonomiei, bunăstării şi echităţii.
Matricea etică este prezentată în doi paşi în primul rând avem matricea generică în care
„cele trei principii sunt „traduse” pentru uzul particular al celor patru părţi interesate” 105
Respect pentru Bunăstare Autonomie Echitate

grupul/principiile
Vânzătorii Venituri şi condiţii Respectarea Echitate faţă de indivizi,
de muncă demnităţii şi echitate în serviciile pe care
satisfăcătoare. integrităţii umane. le oferă şi în munca depusă.
Vânzătoarele Venituri şi condiţii Respectarea Echitate faţă de indivizi,
Managerul de raion Venituri şi condiţii Respectarea Echitate faţă de indivizi,
Clienţii Serviciile primite să Respectarea Nepărtinire faţă de indivizii
fie impecabile. demnităţii şi care le oferă servicii.
integrităţii umane.
Cel de-al doilea tabel reprezintă matricea consecinţelor:

Respect pentru Bunăstare Autonomie Echitate
grupul/principiile
Vânzători Aceştia se vor simţi Autonomia nu este Principiul echităţii este
împovăraţi, deoarece încalcată, deoarece încălcat deoarece vânzătorii
fac şi munca ei au acceptat acest au aceaşi fişă a postului, iar
angajatelor, iar loc de muncă cu fişa munca în plus a acestora
bunăstarea lor atât postului aferentă, ei reprezintă o distribuire
fizică, cât şi psihică iau decizii libere. (0) inegală a muncii depuse. (-2)
105
Valentin Mureșan, Managementul eticii în organizaţii, Ed. Universităţii din București, București, 2009, pg 273
36
se deteriorează
datorită inegalităţii
de care managerul
de raion dă
dovadă.(-2)
Vânzătoare Bunăstarea femeilor Autonomia Principiul echităţii este
nu este încălcată din vânzătoarelor nu încălcat din acelaşi motiv ca
punct de vedere fizic este încălcată nici la vânzători, chiar dacă
sau psihic deoarece ea, deoarece acestea femeilor li se maximizează
lor li se au făcut alegerea binele, discriminarea este de
maximizează binele. liberă de a se angaja gen pozitiv şi principiul
(+2) pe acest post, iar nepărtinirii este încălcat. (-1)
circumstanţele
existente nu sunt în
defavoarea lor. (+1)
Manager de raion Bunăstarea acestuia Autonomia Principiul echităţii este
nu este încălcată, managerului şi încălcat de el, însă lui nu i se
deoarece nu este demnitatea acestuia încalcă acest drept. Doar
implicat direct fizic nu sunt încălcate de acţiunile pe care acesta le-a
sau psihic. Singura alţii, însă el însuşi făcut sunt neîndreptăţite. (0)
problema ar apărea prin acţiunile făcute
dacă bărbaţii ar eşua îşi încalcă
să îşi facă munca demnitatea deoarece
datorită excesului. decizia luată este
(0) una imorală faţă de
angajaţii lui. (0)
Clienţi Bunăstarea clienţilor Autonomia clienţilor Clienţilor li se încalcă în
poate fi afectată nu este încălcată în mod indirect principiul
indirect deoarece nici un fel, deoarece echităţii. Aceştia sunt
munca unor angajaţi ei nu sunt implicaţi îndreptăţiţi la o consiliere cât
se multiplică şi direct. (+1) mai rapidă şi competentă, iar
aceştia rămân fără în momentul în care treaba
ajutorul de care au vânzătorilor se multiplică,
nevoie în momentul vânzătoarele nu vor putea
în care trebuie să face faţă numărului mare de
cumpere ceva. Cu clienţi pe care l-ar fi acoperit
cât se munceşte mai cu ajutorul muncii în echipă.
mult în echipă cu (-2)
atât clientul va primi
mai mult ajutor, într-
un timp mai scurt şi
acesta va fi scutit de
o încălcare a
bunăstării. (-2)
37
În urma analizei situaţiei cu ajutorul matricei etice putem remarca următoarele scoruri:
(1) Vânzătorilor li se încalcă toate drepturile, scorul de -4 fiind unul negativ în cazul
principiului bunăstării şi echităţii indivizilor.
(2) Vânzătoarelor nu li se încalcă în mod direct drepturile, decât principiul echităţii este
foarte vizibil încălcat în această situaţie, scorul fiind un total de +2.
(3) Managerul de raion este neutru în această situaţie, scorul 0 reprezintă nu neapărat
încălcarea principiilor celorlalţi, cât încălcarea principiilor proprii. Comform tabelului el încalcă
principiul echităţii.
(4) Nu în ultimul rând afectaţi sunt şi clienţii cu un scor negativ de -3, acestora li se
încalcă principiu bunăstării, ei fiind la fel de afectaţi precum vânzătorii, însă din altă perspectivă,
de asemenea le este încălcat şi principiul echităţii.
Decizia managerului de raion încalcă principiile bunăstării, autonomiei şi echităţii mai
mult decât se poate aştepta cineva când doar îi relatezi cazul ca pe o poveste. Analiza situaţiei cu
ajutorul matricei etice ne ajută să înţelegem mai bine problemele de natură morală din spatele
acţiunii luate de managerul de raion. Chiar dacă la prima vedere el pare să ia o decizie bună,
mărind bunăstarea femeilor, matricea etică ne dovedeşte că a face bine nu este neapărat mai
important decât a nu face rău.
În urma analizei cu ajutorul matricei etice putem să constatăm care sunt neregularităţile,
de asemenea ne putem da seama de necesitatea unui astfel de instrument de decizie etică în orice
organizaţie sau companie, deoarece lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par.
Adoptarea matricei etice ar reprezenta un pas important în instituirea şi implementarea
unei conduite morale în cadrul organizaţiilor. Acest instrument de decizie etică dezvoltă gândirea
morală, folosirea acestuia având un rol extraordinar în crearea unei conştiinţe morale și în
ranforsarea gândirii morale intuitive.
38
Bibliografie
 Ben Mepham, Bioethics An Introduction for the Biosciences, Oxford University

Press, 2005
 Ben Mepham , Matthias Kaiser, Erik Thorstensen ,Sandy Tomkins, Kate Millar,
Ethical Matrix - Manual, February 2006, LEI, The Hague
 Gheondea Alexandra, Fenomene specifice de discriminare la locul de muncă:
Mobbing-ul, Calitatea Vieţii, XXI, nr. 1–2, 2010.
 Immanuel Kant, Întemeierea Metafizicii Moravurilor, Ed.Humanitas,Bucureşti,
2007
 James Rachels, Created from Animals: The Moral Implications of Darwinism,
Oxford University Press, 1991.
 Julia Driver, The History of Utilitarianism, Stanford Encyclopedia of Philosophy
 Leif Wenar, John Rawls, Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2012,
 Ned Hettinger, Ned Hettinger's Home Page (http://hettingern.people.cofc.edu/),
Respecting Nature's Autonomy in Relationship with Humanity, Varieties of Nature's Autonomy
 Nicolae Andreea Cristina, Imperativul categoric şi mass-media, Universitatea din
Bucureşti, Facultatea de Filosofie, Bucureşti, Lucrare de licenţă 2011.
 Scott D. Wilson, Animals and Ethics, Internet Encyclopedia of Philosophy,
Wright State University U. S. A.
 Valentin Mureşan, Managementul Eticii, Ed. Universităţii din Bucureşti,
Bucureşti, 2009
 W.D. Ross, The Right and the Good. Oxford, Oxford University Press, 1930
39
 Walter Sinnott-Armstrong, Consequentialism, Stanford Encyclopedia of
Philosophy, 2010
Surse online
 Codul muncii http://www.codulmuncii.ro/
 Declaraţia universală a drepturilor omului
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/declaratia_drepturilor_omului/
 Directiva consiliului european 2002/73/CE din 23 septembrie 2002
Directiva consiliului european 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000
40

Etica Aplicata Si Instrumentele Ei - Mat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etica Aplicata Si Instrumentele Ei - Mat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Etica aplicată şi instrumentele sale:

I.1 Matricea etică în teorie

Matricea etică are la baza structura conceptuală a „principiismului etic” 7 dezvoltată de

I.2 Principiile matricei etice

I.2.1. Principiul bunăstării

Principiul bunăstării este prezentat în cadrul teoriei morale a utilitarismului. Principala

I.2.2 Principiul autonomiei

B) Autonomia mediului înconjurător

De la bun început trebuie să înţelegem că nu vom putea discuta despre o autonomie a

I.2.3 Principiul echităţii

I.3 Interpretarea principiilor în cadrul matricei etice

II.1 Analiza şi metodologie etică

„ -2 = înfrângere totală -1 = înfrâmgere

II.2 Metodologia matricei etice

II.2.1 Agenţii care folosesc matricea etică

A) Grupuri de indivizi „private”

B) Grupuri de indivizi „publice”

II.3.1 Planificarea workshop-ului

II.3.2 Workshop-ul (exerciţiul) în desfăşurare

Exerciţiul în desfăşurare trebuie să cuprindă două părţi: (A) sesiunea de comunicare

II.3.3 Reacţiile obţinute în urma workshop-ului (exerciţiului)

În finalul exerciţiului, se va ajunge la o concluzie care poate să fie în acord cu situaţia

III.1 Legislaţia privind principiul nediscriminării

O să descriu legislaţia de sus în jos, pentru a vedea de unde se pleacă în construirea

III.2. Discriminarea la locul de muncă şi încălcarea principiilor din matricea

În cadrul unui regulament intern, există un capitol dedicat „regulilor referitoare la

III. 4 Studiu de caz: Discriminarea la locul de muncă

Respect pentru Bunăstare Autonomie Echitate

Cel de-al doilea tabel reprezintă matricea consecinţelor:

 Ben Mepham, Bioethics An Introduction for the Biosciences, Oxford University

S-ar putea să vă placă și