CONTROLUL

MISCARII
BIOMECANICE

Marian Poboroniuc

C2
Salisbury Cathedral 1
 Functional Electrical Stimulation (FES) – generarea si
controlul miscarii muschilor paralizati prin aplicarea unor
impulsuri electrice

Efect mai pronuntat

sub electrodul activ
(negru)
2
Muscu-
latura

stimula-
ta

3
The Odstock Dropped Foot Stimulator
ODFSIII

4
 Functionare

Calcai pe sol Ridicare calcai Calcai pe sol

MAX
Stimul
electric 0
 Anvelopa stimulului electric
Rising edge ramp to Extension provides eccentric
reduce calf stretch reflex contraction at heel strike

boo

6
Anvelopa stimulului electric

Timp crestere Timp descrestere

Intensitate
(curent)

Timp
Ridicare calcii

Pante ajustabile intre 0 si 2 secunde

 Mecanismul de actiune al
stimularii electrice

• Stimularea electrica functionala nu stimuleaza

direct muschiul ci prin intermediul nervului
periferic.
• Frecventele ridicate (peste 70 Hz) determina
epuizarea sinapsei si induc oboseala musculara.
• Frecventele optime sunt intre 20-50 Hz
• Sub aceasta frecventa stimularea devine
ineficienta
• Unul din efectele secundare este durerea.
 Efectele FES
• Efect trofic – prin mobilizarea zonelor cu
mobilitate redusa;

• Cresterea autonomiei bolnavului;

• Imbunatatirea calitatii vietii;

• Remodelarea corticala.
Conducerea nervoasa
 FES – plasticitatea cerebrala
• In afara de efectele obtinute prin stimularea
directa neuromusculara FES induce prin
cresterea input-ului proprioceptiv din zona
afectata o remodelare a structurilor centrale.
Fusurile neuromusculare
• Sunt dispuse in paralel cu
fibrele musculare striate.
• Reprezinta structuri
receptoare capabile sa
prelucreze informatiile in
legatura cu starea de
intindere a muschiului.
• Informatiile proprioceptive
sunt transmise ascendent
prin cordoanele posterioare
catre trunchiul cerebral,
talamus si aria
somatosenzoriala.
 Plasticitatea cerebrala
• Multi ani plasticitatea a fost considerata ca o
caracteristica a perioadei de maturare cerebrala.
• Ultimii ani prin tehnicile de neurofiziologie si
imagerie functionala au pus in evidenta ca si la
nivelul creierului adult exista fenomenul de
plasticitate.
• Aceasta intervine atat la subiectii sanatosi in
procesul de invatare cit si in cazul recuperarii
dupa leziuni cerebrale.
 Factori care contribuie la
reorganizarea cerebrală
– Recrutarea de căi diferite anatomic dar similare
funcţional (de ex. căi corticospinale non-piramidale)
– Crearea unor căi noi : sinaptogeneza, arborizarea
dendritică, înmugurirea neuronilor restanţi.
– Întărirea unor căi sinaptice preexistente dar
“mute” funcţional (mai ales la periferia leziunii).
Potenţarea sinaptică.
– Proliferare astrocitică
 ODFS III
Stimularea nervului sciatic popliteu extern (SPE), sincronizata
cu mersul, prin intermediul unui comutator de picior
– Produce flexie dorsala & eversie
– Reduce efortul in mers
– Reduce incidenta impiedecarilor si cazaturilor
– Creste stabilitatea in faza de suport
– Inhiba spasticitatea extensorilor
– Creste viteza de mers
– Creste distantele parcurse si gradul de independenta
– Efect de antrenament - neuroplasticitate

16
 Stabilitate in faza de suport
• FES produce:
– Revenire pe calcai cu eversie la contactul initial
– Eversia este mentinuta pe durata preluarii
greutatii pe piciorul de sprijin
• Reduce sansa unei reveniri pe sol cu
inversie pronuntata la nivelul piciorului

17
 Diagrama unei unitati motoare

Nervi din cornul anterior

al coloanei vertebrale

Neuron motor
Punct motor
Fibre musculare
20
COLOANA VERTEBRALA SI CAUDA EQUINA

Coloana vertebrala
Stimulare
posibila Leziune neuroni
sistem nervos central

T12
Cauda equina
Leziune neuron
Stimularea periferic
nu este posibila

Axoni 21
 Cine poate utiliza FES?
• Flexiune dorsala deficitara ca urmare a unei
leziuni la nivelul sistemului nervos central
– AVC
– SM
– Paralizii incomplete datorate leziunilor
medulare
– Lovituri la nivelul capului
– Paralizii cerebrale
– Parkinson

22
 Cine nu poate utiliza FES?

• Flexiune dorsala deficitara ca urmare a unei

leziuni a neuronului motor periferic
– Poliomielita
– Boli ale neuronului motor
– Leziuni ale nervilor periferici
– Sindrom Guillain-Barre
• Contracturi fixe

23
 Contraindicatii

• Persoane cu stimulator cardiac – se cere

consultarea unui medic cardiolog
• Femei insarcinate - efect necunoscut
• Epileptici cu un slab control in momentul
manifestarii bolii
• Conditie precara a pielii

24
 Stimularea nervului sciatic popliteu extern
Căi aferente

Răspuns reflex

Calea de stimulare

Stimularea nervului motor

Electrozi
Reflex de
rezistenta la
miscarea initiata
Flexia şoldului cu
(Flexion
abducţie şi rotaţie externă
Withdrawal
Reflex)
Flexia genunchiului

Dorsiflexia şi eversia piciorului 25

 Reflex de rezistenta la miscarea
initiata (Flexion Withdrawal Reflex)

• O extensie rapida produsa muschiului

antagonist cauzeaza o activare pronuntata a
fusurilor neuromusculare. Aceasta conduce
la contractia muschiului antagonist
opunandu-se miscarii initiate de muschiul
agonist.
• Solutie: rampa lina a intensitatii stimularii.
• Conduce la un confort sporit (rampa lina).

26
 Parametrii formei de unda a
stimulului electric aici
Durata
Amplitudine puls Frecventa
puls

Panta Timp Panta

ascendenta descendenta
Ridicare calcai Pante ajustabile intre 0 si 2 secunde 27
de pe sol
 Inhibare Reciproca
• Activarea fibrelor aferente 1a din fusurile
neuromusculare ale muschiului stimulat electric poate
cauza inhibarea reciproca a muschiului antagonist.
• Utilizati un stimulator pentru exercitii, cu o panta lina,
pentru a reduce tonusul in muschii gemeni, inainte de a
utiliza ODFS.
• Dupa exercitii se va remarca o reducere a tonusului
muschiului antagonist dar pe o perioada de timp
redusa.
• Repetarea exercitiilor poate conduce la beneficii pe
durate mai mari de timp.
28
 Efectul Duratei Pulsului si a
Amplitudinii in stimularea
neuromusculara
Amplitudine puls
(V sau mA)

50 V  50 mA

Durata Puls
(µs)

29
 Tipuri de Fibre Musculare
• Albe/ tip 2/ rapide • Rosii /tip 1/ lente
• eg. Gastrocnemius • eg Soleus
• Glycolytic • Myoglobulin
• Neuron motor cu • Neuron motor cu diametru
diametru mare mic
• Timp de activare scurt • Timp de activare mai lung
• Activate ultimele prin • Activate primele prin
contractie fiziologica contractie fiziologica
• Activate primele prin • Activate ultimele prin
stimulare electrica stimulare electrica
• Dezvolta forte mari, • Dezvolta forte mici,
obosesc usor rezistente la oboseala

30
Recrutarea fibrelor nervului motor

31
Efectul Amplitudinii asupra Fortei
Generate
 Activarea fiziologica a unitatilor motoare
EMG de la o unitate motorie - frecventa 10Hz
100ms
10ms

EMG de la un numar de unitati motoare activate asincron

- frecventa medie 300Hz

33
Activarea tetanica a muschilor

34
Efectul frecventei asupra fortei
produse de un muschi
Frecventa redusa Frecventa ridicata

50Hz Frecventa se
Forta 25Hz masoara in
10Hz Hz = pulsuri
pe secunda

Timp 35
 Parametrii Stimularii
Amplitudine
• Uzual, curenti pana la 100 mA
Durata Puls
• Cea mai eficienta durata a pulsului este de 300 µs
• Durate reduse ale pulsului pot fi inconfortabile daca
se utilizeaza curenti de amplitudini mari
Frecventa
• Frecvente ridicate pentru un raspuns rapid, 40-60 Hz
• Frecvente reduse pentru exercitii, 20 - 40 Hz
36
Parametrii stimularii pentru ODFS III

• Durata puls 0  360 µs

• Frecventa 40 Hz
• Amplitudine curent 20  100mA
• Forma de unda asimetrica bifazica sau
simetrica bifazica

37
Fara FES

Cu FES 38