Sunteți pe pagina 1din 2

CONCLUZII

Prin cercetarea de față s-a valorificat, cu o viziune de ansamblu, influența Adhd-ului


asupra performanței școlare, prin aplicarea unor chestionare cadrelor didactice.
Sindromul Adhd este considerat a fi de o importanță majoră în rândul tulburărilor din
copilărie, care afectează de la 3% până la 10% din copii de vârsta mică (American Psychiatric
Association,2000), acesta manifestânduse absolut prin comportamentul copilului și
caracterizată prin limitarea atenției, asociată cu hiperactivitate și impulsivitate.
În urma cercetării realizate am constatat că elevii cu sindromul Adhd sunt integrați în
clase sau școli speciale, deoarece cele mai evidente caracteristici ale copiilor cu sindromul
Adhd se manifestă în procesul de adaptare la activitățile școlare, performanțele lor școlare
fiind foarte scăzute în comparație cu ceilalți copii de aceeași vârstă, aceștia nefiind la nivelul
vârstei și al capacităților lor intelectuale. Astfel, în cazul în care problemele acestor copii nu
sunt observate și nu se propune rezolvarea lor, copiii vor prezenta performanțe școlare
scăzute, care nu reflectă inteligența și aptitudinile reale ale acestora.
Sindromul Adhd are un impact semnificativ asupra performanței școlare a acestora, în
special la materiile de bază: Matematică și Limba română. Rezultatele copiilor la aceste două
materii se înregistrează sub medie și mult sub medie. În urma rezultatelor obținute la aflarea
performanței școlare a copiilor cu Adhd am constatat faptul că performanțele sunt foarte
scăzute în comparație cu a celorlalți copii de aceeați vârstă, acest lucru datorânduse neatenției
pe care aceștia o au în timpul activităților școlare. Rezultatele obținute demostrează că un
copil diagnosticat cu Adhd obține rezultate școlare mult mai slabe decât ceilalți copii de
aceeați vârstă.
În urma interpretării chestionarelor, putem concluziona că la nivelul neatenției acești
elevi au des dificultăți în a-și organiza sarcinile și activitățile și sunt ușor de distras de stimuli
irelevanți atunci când au de organizat o activitate. La nivelul hiperactivității aceștia se joacă
adesea cu maânile sau picioarele și se foiește pe scaun sau se ridică de pe scaun atunci când
trebuie să se așeze și întâmpină des dificultăți în a se angaja în activități în liniște. La nivelul
impulsivității aceștia înregistrează des dificulăți în a-și aștepta rândul și îi întrerupe sau îi
deranjează în mod frecvent pe alții. Din toate acestea putem deduce că Adhd-ul are un efect
negativ asupra performanței școalare.
Majoritatea copiilor care suferă de sindromul Adhd dau dovada de un randamanet mult
mai scăzut la școală în comparație cu copii fără Adhd, cei dintâi întâmpinând foarte frecvent
dificultăți de învățare, de concentrare și de atenție. Copii cu Adhd își mențin foarte greu
atenția în timpul orelor și sunt foarte ușor de distras de stimulii exteriori, aceste lucruri ducând
la performanțe școlare scăzute.
Analiza datelor cantitative și calitative reliefează, la rândul ei, unele probleme ce pot
duce la o influența negativă a Adhd-ului, la performanțe școlare scăzute. De exemplu am
constatat că elevii cu Adhd muncesc foarte puțin în coparație cu cei fără Adhd, sunt foarte
puțin atenți în timpul activităților școlare, este foarte agitat și întâmpină foarte mult dificultăți
în a urma instrucțiunile. Toate aceste lucruri pot duce la performanțe școlare scăzute.
Cel mai important deficit al copiilor cu sindromul Adhd, probabil, ar fi dereglarea în
funcționarea excesivă, care, la rândul său, influentează nivelul general al inteligenței, aici
referindu-ne la capacitatea lor de a lua decizii prompte, abilitatea de identificare și organizare
a informațiilor relevante, la selectarea unor planuri de acțiune, la alegerea unor moduri și
strategii de lucru, la viteza de reacție, la separarea, analiza și sinteza efectelor în cauză sau la
monitorizarea solutiilor (Glavan., A.,
Este foarte importantă formarea și sensibilizarea părinților, a cadrelor didactice în
diminuarea tulburarii Adhd, în vederea înțelegerii problemelor copiilor care suferă de această
afecțiune pentru integrarea lor cât mai eficientă în mediul educațional. Odată ce elevul se
integrează în colectiv acesta își poate îmbunătății performanțele școlare cu ajutorul cadrelor
didactice și al familiei, care trebuie să se ocupe de copil și acasă în efectuarea temelor școlare.
În ceea ce privește depistarea anumitor metode prin care copilul să își perfecționeze
performanțele școlare s-au găsit favorabile următoarele metode:
 Copilul trebuie învățat să își facă temele în ordine, una după alta, și nu la două
materii deodată, pentru a proteja supraîncărcarea;
 Să se înceapă cu exercițiile ușoare și dupa aceea cu exercțiile mai grele;
 O temă grea să fie împărțită în bucăți mai mici pentru a putea fi rezolvată mai
ușor
 Folosirea metodei „time-out” atunci când copilul este nelinștit și nu își poate
controla comportamentul.

În concluzie putem spune că cele două ipoteze generale au fost confirmate în urmă
chestionarului aplicat cadrelor didactice.

S-ar putea să vă placă și