Sunteți pe pagina 1din 16

Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.


REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 1 din 16
BETON ALE PODURILOR

1. SCOP

Procedura are ca scop precizarea masurilor tehnico - organizatorice si a actiunilor


necesare pentru asigurarea conditiilor de calitate ale lucrarilor de reparatii ale
elementelor de beton si beton armat de la infrastructuri si suprastructuri de poduri.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplica la operatiile de reabilitare a elementelor de infrastructura


( elevatii, pile si culei ) si a tablierelor din beton armat si beton precomprimat ale
podurilor de sosea.
Prezentul document este o procedura cadru care nu se aplica in cazurile concrete
aferente lucrarilor Dvs decat dupa ce a fost adaptata cerintelor specificate in contracte
proiecte , documentatii tehnice , legi, normative ,standarde , etc .

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

 STANDARD SR EN ISO 9001/2015- Sistem de management al calitatii ,


Cerinte , specifica cerintele de management al calitatii pentru organizatiile care este
necesar sa demonstreze capabilitatea lor de a furniza produse care sa indeplinesca
cerintele clientilor , precum si cerintele de reglementare aplicabile , avand drept scop
cresterea satisfactiei clientului .
 STANDARD SR EN ISO 9000/2015 – Sistem de management al calitatii Principii
fundamentale si vocabular care descrie notiunile fundamentale ale sistemului de
management al calitatii si specifica terminologia pentru sistemele de management al
calitatii .
 STANDARD SR EN ISO 9004 / 2015 Sistem de management al calitatii . Linii directoare
pentru imbunatatirea performantelor , care furnizeaza , pe baza celor 8 principii de
management al calitatii , indrumari pentru imbunatatirea performantei organizatiei si
cresterea satisfactiei atat a clientilor , precum si a altor parti interesate
 Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
 Hotarârea Guvernului României Nr. 766/1997 – Anexa nr.2 - Regulamentul privind
asigurarea si conducerea calitatii in constructii.
3.1. Proiect de executie
3.2. Caiet de sarcini
3.3. “Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
elementele de beton si beton armat” – indicativ C149-87
3.4. “Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor”
– indicativ C130-78
3.5. Cod de prectica beton beton armat , beton prefabricat NE 012 /1999

4. DEFINITII SI PRESCURTARI

4.1. PTE = Procedura tehnica de executie


4.2. PCCVI = Plan control calitate, verificari si incercari
4.3. PAC = Plan de asigurarea calitatii
4.4. CQ = Control calitate
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 2 din 16
BETON ALE PODURILOR

4.5. AQ = Asigurarea calitatii


4.6. DS= defecte de suprafata
4.7. DSA= deteriorari in strat de acoperire a armaturilor

5. DESCRIEREA PROCEDURII

5.1. CONDITII PREALABILE

5.1.1.Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice de executie


( proiect, caiet de sarcini );
5.1.2.Existenta prezentei proceduri si a planului de asigurarea calitatii ( PAC )
care completeaza procedura de baza cu elemente concrete legate de un anumit
pod;
5.1.3. Existenta la punctul de lucru a PCCVI pentru reabilitarea fiecarui pod in parte;
5.1.4. Existenta formularelor pentru intocmirea documentelor de control al calitatii pe
tot parcursul executiei lucrarilor;
5.1.5. Asigurarea bazei materiale, a mijloacelor de executie mecanice si manuale, a
fortei de munca si a supravegherii tehnice in conformitate cu precizarile din
PAC aferent lucrarii;
5.1.6. Existenta normelor de protectia muncii si PSI si efectuarea instructajului
specific operatiilor ce urmeaza a fi efectuate;
5.1.7. Aprobare de la Politia Rutiera pentru inchiderea temporara a circulatiei pe cate
o parte a drumului cu asigurarea corespunzatoare a semnalizarii rutiere.

5.2. PROCEDURA

5.2.1.Lucrari de reparatii cu aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor

Procedura descrie explicit actiunile, fazele tehnologice, sculele, utilajele si materialele


folosite pentru lucrarile de reparatii ale elementelor de beton si beton armat de la
infrastructuri si suprastructuri de poduri rutiere.

5.3. Materialele folosite

 Cimentul

La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se


folosesc cimenturi Portland.
Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se va face conform
prevederilor .

 Agregatele

 La prepararea amestecurilor pentru mortare si betoane aplicate prin torcretare,


se utilizeaza agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 3 din 16
BETON ALE PODURILOR

Necesitatea folosirii agregatelor concasate se analizeaza si stabileste de la caz


la caz, in functie de caracteristicile lucrarii.

 Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice conform STAS


1667-76 si cele indicate in N E 012/1999.

 La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi


numai nisip de rau cu sort granular pana la 5 mm.

 La prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi


nisip de rau cu sort granular 0….3 mm si agregate cu granula maxima 7, 10
sau 16 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si de posibilitatile
tehnologice ale aparatului folosit.

 Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor


torcretate va fi de 6-8%.

 Apa

 Apa utilizata la executarea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare


trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 790-84.

 Aditivi

 Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire se va face conform indicatiilor


specifice ale furnizorului si conform retetei pentru prepararea mortarelor si
betoanelor pentru torcret, stabilita de un laborator autorizat.

5.4. Echipa de lucru

 Lucrarile de torcretare se executa de echipe specializate sub supravegherea


unor cadre tehnice cu experienta in acest domeniu.
 Muncitorii din echipe sunt instruiti si verificati in prealabil asupra competentei lor
in ceea ce priveste executarea lucrarilor de torcretare, avandu-se in vedere
indemanarea si constiinciozitatea acestora.
 Echipa de torcretare se compune din:
 seful de chipa
 muncitorul de la duza
 muncitorul ajutator la conducta de cauciuc
 muncitorul de la instalatia de torcretare
 muncitorul ajutator la instalatie.
 Membrii echipei de torcretare trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de
Normativul C130-78, pct.4.4., pct.4.5., pct.4.6..

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 4 din 16
BETON ALE PODURILOR

 Indatoririle echipei de torcretare sunt cele prezentate in Normativul C130-78,


Anexa 1.

5.5.Instalatii folosite la torcretarea mortarelor si betoanelor

 Se folosesc numai aparate de torcretare omologate si se respecta intocmai


prevederile din cartea tehnica a utilajului respectiv.
 Instalatia trebuie sa asigure un jet uniform de torcret, la presiune constanta,
fara pulsatii.
 Instalatia folosita la torcretare trebuie sa satisfaca cerintele Normativului C130-
78, cap.3..

5.6. Prepararea si transportul amestecului uscat de torcret

 Pentru prepararea amestecului uscat de torcret se vor folosi mijloace


mecanice.
 Prepararea amestecului se face de regula la fata locului in malaxoare mobile.
 Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se stabileste
tinand seama de :
 clasa betonului si mortarului prescrisa prin proiect;
 destinatia torcretului (protectia armaturilor, complectarea sectiunilor, etc.);
 marca cimentului;
 granulozitatea agregatelor.

 Cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea se adauga in mortar sau beton la


iesirea amestecului uscat din duza astfel incat sa rezulte un amestec omogen,
aderent si stabil pe suprafetele suport.
 Dozarea componentelor se recomanda sa se faca gravimetric.
 De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si
aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea
amestecului trebuie astfel facuta incat sa fie ferita de actiunea agentilor
atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului.
 Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare
se face in timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari
in compozitia amestecului.

5.6.1. Pregatirea suprafetei suport

 Pentru lucrarile de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se face numai


dupa completa indepartare prin cioplire a partilor degradate. Dupa indepartarea
acestora pana se ajunge la o suprafata de beton rezistent, se va efectua o
spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer comprimat.
 Suprafata suport din beton se curata de impuritati si de stratul superficial de
lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa pronuntata.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 5 din 16
BETON ALE PODURILOR

 Curatirea suprafetei se face prin sablare, buceardare sau periere cu perii de


sarma, urmate de o spalare cu apa sub presiune si suflare cu jet de aer
comprimat.
 Operatia de torcretare se incepe numai dupa indepartarea peliculei de apa si
svantarea suprafetei suport.

5.6.3. Tehnologia de aplicare a torcretului

 Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi:

 Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o


reducere a materialului ricosat.
 Amorsa este constituita din ciment si nisip 0….1 mm sau 0….3 mm, in parti
egale, in greutate ( 0….1 mm cand se torcreteaza mortar, 0….3 mm cand se
torcreteaza beton ).
 Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executiei amorsei.
 In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se
aplica mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se
desprinda de pe suprafata suport.
 Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1….3 cm, iar a celor de beton 2….5
cm, in functie de indemanarea torcretistului si conditiile tehnologice locale
( existenta plaselor de armare, numarul barelor, diametrul lor ).
 Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior.
 In cazul in care s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va
pregati suprafata conform prevederilor de la pct. 7.15..
 Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive
care sa permite torcretarea pana la nivelul respectiv si se vor folosi martori
rigizi.
 Armarea stratului de torcret se face cu plase flotante ( ce se aplica in timpul
torcretarii, pe masura executarii lucrarilor ). In cazul in care sunt prevazute mai
multe plase de armatura, se recomanda ca primul strat de torcret sa acopere in
intregime plasa de armare cea mai apropiata de stratul suport.
 Le executarea torcretarii pe suprafete verticale sensul de torcretare este
recomandabil de jos in sus.
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi
suprafetelor inca netorcretate.
 Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se face prin reglarea consistentei
amestecului prin manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o
directie diferita de cea in care se afla suprafata pregatita pentru torcretare. Cand
se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre
suprafata de torcretat.
 In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de
suprafata suport.
In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca
150 fata de perpendiculara la suprafata, pntru a favoriza patrunderea materialului
in spatele armaturii.
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 6 din 16
BETON ALE PODURILOR

 Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50
cm si 200 cm in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la
iesirea din duza. Muncitorul apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport
pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului.
 Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul
unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca
materialul sa fie omogen si repartizat uniform.
 La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei
torcretului in stare proaspata.
 Materialul rezultat din ricosare se va inlatura; nu este permisa utilizarea lui la
prepararea unui nou amestec uscat pentru torcretare.

5.6.4 Prelucrarea suprafetei torcretului. Tratarea ulterioara.

 Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de suprafata suport, la


mortarele sau betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare
ulterioara.
 In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila,
fiind necesara o suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei
astfel:
 dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin si de consistenta
fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare ( circa 150 cm );
 dupa circa 30 min. de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de
gradul de finisare cerut, se face nivelarea suprafetei cu un dreptar;
 acoperirea denivelarilor rezultate la torcretare se poate face si prin aplicarea
manuala a unui strat de mortar ciment – nisip fin, de 3….4 mm grosime driscuit.
Aplicarea acestui mortar se va face dupa minimum 45 minute de la improscarea
ultimului strat torcretat.
 In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor
conditii favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie
luate masuri pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate
corespunzatoare. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor
din STAS 790-73.
 In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade
sub +50C, trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperire, cu
prelate si incalzirea spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se
mentina peste +50C timp de min.7 zile.

5.6.5.Controlul calitatii lucrarilor de torcretare


 Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste
controlul calitatii in timpul executiei sunt:
 sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare;
 sa verifice manevrele echipei de torcretare;
 sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu
prevederile caietelor de sarcini, Normativul C130-78 si prezenta procedura.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 7 din 16
BETON ALE PODURILOR

 Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in


proces-verbal de lucrari ascunse:
 starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea
suprafetei, etc.;
 starea armaturilor si corespondenta cu proiectul de executie.
 Verificarea aderentei mortarelor si betoanelor torcretate la suprafata suport se
va face dupa intarire prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta
verificare prezinta un sunet dogit se vor indeparta si repara prin retorcretare.
 Pentru lucrari speciale prin proiect se poate prevedea controlul calitatii
torcretului prin carote extrase din lucrare.

5.6.6. Lucrari de remediere a fisurilor, defectelor de suprafata, si deteriorarilor in


stratul de acoperire a armaturilor

5.6.7. Remedieri pe baza de ciment

5.6.7.a. Materiale

Cimentul
De preferinta se utilizeaza tipul de ciment folosit uzual la executarea betonului din
lucrare.
In cazul elementelor la care tipul de ciment a fost adoptat datorita conditiilor de
agresivitate, remedierea se va executa obligatoriu cu tipul respectiv de ciment.

Agregatele
Agregate de balastiera sortate care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din
STAS 1667-76.

Apa
Apa de la retea sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.

Poliacetat de vinil
Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastifiat denumita comercial D50 I, conform
STAS 7058-86.
Aditivii
La prepararea amestecurilor pe baza de ciment pot fi utilizati si aditivi conform
indicatiilor specifice ale furnizorului si conform retetei pentru prepararea amestecului
pe baza de ciment stabilita de un laborator autorizat.
Aditivii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.

Tuburi PVC pentru injectare


 tub PVC cu diametrul interior 8,5 mm pentru injectarea manuala;
 tub PVC cu diametrul interior 20 mm pentru injectarea cu pompa.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 8 din 16
BETON ALE PODURILOR

5.6.7.b. Mijloace de executie

 Pentru remedierea prin completare cu mortar este necesara betoniera cu


amestecare fortata sau cu cadere libera.
 Pentru lucrarile de injectare cu pasta de ciment sunt necesare:
 unealta electrica rotopercutanta;
 pompa pentru injectat mortar;
 stut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului;
 agitator vertical pentru mortar;
 seringa pentru injectat lapte de ciment.

5.6.8. Remedieri cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice

5.6.8.a. Materiale

Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din:


 rasina epoxidica
 intaritori
Liantii utilizati trebuie sa fie agrementati tehnic de catre un organism abilitat.

Componenta solida pentru chitul epoxidic:


 ciment sau filer de cuart ( uscat in prealabil ).

Agregate de balastiera
 Agregatele de balastiera trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 1667-76
si vor fi uscate in prealabil.
 Granulozitatea agregatelor de balastiera trebuie sa se inscrie in curbele din
tabelul 2.1. ( Anexa 2 din “instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a
defectelor pentru elementele de beton si beton armat” – indicativ C149-87.

Alte materiale
 acetona tehnica
 plastilina
 dop de cauciuc
 manusi de protectie

5.6.8.b. Mijloace de executie

 Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:


 masuri emailate de 250, 500 sau 1000 cm3 sau cantar;
 cilindri de sticla gradati de :50, 100 sau 250 cm 3 ;
 capsule metalice emailate ( patentule 24 cm ) sau vase metalice de 10 litri
( pentru mortare sau betoane );
 mistrii;
 termometru de camera.
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 9 din 16
BETON ALE PODURILOR

 Mijloace necesare pentru aplicarea chitului epoxidic:


 perii de sarma;
 pensule;
 spaclu.
 Mijloace necesare pentru injectare cu rasini epoxidice sau chit:
 pistol manual de injectat rasini;
 pistol de injectat rasini actionat cu aer comprimat;
 bormasina electrica;
 compresor de 6 atm;
 lupa micrometrica de masurat fisuri.

5.6.9. Echipa de lucru

 Lucrarile de remediere se executa de echipe specializate sub supravegherea


unor cadre tehnice cu experienta in domeniu.
 Lucrarile de remediere se executa cu personal instruit in prealabil in scopul
respectarii cu strictete a prevederilor fisei tehnologice.

5.6.10. Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de ciment


Procedurile de remediere pe baza de ciment se aplica la:
 defecte de suprafata – DS ( segregari sau pori la suprafata elementului –
adancime max.1 cm );
 deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor –DSA ( ruperea muchiilor –
adancime max.4 cm );
 fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 ).
5.6.10.a. Defecte de suprafata – DS

 Lucrari pregatitoare:
 perierea zonei cu defecte cu o perie de sarma;
 curatirea cu jet de aer;
 umezirea zonei astfel incat sa fie saturata cu apa cu 10-15 min. inainte de
inceperea lucrului.
 Prepararea pastei de ciment

Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 poliacetat de vinil D 50……0,3 parti;
 apa 0,3…0,4 parti.

In situatia in care nu se foloseste poliacetat de vinil se admite utilizarea compozitiei:


 ciment…….1 parte;
 apa 0,4….0,5 parti.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 10 din 16
BETON ALE PODURILOR

Prepararea pastei de ciment:

In cantitatea de ciment masurata in prealabil se introduce treptat apa, amestecand


pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara punerii in
lucrare.
In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si
se omogenizeaza pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se introduce
cimentul si se continua amestecarea.
Se adauga in continuare apa pana la obtinerea consistentei necesare.

 Punerea in lucrare
Se aplica pe zona cu defecte pasta de ciment, prin apasare energica cu mistria sau
spaclul.

5.6.10.b. Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA


 Lucrari pregatitoare
 Desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar.
 Curatirea cu jet de aer.
 Umezirea betonului cu apa cu 10 – 15 min. inainte de inceperea lucrului.

 Prepararea mortarului
Compozitia mortarului pentru remediere (in unitati de volum) este urmatoarea:
 ciment …….1 parte;
 nisip 0-3 mm…….2 parti;
 apa in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului
aplicat sa-si mentina pozitia.
In compozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti poliacetat de vinil D50.

Se amesteca cantitatile de nisip si de ciment, se adauga apa treptat, amestecandu-se


in continuare pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de consistenta necesara
punerii in lucrare.

In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu 50%


din apa, dupa care se vor introduce cantitatile de nisip si ciment. Se continua
amestecarea ca mai sus, completandu-se apa pana la consistenta necesara.

 Punerea in lucrare
Se aplica mortarul in straturi de max. 15 mm grosime prin aruncarea cu mistria si
presare.

5.6.10.c. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )

 Lucrari pregatitoare
 se perie suprafata betonului fisurat cu o perie de sarma;
 se indeparteaza praful rezultat cu un jet de aer comprimat;
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 11 din 16
BETON ALE PODURILOR

 se umezeste betonul cu apa pana la saturare cu 10-15 min inainte de inceperea


lucrului.
 Prepararea pastei de ciment
Pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se prepara conform pct. 7.2.4.a. din
prezenta procedura.
 Punerea in lucrare
Aplicarea pe fisura a pastei de ciment cu adaos de poliacetat de vinil se face astfel:
 se aplica pasta cu spaclul pe traseul fisurii;
 se urmareste ca materialul sa patrunda in fisura pana la obturarea completa a
acesteia.

5.6.11.Tehnologii de remediere cu amestecuri pe baza de rasini epoxidice

Procedurile de remediere pe baza de rasini epoxidice se aplica la:


 deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA ( ruperea muchiilor –
adancime max.4 cm )
 fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )
 fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )
 fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )

5.6.11.a. Conditii tehnice generale

Utilizarea amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton si beton armat


se poate face numai in urmatoarele conditii:
 temperatura mediului si a elementului trebuie sa fie de minimum +15 0C si
umiditatea relativa a aerului de max. 60%, in perioada executiei remedierii si
minimum 7 zile dupa executarea acesteia;
 suprafetele de beton care se remediaza nu trebuie sa fie umede;
 temperatura maxima in cursul exploatarii nu trebuie sa depaseasca +50 0C;
 fisurile sa fie stabilizate (in cazul in care au fost generate de tasarea fundatiilor);
 temperatura materialelor utilizate trebuie sa fie de min. +15 0C si max. +300C.

5.6.11.b. Deteriorari in stratul de acoperire a armaturilor – DSA

 Lucrari pregatitoare
 desprinderea betonului degradat prin lovire cu ciocanul de zidar;
 curatirea cu jet de aer;
 uscarea suprafetelor de beton.

 Prepararea mortarului epoxidic

 Compozitia mortarului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si


intaritorii utilizati de catre un laborator autorizat.
 Mortarul epoxidic se prepara manual in modul urmator: intr-un vas de 5…10 litri
capacitate, se amesteca cu mistria componenta epoxidica si de intarire in
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 12 din 16
BETON ALE PODURILOR

proportiile corespunzatoare, timp de 2…3 minute, pana la obtinerea unei culori


omogene si apoi se adauga treptat agregatul, continuandu-se amestecarea inca
trei minute, pana la completa omogenizare a amestecului.
 Agregatele si uneltele de lucru trebuie sa fie perfect uscate la inceputul
operatiei de preparare.

 Punerea in lucrare

Mortarul epoxidic se aplica in straturi cu mistria si spaclu si se urmareste cu atentie ca


fiecare strat sa fie bine compactat.

Imediat dupa terminarea prepararii si aplicarii mortarului, vasele si celelalte unelte de


lucru se vor spala cu acetona tehnica.

5.6.11.c. Fisuri cu deschidere < 0,5 mm ( f0 )

 Lucrari pregatitoare
 perierea suprafetei betonului fisurat cu perie de sarma;
 indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat;
 uscarea suprafetelor de beton.

 Prepararea chitului epoxidic


 Compozitia chitului epoxidic se stabileste functie de rasinile epoxidice si
intaritorii utilizati, de catre un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic se face astfel: se introduce intr-o capsula emailata
rasina epoxidica si intaritorul, cantarite sau masurate volumetric, si se amesteca
timp de minim 2 minute cu o mistrie, dupa care se adauga treptat filerul sau
cimentul cantarit in prealabil si se continua amestecarea pana la omogenizarea
completa a componentilor.
Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitandu-se scoaterea mistriei din
rasina in toata perioada de amestecare pentru a nu antrena aerul in amestec.
Uneltele de lucru si componenta solida trebuie sa fie perfect uscate la inceputul
operatiei de preparare.

 Punerea in lucrare
 Se aplica cu spaclul, pe traseul fisurii, pe o latime de 2…3 cm doua straturi de
acoperire din chit epoxidic, asigurandu-se intre cele doua aplicari succesive un
interval de timp care sa permita aplicarea celui de-al doilea strat fara antrenarea
stratului anterior.
Grosimea fiecarui strat nu va depasi 1,5 mm.
 Dupa terminarea prepararii si aplicarii chitului epoxidic, vasele si celelalte unelte
se vor spala cu acetona tehnica.

5.6.11.d. Fisuri cu deschidere 0,5…2 mm ( f1 )

 Lucrari pregatitoare
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 13 din 16
BETON ALE PODURILOR

 Perierea zonei fisurii pe o latime de 5…7 cm ( minim 2,5 cm de o parte si de


alta a fisurii ) pentru a indeparta laptele de ciment de pe suprafata de beton si
eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.
 Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor pe traseul fisurii.
In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura
fata a elementului, iar distanta dintre ele este de 1,2…1,5 x grosimea
elementului, cu conditia ca pe lungimea unei fisuri neintrerupte sa existe cel
putin doua stuturi.
In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseaza pe
ambele fete ale elementului si distanta dintre ele este de 0,5…0,7 x grosimea
elementului. Punctele de aplicare de pe cele doua fete opuse trebuie sa fie
decalate intre ele.
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati ( cea de sus in cazul fisurilor
verticale ), un orificiu de 1 cm pentru refularea aerului.
 Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dupa cum urmeaza:
a. suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica
pe zona de beton fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de
plastilina; aplicarea stuturilor se face simetric fata de fisura;
b. fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina
sau ipsos.
 Inchiderea fisurii la exterior prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit
epoxidic de 1…2 mm grosime, pe o latime de circa 3 cm.
Compozitia si modul de preparare a chitului epoxidic sunt prezentate la
pct.7.2.5.c..
Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile metalice. Aplicarea chitului se face
cu spaclul sau cu mistria, prin apasare puternica.
In cazul injectarii pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea
fisurii, lasandu-se intreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distanta
sau minimum una pe fisura.
Inchiderea fisurii la exterior se poate executa si cu alte materiale pe baza de
verificari prealabile.
 Dupa intarirea chitului ( la circa 6 ore de la aplicare ) se verifica comunicarea
dintre stuturile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rand in fiecare
stut metalic si se urmareste refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate;
orificiile prin care nu refuleaza aerul indica o intrerupere a fisurii in zona
respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi suplimentare pentru asigurarea
comunicarii.

 Punerea in lucrare
 Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor
pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20 0C si
respectiv dupa min.12 ore daca temperatura mediului ambiant este sub +20 0C.
 Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii.
La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de la capatul inferior.
In timpul injectarii se tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind
astupate cu dopuri de plastilina sau cauciuc.
Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar
Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 14 din 16
BETON ALE PODURILOR

 In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca aceasta
nu este accesibila, injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un
orificiu suplimentar intre doua orificii de injectare, in care se introduce cate un
tub PVC; refularea rasinei pana la 2/3 din inaltimea placii.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului manual consta in
urmatoarele operatiuni:
a. incarcarea pistolului cu rasina epoxidica;
b. fixarea capului pistolului in stutul metalic si insurubarea incet a pistolului
pana la aparitia rasinei in stutul invecinat, dupa care se muta pistolul in
acesta;
c. astuparea stutului cu dop de cauciuc sau plastilina si desfundarea celui de-
al treilea stut de injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa
a fisurii. La sfarsitul injectarii stuturile trebuie sa fie astupate;
d. dupa circa 2 ore se scot stuturile; acestea se refolosesc dupa injectarea
chitului, prin spalare cu acetona sau prin ardere.
 Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica cu ajutorul pistolului actionat cu aer
comprimat se face cu pistolul incarcat cu amestecul de injectare si pus in
legatura cu o sursa de aer comprimat pana la 6 atm.
Se fixeaza pistolul in primul stut metalic, se deschide lent robinetul de aer
comprimat al pistolului si se mentine pistolul in aceasta pozitie pana ce se
observa aparitia rasinei in stutul invecinat. Se inchide robinetul de aer
comprimat, se depresurizeaza si se muta pistolul in stutul invecinat, se astupa
primul stut cu dop de cauciuc sau plastilina si se destupa al treilea stut de
injectare. Se procedeaza astfel pana la injectarea completa a fisurii. La sfarsitul
injectarii toate stuturile trebuie sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot
stuturile.
Stuturile metalice se refolosesc dupa indepartarea chitului epoxidic prin
spalarea lor cu acetona sau prin ardere.
 Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face dupa 24….36 ore
de la injectare si se executa astfel:
a. la fiecare a cincea fisura injectata, se va desprinde pe o lungime de circa 15
cm, cu dalta si ciocanul stratul de chit epoxidic aplicat pentru inchiderea
exterioara a fisurii, la extremitatea la care s-a incheiat operatia de injectare.
In cazul injectarii pe o fata a elementului, se desprinde chitul de pe fata
opusa injectarii;
b. in cazul unei injectari corecte se constata prezenta rasinii in fisura;
c. in cazul in care nu se constata prezenta rasinii in fisura, rezulta ca injectarea
nu a fost executata corespunzator. In aceasta situatie se procedeaza la
desfacerea completa a elementului si se stabilesc zonele neinjectate.
In fiecare din aceste zone se monteaza un stut, se acopera fisura cu chit
epoxidic, lasandu-se cate o intrerupere de control de 2…3 mm, la
extremitatea zonei de injectat si se executa reinjectare.
Intrucat in acest caz exista dubii si in ceea ce priveste calitatea injectarii
celorlalte fisuri, injectate anterior, se face verificarea acestora prin
desfacerea chitului ca la litera a.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 15 din 16
BETON ALE PODURILOR

5.6.11.e. Fisuri cu deschidere > 2 mm ( f2 )

 Lucrari pregatitoare
Lucrarile pregatitoare sunt cele prezentate inprezenta procedura.

 Prepararea chitului de injectare

 Remedierea fisurilor cu deschidere de 2…5 mm se face prin injectare cu chit


epoxidic.
 Compozitia chitului epoxidic pentru injectare se stabileste functie de rasinile
epoxidice si intaritorii utilizati , de catre un laborator autorizat.
 Prepararea chitului epoxidic pentru injectare se face conform prezentei
proceduri.

 Punerea in lucrare

Punerea in lucrare a chitului epoxidic se face conform prezentei proceduri


Verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare se face conform prezentei
proceduri.

5.6.12. Controlul calitatii lucrarilor de remediere a defectelor de suprafata, a


deteriorarilor in stratul de acoperire a armaturilor si a fisurilor.

 Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul intocmeste fisa


tehnologica de executie pentru procedeele adoptate, tinand seama de
prevederile “ Instructiunilor tehnice ” – indicativ C149-87 si, dupa caz, de
detaliile suplimentare stabilite de proiectant;
 Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face numai dupa verificarea
si consemnarea de catre delegatul CQ a corectei realizari a lucrarilor
pregatitoare;
 Delegatii beneficiarului si a compartimentului CQ vor urmari modul de executare
a remedierilor si vor consemna corecta realizare a lor.

6. RESPONSABILITATI

6.1. Seful de santier raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri si a


documentatiei de executie, a inregistrarilor de calitate, precum si de buna
functionare a utilajelor, sculelor si dispozitivelor necesare.
6.2. Responsabilul CQ, numit prin decizie de conducerea firmei si atestat MTCT,
urmareste aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a proiectului de executie si
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate pentru lucrarile executate.
6.3. Responsabilul tehnic cu executia atestat de MTCT pentru executia lucrarilor la
poduri raspunde de aplicarea intocmai a prezentei proceduri, a documentatiei de
executie si a inregistrarilor de calitate.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data
Sistemul Integrat de Management COD: PTE 17
PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE Editie Nr.
REPARAREA ELEMENTELOR DEGRADATE DIN
Pagina 16 din 16
BETON ALE PODURILOR

6.4. Seful mecanizarii raspunde de buna functionare a utilajelor principale si auxiliare,


precum si de respectarea intocmai a prevederilor din instructiunile de exploatare si
intretinere a utilajelor folosite.

7. INREGISTRARI DE CALITATE

Inregistrarile de calitate se intocmesc si se pastreaza conform PCCVI aferent fiecarei


lucrari ( contract ) intocmite pe formulare tipizate aplicabile conform listei din Manualul
Calitatii.

Elaborat Verificat Aprobat Revizia Exemplar


Numele si 1 2 3 nr.
prenumele 4 5 6
Functia Data intrarii Data ultimei
Semnatura în vigoare modificari
Data