SAM Lieşti

Profesor: Neruja Delia- Claudia

PROIECT DE LECTIE

Aria curriculară: Om şi societate

Disciplina: Geografie
Obiectul: Geografia României
Curriculum- nucleu: 2h/ saptamana
Data: 5 februarie 2010
Clasa: a VIII a B
Subiectul: Vegetaţia, fauna şi solurile României
Unitatea de învăţare: Vegetaţia, fauna şi solurile României
Tipul lecţiei: mixtă (verificarea şi insuşirea noilor cunoştinţe)
Durata lecţiei: 50 minute
Competenţe specifice:
1.3. Utilizarea termenilor geografici în contexte cunoscute sau în contexte noi
3.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor specifice mediului înconjurător din ţara noastră
4.1. Identificarea principalelor elemente naturale şi socio-economice reprezentate pe hărţi
6.2. Explicarea diversităţii naturale, umane şi culturale a ţării noastre, realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
7.5. Caracterizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor după un algoritm dat
Obiective operaţionale:
O.1. să specifice rolul factorilor care determină şi influenţează vegetaţia, fauna şi solurile României
O.2..să să caracterizeze principalele zone de vegetaţie din România
O.3. să cunoască tipurile de vegaţie azonală
Metode şi procedee: expunerea sistematicã, descrierea, conversaţia, comparaţia, problematizarea, metoda folosirii manualului, metoda lucrului cu
harta.
Mijloace de învãţãmânt: harta fizicã a României, schiţele de hartã din manual.
Bibliografie:
Mândruţ, Octavian, “Geografia Romaniei– manual pentru clasa aVIII a”, Editura Corint, Bucureşti, 2007
Atlasul geografic scolar
Ilinca, Nicolae, “Didactica geografiei” Editura Corint, Bucureşti, 2002
 Ob.
Momentele lectiei Opera- Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategii Evaluare
ţionale
1. 2. 3. 4. 5. 6.
1. Organizarea Organizează clasa pentru lecţie Pregătesc caietele şi materialele Conversaţia aprecieri
clasei Atenţionează elevii asupra modului de pentru lecţie
2 min. desfăşurare a lecţiei, consemnează
absenţele
2. Reactualizarea Recapitulează cunoştinţele elevilor de la Sunt atenţi, răspund la întrebări şi Conversaţia Evaluarea
cunoştinţelor tema anterioară: Clima României completează răspunsurile colegilor, frontală nivelului de
unde este cazul. cunoaştere şi
8 min. înţelegere a
informaţiilor
predate anterior
3. Anunţarea Se notează titlul lecţiei pe tablă: Îşi notează titlul. Expunere Stimularea
subiectului şi „Vegetaţia, fauna şi solurile României elevilor la
obiectivelor lecţiei ”. Ascultă cu atenţie formularea
2 min. Se vor prezenta obiectivele operationale răspunsurilor
urmarite.

Profesorul prezintă principalele Participă activ; notează in caiete Conversaţia Evaluarea

caracteristici ale vegetaţiei României: euristică deprinderilor de
4. Dirijarea -vegetaţia, fauna şi solurile sunt în lucru cu harta
învăţării O1 strânsă corelaţie cu condiţiile climatice, fizică a României
27 min. relief, la care se adaugă şi alte
condiţionări (reţeaua hidrografică,
substratul geologic,activităţile umane);
in funcţie de tipul de sol se dezvoltă un
anumit tip de vegetaţie, iar fauna este
condiţionată mai ales de vegetaţie, care Lucrul cu
îi asigură hrană şi adăpost. manualul
Observarea
Elevii completează în caiete un tabel dirijată
O2 Realizează un tabel despre zonele de cu date despre zonele de vegetaţie. Problematizarea
vegetaţie din Asia şi il completează cu Elevii analizează, hărţile, figurile şi
informaţii pe baza textului din manual fotografiile din manual şi fac
deducţiile respective
 Explică elevilor depre vegetaţia azonală Ascultă explicaţiile
O3 (determinată de factorii locali); Notează in caiete
exemplifică Explicaţia
- de luncă sau zăvoie
- submediteraneană
- mlaştini, turbării

6. Fixare şi Profesorul solicită elevilor să localizeze Localizează pe hartă Lucrul cu harta Evaluarea
consolidarea pe harta fizică a României principalele finală
cunoştinţelor zone de vegetaţie
10 min.

6. Tema pentru Învăţarea lecţiei pe baza sintezei şi Ascultă cu atenţie

acasă facultativ din alte surse
1 min
 VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE

Vegetaţia, fauna şi solurile sunt în strânsă corelaţie cu condiţiile climatice, relief, la care se adaugă şi alte condiţionări (reţeaua hidrografică, substratul
geologic,activităţile umane).
În funcţie de tipul de sol se dezvoltă un anumit tip de vegetaţie, iar fauna este condiţionată mai ales de vegetaţie, care îi asigură hrană şi
adăpost.

Etaje Localizare Plante specifice Fauna Soluri

Zona de
vegetaţie
-condiţionată de precipitaţii - ierburi xerofile (adaptate - rozătoare: şoarecele de mloisoluri (soluri
reduse, caracteristică regiunilor la uscăciune), graminee, câmp, popândăul, hârciogul; “moi”) cuprind:
a) Stepa de câmpie şi dealuri joase: arbuşti - reptile; - solurile bălane
I. Zona Câmpia Bărăganului, Sudul Pod. - nevertebrate; dobrogene;
stepei şi Moldovei, partea de sud si - păsări răpitoare: vulturul - cernoziomurile;
silvostepei centrală a Pod. Dobrogei pleşuv - soluri cenuşii
- păsări de stepă: prepeliţa,
- Câmpia Moldovei, Câmpia de - ierburi şi pâlcuri de păduri ciocârlia;
b) Silvostepa Vest, sudul Câmpiei Române, (stejar)
porţiuni din Pod. Dobrogei

- Depresiunea Colinară a - specii de stejar: stejar mamifere (lup, cerb, Argiluvisoluri cuprind:
a) Etajul Transilvaniei, Dealurile de Vest, pufos, gorun căprioară, jder, râs, dihor), solurile brun roşcate,
II. Zona de stejarului (200- Podişul Getic, Podişul Moldovei -alte specii: tei, frasin, păsări soluri brune
pădure 500m) paltin
b) Etajul - Subcarpţii, Depresiunea fag, păduri de amestec: fag mamifere (lup, vulpe, Cambisoluri cuprind:
fagului Colinară a Transilvaniei, munţii cu stejar – la partea căprioară, cerb, soluri brune şi brune
(500-1200m) joşi inferioară şi fag cu molid – mistreţ,râs),păsări acide
la partea superioară. (ciocănitoare, cinteză,vulturi),
reptile.
b) Etajul Carpaţii Orientali, Carpaţii - brad, molid, pin - ursul brun, cerb, râs, cocoşul - cambisoluri
coniferelor Meridionali şi porţiunile mai de munte, găinuşă de pădure - spodosoluri cuprind:
(1200-1800m) înalte ale Munţilor Apuseni. soluri podzolice şi
brune acide montane;
 a) Etajul - face trecerea de la păduri la - ienupăr, jnepeni - capra neagră, vulturul - soluri brune acide
III. Zona subalpin (1800- zona alpină montane din clasa
alpină (la 2000m) spodosoluri
peste 1800 b) Etajul alpin -pajişti alpine cu ierburi
m) (peste 2000m) scunde adaptate la frig şi
vânturi puternice

Vegetaţie azonală (determinată de factorii locali):

a) Vegetaţie: - de luncă sau zăvoaie (în Lunca Dunării): plop, arin, salcie, papură,
stuf, rogoz.
- submediteraneană (sud-vestul ţării, sudul Dobrogei): liliac sălbatic,
castan comestibil, smochin, iasomie.
- mlaştini, turbării.
b) Fauna azonală:
- submediteraneană: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă.
- din luncă şi Delta Dunării: lebăda, pelicanul, egreta, peşti (păstrăv – la munte;
clean, mreană – la deal; ştiucă, plătică, somn, crap, şalău – la câmpie; scrumbie,
sturioni, calcani, guvizi, hamsii – în Dunăre, Deltă şi Marea Neagră).
c) Soluri azonale:
- de luncă (aluvionare, hidromorfe, nisipoase) – în luncă şi Delta Dunării;
- nisipoase şi sărăturoase (halomorfe) - în sudul Olteniei.