W"b Dl.

)ad^>

A [O[ ODAIA
2I] DI PO\/ryI [RAPIUiltI

XINJIAL* d, O^r* m^^"1 T"l;*

{tt
 s
*
* $r
TUPRINS +
f4

A W "Ada... 6

TiAAtlJA, tO
ttt' Nu/Yv '/\B4r,,/u"
gA*Ar], d, Lakaml t6
^^]'a +t,
%, .

2B

3" rr,,)" ?,"

WArnru kAr^*dA 3+

KArr"rt" lf* a, y-1.rt*

lr rrr. ......+6
gurl a* kra;rr"r ara, ,ru !u^u.l-',Aul .52
 s e
@-

* & s
e
& #

Orf^""f" ,?," cB[r\t4n u1nA '. 'BZ

Afr,rAq * yr^^til" D-*rotn " .....88
%ArnAA$)ul a^r* Xbf."l'r r* ?" yufulary),
5&-, *^)4^l dtui,o,-v f"h--* p* *"lL r^^pLe.a,.. .. . 100
X-t )^r,* ?L rcaAJ dr*" K,o^^t * .LO6

C*" arrn
A
^"ilf^tl* .tIL
1t **.1 ^taril,
Ap y *"-n"l* W .........118
I11*rr)* \A/rna 1+, caffig,, nauar ,ra' ,1a;"e*tna .72+
A-rips* *?* ?" |"il^""J aa ,,ayrr., .I3O

0 n*44hr"
Cda^n* t,
....1 6
Xr"fiil"tu 3A^r* t+2
&ur*, ,>tJ d><2/nhail] ...... t+B
A FOST ODATA...
W d* f^-& W J* aj"^t %"M tdil,

I fost odatd... pune in scend 24 de povegti cu caracter terapeutic, analizate pe mdsurd

F\ ce sunt citite, pentru a inlesni procesul de adormire a copiilor cu v6rste de la trei la
sapte ani. Aceste povegti autentice folosesc subiecte at6t cu conotalii poetice, cdt
9i fantastice. gi fiecare dintre ele ne ajutd sd rdspundem agteptdrilor copilului legate
de trdirile cotidiene, uneori greu de gestionat:tristete, furie, anxietate, singurdtate, lipsd
de incredere in sine, sentimentul de abandon etc., 9i care pot constitui sursele unor
tulburdri ale somnului.

includ noliunea de
I n aceste povesti terapeutice, imagrnile gi conceptele dezvoltate 9i
I schimbare, ideea cd totul se transformd in permanenld gi cd aceastd evolulie este
beneficS. Astfel, copilulinvatd cE poate fi autorul propriei metamorfoze, pentru care ii
sunt propuse numeroase solulii. Asadal el va gdsi in povegti sprijinul de care are
nevoie pentru a c6stiga incredere, iar somnul va veni sd consolideze aceastd invdlare.

l- ste abordat5 Si clarificatd o intreagd paletd emo!ional5, in scopul inlesnirii

L
L procesului de adormire:
* copilul se elibereazd astfel de tensiunile musculare 9i nervoase;
* scapd de emoliile negative, dormind linigtit;
* beneficiazd de gansa de a-gi consolida sdndtatea emolionali odatd cu fiecare
poveste cititS.

Jr"f*Afr-r+* b* " "r)rr* f-rhr,* *N

de important atat din punct de vedere
t'/- opilul se dezvoltd in somn, care este extrem
L fiziologic (refacere muscularS, celulard 9i nervoasd), cat gi psihologic. Creierul
triazd informatiile din timpul zilei,,,duce la gunoi" tot ceea ce e inutil 9i elibereazd
spaliu pentru a doua zi.

f) ovegtile sunt un ,,filtru" excelent pentru a incheia ziua: ii permit copilului sd

l- nu ia cu elin dimineata urmdtoare tot ceea ce l-a deranjat sau nu a fost aruncat
cu o ziinainte.
TfL**Jr" Ir
l) Srintele citegte povestea (intreaga activitate nu depdgegte in general 20 de
l- minute), iar copilul participd la derularea sa urm6nd instructiunile de pe mar-
ginea textului:
* exercilii de respiralie, migcdri linistitoare;
* participare la aventurd prin intermediul pistelor de reflectie, al ideilor pozitive;
* analiza concluziei, pentru consolidarea sentimentului de linigte 9i pentru inlesnirea
procesului de adormire voluntarS.

l\ | u ezitali sd faceli apel la imaginalia copilului pentru a adapta povestea la situatia

I\ prezenta, imbogdtind-o. Ansamblul este functional, creativ gi eficace, o cale exce-
lentd spre somn ca rutind menitd sd creeze un sentiment de siguranld.

{) 0 0 ffr.fu/rtdLu,
|1,o/-r,r,[ r0
I

l- primordial! Creati un moment de legdturd cu copilul dumneavoastra. $i repre-

L' ste
Lzentati baza unui schimb careii va aduceincredere, siguranld de sine, cu at6t
mai mult cu c6t migcdrile 9i exercitiile de respiratie incluse ii permit sd-gi recapete
linigtea. Copilul nu vd spune totul, fili siguri, dar asta e normal; e posibil ca uneori
sd aibd o zi grea, dar nu va avea neapdrat chef sd vorbeascd despre asta, sau nu
va gdsi cuvintele potrivite (adesea, ii este greu s5 verbalizeze c6nd trSieste emotii
intense). Unii copii vor refula, allii vor fi atat de dominali de emotiile lor, incAt nici nu
vor fi congtienti de asta; uneori, refuzul a tot ceea ce reprezintd prezentul va constitui
maniera de a da de inleles cE e ceva ln nereguld.

I ceste povestiri au scopul de a inlesni exprimarea. Citindu-le, initiati un dialog cu

A copilul dumneavoastrS, vd impdrtSgiti emotiile. Gratie tramei povegtii, veti trece
impreunS, lin6ndu-v6 de m6n5, printr-o poartd deschisd spre o lume imaginarS,
fantastrcS, dar 9i spre cotidianlii permitem copilului sd abordeze subiecte simple sau
extraordinare fdrd vreo prejudecatd sau judecSli de valoare. $i asta datoritd bogSliei
imaginaliei: povestea ne permite sd vorbim despre orice.

I ceste povegti suntin mod voit scurte. Este o manierd de a trezi reaclii spontane fdrd
A a intra intr-o analizd prea profundS, care ar perturba capacitatea de a adormi. E de
dorit sd utilizati comentariile, intrebdrile, ideile propuse de copilul dumneavoastrd - sau
de propria imaginatie - pentru a imbogali fiecare poveste. Aveli un fir epic. Folosili-l
drept cadru al povegtii giinfrumuse,tali acest drum seard de seard.

e asemenea, pentru ca acest c69tig sd nu se piardd c6nd inchideli cartea, nu ezitali

f\
U sd luati cu dumneavoastrd un caiet. Notali, in cdteva cuvinte:
* reac!iile emolionale ale copiluluidumneavoastrd ca urmare a lecturii;
o modificirile enunfate, ideile de dezvoltare, variantele posibile, addugirile de persona.le.

neori e la fel de bine ca, a doua zi sau in weekend, dacd 9i copilul e dornic, sd-lincu-
| |
U rajali sd exprime printr-un desen (chiar dacd nu va fi vorba dec6t despre nigte linii
simple) ceea ce a simtit in legdturd cu povegtile ascultate. Toate acestea prelungesc
giinrdddcineazd in mod durabil eliberarea de emolii; este o urmare fireascd a povegtii
care favorizeazd dezvoltarea personalS.

\y' arele avantaj al povegtilor terapeutice este cd desfSgurarea lor permite punerea pro-
I I gresiva in scend a unor adev5rate povegti personalizate. Unii dintre miculi vor avea
nevoie de dragoni r5i pentru a se elibera de fricS; altii vor prefera z6nele pentru a vorbi
despre dragoste; uneori, personajele din viala reald, apropialii vor apdrea in mijlocul
povegtilor. Nu iiimpiedicatil Copilul va avea propriile idei legate de aceastd activitate gi
propriile nevoi de moment. Va avea cu siguranld povegti preferate, cu care va rezona mai
mult; altele ii vor plScea mai putin, apoi se va rdzg6ndi, tot in funclie de circumstanle.

A)"fi-rr"* tA/n"e),
f^"*,^t"
f\ acd e nevoie - de exemplu, ali descoperit o problemd importantd, o teamd recu-
U rentd - vd putelifoloside cuprinsul (pagina 10)care rezumd obiectivul principalal
fiecdreia dintre cele24 de povegti. Folosili-vd de asemenea de aceste enunluri pentru
a prezenta in cdteva cuvinte subiectul, iar copilul dumneavoastrd va face alegerea.

1^.r. L..
l.tfuA*n nnwehfut
l'
A biectivul pove$tii este maiint6i rezumat gi insolit de un set de simboluri care vd
U oferd mai multe repere:v6rsta copilului, durata totald a exercitiilor gi a dialogurilor.
in timpul lecturii sunt propuse cdteva pauze de c6teva minute, fie pentru activitati
scurte, menite s5 relaxeze, fie pentru a incepe un dialog cu ajutorul unei intrebdri.
La finalul povestirii ve!i gasi un set de reflec!ii generale asupra temei abordate, in
prelungirea dialogului la care se poate adduga o ultimd activitate care sd inlesneascb
procesul de adormire. Anumite povegti sunt centrate doar pe relaxare sau meditalie,
altele vor fi citite pentru a simli compania, alinarea, siguranla.,.
* Vocea dumneavoastri trebuie sd fie clari, si vorbili rar: copilul ascultS, deciigi
imagineazS, gi pentru a-9i imagina in tihn5 trebuie sd aibd timp.
* Dacd vocea dumneavoastrd este in mod voit hipnoticS, aveli grijl sI nu-i provoace
teami.
* Pauzele marcate prin puncte de suspensie trebuie respectate timp de cel pulin
3 secunde.
* Uneori mecanismul povegtii va functiona dupd anumite reguli, in special c6nd vor fi
utilizate autohipnoza 9i sofrologia:uneoricombinalia va fifoarte simpl5 - dumnea-
voastrd trebuie sd descoperiti ce funclioneazd cel mai bine pentru copil!

D regltili lectura de searS: e de dorit sd aveli o lumind ambientalS blandS. Copilul

l' este deja lungitin pat:poate fi agezat pe cuverturS, pentru a se putea strecura sub
ea la finalul povegtii (unele exercilii se fac in gezut sau in picioare). lmportant este sd
se simtd bine, relaxat. Sd aveti un pahar cu apd in apropiere, pentru a nu vd deshidrata
vorbind, dar 9i pentru copilul dumneavoastrd (nu sucuri acidulatel), gtiut fiind faptul cd
lipsa de apb din corp este o cauzd a stresului.

I tenlionare alimentari: fdrS m6ncare in timpul lecturii! Pe de altS parte, gdndili-vd

A cd seara, pentru inlesnirea procesului de adormire, este important sd aveli o cind
ugoarS. Nu e necesar sd mAncati proteind animalS in fiecare seard 9i nici cereale in
cantitSti prea maril Copilul dumneavoastrd igi petrece noaptea in pat, nu este nevoie
sd-l umpleti de energie, nu va alerga la un maratonl Somnul multor copii este tulburat
de efortul de a digera alimente prea grele.

C per cd aceastS carte va intdri legdtura dintre dumneavoastrd 9i copiii dumneavoastrd

) Si ca fiecare va descoperiin povegti lumea sa interioarS, dar si reflexia unei umanitdti
in continud evolutie.
IIRAPIAPRIN POVI$I
T,)"*")rl d* *A)te y, llit/\a/d btP/ran
Copilul se poate simli fragil, prea mic intr-o lume uria'9d in care totul i se pare un
obstacol insurmontabill Aceastd poveste il face sd congtienlizeze ca-gi poate gasi
curajulin ceea ce-linconjoarS, maiintdiin lucrurile mici, apoiincrederea sa va cregte
9i, cu timpul, va putea infdptui lucrurile cele mai importante. lnsistali agadar asupra
faptului c5, treptat, se va simti mai puternic, gi cd va avea din ce in ce mai pulin
nevoie de ajutor. Exercitiile propuse 9i addugate povestirii contribuie la aceastd
constientizare.

%r)rr., C^ *t^n"" P "Ab"),0rnA* il.+

Un copil care se infurie inainte de culcare in mod'regulat este un copil cdruia ii este
teamd sd adoarmS, dar nu gtie sd vorbeascd despre asta. Nu poate suporta ideea
singurdtdtii sau a abandonului. Aceastd poveste va inlesni procesul de adormire, per-
mitdndu-i s5-9i exprime anxietdtile gi nevoia de a fi alinat. Partea afectivd nu trebuie
neglijatd, agadar nu ezitati sd-i oferili de doud ori mai multe m6ng6ieri.

Existd copii, unii chiar mai mdrigori, care se tem la cdderba nop!ii: e ca o amintire
ancestrald. Aproape cd e necesar sd le dovedegti cd nu e periculos sd adormi!Aceastd
poveste vd va ajuta sd ,,normalizati" relatia copilului cu somnul. Nu ezitali sd addugali
alte exemple de fiecare datd cAnd ii citili povestea. Regulile sunt simple: acest text
trebuie citit in mod regulat, astfel inc6t culcatul sd devinS o activitate banald. Micile
exercitii de relaxare propuse au menirea de a linigti.

3"r^^1, F, *"r,tr"* lA"fAr^A

Noaptea este o perioadd in 6are creierul ,,lriazd" informatiile. Copilul viseazd uneori
mongtri, aceasta put6nd fi manifestarea fricilor legate de o minciund, de teama de a nu
fi certat pentru o boroboatd pe care n-a mdrturisit-o, de toate lucrurile pe care preferd
sa le tina ascunse in el. Astfel se formeazd nigte mongtri care revin uneori ani la rdnd.
in loc sd somatizeze, e mai bine sd vorbeascS.

10
fn^"]^p 1u d-4"t-l- A* In*
Existd coIii care nu ,roin.r.dere
in el'ingigi, iar starea se acutizeazd seara, c6nd se
simt cam pierdutiin pragul lumii somnului, plind de linigte 9i de necunoscut. Aceastd
poveste ii va invdta sd gdseascd in eiingigi resurse pentru a se linigti, dar 9i sd le
vizualizeze,practicd importantd pentru ainvdla cum sd se concentreze asupra momen-
tului prezent 9i sd construiascd progresiv referenli pentru increderea personalS. Este
abordatd gi problema handicapului, ca motiv pentru inchiderea in sine. Cdnd citili poves-
tea, respectati punctele de suspensie din instrucliuni, fiindcd ii dau copilului timpul de
a realiza activitatea.

X%^r)" +L d* y {*
^".*hr'
Sentimentul lipsei de afectiune este irdit'adesea de copil sub forma abandonului. Se reco-
mandd insistent sd creati o relatie apropiatd cu el seara, citindu-i o poveste. Chiar gi nigte
parinli foarte ocupati pot face multe in timpul acestui moment privilegiat, mai ales dacd
devine recurent. Aici nu va trebui decdt sd-i dali pupicii ceruli. Aceastd poveste nu necesitd
nici migcare, nici exercilii de respiratie: pur gi simplu concentrali-vd relalia pe transmiterea
iubirii pline de delicatete. Puteti vorbi pulin cu el c6nd simlili cd are nevoie de afecliune.

Vrilr), A* tiKl\a/rufi4)La, u, lv&Pful

Uneori copilul nu reugegte sb se afirme; i se pare cd trebuie sd se chinuiascd pentru
a ajunge sd comunice bine 9i sd fie auzit. lar asta creeazd mici stdri de melancolie,
buna-dispozitie gi tonusul scad, iar starea sufleteascd seinrdutSlegte... lnsistali aici
pe aspectul vointei firului de ldcrdmioard care, prin lstelime, ajunge sd se facd preluit,
in ciuda faptului cd e mult mai mic dec6t celelalte flori... Exerciliile propuse in timpul
lecturii vin ca un balsam pentru suflet, iar forma lor ludicd are efect liniEtitor.

PC*Arl {^r.^" u,
'16
M
in general, incep6nd cu v6rstd de gase ani (sau chiar mai devreme pentru un copil
care se confruntd cu decesul unui apropiat), congtientizarea mortii aduce cu sine
diverse intrebdri gi nelinigti care pot provoca tulburdri ale somnului: tata gi mama
pot dispdrea... Aceastd poveste abordeazd cu bl6ndele moartea, vdzutd ca o trecere
fireascS, dupd care urmeazd o altd via!a... Personajul lui Luan degaja bl6ndele, iar
imaginea copilului z6mbind contrabalanseazd tristelea gi anxietatea...

11
f3,,1,L, ,*r.l *d- br, *-terL,).*
Povestea foloseste umorul pentru a-l flce
sa zAmbelscd pe copilul nervos, care se
crispeazd ca s5 nu adoarmS. Aceastd modalitate de a se opune, cre6nd in mod voluntar
o opozitie fa15 de somn, se diminueazd dacdii oferili copilului o bulS de oxigen, dacd
ilinvdtati sd creeze o distan!5 psihologici fa!5 de ceea ce simte. Un pic de umor gi de
fricd imaginarS, iatd ce il va ajuta s5-9i schimbe dispozilia. Fili atenli doar ca instruc-
tiunile sd fie indeplinite cu lejeritate 9i buna dispozilie (pozilia fetusului propusd este,
de exemplu, foarte reconfortantd pentru copil).

kilL,a, bt, ilanpn"

t

Povestea ii permite $pilului sd vorbeascd despre evenimente traumatizante, con-

gtiente sau incongtiente - atacuri, agresiuni fizice. Chiar dac5 discursul s5u nu este
prea clar, lSsali-l sd vorbeasc6 sau sd vd arate ce vrea, amintindu-i mereu de proteclia
pe care i-o oferd prezenla dumneavoastrd (este posibil sd vi se cear5 sd recitili aceastd
poveste de mai multe oriin aceeagi lun5, pentru a-i permite s-o aprofundeze). Nu uitali
s5-l ajutati sd se destindS, urmSrind cu atentie sd aibd o respiralie regulatd.

O,n;A^*
6' ber/\"ta, a, ,rrurulilru I,*,-
Este foarte interesant c5, pentru a se simti in siguran!5, copilul igi gdsegte in timpul
evoluliei sale un loc numai al lui, unde sd aibd tot ceea ce iubegte. Este vorba despre
celebra ,,gridin5 secret5". Un loc ca o ,,resurs5", in sensul cd acolo gdsegte tot ceea
ce-i alimenteazd pofta de viat5, de a crea, de a cunoagte, de a avea incredere... Acest
rezervor de energie pozitivd trebuie sd fie ugor accesibil, motiv pentru care trebuie
sd-linvbtati s5-l construiascS in mod congtient foarte devreme gi s5-lintretind ca pe
o grddind a fericirii personale. ii va fi utilS tot timpul, mai ales in perioadele grele sau
triste. Copilul pune acolo ceea ce vrea: nu vd ardtali surprinderea, nu judecali 9i urmali
instrucliunile care vin odatd cu povestea.

Ault^roarrw ,a.{, ,^*rdrt Milti"

I'
Aceast6 poveste il invald pe copilul capricios 9i nemullumit, care nu inlelege de
vorbd bund gi care cereintotdeauna cadouri fdrda se bucura de ele, cd sunt alte
lucruri cu adevdrat importante ce il pot face fericit: sd zboare cu propriile aripi gi sd
iubeascS. Alegerea intre colivia auritd gi libertate este aici simbolicd giterapeuticS.

12
CornAo-l], br {',i,w},u,!, Do-ur*ot r**
R8easta povSste'se JOr.rurra copilului care refuzd sd doarm6. Adesea, el e de pbrere
cd e deja mare 9i c5 se poate culca mait6rziu, E posibil ca un copil sd creadd cd are
nevoie de mai pulin somn decAt allii: realitatea fiziologic6 este insd foarte diferitS.
E foarte important sd hot5r6!i o ord precisd de mers la culcare gi sd o respectali cu
strictele. Sunt repere care linigtesc copilul gi vd oferd gi dumneavoastrd un punct stabil
de care sd vd folositi asemenea unei reguli. Vegheali sd fie respectate instrucliunile
magicianului gijocul lor hipnotic, alSturi de respiraliile corecte, astfel inc6t s5 obline1i
efectul linigtitor scontat.

%r^L-hA-l A^^" X,4*A--, v, W*r*+"l

Pentru multicopii, faptul c5 ii vdd pe oamenii din jurul lor (bunici, pdrin1i...) imbS-
trdnind, poate fi o sursS de angoasS, mai ales dacd i9i pun intrebdri despre moarte
(vezi poveslea Pictorul Luan gi privighetoarea). Trebuie sa fili congtient de aspectul
ciclic alimbdtrdnirii 9i al schimbdrii gi de caracterul lor ineluctabilinainte de a r6s-
punde anumitorintrebdri absolutindreptSlite din partea copilului dumneavoastrS.
lmaginea ciclului anotimpurilor 9i a renagteriiil ajuta sd inleleagd 9i sd nu fie coplegit
de dramatismul situatiei. Trandafirul ii vorbeste filosofic gi cu tandrele fluturagului.

3&.*, cnsui,a, L ,ptrr"* prr* o"rlt' ,rntenea

"il"-t$J
Venind in ajutorul copilului care are tendinia sd se ?nchidd in el pentru cd se simte
pierdut in lumea care-l inconjoarS, aceastd poveste il sfbtuiegte sd accepte desco-
perirea ini{iaticd gi intdlnirile cu prietenii. Formula afirmativd ,,lubesc lumea!", care
trebuie repetatS, are efecte pozitive 9i convingdtoare. Efectuali corect migc5rile, a9a
incAt copilul sd vd poatS imita. intrebSrile se pun mai ales in timpul lecturii, pentru ca
micutul s5 se linigteascd gi, in acelagi timp, sd simtd c5 ii acordali atenlie.

Cr 0
Ja,*aAnn* 0 0 dMYv
bL \94,fJtuL r. cT)
a\,aA$4)J,
^t
lncrederea este esentialS pentru ca un copil sd se poatS exprima, cu at6t mai mult
atunci cdnd existd anumite piedici, cum ar fi privirile critice ale altor copii. Exerciliile
de relaxare de dinaintea somnului favorizeazd destinderea gi relaxarea tensiunii mus-
culare aflate in legdturd cu anxietatea. Citili instrucliunile intr-un ritm lent gi cu voce
clard. Ldsati-i copilului timp sb respire 9i marcali bine pauzele notate prin punctele
de suspensie.

1g
f flr
\-A, Wru ^eLtfuMJ-
Pentru "a ajuta copilul sd adoarmd prin intermediul unei forme de hipnozd gi auto-
hipnoz6, dar 9i cu ajutorul cdlStoriei fermecate, citili aceastd poveste intr-un ritm rar,
pe un ton lipsit de expresivitate. Nu ezitali sd repetali de mai multe ori aceeasi frazd
din instrucliuni. La inceput, nu forlali copilul sd inchidd ochii, ldsati totul sd vind de la
sine. Exerciliile de respiraiie propuse favorizeazd linigtirea.

o00tr0cf-. ,nuta;L N&r& dR

Jah.n n* bA" y. rnwnfur{e W
Multor copii le este greu sd facd diferenta intre imaginar 9i realitate. Si, pentru mulli,
somnul inseamnd un sfArsit al lumilor, iar g6ndul acesta ii nelinigteste si le induce
uneori un comportament agitat. latd o poveste care ne permite sd ajutdm copilul sd
inteleagd mai bine ceea ce e real gi ceea ce e inchipuire, aceasta fiind o alt5 metodd
eficace de a-l adormi. Luali-vE timpul necesar sd respecta!i instructiunile, nu vd temeli
sd repetali cuvintele - metoda se apropie aici de autohipnoza. Reciti{i povestea des,
variali textul integrOnd propriile refleclii sau pe cele ale copilului, pentru a-l ajuta sd se
fixeze in momentul prezent.

fnrr@ nr.rna, F, ,n,<s-{r,or b<r, r*;x;ex'a', ca,a-ti}g"

Aceastd poveste ajutd la airngarea multiplelor t'rici ale copiilor care se simt mici 9i firavi.
Aici, micula r6md simbolizeazd trecerea de la starea de goliciune fragila la aceea de
rdzboinic curajos 9i iste1. lmpulsionali copilul s5-9i imagineze alte dificultSli sau ajutali-l
sd vorbeascd despre experienle concrete, trdite de elinsusi. Exerciliile propuse, tratate
tot intr-o manierd ludicd, aiutd la intdrirea increderii in sine 9i la calmare.

unii co'pii isi explime .i.r.,

neputinta de a schirtrba lumea, 9i asta ii face sd se
inchida in ei, sd comunice mai pulin. Aceastd poveste va crea o stare de spirit pozr-
tiva gi va ajuta la inlelegerea faptului cd o inimd deschis6 ne dd un plus de energie
pentru a intreprinde acliuni si a face lucrurile sd se migte.

5_0_
*.a,4,auhn, ,fi;s4nt
0 1'
Noaptea ebte perceputd ca un univers in care ne regSsim lipsili de apdrare 9i nepu-
tinciosi. in plus, unii copii nu congtienlizeazd cd au impulsuri violente, frici profunde
care se vor exteriorizain vise, iar somnul va deveni agitat, populat de personaje

14
inspaimantdtoare. Dar este necesar ca sistemul nervos 9i creierul sd se elibereze de
aceste emolii tulburdtoare. Copiii au astfel nevoie de o dozd de incredere suplimen-
tar5, pe care unii dintre ei o vor utiliza congtient, iar altii inconstient, sub forma unui
mecanism de apdrare ,,reflex", care se va activa in momentulin care vor apdrea visele
urdte. Recitiliin mod regulat aceastd poveste, ldsati copilul sau impulsionati-l sd creeze
propriile rdspunsuri, cum ar fiinlocuirea ghidului cu un supererou.

' i it l
.-'ru.lsn\tn* 1el-n'ts,
Oragostea pe care un copil o simte pentru alt copil este intotdeauna o emotie greu de
gestionat. Pudoarea, frica de respingere, de a nu gti cum sd aclioneze sau sd reac-
lioneze fac ca unii dintre ei sd fie tulburati de suferinte de neconsolat. Cititi aceastd
poveste cu voce blanda giintr-un ritm extrem de lent, hipnotic. Copilul dumneavoastrd
se va lSsa dus pe aripile somnului, pentru a-9i reprezenta mai bine imaginea cerutd.
Respectali pauzele marcate prin punctele de suspensie, la fel ca 9i recurenta anumitor
instructiuni.

Jt*u*, &o,r.*"fi*.4",J &r, n&ceyn e<*,

Unii copii vor deja sa fie adulli - ceea ce pentru eilnseamnd simplul fapt de a putea
face tot ce vor 9i de a invinge orice opoziliel Cititi aceastd poveste l5s6nd copilul sd
rdspundd la diferitele intrebdri puse in pauze. Ascultati cu atentie rdspunsurile, fdrS
sd-ljudecafi. Veli putea inlelege care sunt lucrurile din copilSrie de care fuge si ce
agteaptb de la viald in general.

a,Dfiia-
JJ,LLLa./ U, td,s+^76tn;;-L dtu \Artn"uru
^?
impdrlitul lucrurilor estt o notiune esentialS pentru a trdiin comunitate. Copilului ii
e foarte greu sd inleleagS cd un alt copil nu acceptd sd impartd lucrurile, chiar dacd el
face acest lucru. Crdciunul este un test foarte bun pentru a vedea dacd inima se mul-
lumegte sd rdmdnd inchisS sau dacd, dimpotrivd, se deschide gralie magiei acestor
momente. Prin intermediul povegtii, ajuta{i copilul sd vorbeascd despre modulin care
intelege aceste no{iuni.

1tt
 TIRIIILUL DI IARBA
, BATRANUL SIUAR
SI

I -1:,,;i
:..i,,'i; j, i : .j,i, r "l 1.:.i..i., i: ,...:;..,.i,i l;.i]. :lji;:.11;,,..i.t..]ir'i-,l.'l.i-.r.i.lt.i_,. .1
t,:r".,i:ii-1. 'i,i]f r,i)l,l-.il
!'.i ii I I

ltii VArsta: de la 4 la 7 ani.

ii Orrrt. exerciliilor 9i a dialoguluiterapeutic: l5 minute.
r=+ in aceastd poveste, copilul trebuie si se identifice cu firicelul de iarb5.

I
fost odatd ca niciodatS un firicel de iarb5. Se simlea foarte firav, pdrdsit in
Hmijlocul unei campii imense, si ii era intotdeauna teamd cd poate pdti ceva
rdu. Firicelul spunea intotdeauna:
- Cine md va proteja oare de ploaia care ud5, de frigul care ingheald, de soarele
care arde, de oamenii care md calcd in picioare...?

16
 I n depdrtare,auzi vocea unui stejar bdtr6n cu frunzig bogat, care-i spuse:
| - f iricet, vino la mine, traverseazd cdmpia 9i vei fi la addpost sub frunzele mele...
La aceste cuvinte, firicelul se uitd in dreapta, se uitS in st6nga, trase ad6nc aerin
micutii plSmani verzi, il dddu afarS dintr-o suflare 9i, hop, o lud la fuga pe c6mpie
in direclia stejarului betranl

Pauza l: Spuneti-i cor:ilr:ir-ri dLimneavoas-

tri sa procedeze asemenea firicelulr-ri de
iarba ca sii-pi faci si el cuiaj, sa tragS adairc
aer in piept inspii'anC pe nas (desenLrl 1), 9i apci sa expire
puternic (desenu! 2).

17
f ocmai atunci, un nor mare si negru, cu un aer furios d5du buzna din fundul v5ii. Bum
I bum bum! igi trimitea toate fulgerele in aer gi fdcea un zgomot la fel de inspdim6n-
tdtor ca bdtaile de tobSl
- Eu, fiul tunetului, o sd te smulg din pdm6nt, firicelule! sd vedem dacd vei putea
s5-mi rezisti!
incepu sd sufle cu putere 9i sd trimitd fulgere, in fata tunetului ameninldtor, firicelul
de iarba 19i ridica umerii inspirand rapid, ii cobori sufl6nd aerul afar5, iar trupul lui
deveni moale 9i flexibil! Astfel, corpul Iui nu se fr6nse, ci rezistd foarte binel Furtuna,
impresionatd de curajul lui, deveni mai blanda sitrecu fara sa-l ude leoarcS pe micutul
nostru prieten, care fugea in continuare!

Pauza 2: Propune!i-i copilului dumneavoastrd

sa procedeze asemenea firicelului de iarb5,
ridic6nd umerii in timp ce inspird (desenul 3)
9i las6ndu-i sa cadl in timp ce expird (desenul 4).

f
I
and furtuna trecu, se ivi o gdr-
L garitd micd, dar plina de viald.
- BAz, bdz, bAza, gargdritS-ici,
gdrgdri!6 coleal cdntd ea gi veni
sd se aseze pe trupul firav al firi-
celului de iarbd, fdcandu-l sb se

{8
aplece pulin. Eu, o mic5 insectd coloratS, o sd te culc la pdm6ntl
Sd vedem dacd vei putea s5-mi rezigti!
Gargarita incepu sd sard pe firicelul de iarbd asemenea unui gim-
nast pe o trambulinSl Firiceluligiintinse toate micile rdddcini (cele
zece degete de la picioare) spre pdm6nt, sufl6nd aerul afar5, 9i
inspira lSsdndu-le sd se destinddl Astfel, trupul sdu rdmase drept
ca un copac bine infipt in pdm6ntl Gargdrila admise cd firicelul
era foarte ingenios gi, ca sd nu cadd ea ins5gi, plecd in zbor con-
tinuAnd sd cAnte ,,blz,bAz,bAza, gdrgdritd-ici, gdrgdrila colea"!

Pauza 3: Propuneti-i copilului sI incurajeze incd o datS firicelul

de iarbi, coborandu-9i degetele de la picioare spre pim6nt in timp
ce expird (desenul 5), apoi destinz6ndu-le in timp ce inspiri.

Mai departe pe c6mpie, o vulpitd drdgutd cu coada rogcatd se apropie incetigor,

pas-pas
 - Mmmlimi place la nebunie sd am in farfurie un firicel de iarbS proaspStS, mai
ales un firicel de cursel spuse ea.
in fala dinlilor ascutili ai animalului, firicelulinchise ochii 9i tdcu m6lc c6teva clipe.
Astfel, deveni invizibil pentru ochii vulpileil Aceasta, pentru c5 nu mai inlelegea
nimic 9i tem6ndu-se de vreo magie, fugi!

Pauza 4: Spuneji-i copilului dumneavoastrd sd se facd

invizibil precum firicelul de iarb5, inchiz6nd ochii si rim6-
n6nd tScut (desenul 6).

( i astfel, firicelul de iarbd ajunsein sf6rgit la trunchiul bdtr6nului stejar. Acesta ii spuse:
J- Bravo, egti la adbpost! i1i oai seama c6te ai reugit si faci pentru a ajunge
sd te addpostegti la umbra frunzigului meu? Amintegte-li bine...

stdzi, firicelul de iarbd std m6ndru in mijlocul c6mpiei. I se maiintamplS sb meargd

flIsd se adSposteascS sub frunzigul stejarului bdtr6n, dar gtie c5 adevSrata sa fortd e in
sine insugi gi cE trebuie sd o facd sE creascS in fiecare zi pentru a se simli in siguranldl

20
ffi ur,,,,,*W
HId DTALoG TERApEUTIc cu coptLUL DUMNEAVoaSTnA

Putefi s5-i puneli aceste intrebdri copilului dumneavoastri

9i s5-l ajutali sd gsseasc5 rdspunsurilein poveste:

* simfl uneorica firicelulde iarbd fragil, pdrdsitin mijlocul

Te
unui spaliu imens?

,# Existd aproape de tine cineva care te-ar proteja a$a cum

face bdtrdnul stejar cu firicelul de iarbd?

* Acum maiainevoie de mine?

* $l dacd ai fi chiartu adevdratultdu protector?
Stejarul, care reprezintd protectorul, poate fi personalizat de
un personaj mai apropiat de imaginarul copilului sau de o per-
soand din anturajul lui.

Tunetul reprezintd puterea, gdrgdrita - Iipsa de griji, vulpea-

istetimea. ii puteli sugera copilului sd imbogdteascd aceste
personaje cu exemple concrete din viala de zi cu zi, at6t pozi-
tive, cAt 9i negative:tunetul poate reprezenta furia unui prie-
ten, gErgdrila este batjocura, vulpea, viclenia. Ldsaii copilul
sE vorbeascd despre acestea. De asemenea, puteti schimba
personajele pSstrdnd acelagi tip de caracter: sE fii puternic
precum un taur, detagat de toate precum o libelulS, intelept
ca o bufnitS.

21