POVESTI TERAPEUTICE

POVESTI TERRAPEUTICE

Am un copil ru, neasculttor! E nzdrvan, dar mai

mult dect ar trebui! Nu reuesc s m mai neleg cu el!
Sunt sintagme pe care orice printe le rostete la un moment
dat. Pentru a arta cine este eful, muli prini greesc n
ncercarea de a-l determina pe cel mic s fie asculttor, fr
s-i intereseze substratul comportamentului copilului.
Urmrile acestei btlii pot fi dezastruoase i l pot
determina pe copil s-i piard ncrederea n sine.
Curaj
Fiecare persoan e unic prin felul ei de a fi, prin modul
n care acioneaz n anumite circumstane. n timp ce unii
copii sunt foarte ndrznei i dornici c nvee lucruri noi,
alii stau retrai i nu au curajul s intre n joc, de team s
nu greeasc, s nu fie criticai. Ba mai mult, dac prinii
nu sunt cei care i ncurajeaz s i alunge teama, cei mici
vor fi puternic angoasai. Ca i adulii, copiii se tem de
necunoscut. Pot fi ei determinai s fac fa oricrei
situaii? Bineneles, dar trebuie s tim cum s procedm!
2

Etape
Primii ani de via sunt deosebit de importani pentru
a-l stimula pe cel mic s aib ncredere n sine. O etap,
foarte important, este s-l lai s se descurce singur,
pornind de la mbrcat sau dezbrcat, chiar dac i ia foarte
mult timp s fac asta. Va veni apoi momentul legatului
ireturilor. Este un experiment greu pentru copil, dar
chiar dac se va chinui s dobndeasc ndemnarea, trebuie
ncurajat s ncerce.
- Explic-i cu rbdare de ce anumite lucruri pot fi
periculoase.
- nva-l s foloseasc o furculi n loc s-i interzici!
- Nu uita s-l felicii pentru reuit!
- n primii ani de coal nu-l descuraja!
- Chiar dac nu va fi primul n clas, asigur-l c el este
ntotdeauna pe primul loc n inima ta!

Comportament neadecvat
n perioada de cretere apar probleme n
comportamentul copiilor, agresiunea fa de ali copii,
agresiunea verbal sau opoziia fa de aduli. Sunt motive
care reuesc s-i descurajeze foarte tare pe prini, care au
impresia c au un copil ru, neasculttor. Atunci, mama i
tata ncearc s devin autoritari, creznd c nzdrvanul
doar de fric ar putea s asculte. Se creeaz un cerc vicios.
Copilul se revolt cnd printele ncearc s fie autoritar,
printele se simte i mai descurajat i ncearc s fie i mai
autoritar cnd copilul nu l ascult. Sunt momente n care
printele ar putea s ncerce s-l ajute. El trebuie s
neleag care este scopul copilului, consider Anda
Pcurar, psihoterapeut, membru al Asociaiei pentru
Psihologie i Psihoterapie Individual i al Federaiei
Romne de Psihoterapie.

Scopuri
Exist patru scopuri ale copilului:
- Un prim scop este atragerea ateniei. Fie c nu primesc
suficient atenie din partea prinilor, fie c primesc,
scopul lor n general este s atrag atenia. ncep s
aib diferite comportamente neadecvate cnd vine
cineva n vizit sau cnd merg pe strad ori cnd tiu
c printele nu poate reaciona fa de ei.
- Al doilea scop este puterea. Copilul intr ntr-o lupt de
putere cu printele, care ncearc s fie autoritar, iar
copilul ncearc s-l provoace.
- Al treilea scop: descurajarea. n acest caz, cel mic se
simte descurajat i ncearc s reacioneze. Se retrage
social i nu mai vrea s fac nimic. Nu mai vrea s se
joace cu ali copii, nu mai vrea nimic! Aici se ncadreaz
genul de copil care n-a fost niciodat lsat s fac ceva,
pentru c mama face tot. Acest lucru se ntmpl
pentru c el ajunge la concluzia c e mai bine s nu mai
ncerce s fac nimic dac tot nu-i iese ceea ce i
propune.

- Rzbunarea este al patrulea scop. Unii copii se revolt

n ascuns. Acetia sunt cumini acas, iar la coal fac
numai prostii. Sunt i copii care i arat revolta i tiu
s-i ating pe prini acolo unde-i doare i s-i fac s
sufere. Prinii trebuie s evalueze i s vad care este
scopul copilului. Pentru c el nu face prostii fiindc aa
vrea, ci pentru c nu tie cum s reacioneze. Este
descurajat. Printele poate s fie un prim terapeut,
poate evalua un pic situaia. Dect s-l pedepseti i sl nchizi n camer, mai bine iei tu din camer cteva
minute, respiri adnc i te gndeti. E mai greu, dar e
mai bine.

POVETI TERAPEUTICE. Dac, orice ai face, nu reuii

s fii pe aceeai lungime de und cu copilul, exist i alte
metode pentru a-l determina s neleag mai bine c se
comport greit. Un exemplu n acest sens ar fi povetile
terapeutice. Acestea pot fi standard sau pot fi create de
prini. Orice printe poate s creeze poveti terapeutice, cu
mesaj, gen fabule, din care copilul s neleag ceva, afirm
psihoterapeutul Anda Pcurar.
FINAL REALIST. Pornind de la personajele care i plac
copilului cei, pisici, o maimuic de la Grdina
Zoologic putei dezvolta o poveste care s aib un final
realist, aa cum ar dori i printele s se ntmple. Mesajul
nu trebuie s fie ca n basme, unde prinul i prinesa vor
tri fericii pn la adnci btrnei, ci asemntor celui din
fabule. Nu trebuie s-i explicai celui mic tlcul povetii. l
va nelege singur i va lua atitudine. Doar c printele
trebuie s aib rbdare. Pentru c dintr-un copil foarte
descurajat nu poi s-l faci s devin numrul unu n clas,
dar l poi ajuta s capete ncredere n el

MESAJ. Este foarte greu s determini un copil descurajat

s-i recapete ncrederea de sine. Iar prinii trebuie s fie cei
care l susin n aceast privin. S aib rbdare, pentru c
acest lucru nu se poate petrece peste noapte. Este un progres
minim, dar benefic, momentul n care copilul ncepe s
discute cu colega de banc.
GRIJ. Copiii nva permanent, dar e bine s avem grij la
ceea ce nva. Pentru c un copil care este criticat nva s
condamne, dac va fi ridiculizat, va deveni timid, n timp ce
un altul care triete cu ruine se va simi vinovat
permanent. De asemenea, un puti, care triete ntr-un
spirit de toleran, va nva s fie rbdtor, cel ncurajat va
nelege ce este ncrederea. Un copil, care este nvat ce este
recunotina, va ti ce este aprecierea. Dac va tri cu
acceptare i prietenie, copilul va descoperi armonia de a tri
alturi de ceilali.

POVESTEA NR 1.
TRANSFORMAREA
Tria odat, n fundul unei mlatini, cteva larve care erau
foarte nedumerite n legtur cu ceea ce se ntmpla cu
suratele lor dup ce acestea urcau la suprafa, deoarece nici
una din ele nu mai revenea n locul de unde plecase. Curioase
i chiar uor speriate, ele s-au hotrt ca prima dintre ele,
care va pleca, s se ntoarc i s le povesteasc cum este
acolo sus.
Foarte curnd una dintre ele a simit un imbold irezistibil de
a pleca i a nceput s urce uor pe tulpina unei flori.
Ajungnd pe petalele florii, ea s-a odihnit puin i ncet,
ncet a nceput a se schimba, pn s-a transformat ntr-o
superb libelul. i-a luat zborul, dar n-a uitat de
promisiune i a ncercat fr succes s atrag atenia
larvelor rmase n mlatin. i-a dat seama ntr-un trziu
c, dei surorile ei, pe care le vedea acolo jos, ar fi putut s-o

vad, nici una n-ar fi reuit s recunoasc n frumoasa

libelul larva care fusese odat.
POVESTEA NR .2
Traia odata o minunata pisicuta de angora care se
numea Roscovana. Desi traia intr-o casuta fermecatoare, ea
nu era fericita defel pentru ca aici, lucrurile nu se petreceau
intotdeauna asa cum ar fi dorit ea.
In familie avea adeseori sicane si tot felul de lucruri
dezagreabile. Uneori fratele sau mai mare o agasa si o
tachina prea mult; alteori mama sa striga sau chiar ii
interzicea sa actioneze asa cum i-ar fi placut. Astfel, in
casa, Roscovana avea rareori linistea dorita si se simtea
adeseori bine singura cu problemele sale.
Amicii de la scoala credeau ca Roscovana zambeste prea
putin; uneori ea parea foarte obosita, atat de obosita incat
casca la ore. Si erau norocosi prietenii care reuseau sa-i
vorbeasca, pentru ca Roscovana era putin vorbareata.
Rareori spunea ceea ce gandea.

10

Intr-o zi, Roscovana apare in clasa cu totul altfel. Ce

schimbare! Era aproape incredibil! Curios lucru, incepand
din aceasta zi Roscovana suradea tot timpul; este plina de
energie la scoala si prietenii se ingramadeau in jurul ei
pentru a auzi ce spunea, atat de mult si bine vorbea. Avea o
multime de lucruri de spus sau de povestit! Dar, ce s-a
intamplat? De unde aceasta modificare de comportament?
Mister! Doar Roscovana stia cu adevarat ce se intamplase.
Unii povestesc si azi ca Roscovana vede acum lucrurile
altfel pentru ca o zana buna i-ar fi dat curajul sa infrunte
dificultatile. Altii spun ca un magician i-ar fi dat talentul
de a-si schimba modul de a vedea lucrurile, pentru ca
Roscovana ar avea acum un buton magic de care se poate
folosi oricand si cat de des doreste.
Eu am auzit spunandu-se ca acest buton ar fi pur si simplu
plasat pe lobul urechii sale drepte. Roscovana nu il poate
vedea. Dar butonul magic este acolo intr-adevar, pentru ca
Roscovana nu trebuie decat sa-si frece lobul urechii drepte si
de indata butonul magic face minuni.
Si ce minuni! Fratele mai mare este enervant? Mama este
nerabdatoare? Tata este furios? Roscovana nu se mai lasa

11

ranita de atitudinea celorlalti. Roscovana are butonul

magic, de care se foloseste. Si ea il utilizeaza atat de des cat
are nevoie. Si de fiecare data cand Roscovana se foloseste de
butonul sau magic, se simte bine si din ce in ce mai bine.
Iata! Si asa continua misterul Roscovanei. Ea utilizeaza
butonul sau magic si de fiecare data in inima sa este tot mai
bine.
Si in pofida tuturor dificultatilor pe care le intalneste,
Roscovana surade si are intotdeauna o multime de lucruri de
povestit prietenilor sai.
Simti ca te raneste comportamentul negativ al celorlalti fata
de tine? Te influenteaza intr-o asa masura incat preferi sa
iti restrangi comunicarea cu ceilalti, sa te retragi in
singuratate?
Aminteste-ti ca Roscovana a reusit sa infrunte dificultatile,
sa-si schimbe modul de a privi lucrurile, sa se simta din ce in
ce mai bine, utilizand butonul magic.
Si tu poti sa-ti descoperi propriul tau buton magic pentru a
avea tot mai multa incredere in tine, pentru a-ti exprima

12

nevoile, supararile, preferintele, sentimentele, pentru a te

simti bine impreuna cu ceilalti si cu tine insuti.
POVESTEA NR.3
Un fermier descoperi intr-o buna zi un cuib de acvile
abandonat, cu un ou in el. Lua oul si il puse in cuibul unei
gaini din ograda sa.
Se nascu, in mijlocul gainilor, o pasare de toata frumusetea
care invata desigur sa se poarte ca o gaina.
Fermierul se ocupa mult de noua sa gaina si facea totul
pentru a o proteja. O rasfata si ii aducea imediat tot ceea ce
aceasta cerea. Acvila gaina devenea pe zi ce trece foarte
dependenta de fermier, care nu-si dadea seama de raul pe
care il face.
La un moment dat, acvila vazu pe cer o pasare mare care
plana si spuse:
- Intr-o zi si eu voi zbura ca aceasta pasare. Atunci, fratii si
surorile sale au inceput sa rada de ea. Rusinata, regreta ca

13

spusese aceste cuvinte si continua sa manance graunte din

tarc.
Intr- o buna zi, o zana buna trecu pe acolo si vazu acvila
regala vegetand in mijlocul gainilor. Atunci ea ii spuse
fermierului:
- Cred ca iti iubesti foarte mult pasarea ta rara, dar cred ca
nu-i faci nici un serviciu tinand-o in aceste conditii. Te
gandesti prea mult la tine. Aceasta pasare nu este fericita si
atunci cand va fi prea mare nu-si va mai dezvolta calitatile
sale extraordinare si potentialul sau nelimitat.
A doua zi, dupa ce a stat pe ganduri, fermierul nostru a luat
pasarea in maini si a lansat-o in aer. Acvila a avut din
fericire timp sa-si deschida aripile si sa aterizeze jalnic pe
pamant, in hohotele de ras ale gainilor.
Dar omul nu se descuraja, ci urca pe acoperisul hambarului
si spuse pasarii:
- Esti o acvila, zboara! Si o lansa in aer. Dintr-un reflex
spontan, acvila isi deschise aripile, plana cateva secunde
deasupra curtii si ateriza in mijlocul gainilor uimite

14

Atunci fermierul urca muntele din apropierea fermei sale si

lansa acvila spre cer. Cu batai de aripi din ce in ce mai mari,
acvila incepuse sa zboare fericita pe cer, din ce in ce mai
sigura de ea.
Periodic, ea revenea sa-l vada pe fermier si pe prietenele sale,
gainile, care o considerau de acum inainte ceea ce ea era intradevar, o acvila regala.
Te recunosti in atitudinea supraprotectoare a fermierului ?
Oferi celorlalti chiar si fara a-ti cere ? Ai tendinta de a-i
proteja, rasfata pe ceilalti, intr-o asemenea masura incat le
creezi o dependenta de tine? Te lasi protejat, rasfatat,
condus, de ceilalti fara sa-ti dai seama?
Amintesteti de fermier, care dupa ce a fost consiliat de zana
cea buna, a dat drumul acvilei din ograda sa, lansand-o in
aer pentru a-si deschide aripile sa zboare.
Amintesteti de acvila care desi crestea alaturi de gaini, avea
dorinta de a zbura precum o acvila regala.
Si tu iti poti redirectiona atentia dinspre ceilalti spre tine,
lasandu-le celorlati autonomia necesara pentru a devenii ei
insisi, pentru a-si dezvolta o mai buna incredere in propria
persoana.
15

Bivolul si cotofana
de George Toparceanu

Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros,

Se plimba o cotofana
Cand in sus si cand in jos.
Un catel trecand pe-acolo s-a oprit mirat in loc:
-Ah, ce mare dobitoc!
Nu-l credeam asa de prost
Sa ia-n spate pe oricine...
Ia stai, frate, ca e rost
Sa ma plimbe si pe mine!
Cugetand asa, se trage indarat sa-si faca vant,
Se piteste la pamant
Si deodata -zdup!-ii sare
Bivolului in spinare...
16

Ce s-a intamplat pe urma nu e greu de-nchipuit.

Apucat cam fara veste, bivolul a tresarit,
Dar i-a fost destul o clipa sa se scuture, si-apoi
Sa-l rastoarne,
Sa-l ia in coarne
Si cat colo sa-l arunce, ca pe-o zdreanta, in trifoi.
-Ce-ai gandit tu oare, javra?Au crezut-ai ca sunt mort?
Cotofana, treaca-mearga, pe spinare o suport
Ca ma apara de muste, de tantari si de tauni
Si de alte spurcaciuni...
Pe cand tu, potaie proasta, cam ce slujba poti sa-mi faci?
Nu mi-ar fi rusine mie de vitei si de malaci?
Bivol mare si puternic, gospodar cu greutate,
Sa te port degeaba-n spate?...

17

Racul, broasca i tiuca

Racul, broasca i o tiuc

ntr-o zi s-au apucat,
De pe mal n iaz s-aduc
Un sac cu gru ncrcat.
i la el toi se nham:
Trag, ntind, dar ieu de sam
C sacul st neclintit,
Cci se trgea neunit.
Racul napoi se da,
Broasca tot n sus slta,
tiuca foarte se izbea
i nimic nu isprvea.
Nu tiu cine-i vinovat;
ns, pe ct am aflat,
18

Sacul n iaz nu s-a tras,

Ci tot pe loc a rmas.
Aa-i i la omenire,
Cnd n obte nu-i unire.

oarecele i pisica

Un oarece de neam, i anume Raton,

Ce fusese crescut sub pat la pension,
i care n sfrit, dup un nobil plan,
Petrecea retirat ntr-un vechi parmazan,
ntlni ntr-o zi pe chir Pisicovici,
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.

Cum c domnul Raton ndat s-a gndit

S o ia la picior, nu e de ndoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii n pmnt,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfnt,
19

ncepu a striga: "De ce fugi, domnul meu?

Nu cumva i fac ru? Nu cumva te gonesc?

Binele oricesc ct de mult l doresc

i ct mi eti de scump, o tie Dumnezeu!
Cunosc ce ruti v-au fcut fraii mei,
i c avei cuvnt s v plngei de ei;
Dar nu sunt cum crezi; cci chiar asupra lor
Veneam s v slujesc, de vrei un ajutor.

Eu carne nu mnnc; ba nc socotesc,

De va vrea Dumnezeu, s m clugresc."
La st frumos cuvnt, Raton nduplecat,
Vznd c Dumnezeu de martor e luat,
i ceru iertciuni i-l pofti a veni
Cu neamul oricesc a se-mprieteni.

i duse pe la toi, i l nfi

20

Ca un prieten bun ce norocul le d.

S fi vzut la ei jocuri i veselii!
Cci oarecii cred mult la fizionomii,
-a acestui strin atta de cinstit
Nu le nfia nimic de bnuit.

Dar ntr-o zi, cnd toi i deter un bal,

Dup ce refuz i limbi i cacaval,
Zicnd c e n post i nu poate mnca,
Pe prietenii si ceru a-mbria.
Ce fel de-mbriri! Ce fel de srutat!
Pe ci gura punea,
ndat i jertfea;
nct abia doi-trei cu fuga au scpat.
Cotoiul cel smerit
E omul ipocrit.

21