Marin Maria Alexandra Specializarea biologie, anul III

STUDIU DE CAZ
Caz:

G.A în vârstă de 9 ani, elevă în clasa a III-a. Provine dintr-o familie de etnie, săracă şi
lipsită de studii. Părinţii ei o îndeamnă să înveţe şi să realizeze ceva în viaţă. Fetiţa are note
foarte bune şi rezolvă destul de uşor exerciţiile de la clasă. Este respectuosă, timidă şi liniştită la
ore, însă datorită faptului că nu provine dintr-o familie cu situaţie materială bună, vestimentaţia
ei este puţin „ponosită” şi îi dă un aspect sărăcăcios.

La începutul clasei a III-a a aflat că avea o nouă învăţătoare, destul de tânără. G.A nefiind
obişnuită cu noua învăţătoare preferă să nu răspundă la ore şi să stea liniştită. În primele
săptămâni aceasta a lucrat mai mult cu elevii care comunicau şi se implicau în rezolvarea
exerciţiilor de la clasă, aceştia având şi un aspect mult mai îngrijit decât G.A. Într-una din zile, la
ora de matematică aceasta a întrebat-o pe fetiţă tabla înmulţirii cu 6, iar G.A s-a bâlbâit şi a
preferat să nu mai răspundă.

În a treia săptămână învăţătoarea hotărăşte să le de-a un test. Le dă şi exerciţii puţin mai

dificile pentru nivelul lor, iar spre surprinderea ei un singur elev le-a rezolvat pe toate.
A doua zi învăţătoarea le aduce lucrările scrise corectate. Atunci când strigă numele scris pe
lucrarea de nota zece, ea rămâne foarte surprinsă când observă că se ridică fetiţa cea mai
sărăcăcios îmbrăcată, care nu a încercat să se implice activ în desfăşurarea lecţilor.

De ce a ales învăţătoarea să creadă despre G.A că este un elev slab?

Învăţătoarea a decis că G.A este un elev slab deoarece aceasta a judecat lucrurile pe baza
unor stereotipuri. Există tendinţa de a crede că cei din familii sărace şi mai ales de etnie nu au
interes faţă de sistemul educaţional, iar motivaţia lor de a învăţa este infimă.

Această strategie decizională poartă numele de euristica reprenzativităţii şi constă în tendinţa de

a face nişte presupuneri doar pe baza unei asemănări cu alt caz.

Cum ar fi trebuit să se comporte învăţătoarea?

1
Marin Maria Alexandra Specializarea biologie, anul III

Aceasta ar fi trebuit întăi să colecteze toate datele despre elevii ei, ar fi trebuit să le dea
un test iniţial pentru a vedea nivelul fiecăruia. Atunci când a observat reţinerea lui G.A ar fi
trebuit să comunice mai mult cu ea pentru a vedea dacă prezintă anumite goluri în educaţie sau
este doar timidă.

Ţinând cont de natura meseriei, noi ca şi cadre didactice, atunci când trebuie să luăm o
decizie privind managerierea unei clase, trebuie să ne asigurăm că suntem obiectivi şi că deţinem
toate informaţiile necesare. Deoarece dacă luăm decizii folosind una din următoarele metode
decizionale: euristica ancorării şi a ajustării, euristica reprenzentativităţii sau euristica
disponibilităţii riscăm să luăm o decizie greşită care să aibă efecte nefaste fie asupra elevilor, fie
asupra actului de predare-învăţare. De aceea este esenţial ca noi să deţinem, în mod corect, toate
informaţiile şi să fim cât mai subiectivi.