ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Departamentul pentru Armamente

Exemplarul nr._

I. 1000.4

INSTRUCŢIUNI
PRIVIND PROCESELE DE TESTARE, EVALUARE
ŞI OMOLOGARE A PRODUSELOR

BUCUREŞTI
- 2006 -
Şeful colectivului de elaborare: ing. Ion - Eftimie SANDU

Colectivul de elaborare: Col. dr. ing. Marcel CONDUROVICI

Col. dr. ing. Liviu COŞEREANU
Col. ing. George POPA
Cpt. c-dor. ing. Niculae VLAICU
Cpt. ing. Niculae IANCU
Col.(r) dr. ing. Ştefan CANTARAGIU
Lt. col. (r) ing. Dan STROE
F.P. ing. Teodor STĂNCESCU

2 din 106
 ROMÂNIA NESECRET
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplarul nr. __
Nr. M. 15 din 01.02.2016

ORDIN

PENTRU APROBAREA „I. 1000.4, INSTRUCŢIUNI PRIVIND PROCESELE

DE TESTARE, EVALUARE ŞI OMOLOGARE A PRODUSELOR”

Ministrul apărării naţionale,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 14 / 2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 389 / 2001,

emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă “I.1000.4, Instrucţiuni privind procesele de testare, evaluare

şi omologare a produselor“, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – (1) Ordinul intră în vigoare la data de 01.03.2006.
(2) La aceiaşi dată se abrogă prevederile art. 39 din Instrucţiunea 1000.2 – 01
privind managementul achiziţiilor pentru apărare, aprobată prin Ordinul ministrului
apărării naţionale nr. M 160/2001.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi tipărit şi difuzat de către Departamentul pentru
Armamente până la unităţile, instituţiile şi formaţiunile militare care au atribuţii în
domeniu.

MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE

TEODOR ATANASIU

3 din 106
 NESECRET

- PAGINĂ ALBĂ -

NESECRET
4 din 106
 NESECRET

CUPRINS

CAPITOLUL I Dispoziţii generale ..............................................................................7

SECŢIUNEA 1 Domeniul de aplicare ......................................................................7
SECŢIUNEA a 2-a Locul şi rolul testării, evaluării şi omologării produselor
în cadrul procesului de management al achiziţiilor pentru apărare........................7
CAPITOLUL II Procesul de testare şi evaluare a produselor....................................... 9
SECŢIUNEA 1 Principii privind procesul de testare şi evaluare ............................ 9
SECŢIUNEA a 2-a Clasificarea activităţilor procesului de testare şi evaluare .... 12
SECŢIUNEA a 3-a Testarea şi evaluarea de dezvoltare ........................................ 12
SECŢIUNEA a 4-a Testarea şi evaluarea operaţională…......................................21
SECŢIUNEA a 5-a Testări şi evaluări specializate.................................................25
SECŢIUNEA a 6-a Activităţi de testare şi evaluare executate pe parcursul
ciclului de viaţă al produselor ................................................................................ 30
SECŢIUNEA a 7–a Documentele activităţilor de testare şi evaluare .................... 34
SECŢIUNEA a 8-a Execuţia activităţilor procesului de testare şi evaluare .......... 41
SECŢIUNEA a 9-a Responsabilităţi privind testarea şi evaluarea ........................ 44
CAPITOLUL III Procesul de omologare.................................................................... 53
SECŢIUNEA 1 Principii generale ......................................................................... 53
SECŢIUNEA a 2-a Managementul procesului de omologare ................................55
SECŢIUNEA a 3-a Omologarea produselor........................................................... 60
SECŢIUNEA a 4-a Certificarea fabricaţiei produselor ......................................... 63

CAPITOLUL IV Dispoziţii finale...............................................................................67

ANEXA nr. 1 Glosar, acronime şi abrevieri..........................................................69

ANEXA nr. 2 Activităţi majore executate pe parcursul ciclului de viaţă al
produselor ................................................................................................................ 94
ANEXA nr. 3 Modul de derulare a procesului de testare şi evaluare în cadrul
sistemului de management al achiziţiilor pentru apărare........................................95
ANEXA nr. 4 Fazele ciclului de viaţă al produselor ............................................. 96
ANEXA nr. 5 Fluxul de execuţie a procesului de testare şi evaluare.................... 97
ANEXA nr. 6 Activităţile specifice procesului de testare şi evaluare a
produselor ................................................................................................................ 98
ANEXA nr. 7 Diagrama de relaţii funcţionale privind testarea şi evaluarea.........99
ANEXA nr. 8 Schema procesului de testare şi evaluare şi a activităţilor de
analize şi audituri tehnice în cadrul fazei de dezvoltare tehnologică....................100
ANEXA nr. 9 Algoritmul procesului de testare şi evaluare pentru acceptanţa
produselor comerciale............................................................................................101
ANEXA nr. 10 Competenţele de elaborare, avizare şi aprobare a documentelor
de testare şi evaluare..............................................................................................102
NESECRET
5 din 106
 NESECRET
ANEXA nr. 11 Elaborarea, avizarea şi aprobarea specificaţiilor tehnice.............103
ANEXA nr. 12 Evoluţia integrată a procesulor de testare şi evaluare şi de
omologare pe parcursul dezvoltării produsului ....................................................104
ANEXA nr. 13 Competenţele de elaborare şi aprobare a documentelor analizelor şi
auditurilor tehnice..................................................................................................105

NESECRET
6 din 106
 NESECRET

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 1. – (1) Prezenta instrucţiune stabileşte cadrul legal de desfăşurare a

activităţilor procesului de testare şi evaluare şi a activităţilor procesului de
omologare, în cadrul sistemului integrat de management al achiziţiilor aplicat în
Armata României.
(2) Instrucţiunea este parte integrată din seria Instrucţiunilor 1000 şi este în
concordanţă cu reglementările legale în domeniul achiziţiilor, militare şi civile,
naţionale şi internaţionale.
Art. 2. - (1) Instrucţiunea defineşte politicile, furnizează reglementările
generale şi atribuie responsabilităţile pentru activităţile procesului de testare şi
evaluare şi activităţile procesului de omologare, desfăşurate în Armata României.
(2) Instrucţiunea se aplică tuturor produselor supuse procesului de management
al achiziţiilor, inclusiv activităţilor desfăşurate pe parcursul ciclului de viaţă al
acestor produse.
(3) Sensul unor termeni şi expresii utilizate în prezenta instrucţiune, precum şi
acronimele adoptate sunt prezentate în anexa nr. 1.

SECŢIUNEA a 2-a
Locul şi rolul testării, evaluării şi omologării produselor
în cadrul procesului de management al achiziţiilor pentru apărare

Art. 3. - În Armata României, procesul de emitere a cerinţelor, procesul de

management al achiziţiilor pentru apărare şi procesul de management al activităţilor
de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, se desfăşoară în cadrul unui sistem
integrat, flexibil, modern şi adaptabil la următoarele cerinţe:
a) modificări ale principiilor doctrinei şi strategiei militare;

NESECRET
7 din 106
 NESECRET
b) nevoile misiunilor şi cerinţele operaţionale ale structurilor centrale ale
Ministerului Apărării Naţionale, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi
comandamentelor de armă, numite în continuare în text, generic, categorii de forţe,
elaborate în scopul înzestrării cu toate categoriile de produse;
c) cerinţele de interoperabilitate cu armatele statelor membre NATO, şi
cerinţele de compatibilitate generate de autorităţile civile interne şi internaţionale.
Art. 4. - În cadrul proceselor de emitere a cerinţelor, de management al
achiziţiilor pentru apărare şi de management al cercetării ştiinţifice şi dezvoltării
tehnologice, în accepţiune militară şi civilă, activităţile de testare, evaluare şi
omologare a produselor, reprezintă activităţi deosebit de importante, ample şi
complexe, multidisciplinare şi polivalente, conduse, coordonate şi executate de
structuri specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 5. - (1) În prezenta instrucţiune, denumirea de produs se aplică tuturor
produselor militare sau comerciale, bunurilor mobile, serviciilor, rezultate ale unor
procese şi activităţi, de la nivel de componentă la nivel de sistem, supuse activităţilor
procesului integrat de management al achiziţiilor.
(2) Produsele se clasifică în următoarele categorii:
a) produse militare;
b) produse comerciale.
(3) Produsele militare sunt proiectate şi executate special pentru a răspunde
unor cerinţe specifice apărării naţionale.
(4) Produsele comerciale sunt destinate vânzării, închirierii sau închirierii în
vederea cumpărării / leasingului, către masa largă de consumatori, în cadrul pieţelor
comerciale, conform reglementărilor legale în vigoare.
(5) De la prevederile prezentei instrucţiuni, sunt exceptate construcţiile,
alimentele, medicamentele, produsele farmaceutice de uz uman şi veterinar. Aceste
categorii de produse fac obiectul unor reglementări naţionale specifice.

NESECRET
8 din 106
 NESECRET
CAPITOLUL II
Procesul de testare şi evaluare a produselor

SECŢIUNEA 1
Principii privind procesul de testare şi evaluare

Art. 6. - Procesul de testare şi evaluare are următoarele caracteristici :

a) este un proces critic, iterativ şi secvenţial, care utilizează metode
ştiinţifice de analiză a unui produs, în vederea obţinerii de date necesare pentru
estimarea, stabilirea şi verificarea cerinţelor, caracteristicilor de performanţă tehnică
şi operaţională, parametrilor de operare în siguranţă şi a eficacităţii pe parcursul
ciclului de viaţă, în conformitate cu nevoile misiunii şi cerinţele operaţionale;
b) interacţionează cu toate procesele concurente în cadrul managementului
achiziţiilor pentru apărare.
Art. 7. - Obiectivele generale ale procesului de testare şi evaluare sunt
următoarele:
a) furnizarea operativă de informaţii obiective, cu un grad de acurateţe
ridicat, necesare autorităţilor de decizie în sprijinul analizei disponibilităţii şi
eficacităţii produsului pentru utilizarea militară;
b) identificarea şi propunerea de soluţii pentru rezolvarea eventualelor
deficienţe ale produsului;
c) stabilirea potenţialului de modernizare a produsului;
d) reducerea riscurilor pe parcursul fazelor ciclului de viaţă a produsului;
e) asigurarea informaţiilor privind nivelul operaţional, adaptabilitatea,
compatibilitatea şi eficacitatea produsului, pe parcursul fazelor ciclului de viaţă;
f) verificarea permanentă a nivelului de interoperabilitate a produsului;
g) furnizarea de informaţii necesare dezvoltării strategiilor, tacticilor,
procedurilor de utilizare în luptă şi şedinţelor de antrenament;
h) identificarea şi stabilirea cerinţelor de securitate şi sănătate ale
produsului, care să elimine sau să reducă pericolul de accidentare şi îmbolnăvire
profesională a utilizatorilor, pe durata ciclului de viaţă a produsului;

NESECRET
9 din 106
 NESECRET
i) asigurarea informaţiilor privind impactul asupra mediului, pe durata
ciclului de viaţă a produsului.
Art. 8. - (1) Procesul de testare şi evaluare cuprinde următoarele activităţi
majore:
a) stabilirea scopului şi obiectivelor;
b) planificarea activităţilor;
c) asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare;
d) executarea activităţilor de testare şi înregistrarea rezultatelor;
e) evaluarea rezultatelor obţinute în urma executării activităţilor de testare;
f) raportarea rezultatelor obţinute în urma efectuării evaluărilor şi a
propunerilor pentru autoritatea de decizie.
(2) Activităţile majore executate pe parcursul ciclului de viaţă al produselor
sunt prezentate în anexa nr. 2.
(3) Modul de derulare al procesului de testare şi evaluare în cadrul sistemului
de management al achiziţiilor pentru apărare este prezentat în anexa nr. 3.
Art. 9. - (1) Activităţile majore ale procesului de testare şi evaluare se execută
pe parcursul fazelor ciclului de viaţă al produselor, amploarea acestor activităţi fiind
determinată de specificul şi particularităţile fiecărui produs, de categoria şi
procedurile de achiziţie.
(2) Managementul procesului de testare şi evaluare pe parcursul fazelor ciclului
de viaţă pentru un produs se execută de către structuri specializate în domeniul
testării şi evaluării conform responsabilităţilor stabilite în secţiunea a 9-a din
prezentul capitol.
(3) Activităţile procesului de testare şi evaluare care se execută pentru un
produs se precizează în mod explicit, în documentul intitulat „Strategia de testare şi
evaluare”, al cărui conţinut este prezentat în secţiunea a 7-a din prezentul capitol .
(4) Testarea şi evaluarea se execută, de regulă, în fiecare din fazele ciclului de
viaţă a produsului. Fazele ciclului de viaţă a produsului sunt prezentate în anexa nr. 4.
(5) Fluxul de execuţie a procesului de testare şi evaluare este prezentat în anexa
nr. 5, iar activităţile specifice procesului de testare şi evaluare sunt prezentate în
anexa nr. 6.
NESECRET
10 din 106
 NESECRET
Art. 10. - Testarea produselor este un proces compus din activităţi secvenţiale
şi include totalitatea activităţilor de modelare, simulare, încercări funcţionale şi fizice
executate în vederea obţinerii şi verificării datelor cantitative şi calitative, referitoare
la parametrii configuraţiilor funcţionale şi fizice, interfeţelor, fizice şi funcţionale ale
unui produs.
Art. 11. - Evaluarea este un proces cu caracter continuu, intensiv, ştiinţific şi
tehnic, care conţine totalitatea activităţilor de estimare, examinare şi analiză
ştiinţifică, tehnică şi după caz, operaţională, a datelor obţinute în urma testării, pentru
a stabili nivelul în care un produs îndeplineşte cerinţele de performanţă tehnice şi
operaţionale.
Art. 12. - Procesul de testare şi evaluare se desfăşoară în sprijinul:
a) cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice a unor produse noi;
b) achiziţiei produselor militare şi a produselor comerciale;
c) modernizării şi dezvoltării tehnologice a unor produse existente în
înzestrare;
d) stabilirii şi urmăririi modului de comportare a produselor pe parcursul
întregului ciclu de viaţă, inclusiv definirii soluţiilor optime de scoatere din exploatare,
scoatere din funcţiune, casare / demilitarizare şi revalorificare.
Art. 13. - (1) Managementul procesului de testare şi evaluare a produselor se
execută în baza următoarelor documente de referinţă în cadrul procesului de
management al achiziţiilor pentru apărare:
a) Documentul cu Nevoile Misiunii;
b) Documentul cu Cerinţele Operaţionale;
c) Strategia de achiziţie;
d) Strategia de testare şi evaluare;
e) Baza programului de achiziţie;
f) Planul principal de testare şi evaluare;
g) Specificaţii tehnice.
(2) În Armata României, managementul şi execuţia activităţilor procesului de
testare şi evaluare a produselor se execută pe nivelurile prezentate în anexa nr. 7.

NESECRET
11 din 106
 NESECRET
SECŢIUNEA a 2-a
Clasificarea activităţilor procesului de testare şi evaluare

Art. 14. - Procesul de testare şi evaluare cuprinde următoarele domenii:

a) testarea şi evaluarea de dezvoltare;
b) testarea şi evaluarea operaţională;
c) testări şi evaluări specializate.
Art. 15. - (1) Pentru realizarea unor economii de resurse financiare, materiale şi
de timp, în planificarea activităţilor de testare şi evaluare se urmăreşte abordarea
combinată a testării şi evaluării de dezvoltare cu testarea şi evaluarea operaţională, cu
condiţia ca obiectivele individuale şi independenţa acestora să nu fie afectate.
(2) Abordarea combinată a celor două domenii de testare şi evaluare se
stabileşte prin Strategia de testare şi evaluare şi se planifică prin Planul principal de
testare şi evaluare.
(4) Dacă posibilitatea abordării combinate a celor două domenii nu este
stabilită prin Strategia de testare şi evaluare, execuţia combinată a activităţilor de
testare şi evaluare se realizează, cu aprobarea directorului cu testarea şi evaluarea de
dezvoltare şi aprobarea directorului cu testarea şi evaluarea operaţională care are în
responsabilitate executarea planului de testare şi evaluare operaţională.
(5) Este interzis ca în cadrul testării şi evaluării operaţionale să se reia obiective
şi activităţi executate în cadrul testării şi evaluării de dezvoltare.

SECŢIUNEA a 3-a
Testarea şi evaluarea de dezvoltare

Art. 16. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare este un proces prin care sunt
generate datele necesare pentru analiza conformităţii produsului cu parametrii
tehnico– tactici de performanţă, pe parcursul ciclului de viaţă şi pentru certificarea
siguranţei în utilizare a produsului.

NESECRET
12 din 106
 NESECRET
(2) Testarea şi evaluarea de dezvoltare cuprinde totalitatea activităţilor de
modelare, simulare, încercare, testare şi de evaluare a rezultatelor acestora, care
trebuie executate pentru a se verifica dacă:
a) activităţile de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică au fost
complet parcurse, iar rezultatele obţinute sunt corespunzătoare cerinţelor aprobate;
b) capabilităţile, caracteristicile şi parametrii tehnici şi funcţionali
corespund cerinţelor din documentaţia tehnică industrială;
c) configuraţia produsului include realizări noi, în domeniul ştiinţei şi
tehnologiei, cu aplicabilitate în domeniul militar şi al tehnologiilor cu dublă utilizare,
astfel încât produsele să fie utilizabile fără restricţii în condiţiile specifice teatrului
modern de operaţii militare;
d) produsele sunt realizate conform cerinţelor standardelor tehnice
aplicabile în domeniile militar şi civil;
e) produsele sunt compatibile şi interoperabile cu alte produse şi
echipamente cu care interacţionează în mediul operaţional;
f) fiabilitatea produselor răspunde cerinţelor aprobate;
g) operarea, mentenanţa şi depozitarea impun cerinţe speciale din punct de
vedere al infrastructurii, protecţiei mediului, resurselor umane, materiale sau
financiare;
h) produsele sunt conforme cu cerinţele de securitate şi sănătate în muncă
prevăzute de reglementările în vigoare.
Art. 17. - (1) În scopul achiziţiei unui produs, testarea şi evaluarea de
dezvoltare se execută în vederea asigurării datelor necesare certificării pregătirii
produsului pentru introducerea în înzestrare, în conformitate cu nevoile misiunii şi
cerinţele operaţionale aprobate.
(2) În scopul operării şi suportului, testarea şi evaluarea de dezvoltare se
execută în vederea asigurării datelor necesare analizei eficacităţii, fiabilităţii şi a
eventualelor nevoi de modificare sau modernizare a produsului.
(3) Prin testarea şi evaluarea de dezvoltare se estimează şi se verifică nevoile
de resurse umane pentru operare şi suport.

NESECRET
13 din 106
 NESECRET
(4) Testarea şi evaluarea de dezvoltare identifică riscurile tehnologice şi de
proiectare, evaluează stadiul îndeplinirii performanţelor tehnice şi certifică pregătirea
produsului pentru începerea executării testării şi evaluării operaţionale.
(5) Prin testarea şi evaluarea de dezvoltare se stabilesc cerinţele de securitate şi
sănătate ale produsului a căror respectare asigură prevenirea accidentelor şi a
îmbolnăvirilor profesionale pe timpul duratei ciclului de viaţă al produsului.
Art. 18. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare se planifică astfel încât
numărul şi amploarea evenimentelor de testare să fie suficiente pentru asigurarea unui
nivel de încredere corespunzător pentru datele generate.
(2) Testarea şi evaluarea de dezvoltare necesită instrumentare şi efectuarea de
măsurări, este repetabilă, controlabilă din punct de vedere al mediului de executare şi
este organizată pentru întreg spectrul capabilităţilor declarate sau identificate ale
produsului.
(3) Testarea şi evaluarea de dezvoltare supune produsul testat, cel puţin la
limitele profilului misiunii pentru a verifica adaptabilitatea produsului la fiecare
mediu operaţional aşteptat. Severitatea testărilor la care produsul este supus, urmează
să fie comparabilă în toate condiţiile de operare prevăzute. Pentru unele produse este
necesar să se verifice robusteţea în afara limitelor operaţionale normale în vederea
fundamentării coeficienţilor de siguranţă adoptaţi.
Art. 19. - (1) Obiectivele testării şi evaluării de dezvoltare sunt următoarele:
a) verificarea conformităţii produsului cu nevoile misiunii şi cerinţele
operaţionale aprobate;
b) verificarea atât a realizării produsului conform cerinţelor standardelor
tehnice aplicabile în domeniile militar şi civil, cât şi a interoperabilităţii acestui
produs cu alte produse şi echipamente cu care interacţionează în mediul operaţional;
c) verificarea caracteristicilor de performanţă şi siguranţă a produselor
înainte de adoptarea uneia din următoarele decizii tehnice majore: decizia de
prelungire a resursei tehnice totale, decizia de scoatere din funcţiune, scoatere din
înzestrare, demilitarizare şi valorificare, decizia de modificare sau modernizare;
d) certificarea siguranţei în operare şi a pregătirii produsului pentru trecerea
la executarea testării şi evaluării operaţionale;
NESECRET
14 din 106
 NESECRET
e) certificarea satisfacerii cerinţelor esenţiale de securitate şi sănătate,
transpuse în standardele şi normele de protecţie a muncii, care să ateste că produsul,
prin proiectare şi construcţie, poate fi asamblat şi pus în funcţiune în condiţii de
securitate;
f) verificarea potenţialului şi capacităţii industriale a producătorului şi a
soluţiilor optime de eşalonare a producţiei.
(2) Analizarea conformităţii produsului cu nevoile misiunii şi cerinţele
operaţionale aprobate se realizează prin:
a) verificarea cerinţelor şi rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi
dezvoltare tehnologică;
b) stabilirea configuraţiilor funcţionale şi fizice;
c) stabilirea interfeţelor fizice şi funcţionale, interne şi externe;
d) verificarea caracteristicilor critice şi parametrilor cheie de performanţă;
e) verificarea comportării în condiţii limită - punctele de maxim şi minim -
ale caracteristicilor, diagramelor de funcţionare şi operare, cât şi în cadrul regimurilor
tranzitorii şi critice ale caracteristicilor funcţionale, inclusiv anvelope de zbor, pentru
aeronave;
f) verificarea valorilor obiectiv şi valorilor prag ale parametrilor tehnici
decisivi;
g) verificarea parametrilor de performanţă şi a indicatorilor de eficacitate;
h) verificarea compatibilităţii C4I2SR, electromagnetică etc.;
i) verificarea soluţiilor şi nivelurilor de dezvoltare software;
j) controlul riscurilor de proiectare, dezvoltare tehnologică, producţie,
mentenanţă şi operare a produsului;
k) verificarea şi monitorizarea soluţiilor adoptate în cadrul managementului
riscurilor, care se estimează ca fiind fezabile pe parcursul întregului ciclu de viaţă al
produsului;
l) determinarea nivelurilor de supravieţuire, vulnerabilitate şi letalitate a
produselor, precum şi siguranţei în condiţiile existente în teatrul modern de operaţii
militare, inclusiv prin testarea şi evaluarea prin trageri reale;
m) verificarea caracteristicilor de ergonomie;
NESECRET
15 din 106
 NESECRET
n) verificarea impactului asupra mediului înconjurător, pe parcursul
operării şi suportului;
o) verificarea conceptului şi structurii iniţiale a suportului logistic integrat
necesar operării, mentenanţei şi depozitării;
p) verificarea şi monitorizarea fiabilităţii şi mentenabilităţii produsului;
q) verificarea măsurilor de protecţie a muncii specifice produsului.
Art. 20. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare se execută asupra produselor
aflate în oricare din următoarele stadii:
a) model de laborator, model experimental, prototip virtual;
b) prototip de cercetare, demonstrator tehnologic;
c) prototip industrial, lot pilot;
d) producţie iniţială de serie mică;
e) producţie de serie;
f) operare şi suport.
(2) Testarea şi evaluarea de dezvoltare se execută pentru următoarele niveluri
ale arhitecturii de sistem tehnic, care definesc un produs:
a) sistem;
b) subsistem;
c) ansamblu;
d) componentă;
e) interfeţe interne şi externe, fizice şi funcţionale, inclusiv interfeţe tip
″om – maşină″.
Art. 21. - În funcţie de stadiul produsului, pe parcursul ciclului de viaţă, se
execută următoarele tipuri din domeniul de testare şi evaluare de dezvoltare:
a) testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru susţinerea dezvoltării
tehnologice a produsului;
b) testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru controlul produsului.
Art. 22. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru susţinerea dezvoltării
tehnologice a produsului se derulează din momentul determinării nevoilor misiunii,
respectiv stabilirii cerinţelor operaţionale şi până în momentul deciziei de trecere la
producţia de serie .
NESECRET
16 din 106
 NESECRET
(2) Schema procesului de testare şi evaluare şi activităţilor de analize şi
audituri tehnice în cadrul fazei de dezvoltare tehnologică este prezentată în anexa
nr. 8.
Art. 23. - Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru susţinerea dezvoltării
tehnologice a produsului cuprinde:
a) testarea şi evaluarea în sprijinul cercetării ştiinţifice;
b) testarea şi evaluarea fezabilităţii tehnice;
c) testarea şi evaluarea prototipului industrial;
d) testarea şi evaluarea producţiei iniţială de serie mică;
e) testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru software;
f) testarea şi evaluarea pentru certificarea interoperabilităţii C4I2SR;
g) testarea şi evaluarea pentru calificarea software;
h) demonstraţia logistică;
i) testarea şi evaluarea riscurilor privind securitatea şi sănătatea în muncă
rezultate din utilizarea produsului, pe toată durata ciclului de viaţă a acestuia.
Art. 24. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare în sprijinul cercetării
ştiinţifice se desfăşoară pe parcursul Fazei 1 – Definire program / proiect, în scopul
susţinerii eforturilor de cercetare şi asigurării evaluărilor necesare fundamentării
soluţiilor identificate.
(2) În funcţie de complexitatea programului / proiectului, testarea şi evaluarea
de dezvoltare în sprijinul cercetării ştiinţifice, după caz, se executa şi în cadrul
Fazei 0 – Studiere şi selectare concept.
Art. 25. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare a fezabilităţii tehnice se
desfăşoară pe timpul Fazei 2 – Dezvoltare tehnologică, în scopul furnizării de date
iniţiale pentru stabilirea specificaţiilor de performanţă ale produsului.
(2) În funcţie de complexitatea programului / proiectului, testarea şi evaluarea
de dezvoltare a fezabilităţii tehnice se executa şi în cadrul Fazei 1 – Definire
program / proiect.
Art. 26. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare a prototipului industrial se
desfăşoară pe timpul Fazei 2 - Dezvoltare tehnologică, în scopul furnizării de date

NESECRET
17 din 106
 NESECRET
referitoare la performanţă, siguranţă, îndeplinirea parametrilor tehnici decisivi,
stabilitatea configuraţiei fizice şi determinarea riscurilor tehnice ale produsului.
(2) Testarea prototipului industrial include testarea compatibilităţii şi
interoperabilităţii cu produse sau echipamente existente şi efectele cauzate de
condiţiile de mediu naturale şi induse asupra produsului.
(3) Testarea şi evaluarea prototipului industrial furnizează datele necesare
certificării pregătirii produsului pentru trecerea la executarea testării şi evaluării
operaţionale, în cazul în care nu este prevăzută realizarea producţiei iniţială de serie
mică.
Art. 27. - (1) Testarea şi evaluarea producţiei iniţiale de serie mică se
desfăşoară pe timpul Fazei 2 – Dezvoltarea tehnologică, în scopul furnizării de date
referitoare la capabilitatea producătorului de a asigura reproductibilitatea
caracteristicilor de performanţă obţinute la prototipul industrial, pe produse realizate
în cadrul unei fabricaţii de tip industrial.
(2) Testarea şi evaluarea producţiei iniţială de serie mică utilizează loturi de
pre - producţie fabricate în conformitate cu specificaţia tehnică de fabricaţie şi
documentaţia de execuţie.
(3) Testarea şi evaluarea producţiei iniţială de serie mică include testele de
verificare iniţială a fiabilităţii, mentenabilităţii, a comportării produsului în medii
extreme şi a estimării duratei ciclului de viaţă, necesare deciziei de trecere la
fabricaţia de serie.
(4) Obiectivele specifice ale testării şi evaluării producţiei iniţiale de serie mică
sunt verificarea îndeplinirii ansamblului caracteristicilor de performanţă ale
produsului, evaluarea acţiunilor corective identificate pe timpul testărilor anterioare şi
validarea facilităţilor, procedurilor şi proceselor de fabricaţie.
(5) Testarea şi evaluarea producţiei iniţiale de serie mică furnizează datele
necesare certificării pregătirii produsului pentru trecerea la executarea testării şi
evaluării operaţionale iniţiale.
Art. 28. - Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru software furnizează date
pentru evaluarea eficienţei procesării programelor software, optimizării subrutinelor
şi economiei elementelor de configuraţie hardware. De asemenea, evaluează formatul
NESECRET
18 din 106
 NESECRET
datelor de intrare şi ieşire, procedurilor de gestionare şi generare corectă a datelor de
ieşire.
Art. 29. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru certificarea
interoperabilităţii C4I2SR se execută pentru sistemele informatice având interfeţe sau
cerinţe de interoperabilitate cu alte produse.
(2) Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru certificarea interoperabilităţii
C4I2SR constă în activităţi de analiză a mesajelor sau a liniilor de program pornind
de la conectarea succesivă a fiecărei interfeţe şi până la conectarea simultană a tuturor
interfeţelor.
Art. 30. - Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru calificarea software este o
testare de dezvoltare organizată la nivelul produsului pentru evaluarea integrităţii
proiectului software implementat pe produs în mediul operaţional desemnat.
Art. 31. - (1) Demonstraţia logistică se adresează cerinţelor privind elementele
de suport logistic integrat.
(2) Demonstraţia logistică are ca obiective evaluarea utilităţii sculelor,
echipamentelor de verificare sau analiză, echipamentelor de autotestare, pieselor de
schimb, manualelor şi instrucţiunilor de mentenanţă. De asemenea, se evaluează
utilitatea procedurilor de depistare a cauzelor disfuncţionalităţilor, cerinţele de
instruire a personalului de mentenanţă şi durata acţiunilor de mentenanţă.
Art. 32. - (1) Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru controlul produsului se
execută pentru produsele dezvoltate tehnologic şi se desfăşoară din momentul trecerii
la producţia de serie şi până la scoaterea din înzestrare, scoaterea din funcţiune,
demilitarizarea şi revalorificarea produsului.
(2) Testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru controlul produsului cuprinde:
a) testarea şi evaluarea pentru verificarea producţiei;
b) testarea şi evaluarea de recepţie;
c) testarea şi evaluarea de supraveghere;
d) testarea şi evaluarea de acceptanţă.
Art. 33. - Testarea şi evaluarea pentru verificarea producţiei se desfăşoară pe
timpul Fazei 3 – Producţia şi instalarea, în scopul verificării respectării prescripţiilor
tehnice şi a proceselor tehnologice, pe fluxul de fabricaţie.
NESECRET
19 din 106
 NESECRET
Art. 34. – (1) Testarea şi evaluarea de recepţie se desfăşoară pe timpul Fazei 3
– Producţia şi instalarea, în scopul asigurării că produsul livrat de producător este
conform cu specificaţiile tehnice aprobate, caietul de sarcini al achiziţiei şi cu
cerinţele contractuale.
(2) Testarea şi evaluarea de recepţie cuprinde totalitatea activităţilor de testare
şi evaluare desfăşurate în faza finală de realizare a produselor prin care se furnizează
datele şi informaţiile necesare pentru realizarea transferului de proprietate, de la
furnizor la beneficiar şi efectuarea livrării produselor.
Art. 35. - (1) Testarea şi evaluarea de supraveghere este organizată pe timpul
Fazei 4 – Operare şi suport, pentru produsele aflate în stadiul operaţional sau în
depozitare, în scopul determinării disponibilităţii pentru utilizare, evaluării efectelor
asupra mediului, măsurării nivelului de deteriorare, identificării modurilor de
defectare şi a soluţiilor de remediere a acestora şi verificarea duratei de viaţă în
serviciu şi depozitare.
(2) Procedurile necesare testării de supraveghere sunt prescrise în manuale
tehnice, buletine tehnice, proceduri şi regulamente de mentenanţă.
(3) Criteriile de testare şi evaluare se bazează pe performanţele stabilite în
timpul dezvoltării, producţiei şi acceptanţei.
Art. 36. - (1) Testarea şi evaluarea de acceptanţă este organizată pentru
achiziţia produselor militare şi a produselor comerciale aflate în producţie de serie
sau dezvoltate cu fonduri proprii de către agenţii economici, provenite de la furnizori
interni sau externi, în vederea verificării conformităţii acestora cu cerinţele caietelor
de sarcini ale achiziţiei.
(2) Testarea şi evaluarea de acceptanţă se efectuează, după caz, pe o cantitate
reprezentativă sau pe întregul lot de produse, în conformitate cu prevederile caietului
de sarcini al achiziţiei, fişei de produs sau specificaţiei tehnice, în scopul furnizării de
date referitoare la performanţă, siguranţă, îndeplinirea parametrilor tehnici decisivi,
configuraţia fizică, configuraţia funcţională, compatibilitatea şi interoperabilitatea cu
alte produse existente şi efectele cauzate de condiţiile de mediu naturale sau induse
asupra produsului.

NESECRET
20 din 106
 NESECRET
(3) În funcţie de tipul produsului, testarea şi evaluarea de acceptanţă include,
după caz, şi demonstraţia logistică.
(4) Algoritmul de desfăşurare al procesului de testare şi evaluare, pentru
acceptanţa produselor comerciale care urmează să fie achiziţionate şi introduse în
înzestrarea Armatei României este prezentat în anexa nr. 9.
Art. 37. Testarea şi evaluarea privind securitatea şi sănătatea în muncă rezultate
din utilizarea produsului pe toată durata ciclului de viaţă a acestuia cuprinde
următoarele faze:
a) determinarea limitelor produsului;
b) identificarea pericolelor;
c) estimarea riscurilor;
d) evaluarea riscurilor;
e) reducerea riscurilor şi alegerea măsurilor de securitate adecvate.

SECŢIUNEA a 4-a
Testarea şi evaluarea operaţională

Art. 38. - Testarea şi evaluarea operaţională se desfăşoară în condiţii

operaţionale cât mai apropiate de cele reale, cu operatori reprezentând personalul
instruit pentru operare şi mentenanţă, în cadrul structurilor organizatorice desemnate
pentru utilizare, în scopul analizei nivelului de îndeplinire a cerinţelor operaţionale, a
eficacităţii şi adaptabilităţii produsului.
Art. 39. - Testarea şi evaluarea operaţională se executa şi asupra produselor
aflate în înzestrare în vederea definitivării procedurilor de întrebuinţare în luptă,
stabilirii normelor de consum, a îmbunătăţirii metodelor de instruire şi antrenament şi
furnizării datelor necesare formulării unor concepte asociate unor nevoi viitoare.
Art. 40. - Testarea şi evaluarea operaţională conţine totalitatea activităţilor de
testare şi evaluare executate de utilizatorul produsului cu următoarele scopuri
principale:

NESECRET
21 din 106
 NESECRET
a) verificarea gradului de îndeplinire a nevoilor misiunii şi a cerinţelor
operaţionale;
b) verificarea configuraţiei funcţionale şi a configuraţiei fizice dezvoltate
pentru produs, în cadrul unor scenarii operaţionale care utilizează game şi profiluri de
executare a misiunilor, ţinte şi ameninţări cât mai apropiate de realitatea condiţiilor
existente în teatrul modern de operaţii;
c) obţinerea de informaţii necesare omologării unor produse în vederea
achiziţiei şi introducerii acestora în înzestrarea Armatei României;
d) verificarea compatibilităţii şi interoperabilităţii produselor, atât cu alte
tipuri de produse deja existente în înzestrare, cât şi cu alte elemente ale sistemului
naţional de apărare sau ale autorităţilor militare şi, după caz, autorităţilor civile din
alte state;
e) fundamentarea deciziilor care se adoptă în punctele de decizie din
procesul de management al achiziţiilor pentru apărare.
Art. 41. - Obiectivele testării şi evaluării operaţionale sunt următoarele:
a) verificarea performanţelor constructive şi funcţionale în raport cu
cerinţele operaţionale impuse;
b) verificarea comportării produsului în limitele profilului misiunilor;
c) verificarea comportării produsului, din punct de vedere al capabilităţilor şi
cerinţelor de operare, în cadrul unor scenarii operaţionale specifice câmpului de lupă
modern;
d) verificarea indicatorilor de eficacitate operaţională;
e) verificarea cerinţelor de performanţă operaţională ale nivelurilor de
dezvoltare software;
f) verificarea şi validarea vulnerabilităţii şi letalităţii produselor, inclusiv a
siguranţei şi gradului de supravieţuire în condiţiile existente în teatrul modern de
operaţii militare;
g) controlul riscurilor în operare şi mentenanţă;
h) verificarea îndeplinirii cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă pe
timpul operării, mentenanţei şi depozitării produsului;

NESECRET
22 din 106
 NESECRET
i) verificarea şi validarea conceptului şi a structurii suportului logistic
integrat;
j) evaluarea influenţei modificărilor configuraţiilor şi dezvoltărilor software,
asupra cerinţelor operaţionale;
k) monitorizarea stării tehnice a produsului în scopul verificării normalităţii
funcţionării, detectării eventualelor abateri sau probleme şi furnizării de informaţii
necesare pentru decizii pe linia mentenanţei produsului referitoare la determinarea
disponibilităţii şi determinarea timpului mediu de repunere în funcţiune.
Art. 42. – Planificarea activităţilor de testare şi evaluare operaţională a
produselor se realizează cu respectarea următoarelor cerinţe generale:
a) activităţile se desfăşoară în unităţile militare din structura categoriilor de
forţe ale armatei, Comandamentului Logistic Întrunit, Comandamentului
Transmisiunilor şi celorlalte structuri centrale care urmează să primească produsele în
dotare;
b) activităţile se execută utilizând, pe cât posibil, infrastructura şi dotarea
tehnico – materială proprie acestor unităţi militare;
c) testarea şi evaluarea operaţională se execută de personal pentru operare
instruit din structura categoriilor de forţe ale armatei care urmează să primească
produsele în dotare;
d) folosirea ameninţării sau forţelor care reprezintă ameninţarea, ţintelor şi
contramăsurilor de ameninţare validate, în conformitate cu performanţele identificate
pentru acestea;
e) integrarea, într-un grad cât mai ridicat, a activităţilor de testare şi evaluare
operaţională în activităţile de instrucţie planificate de către unităţile care efectuează
testarea, în scopul utilizării cât mai eficiente a resurselor alocate.
Art. 43. - (1) Testarea şi evaluarea operaţională se execută asupra produselor
aflate în oricare din următoarele stadii:
a) producţie iniţială de serie mică;
b) producţie de serie;
c) operare şi suport.

NESECRET
23 din 106
 NESECRET
(2) În cazul în care nu este prevăzută realizarea producţiei iniţiale de serie
mică, testarea şi evaluarea operaţională iniţială se execută pe prototipul industrial.
(3) Testarea şi evaluarea operaţională se execută având în vedere următoarele
niveluri ale arhitecturii de sistem:
a) sistem;
b) produs;
c) subsisteme;
d) interfeţe interne şi externe, fizice şi funcţionale.
Art. 44. - În funcţie de stadiul produsului pe parcursul ciclului de viaţă, se
execută următoarele tipuri de testare şi evaluare operaţională:
a) testarea şi evaluarea operaţională a alternativelor nemateriale;
b) evaluarea operaţională;
c) testarea şi evaluarea operaţională iniţială;
d) testarea şi evaluarea operaţională de urmărire / finală.
Art. 45. - Testarea şi evaluarea operaţională a alternativelor nemateriale se
execută pentru analiza rezultatelor modificărilor doctrinelor, tacticilor sau metodelor
de instruire care reprezintă posibile soluţii nemateriale necesare pentru îndeplinirea
nevoilor misiunii. Testarea şi evaluarea operaţională a alternativelor nemateriale se
desfăşoară înainte de Punctul de Decizie 0 - Aprobarea studierii conceptului.
Art. 46. - Evaluarea operaţională se execută:
a) cât mai devreme şi ori de câte ori este posibil, pe parcursul dezvoltării
produsului;
b) înainte de certificarea configuraţiei funcţionale a prototipului industrial, în
cazul în care este prevăzută realizarea producţiei iniţială de serie mică;
c) pentru a stabili dacă parametrii tehnici şi funcţionali ai produsului,
determinaţi în urma executării testelor de dezvoltare, asigură îndeplinirea cerinţelor
operaţionale.
Art. 47. - (1) Testarea şi evaluarea operaţională iniţială se desfăşoară pe timpul
Fazei 2 – Dezvoltarea tehnologică, pentru determinarea capabilităţilor operaţionale
iniţiale, a eficacităţii operaţionale, adaptabilităţii, vulnerabilităţii şi letalităţii în
condiţiile existente în teatrul modern de operaţii militare.
NESECRET
24 din 106
 NESECRET
(2) Testarea şi evaluarea operaţională iniţială se execută pentru certificarea
configuraţiilor funcţională şi fizică a produselor realizate în cadrul producţiei iniţiale
de serie mică, sau a prototipului industrial, pentru cazul în care nu se execută
producţia iniţială de serie mică.
(3) Testarea şi evaluarea operaţională iniţială se desfăşoară şi pentru produsele
militare care nu au fost dezvoltate de către Ministerul Apărării Naţionale.
(4) Din considerente de eficienţă economică privind decizia de trecere la
producţia de serie, precum şi asigurarea necesarului de dotare într-un termen cât mai
scurt, se impune ca durata de executare a testării şi evaluării operaţionale iniţiale să
fie limitată în timp. Se recomandă ca această durată de timp să fie de cel mult 6 luni
de zile calendaristice, de la livrarea lotului destinat executării testării şi evaluării
operaţionale iniţiale. Acest termen are în vedere verificarea comportării produselor în
condiţii climaterice cât mai diverse.
Art. 48. - (1) Testarea şi evaluarea operaţională de urmărire / finală se execută
pe timpul Fazei 3 – Producţie şi instalare şi pe timpul Fazei 4 – Operare şi suport, în
scopul stabilirii capabilităţilor operaţionale finale, pentru verificarea modului de
corectare a deficienţelor fizice şi funcţionale şi pentru analiza conceptelor de utilizare
şi antrenament.
(2) Se recomandă ca testarea şi evaluarea operaţională de urmărire / finală să se
execute la nivelul subunităţii / unităţii de bază, reprezentativă pentru evaluarea
misiunilor şi cerinţelor operaţionale.
(3) Testarea şi evaluarea operaţională de urmărire / finală se execută pentru
analiza menţinerii continue a nivelului de îndeplinire a cerinţelor operaţionale şi a
eficacităţii, în condiţiile apariţiei unor medii de operare noi sau a unor noi categorii
de ameninţări.

SECŢIUNEA a 5-a
Testări şi evaluări specializate

Art. 49. (1) Testările şi evaluările specializate sunt un domeniu de testare şi

evaluare necesar pentru abordarea unor obiective specifice ale unor produse sau

NESECRET
25 din 106
 NESECRET
activităţi, în scopul furnizării cu obiectivitate şi acurateţe a datelor necesare analizelor
efectuate în cadrul procesului de decizie.
(2) Testările şi evaluările specializate se execută pentru a verifica în mod
detaliat următoarele probleme referitoare la produs:
a) logica de operare, principiile funcţionale şi operaţionale, precum şi
parametrii critici de performanţă, atât în punctele de extrem, cât şi în cadrul
regimurilor tranzitorii şi critice ale diagramelor şi caracteristicilor funcţionale;
b) nivelul tehnologic şi performanţele elementelor configuraţiilor fizice şi
funcţionale, incluse în arhitectura de sistem;
c) modul de funcţionare şi anumiţi parametrii preferenţiali, de funcţionare
în anumite puncte selectate din diagramele şi caracteristicile funcţionale;
d) nivelul de siguranţă, securitate, vulnerabilitate şi letalitate;
e) nivelul de îndeplinire al nevoilor misiunilor şi cerinţelor operaţionale,
care să asigure eficienţa utilizării produsului în condiţiile specifice teatrului de
operaţii modern, în care produsul execută diverse game şi tipuri de misiuni - scenarii
operaţionale, configuraţii de echipare şi de înarmare, compatibilităţi şi
interoperabilităţi.
Art. 50. Pe parcursul ciclului de viaţă a produsului se execută următoarele
tipuri de testări şi evaluări specializate:
a) testare şi evaluare pentru certificarea produsului de către producător,
denumită şi testare de casă;
b) testare şi evaluare comparativă;
c) testare şi evaluare pentru determinarea nivelului tehnic – operaţional al
unor produse care urmează să participe la desfăşurarea unor operaţiuni
multinaţionale, militare sau civile;
d) testări şi evaluări în procesul de mentenanţă;
e) testare şi evaluare prin trageri reale.
Art. 51. - (1) Testarea şi evaluarea pentru certificarea produsului de către
producător, denumită şi testare de casă, constă în totalitatea activităţilor de testare şi
evaluare executate în conformitate cu prevederile sistemului propriu de management

NESECRET
26 din 106
 NESECRET
al calităţii pe parcursul procesului de fabricaţie a produsului, în baza unor planuri şi
proceduri de testare şi evaluare proprii.
(2) Furnizorii produselor care urmează să fie achiziţionate de către Ministerul
Apărării Naţionale sunt obligaţi să respecte cerinţele referitoare la asigurarea calităţii,
elaborate de către Organismul Militar de Certificare, Acreditare şi Supraveghere,
precum şi cerinţele legale privind asigurarea calităţii de protecţie a produsului.
(3) În cadrul procesului de recepţie a produsului, beneficiarul are dreptul să
hotărască ca unele testări şi evaluări executate de producător, în cadrul testelor de
casă, să nu se mai execute, dacă rezultatele obţinute de producător se încadrează în
cerinţele specificaţiilor tehnice şi conferă nivelul de încredere aşteptat.
(4) Documentaţia elaborată pentru executarea activităţilor de testare de casă se
analizează în şedinţele de Audit al Configuraţiei Funcţionale şi de Audit al
Configuraţiei Fizice.
Art. 52. - (1) Testările şi evaluările comparative se desfăşoară utilizând produse
comerciale sau militare aflate în dezvoltare tehnologică, în producţie internă sau
externă sau în înzestrarea forţelor armate.
(2) Testările şi evaluările comparative se desfăşoară cu scopul de a se obţine
datele necesare pentru:
a) analiza comparativă a parametrilor de performanţă tehnică şi
operaţională;
b) stabilirea configuraţiilor produsului care urmează să fie introdus în
înzestrare.
(3) Testările şi evaluările comparative cuprind, atât activităţi de testare şi
evaluare de dezvoltare, cât şi testări şi evaluări operaţionale, astfel:
a) testările şi evaluările de dezvoltare se execută în scopul stabilirii,
definitivării sau verificării parametrilor tehnici de performanţă;
b) testările şi evaluările operaţionale se execută în scopul determinării
nivelului de adaptabilitate a produsului la cerinţele operaţionale.
Art. 53. - (1) Testările şi evaluările pentru determinarea nivelului tehnic –
operaţional al unor produse care urmează să participe la desfăşurarea unor operaţiuni

NESECRET
27 din 106
 NESECRET
multinaţionale, militare sau civile, cuprind, atât activităţi de testare şi evaluare de
dezvoltare, cât şi testări şi evaluări operaţionale.
(2) Testele şi evaluările de dezvoltare se execută în scopul determinării stării
tehnice reale şi a limitărilor produselor respective în mediile operaţionale preconizate.
Aceste teste se execută în condiţii cât mai apropiate de cele existente în teatrul de
operaţii - condiţii geografice, condiţii de climă, condiţii meteo şi condiţii tactic –
operaţionale cât mai reale posibil.
(3) Testele şi evaluările operaţionale se execută în scopul determinării nivelului
de adaptabilitate a produsului la cerinţele operaţionale specifice misiunilor
preconizate şi condiţiilor specifice teatrelor de operaţii.
Art. 54. - (1) În categoria testărilor şi evaluărilor în procesul de mentenanţă a
produselor sunt incluse următoarele activităţi specifice:
a) testări şi evaluări executate atât pentru identificarea unor cauze care au
condus la producerea unor defecte, premise, incidente, accidente sau catastrofe, cât şi
pentru analiza soluţiilor propuse pentru eliminarea acestor cauze;
b) testarea şi evaluarea fiabilităţii produsului;
c) testări şi evaluări necesare pentru fundamentarea unor decizii referitoare
la posibilitatea unor noi dezvoltări tehnologice, prelungirii duratei de
utilizare / funcţionare sau scoaterii produsului din funcţiune, scoaterii din înzestrare,
demilitarizării şi valorificării.
(2) Această categorie cuprinde atât activităţi de testare şi evaluare de
dezvoltare cât şi testări şi evaluări operaţionale.
(3) Testele şi evaluările de dezvoltare se execută în scopul verificării
parametrilor tehnici de performanţă în conformitate cu specificaţiile acestor produse.
(4) Testele şi evaluările operaţionale se execută în scopul determinării nivelului
de adaptabilitate a produsului la cerinţele operaţionale aprobate.
Art. 55. - (1) Testarea şi evaluarea prin trageri reale se execută pentru
produsele care au în configuraţie sisteme de protecţie, precum şi pentru sisteme de
armament, muniţii şi rachete, aflate pe parcursul fazei de dezvoltare tehnologică.

NESECRET
28 din 106
 NESECRET
(2) Testarea şi evaluarea prin trageri reale se execută pentru a determina atât
capacitatea de supravieţuire a unui produs, cât şi gradul de vulnerabilitate, letalitate şi
susceptibilitate al produsului, în condiţii specifice câmpului de luptă modern.
(3) Testarea capacităţii de supravieţuire are ca scop evaluarea capabilităţilor
unui produs şi a echipajului său operaţional, de a executa misiuni într-un mediu
operaţional ostil, evitând sau rezistând la acţiunea ameninţărilor specifice câmpului
de luptă modern, fără a suferi reducerea sau pierderea capacităţii şi caracteristicilor
necesare pentru executarea misiunii planificate. Elementele specifice capacităţii de
supravieţuire a unui produs sunt vulnerabilitatea şi susceptibilitatea.
(4) Testarea vulnerabilităţii şi letalităţii unui produs are drept scop identificarea
deficienţelor semnificative de proiectare, în vederea corectării lor înainte de trecerea
la fabricaţia de serie. Se execută, după caz, pornind de la nivelul de componentă până
la nivelul de sistem, corespunzător arhitecturii de sistem tehnic a unui produs.
(5) Testarea vulnerabilităţii unui produs se execută pentru a determina acele
caracteristici ale produsului a căror degradare, datorată acţiunii unor ameninţări cu
efect sigur, de un anumit nivel, într-un mediu operaţional ostil, specific câmpului de
luptă modern, determină reducerea sau pierderea capabilităţii produsului de a executa
o misiune. Testarea vulnerabilităţii unui produs se adresează atât
echipajului / operatorilor cât şi sistemului echipaj – echipament, pentru tipuri de
ameninţări şi ţinte specifice mediului operaţional.
(6) Testarea letalităţii se execută pentru produse din categoria laserilor, armelor
cu microunde de mare putere, sistemelor de arme, muniţiilor şi rachetelor, cu scopul
evaluării capabilităţilor acestor produse de a cauza daune sau degradări, cu efecte
diferite, la nivelul ţintelor din mediul operaţional ostil, specifice câmpului de luptă
modern.
(7) Testarea susceptibilităţii se execută pentru a determina şi evalua modul în
care un produs cu deficienţe sau degradări funcţionale şi fizice ale configuraţiei sale
de sistem tehnic, poate suporta atacul eficient al unor ameninţări specifice câmpului
de luptă modern.

NESECRET
29 din 106
 NESECRET
SECŢIUNEA a 6-a
Activităţi de testare şi evaluare executate pe parcursul ciclului de viaţă al
produselor

Art. 56. - Activităţile de testare şi evaluare au un rol esenţial în susţinerea

procesului de achiziţie, generând informaţii necesare executării analizelor şi
deciziilor privind selectarea, dezvoltarea, achiziţionarea, utilizarea şi scoaterea din
funcţiune a produselor.
Art. 57. - (1) Pe parcursul determinării nevoilor misiunii, înainte de Punctul de
Decizie 0 – Aprobarea studierii conceptului, prin activităţile de testare şi evaluare se
urmăreşte analizarea soluţiilor nemateriale care sunt în măsură să satisfacă nevoile
misiunii.
(2) În sprijinul acestor analize se execută testări şi evaluări operaţionale ale
alternativelor nemateriale.
Art. 58. - Testarea şi evaluarea în Faza 0 - Studiere şi selectare concept, are
următoarele caracteristici principale:
a) documentele aprobate la Punctul de Decizie 0 – Aprobarea studierii
conceptului, permit trecerea la studierea conceptelor alternative care îndeplinesc
nevoile identificate prin Documentul cu Nevoile Misiunii. În această fază este iniţiată
planificarea activităţilor de testare şi evaluare, prin întocmirea Strategiei de testare şi
evaluare;
b) testarea şi evaluarea are ca scop generarea informaţiilor necesare pentru
sprijinirea selectării alternativei optime a conceptului de produs, a metodelor de
proiectare şi a tehnologiilor corespunzătoare necesare realizării produsului;
c) în mod uzual, în această fază nu se testează variante materiale, fiind
utilizate activităţi de modelare şi simulare. Se execută modele experimentale, dacă
prin aceasta se estimează că în fazele următoare se reduc riscurile şi costurile
programului;
d) testarea şi evaluarea asigură date privind conceptul ales din punct de
vedere al îndeplinirii cerinţelor referitoare la tactică, doctrină, organizare, metode de
instruire, antrenament şi logistică;

NESECRET
30 din 106
 NESECRET
e) prin activităţile de testare şi evaluare se urmăreşte: evaluarea nivelului
de îndeplinire a caracteristicilor operaţionale de către conceptul selectat, identificarea
şi fundamentarea zonelor de risc ridicat, identificarea subsistemelor şi componentelor
critice şi stabilirea considerentelor de siguranţă din punct de vedere al testării şi
evaluării;
f) în această fază, se urmăreşte definirea: condiţiilor reale în care urmează
să funcţioneze produsul, inclusiv din punct de vedere al structurii organizatorice,
cerinţelor de personal şi de instruire al acestuia, ameninţărilor la care este supus
produsul, cerinţelor de mobilitate, transportabilitate şi de instalare, condiţiilor
climatice extreme de operare şi mentenanţă şi condiţiilor de mediu electromagnetic
de operare şi mentenanţă. Tot în această fază se face o evaluare a bazei materiale
necesară desfăşurării activităţilor de testare şi evaluare;
g) principalele tipuri de testări care se execută în această fază sunt: testarea
şi evaluarea în sprijinul cercetării ştiinţifice, testarea şi evaluarea fezabilităţii tehnice
şi evaluările operaţionale.
Art. 59. - Testarea şi evaluarea în Faza 1 - Definirea proiectului / programului,
are următoarele caracteristici principale:
a) în Punctul de Decizie 1 – Aprobarea iniţierii programului, se aprobă noul
program de achiziţii, autorizându-se intrarea în Faza 1 – Definirea programului /
proiectului;
b) se realizează fizic prototipul de cercetare, se execută testarea acestuia şi
evaluarea operaţională iniţială a componentelor şi subsistemelor critice;
c) testarea şi evaluarea de dezvoltare urmăreşte identificarea şi reducerea
riscurilor proiectării şi indică gradul în care tehnologiile noi sau în curs de aplicare
reprezintă un risc pentru program;
d) testarea şi evaluarea operaţională urmăreşte stabilirea modului în care
proiectarea răspunde cerinţelor operaţionale impuse. Se recomandă folosirea cu
prioritate a modelărilor şi simulărilor;
e) în planificarea şi executarea activităţilor de testare şi evaluare se au în
vedere atât aspecte legate de doctrină, instruire, organizare, cerinţe materiale şi
logistice, cât şi de necesitatea generării de date pe baza cărora să se valideze
NESECRET
31 din 106
 NESECRET
performanţele propuse şi valorile prag corespunzătoare ale parametrilor tehnici
decisivi;
f) principalele tipuri de testări şi evaluări care se execută în această fază
sunt: testarea şi evaluarea în sprijinul cercetării ştiinţifice, testarea şi evaluarea
fezabilităţii tehnice, testarea şi evaluarea pentru software, demonstraţiile logistice şi
evaluările operaţionale.
Art. 60. - Testarea şi evaluarea în Faza 2 - Dezvoltarea tehnologică, are
următoarele caracteristici principale:
a) obiectivul cheie al Fazei 2 - Dezvoltare tehnologică este de a translata
proiectarea realizată în Faza 1 – Definirea proiectului / programului, într-o proiectare
stabilă, realizabilă în practică, în condiţii optime de costuri financiare;
b) în această fază, se asigură documentaţia tehnologică, integrarea, testarea
şi evaluarea produsului, urmărindu-se ca proiectarea să fie stabilă, să fie îndeplinite
cerinţele specificaţiilor, produsul să fie operaţional în condiţii reale de funcţionare, în
vederea adoptării deciziei de trecere la producţia de serie;
c) testarea şi evaluarea se execută utilizând prototipul industrial sau un
eşantion reprezentativ al producţiei;
d) testarea şi evaluarea de dezvoltare identifică problemele de proiectare,
stabileşte dacă rezolvarea acestora este stăpânită şi stabileşte gradul în care pregătirea
de fabricaţie este completă. Parcurgerea testării şi evaluării de dezvoltare în această
fază reduce riscurile proiectării, asigură analiza parametrilor tehnici decisivi,
stabileşte gradul de conformitate cu prevederile contractuale şi validează
specificaţiile generale şi detaliate, standardele şi desenele folosite în producţie;
e) testarea şi evaluarea operaţională determină gradul în care produsul este
eficace din punct de vedere operaţional;
f) proiectarea produsului este suficient de matură pentru a da siguranţă că
produsul testat este reprezentativ pentru producţie, rezultatele şi concluziile testării
fiind valabile pentru producţia de serie;
g) dacă în Punctul de Decizie - 2 s-a luat decizia realizării producţiei iniţiale
de serie mică, atunci produsele se livrează în cadrul Fazei 2 şi se folosesc pentru
testarea şi evaluarea operaţională iniţială;
NESECRET
32 din 106
 NESECRET
h) principalele tipuri de testări şi evaluări care se execută în această fază
sunt următoarele: testarea şi evaluarea de dezvoltare a prototipului industrial, testarea
şi evaluarea de dezvoltare pentru evaluarea interoperabilităţii C4I2SR, testarea şi
evaluarea pentru software, testarea şi evaluarea pentru calificare software, testarea şi
evaluarea de dezvoltare a producţiei iniţiale de serie mică, testarea şi evaluarea
operaţională iniţială, testarea şi evaluarea prin trageri reale.
Art. 61. - Testarea şi evaluarea în Faza 3 - Producţie şi instalare, şi Faza 4 -
Operare şi suport are următoarele caracteristici principale:
a) o hotărâre favorabilă în Punctul de Decizie 3 – Aprobarea producţiei, se
concretizează în trecerea la producţia de serie, instalarea la trupe şi asigurarea
logistică a produsului, autorizând trecerea la Faza 3. Obiectivul cheie al Fazei 3
constă în asigurarea capabilităţilor operaţionale ale produsului, în vederea satisfacerii
nevoilor misiunii;
b) dacă în urma testării şi evaluării executate în Faza 3 rezultă necesitatea
aplicării unor modificări majore, hotărârea de aplicare a acestor modificări, asupra
produsului, se ia în Punctul de Decizie 4 – Aprobarea modificărilor, autoritatea de
decizie din acest punct de decizie stabilind faza de la care se reia procesul de
management al achiziţiei. În caz contrar, trecerea din Faza 3 în Faza 4 se realizează,
fără a fi necesar un punct de decizie intermediar;
c) activităţile de testare şi evaluare urmăresc confirmarea şi monitorizarea
performanţelor şi calităţii, precum şi verificarea modului de corectare a deficienţelor;
d) în cadrul Fazei 3, testarea şi evaluarea de dezvoltare urmăreşte
verificarea îndeplinirii cerinţelor din specificaţiile tehnice şi din documentele
contractuale, determină corectitudinea şi oportunitatea acţiunilor corective, validează
procesele şi procedurile utilizate în fabricaţie de către producător;
e) în cadrul Fazei 4, testarea şi evaluarea de dezvoltare urmăreşte stabilirea
capacităţii produsului de a-şi păstra parametrii tehnici în operare, depozitare şi după
ce a fost supus activităţilor de întreţinere, reparaţii, revizii şi modificări;
f) pe parcursul Fazei 4 testarea şi evaluarea de dezvoltare se execută în
vederea stabilirii capacităţii produsului de a-şi păstra parametrii tehnici în operare,
depozitare şi după ce a fost supus activităţilor de întreţinere, reparaţii, revizii şi
NESECRET
33 din 106
 NESECRET
modificări. De asemenea, se urmăresc evaluarea procedurilor de mentenanţă,
stabilirea stării tehnice reale, îmbunătăţirea procedurilor de asigurare logistică,
precum şi evaluarea soluţiilor de scoatere din exploatare, scoatere din funcţiune,
demilitarizare şi revalorificare;
g) testarea şi evaluarea operaţională desfăşurată în Faza 3 şi Faza 4
urmăreşte stabilirea faptului că procesul de producţie nu a introdus influenţe negative
asupra caracteristicilor operaţionale, validează performanţele obţinute în urma
îmbunătăţirilor, evidenţiază modul de corectare a deficienţelor identificate pe
parcursul testărilor anterioare;
h) principalele tipuri de testări care se execută în Fazele 3 şi 4 sunt
următoarele: testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru controlul produsului, testarea
şi evaluarea operaţională de urmărire / finală şi testările şi evaluările în procesul de
mentenanţă.

SECŢIUNEA a 7–a
Documentele activităţilor de testare şi evaluare

Art. 62. - (1) Documentele elaborate în cadrul procesului de testare şi evaluare

sunt specifice fiecărui stadiu al produsului pe parcursul ciclului său de viaţă, fiind
elaborate în concordanţă cu obiectivele specifice şi globale ale procesului de testare şi
evaluare.
(2) Documentele elaborate în cadrul procesului de testare şi evaluare se împart
în următoarele categorii:
a) documente de planificare;
b) documente de raportare.
(3) Competenţele privind elaborarea, avizarea şi aprobarea acestor documente
sunt prezentate în anexa nr. 10.
(4) Formatul documentelor elaborate în cadrul procesului de testare şi evaluare,
se stabileşte prin proceduri şi instrucţiuni de lucru, de către organismele militare cu
competenţe în domeniu.
NESECRET
34 din 106
 NESECRET
Art. 63. - Documentele de planificare a procesului de testare şi evaluare sunt
următoarele:
a) Strategia de testare şi evaluare;
b) Planurile activităţilor programelor de achiziţie şi ale programelor şi
proiectelor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;
c) Planul principal de testare şi evaluare;
d) Planul de testare şi evaluare de dezvoltare;
e) Planul de testare şi evaluare operaţională;
f) Planul de testare şi evaluare prin trageri reale.
Art. 64. - Documentele de raportare a rezultatelor activităţilor procesului de
testare şi evaluare sunt următoarele:
a) Raportul de testare şi evaluare de dezvoltare;
b) Raportul de testare şi evaluare operaţională;
c) Raportul de testare şi evaluare prin trageri reale.
Art. 65. (1) Strategia de testare şi evaluare este un document de planificare
strategică a procesului de testare şi evaluare şi se constituie în parte componentă a
Strategiei de achiziţie.
(2) Strategia de testare şi evaluare este elaborată pe parcursul fazei de studiere
şi selectare a conceptului, în următoarele scopuri:
a) stabilirea politicilor şi strategiilor de planificare a procesului de testare şi
evaluare;
b) stabilirea tipului şi nivelului interacţiunilor procesului de testare şi
evaluare cu procesele concurente, pe parcursul ciclului de viaţă;
c) identificarea domeniilor, categoriilor şi tipurilor de activităţi de testare şi
evaluare;
d) identificarea nevoilor majore de resurse materiale, umane şi financiare
necesare procesului de testare şi evaluare;
e) alocarea principalelor responsabilităţilor organizaţiilor din procesul de
testare şi evaluare.
(3) Strategia de testare şi evaluare conţine:
a) scopul şi obiectivele procesului de testare şi evaluare;
NESECRET
35 din 106
 NESECRET
b) politicile şi strategiile de planificare a procesului de testare şi evaluare a
produsului, în funcţie de scopul şi obiectivele stabilite;
c) domeniile, categoriile şi tipurile de activităţi care se execută în cadrul
procesului de testare şi evaluare, în raport cu necesitatea acestora;
d) tipul şi cantitatea produselor care se supun activităţilor procesului de
testare şi evaluare;
e) armonizarea planificării perioadelor de executare a activităţilor procesului
de testare şi evaluare cu planificarea activităţilor contractuale;
f) nevoile de resurse materiale, resurse umane şi resurse financiare necesare
procesului de testare şi evaluare sintetizate în conformitate cu cerinţele sistemului de
Planificare, Programare, Bugetare şi Evaluare;
g) alocarea responsabilităţilor organizaţiilor implicate în procesul de testare
şi evaluare;
h) niveluri de confidenţialitate şi condiţii de acces la informaţii.
(4) Strategia de testare şi evaluare se elaborează în baza următoarelor
documente de referinţă:
a) Baza programului de achiziţie;
b) Planul activităţilor.
(5) Pentru o armonizare mai eficientă a legislaţiei civile în domeniul
achiziţiilor publice cu prevederile standardelor militare tehnice în vigoare, prin
specificaţii tehnice ale unui produs militar sau comercial, se înţeleg:
a) Fişa de produs - pentru produsele comerciale;
b) Specificaţiile elaborate conform SMT 40532–99 „Întocmirea şi utilizarea
specificaţiilor. Cerinţe generale” – Pentru produsele militare şi pentru produse
comerciale de complexitate ridicată;
(6) Elaborarea, avizarea şi aprobarea specificaţiilor tehnice sunt prezentate în
anexa nr. 11.
Art. 66. - (1) Planul principal de testare şi evaluare este un document de
planificare a activităţilor procesului de testare şi evaluare pe parcursul ciclului de
viaţă a produsului.

NESECRET
36 din 106
 NESECRET
(2) Elaborarea Planului principal de testare şi evaluare este obligatorie pentru
următoarele programe:
a) toate programele de achiziţie care presupun activităţi de dezvoltare
tehnologică;
b) pentru alte programe de achiziţie a produselor care sunt desemnate a fi
supravegheate de către directorul cu testarea şi evaluarea de dezvoltare şi directorii
pentru testarea şi evaluare operaţională.
(3) Planul principal de testare şi evaluare se elaborează pe timpul Fazei 0 -
Studiere şi selectare concept şi se supune actualizărilor ori de câte ori este nevoie pe
ciclul de viaţă al sistemului;
(4) Planul principal de testare şi evaluare:
a) detaliază strategiile de planificare, finanţare şi executare a activităţilor
procesului de testare şi evaluare;
b) stabileşte diagrama planului de testare şi evaluare;
c) descrie tipurile de testări şi evaluări necesar a fie executate;
d) stabileşte responsabilităţile privind activităţile procesului de testare şi
evaluare;
e) stabileşte resursele necesare desfăşurării activităţilor de testare şi
evaluare;
f) stabileşte principiile de evaluare a rezultatelor obţinute pe timpul
testărilor;
g) constituie cadrul de elaborare a planului de testare şi evaluare de
dezvoltare şi planului de testare şi evaluare operaţională.
Art. 67. - (1) Planul de testare şi evaluare de dezvoltare fundamentează
strategiile de planificare, execuţie şi evaluare a activităţilor de testare şi evaluare de
dezvoltare.
(2) Pe parcursul ciclului de viaţă a produsului, se elaborează planuri de testare
şi evaluare de dezvoltare specifice fazei din ciclul de viaţă.
(3) Planul de testare şi evaluare de dezvoltare descrie testările necesare, modul
de organizare al acestora, stabileşte cine coordonează testarea, cine execută testările,
modul de alocare a resurselor necesare şi cum se realizează evaluarea.
NESECRET
37 din 106
 NESECRET
(4) Planul de testare şi evaluare de dezvoltare conţine:
a) o descriere clară şi concisă a produsului, cu evidenţierea interfeţelor fizice
şi funcţionale, interne sau externe şi a aspectelor de ergonomie şi fiabilitate;
b) parametrii tehnici decisivi cu valori prag şi obiectiv stabilite pentru stadiul
în care se găseşte produsul;
c) diagrama procesului de testare şi evaluare integrat cu procesele de analize
şi audituri tehnice;
d) programul de testare şi evaluare de dezvoltare cu responsabilităţi, resurse
materiale şi de timp necesare;
e) proceduri de testare şi metodologii de evaluare a rezultatelor testării;
f) un capitol referitor la managementul programului de testare şi evaluare
de dezvoltare.
Art. 68. - (1) Planul de testare şi evaluare operaţională fundamentează
strategiile de planificare, execuţie şi evaluare a activităţilor de testare şi evaluare
operaţională.
(2) Pe parcursul ciclului de viaţă a produsului, se vor elabora planuri de testare
şi evaluare operaţională specifice fiecărei faze în care sunt prevăzute astfel de
activităţi.
(3) Planul de testare şi evaluare operaţională descrie evenimentele şi scenariile
de testare, stabileşte responsabilităţile şi descrie metodologiile de testare şi evaluare
care răspund obiectivelor de testare şi evaluare operaţională aprobate. Planul de
testare şi evaluare operaţională are în vedere capabilităţile produsului care decurg din
nevoile misiunii şi cerinţele operaţionale aprobate.
(4) Planul de testare şi evaluare operaţională conţine:
a) o descriere clară şi concisă a produsului, cu evidenţierea aspectelor de
ergonomie, operare, supravieţuire şi siguranţă;
b) diagrama procesului de testare şi evaluare integrat, după caz, cu procesele
de analize şi audituri tehnice;
c) programul de testare şi evaluare operaţională cu responsabilităţi, resurse
materiale şi de timp necesare;

NESECRET
38 din 106
 NESECRET
d) proceduri de testare în conformitate cu strategiile, tacticile, procedurile de
operare şi antrenament şi metodologii de evaluare a rezultatelor testării;
e) un capitol referitor la managementul programului de testare şi evaluare
operaţională.
Art. 69. (1) Planul de testare şi evaluare prin trageri reale are ca obiective
principale determinarea:
a) datelor referitoare la capacitatea de supravieţuire, vulnerabilitatea,
letalitatea, şi susceptibilitatea unui produs testat în condiţii specifice câmpului de
luptă modern;
b) măsurilor de siguranţă care trebuiesc respectate pentru utilizarea acestui
produs.
Aceste date se determină pe timpul dezvoltării tehnologice a unui produs,
anterior trecerii la producţia de serie.
(2) Planul de testare şi evaluare prin trageri reale conţine:
a) descrierea clară şi concisă a produsului testat, precizând inclusiv
date referitoare la conceptul tehnic, tactic şi operaţional al acestui produs;
b) descrierea ameninţărilor şi ţintelor cu care produsul testat se poate
confrunta în cadrul scenariilor operaţionale, principalele caracteristici tehnice şi
operaţionale, precum şi evaluarea nivelului în care ameninţările pot afecta
vulnerabilitatea şi letalitatea produsului testat;
c) descrierea armelor şi ţintelor cu care produsul testat poate
interacţiona în scenariile operaţionale, precum şi principalele caracteristici tehnice şi
operaţionale ale acestora;
d) diagrama procesului de testare şi evaluare integrat, după caz, cu
procesele de analize şi audituri tehnice;
e) programul de testare şi evaluare prin trageri reale, precizând
responsabilităţi, măsuri de siguranţă, resurse materiale şi de timp necesare;
f) procedurile de testare şi evaluare prin trageri reale;
g) un capitol referitor la managementul programului de testare şi
evaluare operaţională.

NESECRET
39 din 106
 NESECRET
Art. 70. - (1) Raportul de testare şi evaluare de dezvoltare este un document
care conţine rezultatele testării de dezvoltare şi evaluarea acestora pentru un produs
aflat într-un anumit stadiu pe parcursul fazelor ciclului de viaţă.
(2) Raportul de testare şi evaluare de dezvoltare fundamentează procesul
decizional privind evoluţia produsului pe parcursul ciclului de viaţă şi furnizează
rezultatele testării, concluziile evaluării rezultatelor testării, cu descrierea sumară a
tehnicilor de testare şi evaluare aplicate.
(3) Pe baza rezultatelor obţinute în urma executării activităţilor de testare, în
raportul de testare şi evaluare de dezvoltare se formulează concluzii referitoare la
conformitatea produsului cu caracteristicile tehnico - tactici de performanţă, având în
vedere limitările şi constrângerile în operare, în funcţie de stadiul produsului pe
parcursul ciclului de viaţă şi siguranţa în operare.
(4) Raportul de testare şi evaluare de dezvoltare conţine:
a) descrierea condiţiilor de execuţie şi detalierea datelor privind rezultatele
testărilor;
b) obiectivele testelor neplanificate în planul de testare şi evaluare de
dezvoltare se detaliază obiectivele, modul de executare a acestora şi resursele
utilizate;
c) rezultatele evaluărilor şi concluziile cerute de tipul procesului de testare şi
evaluare de dezvoltare executat.
Art. 71. - (1) Raportul de testare şi evaluare operaţională este un document care
furnizează rezultatele activităţilor de testare şi evaluare operaţională.
(2) Pe baza rezultatelor obţinute în urma executării activităţilor de testare, în
raportul de testare şi evaluare operaţională se formulează concluzii referitoare la
nivelul de îndeplinire a cerinţelor operaţionale, nivelul de interoperabilitate şi
compatibilitate în conformitate cu documentele cu cerinţele aprobate.
(3) Raportul de testare şi evaluare operaţională fundamentează procesul
decizional privind certificarea nevoilor de modernizare a produsului pe parcursul
instalării, operării şi suportului, în funcţie de stadiul produsului pe parcursul ciclului
de viaţă.
(4) Raportul de testare şi evaluare operaţională conţine:
NESECRET
40 din 106
 NESECRET
a) descrierea detaliată a condiţiilor de testare şi rezultatelor obţinute;
b) modul de evaluare a nivelului în care sunt îndeplinite obiectivele testării şi
evaluării operaţionale aprobate pentru tipul de testări şi evaluări operaţionale
executat, în conformitate cu cerinţele din planurile de testare şi evaluare operaţionale
aprobate;
c) rezultatele evaluărilor şi concluziile cerute de tipul procesului de testare şi
evaluare operaţională executat.
Art. 72. – (1) Raportul de testare şi evaluare prin trageri reale este un document
care conţine rezultatele testelor prin trageri reale, evaluarea acestor rezultate şi
concluziile necesare pentru fundamentarea, după caz, atât a procesului decizional de
trecere la producţia de serie cât şi raportului independent privind testul prin trageri
reale elaborat de directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul Major
General.
(2) Raportul de testare şi evaluare prin trageri reale trebuie să conţină:
a) descrierea detaliată a condiţiilor de testare, ameninţărilor şi ţintelor;
b) rezultatele şi concluziile activităţilor de modelare şi simulare executate,
după caz;
c) prezentarea nivelului arhitecturii de sistem tehnic, la care au fost
executate, după caz, activităţile de testare şi evaluare prin trageri reale;
d) rezultatele testelor, evaluarea acestor rezultate precum şi concluziile
referitoare la vulnerabilitatea, letalitatea, susceptibilitatea, capacitatea de
supravieţuire şi măsurile de siguranţă care trebuiesc respectate pentru produsul testat;
e) documentul de aprobare, după caz, a renunţării la testarea capacităţii de
supravieţuire reală a produsului.

SECŢIUNEA a 8-a
Execuţia activităţilor procesului de testare şi evaluare

Art. 73. - Execuţia activităţilor procesului de testare şi evaluare reprezintă

totalitatea activităţilor desfăşurate în vederea:
NESECRET
41 din 106
 NESECRET
a) sintetizării nevoilor de evaluare a produsului, necesarului de resurse şi de
metodologii în documentele de planificare;
b) realizării tuturor încercărilor fizice, modelărilor, simulărilor şi testărilor,
pe timpul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice, achiziţiei, operării, modificării
sau modernizării, prelungirii duratei de utilizare şi scoaterii din funcţiune a
produsului;
c) detalierii modalităţilor de desfăşurare a testărilor şi analizelor rezultatelor
acestora în documentele de raportare;
d) generării şi gestionării rezultatelor testărilor în baze de date destinate
furnizării operative şi cu acurateţe a informaţiilor către autorităţile de decizie şi
reducerii costurilor implicate.
Art. 74. - (1) Execuţia activităţilor procesului de testare şi evaluare se
realizează de organismele militare specializate, care au responsabilitatea planificării,
coordonării execuţiei şi raportării rezultatelor, conform prevederilor strategiei de
achiziţie şi planului principal de testare şi evaluare în mod obiectiv şi unitar.
(2) Organismele prevăzute la alin. (1) au responsabilitatea gestionării datelor
referitoare la resursele de testare şi infrastructura de testare utilizate în Armata
României. În acest scop, aceste organisme elaborează şi gestionează „ Lista
facilităţilor de testare ”.
Art. 75. - Resursele necesare executării activităţilor procesului de testare şi
evaluare constau în resurse umane, materiale şi financiare.
Art. 76. - Resursele umane sunt constituite din personal pentru coordonare,
execuţie, analiză şi gestionare a datelor furnizate de procesul de testare şi evaluare.
Aceste categorii de personal sunt asigurate de organismele implicate în procesul de
testare şi evaluare.
Art. 77. - (1) Resursele materiale reprezintă un set de elemente necesare pentru
execuţia procesului de testare şi evaluare, pentru care se cunosc performanţele şi
disponibilitatea pentru utilizare.
(2) Resursele materiale includ echipamente şi instrumente de măsurare,
echipamente de diagnosticare, scule şi accesorii, piese de schimb, echipamente de
analiză şi procesare a datelor de testare. De asemenea, se constituie în resurse
NESECRET
42 din 106
 NESECRET
materiale existente: manualele de utilizare, manualele de mentenanţă, procedurile şi
instrucţiunile de lucru elaborate şi aprobate de autorităţile competente.
(3) O categorie distinctă de resurse materiale sunt resursele de antrenament.
Acestea constau în materiale pentru susţinerea activităţilor de antrenament în vederea
execuţiei testării şi operării sistemului şi includ proceduri pentru operarea şi suportul
sistemului, simulatoare de antrenament, ţinte de ameninţare, proceduri de
antrenament şi de evaluare a nivelului de calificare a personalului.
Art. 78. - (1) Resursele financiare necesare pentru desfăşurarea activităţilor
procesului de testare şi evaluare sunt estimate în vederea aprobării la Punctul de
Decizie 1 - Aprobarea iniţierii programului şi se actualizează pe parcursul
desfăşurării procesului de testare şi evaluare, recorelările fiind supuse procesului de
aprobare la fiecare Punct de Decizie.
(2) Resursele financiare se planifică în conformitate cu procesul de
management al resurselor de apărare aplicat în Armata României, iar alocarea acestor
resurse financiare se aprobă prin următoarele documente:
a) Baza programului de achiziţie, pentru activităţile de testare şi evaluare
desfăşurate în cadrul programelor de achiziţie;
b) planurile sectoriale anuale, de cercetare – dezvoltare ale Ministerului
Apărării Naţionale, pentru activităţile de testare şi evaluare desfăşurate în cadrul
proiectelor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;
c) documente contractuale, pentru activităţile de testare şi evaluare a
produselor comerciale;
d) programele majore ale Ministerului Apărării Naţionale pentru testările şi
evaluările operaţionale şi specializate, care nu sunt incluse la literele a), b) şi c).
Art. 79. - Infrastructura de testare cuprinde laboratoare, poligoane, hangare şi
alte locaţii, din compunerea Ministerului Apărării Naţionale sau care prezintă interes
pentru această instituţie militară, necesare executării testării.
Art. 80. - (1) Facilităţile de testare sunt constituite din infrastructura de testare,
cu resursele materiale şi resursele umane asociate acestor facilităţi de testare.
(2) Lista facilităţilor de testare este un document care se constituie într-un
instrument necesar executării activităţilor procesului de testare şi evaluare şi are rolul
NESECRET
43 din 106
 NESECRET
de a asigura date obiective referitoare la numărul, capabilităţile şi starea facilităţilor
de testare.
(3) Facilităţile de testare se grupează pe următoarele niveluri:
a) Nivelul 1: facilităţi de testare din structura Ministerului Apărării
Naţionale - poligoane, laboratoare etc.;
b) Nivelul 2: facilităţi de testare naţionale din afara Ministerului Apărării
Naţionale - poligoane, laboratoare, institute etc.;
c) Nivelul 3: facilităţi de testare din afara ţării, necesare sau obligatorii
pentru certificări NATO sau UE.
(4) Prioritatea planificării utilizării facilităţilor de testare este în ordinea
nivelurilor de clasificare, începând de la nivelul 1, funcţie de resursele disponibile şi
strategiile de testare adoptate.

SECŢIUNEA a 9-a
Responsabilităţi privind testarea şi evaluarea

Art. 81. - În procesul de testare şi evaluare a produselor militare şi comerciale,

responsabilităţile privind aceste activităţi se exercită pe următoarele niveluri:
a) Nivelul 1 – De conducere;
b) Nivelul 2 – De execuţie.
Art. 82. - Responsabilităţile corespunzătoare nivelului 1 intră în competenţa
următoarelor funcţii:
a) directorului pentru testarea şi evaluare de dezvoltare.
b) directorului pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul Major
General.
Art. 83. - (1) Responsabilităţile funcţiei de director cu testarea şi evaluarea de
dezvoltare sunt îndeplinite de locţiitorul şefului Departamentului pentru Armamente.
(2) Directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare îşi poate delega
responsabilităţile care îi revin în domeniul testării şi evaluării de dezvoltare, pentru
anumite produse, şefului Direcţiei Cercetare Dezvoltare.
NESECRET
44 din 106
 NESECRET
(3) Directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare îşi exercită
atribuţiunile funcţionale prin intermediul Serviciului Testare, Evaluare şi Proprietate
Intelectuală din cadrul Direcţiei Cercetare Dezvoltare.
Art. 84. - (1) Responsabilităţile funcţiei de director pentru testarea şi evaluarea
operaţională din Statul Major General sunt îndeplinite de locţiitorul şefului Statului
Major General.
(2) Directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul Major
General îşi exercită atribuţiunile prin intermediul:
a) Direcţiei Operaţii;
b) Direcţiei Logistice;
c) Direcţiei Doctrină şi Instrucţie.
d) directorilor pentru testarea şi evaluarea operaţională de la categoriile de
forţe ale armatei şi din structurile centrale ale Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 85. La categoriile de forţe ale armatei, Comandamentului Logistic Întrunit,
Comandamentului Transmisiunilor şi celelalte structuri centrale, responsabilităţile
funcţiilor de director pentru testarea şi evaluarea operaţională sunt îndeplinite de
locţiitorii şefilor acestor structuri.
Art. 86. Responsabilităţile corespunzătoare nivelului 2 intră în competenţa
următoarelor organisme militare specializate:
a) organismelor militare specializate în domeniul testării şi evaluării de
dezvoltare din subordinea Departamentului pentru Armamente, respectiv Agenţia de
Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare şi Academia Tehnică Militară;
b) organismelor militare specializate, din cadrul categoriilor de forţe ale
armatei, Comandamentului Logistic Întrunit, Comandamentului Transmisiunilor şi
celorlalte structuri centrale, desemnate pentru execuţia testării şi evaluării
operaţionale.
Art. 87. (1) Directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare îndeplineşte,
în principal, următoarele atribuţii:
a) Stabileşte şi monitorizează politica de testare şi evaluare de dezvoltare în
Armata României.

NESECRET
45 din 106
 NESECRET
b) Coordonează procesul de testare şi evaluare de dezvoltare a produselor,
desfăşurat pe parcursul ciclului de viaţă.
c) Coordonează eforturile de dezvoltare a facilităţilor de testare pentru
desfăşurarea activităţilor de testare şi evaluare de dezvoltare.
d) Coordonează planificarea şi executarea activităţilor de testare şi evaluare
comparativă a produselor;
e) Raportează, după caz, secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru
Armamente şi ministrului apărării naţionale, despre necesitatea executării unor testări
şi evaluări comparative cu produse străine, precum şi resursele financiare şi materiale
necesare pentru desfăşurării acestor activităţi. Acest raport este promovat cu cel puţin
30 zile înainte de începerea executării activităţilor de testare şi evaluare comparativă.
f) Pune la dispoziţia Directorului pentru testarea şi evaluarea operaţională
din Statul Major General, datele referitoare la proiecte / programe de cooperare în
domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice, care necesită executarea unor
testări şi evaluări operaţionale precum şi unor testări şi evaluări prin trageri reale.
Informările sunt întocmite cel mai târziu până la sfârşitul anului în curs, referitor la
proiectele / programele de cooperare care se vor derula în anul următor, dar nu mai
târziu de finalizarea proiectului de buget necesar Ministerului Apărării Naţionale
pentru anul fiscal următor. Aceste informări vor nominaliza proiectele / programele,
precizând obiectivul, scopurile stabilite, planul activităţilor şi estimarea resurselor
necesare.
(2) Directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare avizează:
a) Strategia de testare şi evaluare;
b) Planul de testare şi evaluare prin trageri reale;
c) Raportul de testare şi evaluare prin trageri reale;
d) Cererea de renunţare la demonstrarea capacităţii de supravieţuire reală,
precum şi la testarea şi evaluarea letalităţii unui produs. Această cerere de renunţare,
poate fi întocmită numai dacă sunt concludente şi edificatoare rezultatele
activităţilor de modelare şi simulare executate pentru a demonstra capacitatea de
supravieţuire reală şi letalitatea unui produs, precum şi rezultatele activităţilor de
testare şi evaluare a capacităţii de supravieţuire reale şi letalităţii elementelor de
NESECRET
46 din 106
 NESECRET
configuraţie din arhitectura de sistem a acestui produs. Cererea este elaborată de
directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională de la categoria de forţă armată
care va avea în înzestrare produsul testat, este avizată de directorul pentru testarea şi
evaluarea de dezvoltare şi directorul pentru testare şi evaluare operaţională din
Statul Major General, şi este aprobată de ministrul apărării naţionale sau de
secretarul de stat şi şef al Departamentului pentru Armamente, în baza împuternicirii
ministrului apărării naţionale.
(3) Directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare aprobă:
a) Planul principal de testare şi evaluare;
b) Planul de testare şi evaluare de dezvoltare;
c) Planul de testare şi evaluare comparativă;
d) Raportul de testare şi evaluare de dezvoltare;
e) Raportul de certificare a produsului pentru trecerea la testarea şi
evaluarea operaţională;
f) Lista anuală a produselor care se află în urmărirea directorului pentru
testarea şi evaluarea de dezvoltare.
Art. 88. - (1) Directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul
Major General îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:
a) Stabileşte şi monitorizează politica de testare şi evaluare operaţională în
Armata României.
b) Coordonează, în domeniul testării şi evaluării operaţionale, cooperarea
între directorii pentru testarea şi evaluarea operaţională de la categoriile de forţe ale
armatei şi din structurile centrale.
(2) Directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul Major
General elaborează:
a) Raportul independent privind testarea şi evaluarea prin trageri reale.
Raportul este elaborat în termen de 45 de zile începând din data primirii raportului
organismului militar care a avut ca sarcină executarea testării şi evaluării prin trageri
reale. Raportul independent privind testarea şi evaluarea prin trageri reale este
promovat pentru aprobarea ministrului apărării naţionale înainte de adoptarea deciziei
de trecere de la producţia iniţială de serie mică la producţia de serie.
NESECRET
47 din 106
 NESECRET
b) Raportul privind depăşirea subfazei de realizare a producţiei iniţială de
serie mică şi propunerea privind trecerea la producţia de serie, înaintat ministrului
apărării naţionale, în termen de 60 de zile de la execuţia testării şi evaluării
operaţionale.
c) Raportul anual de activitate, privind testarea şi evaluarea operaţională.
Raportul este înaintat ministrului apărării naţionale, cel mai târziu până la finalizarea
anului în curs, referitor la activităţile executate în acest an, dar nu mai târziu de
finalizarea proiectului de buget necesar Ministerului Apărării Naţionale pentru anul
fiscal următor.
(3) Directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul Major
General avizează:
a) Strategia de testare şi evaluare;
b) Raportul de testare şi evaluare pentru informare şi documentare;
c) Cereri de renunţare la demonstrarea capacităţii de supravieţuire reală şi
la testarea şi evaluarea letalităţii unui produs care parcurge activităţile unui plan de
testare şi evaluare prin trageri reale.
(4) Directorul pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul Major
General aprobă:
a) Lista anuală a produselor aflate în urmărirea directorului pentru testarea
şi evaluare operaţională;
b) Planul principal de testare şi evaluare şi raportul de testare şi evaluare
operaţională pentru produsele cuprinse în Lista anuală a produselor aflate în
urmărirea directorului pentru testarea şi evaluare operaţională;
c) Planul şi raportul de testare şi evaluare prin trageri reale.
Art. 89. - (1) Responsabilităţile directorilor pentru testarea şi evaluarea
operaţională de la categoriile de forţe ale armatei sunt definite în următoarele
documente:
a) Instrucţiuni privind organizarea şi funcţionarea Consiliului de
Supraveghere a Cerinţelor;
b) Instrucţiuni privind managementul achiziţiilor pentru apărare.

NESECRET
48 din 106
 NESECRET
(2) Directorii pentru testarea şi evaluarea operaţională de la categoriile de forţe
ale armatei aprobă următoarele documente:
a) Planul de testare şi evaluare operaţională;
b) Raportul de testare şi evaluare operaţională.
(3) Directorii pentru testarea şi evaluarea operaţională de la categoriile de forţe
ale armatei elaborează, după caz, cereri de renunţare la demonstrarea capacităţii de
supravieţuire reală şi la testarea şi evaluarea letalităţii unui produs care parcurge
activităţile unui plan de testare şi evaluare prin trageri reale.
(5) Directorii pentru testarea şi evaluarea operaţională din Comandamentul
Logistic Întrunit, Comandamentul Transmisiunilor şi din celelalte structuri centrale
au aceleaşi atribuţiuni ca şi directorii pentru testare şi evaluare operaţională de la
categoriile de forţe ale armatei.
Art. 90. - (1) Responsabilităţile şefului Direcţiei Cercetare Dezvoltare din
Departamentul pentru Armamente, în domeniul testării şi evaluării produselor, sunt
următoarele:
a) coordonează procesele de cercetare - dezvoltare, testare şi evaluare de
dezvoltare, analize şi audituri tehnice pentru toate produsele militare şi comerciale;
b) stabileşte şi deleagă responsabilităţile privind organizarea şi executarea
procesului de testare şi evaluare de dezvoltare şi procesului de omologare pentru
produsele militare şi comerciale;
c) aprobă documentele de planificare şi executare a activităţilor de testare
şi evaluare de dezvoltare şi a activităţilor de omologare pentru produsele militare şi
comerciale care nu sunt incluse în Lista anuală a produselor care se află în urmărirea
directorului pentru testarea şi evaluare de dezvoltare;
d) avizează Lista anuală a produselor care se află în urmărirea directorului
pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare.
(2) Şeful Direcţiei Cercetare Dezvoltare îndeplineşte responsabilităţile
directorului pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare pentru produsele militare şi
comerciale care nu sunt incluse în Lista anuală a produselor care se află în urmărirea
directorului pentru testarea şi evaluare de dezvoltare.

NESECRET
49 din 106
 NESECRET
Art. 91. - (1) Responsabilităţile şefului Serviciului Testare, Evaluare şi
Proprietate Intelectuală, în domeniul testării şi evaluării produselor, sunt următoarele:
a) elaborează Strategia de testare şi evaluare;
b) elaborează Lista anuală a produselor care se află în urmărirea directorului
pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare;
c) coordonează planificarea şi executarea activităţilor de testare şi evaluare
de dezvoltare, urmărind reducerea consumurilor de resurse prin utilizarea combinată
a facilităţilor de testare şi evaluare pentru diverse programe aflate în desfăşurare;
d) armonizează activităţile procesului de testare şi evaluare şi ale procesului
de omologare, cu activităţile procesului de management al achiziţiilor pentru apărare;
e) urmăreşte stadiul de realizare a activităţilor de testare şi evaluare de
dezvoltare pentru toate proiectele şi programele aflate în derulare;
f) valorifică datele de testare şi evaluare din Rapoartele de testare şi evaluare
în sprijinul programului de achiziţie.
(2) Şeful Serviciului Testare, Evaluare şi Proprietate Intelectuală avizează:
a) Planurile principale de testare şi evaluare, planurile şi rapoartele de testare
şi evaluare de dezvoltare precum şi planurile de testare şi evaluare prin trageri reale;
b) componentele de dezvoltare ale planurilor de testare şi evaluare
specializată şi rapoartele de testare şi evaluare aferente;
c) Raportul de testare şi evaluare de dezvoltare şi raportul de testare şi
evaluare prin trageri reale,
d) Raportul de certificare a produsului pentru trecerea la testarea şi evaluarea
operaţională;
e) Planurile activităţilor programelor de achiziţie a programelor şi a
proiectelor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.
Art. 92. – (1) Responsabilităţile comandantului Agenţiei de Cercetare pentru
Tehnică şi Tehnologii Militare, în domeniul testării şi evaluării produselor din
responsabilitate sa, sunt următoarele:
a) întocmeşte planurile principale de testare şi evaluare;
b) difuzează Planul principal de testare şi evaluare către toate organizaţiile
implicate în procesul de testare şi evaluare;
NESECRET
50 din 106
 NESECRET
c) întocmeşte planurile de testare şi evaluare de dezvoltare şi rapoartele de
testare şi evaluare de dezvoltare pentru produsele militare şi comerciale;
d) organizează executarea activităţilor de testare şi evaluare de dezvoltare;
e) întocmeşte procedurile necesare executării activităţilor de testare şi
evaluare de dezvoltare;
f) întocmeşte şi actualizează Lista facilităţilor de testare;
g) întocmeşte şi actualizează baza de date cu rezultatele activităţilor de
testare şi evaluare executate pentru produsele militare şi comerciale;
h) arhivează documentele de planificare şi execuţie a activităţilor de testare
şi evaluare;
i) întocmeşte componentele de dezvoltare a planurilor de testare şi evaluare
principale şi specializate, precum şi rapoartele de testare şi evaluare aferente;
j) întocmeşte raportul de certificare a produsului pentru trecerea la testarea
şi evaluarea operaţională;
k) întocmeşte planurile activităţilor pentru activităţile de testare şi evaluare
desfăşurate în cadrul proiectelor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică din
Planurile sectoriale anuale, de cercetare – dezvoltare ale Ministerului Apărării
Naţionale, în colaborare cu directorul de program.
(2) Responsabilităţile comandantului Academiei Tehnice Militare în domeniul
testării şi evaluării produselor din responsabilitate sa sunt în conformitate cu lit. c),
d), e) şi k) ale alin. (1).
Art. 93. Responsabilităţile şefilor organismelor militare specializate, din cadrul
categoriilor de forţe ale armatei, desemnate pentru execuţia testării şi evaluării
operaţionale, sunt următoarele:
a) participă la elaborarea planului principal de testare şi evaluare prin
furnizarea componentei de testare şi evaluare operaţională;
b) întocmeşte planurile de testare şi evaluare operaţionale, inclusiv
componentele operaţionale ale planurilor de testare şi evaluare specializate şi
rapoartele de testare şi evaluare operaţionale pentru produsele militare şi comerciale;
c) coordonează activităţile de executare a testării şi evaluării operaţionale;

NESECRET
51 din 106
 NESECRET
d) întocmeşte procedurile necesare executării activităţilor de testare şi
evaluare operaţională;
e) transmite documentele de planificare şi execuţie a activităţilor de testare şi
evaluare operaţională, către Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii
Militare, în vederea arhivării.
Art. 94. Responsabilităţile directorului de program, în domeniul testării şi
evaluării produselor, sunt următoarele:
a) participă la elaborarea Strategiei de testare şi evaluare prin furnizarea
concepţiei privind tipul şi cantitatea produselor ce urmează să fie supuse procesului
de testare şi evaluare;
b) integrează Strategia de testare şi evaluare în Strategia de achiziţie a
produsului;
c) avizează planurile principale de testare şi evaluare, planurile de testare şi
evaluare de dezvoltare şi operaţionale, precum şi planurile de testare şi evaluare prin
trageri reale;
d) avizează raportul de testare şi evaluare de dezvoltare, raportul de testare şi
evaluare prin trageri reale şi raportul de certificare a produsului pentru trecerea la
testarea şi evaluarea operaţională;
e) armonizează activităţile procesului de achiziţie, procesului de testare şi
evaluare şi procesului de omologare a produselor militare şi comerciale pe parcursul
ciclului de viaţă.
Art. 95. Responsabilităţile producătorului, în domeniul testării şi evaluării
produselor, sunt următoarele:
a) furnizează toate datele solicitate în vederea executării activităţilor de
testare şi evaluare;
b) execută testarea de casă;
c) asigură asistenţa tehnică şi service, pe parcursul testării şi evaluării de
dezvoltare şi, respectiv, a testării şi evaluării operaţionale, pe bază de contract.

NESECRET
52 din 106
 NESECRET
CAPITOLUL III
Procesul de omologare

SECŢIUNEA 1
Principii generale
Art. 96. - (1) Procesul de omologare reprezintă totalitatea activităţilor care se
desfăşoară de către specialişti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în scopul
certificării configuraţiei funcţionale, configuraţiei fizice şi interfeţelor unui produs,
astfel încât parametrii acestuia să îndeplinească cerinţele specificaţiilor tehnice
aprobate.
(2) Procesul de omologare se compune din:
a) omologarea produsului;
b) certificarea fabricaţiei produsului.
(3) Toate produsele care urmează a fi introduse în înzestrarea Armatei
României trebuie omologate.
(4) În cazul produselor aflate în faza de operare şi suport pentru care apare
necesitatea unor modificări sau modernizări, după executare acestora, produsele
trebuie supuse unor activităţi ale procesului de testare şi evaluare şi ale procesului de
omologare. În acest caz, Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare,
definită conform prevederilor art.100, stabileşte necesitatea şi tipul activităţilor
procesului de testare şi evaluare şi activităţilor procesului de omologare care trebuie
executate pentru omologarea noii configuraţii a produsului.
Art. 97. - (1) Pentru introducerea unui produs în înzestrarea Armatei României,
este necesară, parcurgerea, după caz, a următoarelor activităţi principale din cadrul
procesului de management al achiziţiilor pentru apărare:
a) realizarea prototipului industrial;
b) testarea şi evaluarea de dezvoltare;
c) omologarea produsului;
d) realizarea producţiei iniţială de serie mică;
e) testarea şi evaluarea operaţională iniţială;
f) testări şi evaluări specializate, după caz;
g) certificarea fabricaţiei produsului;

NESECRET
53 din 106
 NESECRET
h) aprobarea de către ministrul apărării naţionale a Raportului privind
depăşirea subfazei de realizare a producţiei iniţială de serie mică şi propunerea de
trecere la producţia de serie, elaborat de directorul pentru testarea şi evaluarea
operaţională;
i) realizarea producţiei de serie;
j) instalarea produselor la utilizator.
(2) Executarea omologării produselor este necesară pentru ca beneficiarul să
dobândească certitudinea că indicatorii de eficacitate, parametrii de performanţă
tehnici, operaţionali şi de siguranţă în exploatare, precum şi parametrii care definesc
securitatea şi sănătatea în muncă răspund nevoilor misiunilor şi cerinţelor
operaţionale aprobate.
(3) Executarea certificării fabricaţiei produselor este necesară pentru a permite
beneficiarului produselor:
a) analiza configuraţiei fizice a produselor realizate în cadrul producţiei
iniţiale de serie mică sau a primului lot de fabricaţie de serie, după caz;
b) analiza şi evaluarea potenţialului tehnic şi tehnologic al unui anumit
producător, pentru a determina dacă performanţele prototipului omologat sunt
reproductibile în cadrul producţiei de serie;
c) stabilirea specificaţiei de bază a produselor, inclusiv a elementelor de
configuraţie, care vor fi realizate în cadrul producţiei de serie;
d) certificarea calităţii de protecţie a produsului.
(4) Pentru introducerea în înzestrare a produselor comerciale, în cadrul
procedurilor de achiziţie, se prevăd activităţi de testare şi evaluare de acceptanţă,
conform precizărilor art. 36 şi, după caz, activităţi de analize tehnice şi audituri.
Aceste activităţi urmăresc stabilirea şi certificarea modului în care produsul
comercial corespunde prevederilor fişelor de produs sau specificaţiilor aprobate.
Activităţile de testare şi evaluare şi analizele tehnice şi audituri se prevăd în
contractele de achiziţii publice.
(5) În cazul produselor militare aflate în producţie de serie, pentru introducerea
în înzestrare se executa activităţile prevăzute la alin.(4), precum şi, după caz,
activităţi de evaluare operaţională.
NESECRET
54 din 106
 NESECRET
SECŢIUNEA a 2-a
Managementul procesului de omologare

Art. 98. - (1) Procesul de omologare are caracter ştiinţific, tehnic şi operaţional,
reprezentând un proces dinamic şi iterativ care se desfăşoară conform prevederilor
Strategiei de achiziţie şi cerinţelor contractuale.
(2) Procesul de omologare se bazează pe următoarele tipuri de activităţi:
a) activităţi de testare şi evaluare;
b) activităţi de analize şi audituri tehnice.
(3) Activităţile procesului de omologare, definite în continuare în această
secţiune, se stabilesc, în funcţie de complexitatea şi specificul fiecărui produs, de
către Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare, definită conform art. 100,
şi se prevăd în Strategia de achiziţie sau în documentele contractuale.
Art. 99. - (1) Analizele şi auditurile tehnice din cadrul procesului de omologare
sunt următoarele:
a) Analiza Cerinţelor Sistemului;
b) Analiza Proiectului Sistemului;
c) Analiza Specificaţiilor Software;
d) Analiza Proiectului Preliminar;
e) Analiza Proiectului Detaliat;
f) Analiza Pregătirii pentru Testare;
g) Auditul Configuraţiei Funcţionale;
h) Analiza Omologării Oficiale;
i) Auditul Configuraţiei Fizice;
j) Analiza Pregătirii Producţiei.
(2) Cerinţele generale şi modul de executare a acestor analize şi audituri
tehnice sunt prevăzute în standardul militar tehnic SMT 40533 – 99 „Analize şi
audituri tehnice pentru sisteme, echipamente şi software”.
(3) Analizele şi auditurile tehnice se execută pe întreaga perioadă de dezvoltare
a unui produs, conform precizărilor din anexele nr. 12 şi 13, reprezentând procedura
de validare a dezvoltării produsului, într-o fază definită, indiferent dacă aceasta

NESECRET
55 din 106
 NESECRET
constă în realizarea de studii sau documentaţii, realizarea fizică sau analizarea
rezultatelor activităţilor procesului de testare şi evaluare;
(4) Pe parcursul fiecărei faze de dezvoltare a produsului se execută una sau mai
multe analize şi audituri tehnice.
(5) Fiecare analiză şi audit tehnic are un caracter specific, dat de faza în care se
realizează şi de scopurile acesteia şi se poate desfăşura în mod iterativ şi evolutiv;
(6) Analizele şi auditurile tehnice se planifică în mod secvenţial, fiecare analiză
nou planificată plecând de la rezultatele celei anterioare şi luând în considerare
proiectarea şi testarea realizate, până la definitivarea formei finale a proiectului
produsului şi îndeplinirea scopurilor şi conceptelor operaţionale;
(7) Fiecare analiză şi audit tehnic se desfăşoară, de regulă, pe parcursul a mai
multor şedinţe de lucru, încheiate printr-o şedinţă finală în care se întocmesc şi se
semnează documentele finale ale analizei, respectiv auditului tehnic.
(8) Analizele şi auditurile tehnice au următoarele obiective:
a) evaluarea maturităţii unui proiect, având la bază obiectivele tehnice ale
dezvoltării, evenimentele şi realizările din Baza programului de achiziţii, precum şi
datele de testare care prezintă progresele realizate până la data curentă;
b) prezentarea riscurilor asociate efortului de dezvoltare precum şi a
soluţiilor de management al acestor riscuri;
c) evaluarea cerinţelor şi alocărilor funcţionale şi fizice, pentru a verifica
dacă cerinţele sunt clar formulate, corecte, consistente, complete şi realizabile;
d) evaluarea proceselor managementului configuraţiei;
e) evaluarea infrastructurii necesare pentru suportul logistic al produsului;
f) identificarea posibilităţilor tehnice şi tehnologice necesare pentru
continuarea dezvoltării.
(9) Fiecare analiză şi audit tehnic este considerat finalizat, după aprobarea
documentelor de către Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare.
(10) Competenţele de elaborare şi aprobare a documentelor de analiză şi audit
tehnic sunt prezentate în anexa nr. 12.

NESECRET
56 din 106
 NESECRET
Art. 100. - (1) Analizele şi auditurile tehnice sunt executate de către o comisie
numită în acest scop, printr-un ordin al Autorităţii de decizie pentru procesul de
omologare.
(2) Comisia de analize şi audituri tehnice se compune, după caz, din :
a) specialiştii din Echipa de Supraveghere a Programului;
b) specialiştii autorităţii contractante, din cadrul Ministerului Apărării
Naţionale;
c) specialiştii Organismului Militar de Certificare şi Acreditare;
d) specialiştii în domeniul testării şi evaluării de dezvoltare a produselor;
e) specialiştii în domeniul testării şi evaluării operaţionale a produselor;
f) specialiştii categoriei de forţe ale armatei, în înzestrarea căreia va intra
produsul respectiv;
g) specialişti care reprezintă proiectantul produsului;
h) specialişti care reprezintă fabricantul produsului;
i) specialişti care reprezintă unităţile care au executat activităţile procesului
de testare şi evaluare a produsului;
j) specialiştii din cadrul subfurnizorilor fabricantului produsului (dacă se
consideră necesar);
k) specialiştii din cadrul Comisiilor de Reprezentanţi Militari.
(3) Toate demersurile necesare pentru numirea comisiei de analize şi audituri
tehnice, se execută de către Serviciul Testare, Evaluare şi Proprietate Intelectuală. Se
recomandă, ca pe parcursul tuturor fazelor de dezvoltare să fie numită o singură
Comisie de analiză şi audituri tehnice.
(4) Comisia de analize şi audituri tehnice îşi desfăşoară activitatea, atât în plen
cât şi în cadrul unor grupuri de lucru, pe baza unei planificări proprii.
Art. 101. (1) În cazul produselor comerciale aflate în fabricaţie de serie,
precum şi a produselor comerciale dezvoltate de agenţi economici, utilizând fonduri
proprii, activităţile de omologare se stabilesc de Autoritatea de decizie pentru
procesul de omologare.

NESECRET
57 din 106
 NESECRET
(3) În cazul achiziţiei repetate a unor produse, militare sau comerciale, care au
fost deja supuse procesului de omologare conform prevederilor prezentei instrucţiuni,
nu mai este necesară repetarea omologării produselor, dacă :
a) sunt realizate de acelaşi producător;
b) sunt achiziţionate conform aceloraşi specificaţii tehnice;
c) nu au suferit modificări care să afecteze principalele caracteristici
tehnice şi operaţionale, precum şi cerinţele de securitate şi sănătate în muncă.
Art. 102. - (1) În cadrul Ministerului Apărării Naţionale, responsabilitatea
coordonării şi executării omologării produselor şi certificării fabricaţiei acestor
produse care urmează să intre în înzestrare revine Departamentului pentru
Armamente, prin structurile sale specializate.
(2) În cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Autoritatea de decizie pentru
procesul de omologare este:
a) directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare – Pentru produsele
din categoriile de achiziţii CA 1 şi CA1C;
b) şeful Direcţiei Cercetare Dezvoltare: pentru produsele din categoriile de
achiziţii CA 2, CA 3 şi CA 4 care se achiziţionează de către Departamentul pentru
Armamente, precum şi pentru produsele incluse în Planul sectorial de cercetare -
dezvoltare, al Ministerului Apărării Naţionale;
c) şeful autorităţii contractante abilitate să efectueze achiziţia pentru
produsele din responsabilitatea acestuia.
(3) În cazul precizat la alin. (2) lit. c), funcţie de complexitatea activităţilor de
omologare necesare a fi desfăşurate, şeful autorităţii contractante solicită şi
participarea specialiştilor din Departamentul pentru Armamente la activităţile de
omologare.
Art. 103. - În cazul în care agenţi economici din cadrul industriei naţionale
realizează produse care nu constituie la acea dată obiectul procesului de management
al achiziţiilor pentru apărare, participarea specialiştilor Ministerului Apărării
Naţionale la omologarea acestor produse, se face la solicitarea respectivilor agenţi
economici, cu respectarea următoarelor prevederi:

NESECRET
58 din 106
 NESECRET
a) directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare analizează
solicitarea şi, funcţie de potenţialul interes pe care poate să îl prezinte produsul,
aprobă participarea specialiştilor militari la activităţile necesare omologării;
b) activităţile procesului de testare şi evaluare şi activităţile procesului de
omologare se desfăşoară în conformitate cu prevederile art. 98;
c) suportul financiar necesar desfăşurării tuturor activităţilor se asigură de
producătorul care a făcut solicitarea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare
în Ministerul Apărării Naţionale;
d) directorul pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare, prin intermediul
Serviciului Testare, Evaluare şi Proprietate Intelectuală, execută o analiză preliminară
necesară pentru stabilirea stadiului în care se află execuţia produsului şi a
documentaţiei acestuia, modul în care fazele parcurse până în momentul respectiv
răspund cerinţelor instrucţiunilor, standardelor militare tehnice şi altor documente
normative specifice în vigoare în Armata României. Pe baza acestei analize se
stabilesc activităţile procesului de testare şi evaluare, şi activităţile procesului de
omologare care trebuie executate.
Art. 104. - (1) La data executării omologării sau certificării fabricaţiei unui
produs, subsistemele şi elementele de configuraţie care fac parte din arhitectura de
sistem tehnic a acestui produs trebuie să răspundă, individual, următoarelor cerinţe:
a) subsistemele şi elementele de configuraţie să fie omologate;
b) fabricaţia acestor subsisteme şi elemente de configuraţie să fie
certificată.
(2) Cerinţele de la alin. (1) trebuie îndeplinite, conform precizărilor din
prezenta instrucţiune, până la data executării omologării sau certificării fabricaţiei
produsului respectiv.
(3) În cazuri speciale, fundamentate prin decizii adoptate în procesul de
management al achiziţiilor, procesul de testare şi evaluare sau procesul de
management al riscurilor, atunci când se execută omologarea sau certificarea
fabricaţiei unui produs, se execută şi omologarea sau certificarea fabricaţiei unor
subsisteme sau elemente de configuraţie care fac parte din arhitectura de sistem
tehnic a produsului respectiv. Această abordare se realizează în baza aprobării
NESECRET
59 din 106
 NESECRET
Autorităţii de decizie pentru procesul de omologare, din Ministerul Apărării
Naţionale, dată pe un memoriu tehnic justificativ promovat de Serviciul Testare,
Evaluare şi Proprietate Intelectuală.
(4) În cazul produselor deja omologate care au o arhitectură de sistem tehnic,
deschisă, care permite modificări ulterioare ale configuraţiei produsului prin
instalarea unor alte subsisteme sau elemente de configuraţie, aceste modificări de
configuraţie se realizează, numai cu respectarea cerinţelor prezentei instrucţiuni,
respectiv:
a) subsistemele sau elementele de configuraţie trebuie să parcurgă
activităţile procesului de omologare;
b) produsul modificat prin instalarea acestor subsisteme sau elemente de
configuraţie, trebuie să parcurgă activităţile procesului de omologare.
Art. 105. - (1) În cazul în care, la data intrării în vigoare a Instrucţiunii I.
1000.4, există produse care sunt supuse unor activităţi de testare, evaluare şi
omologare, specialiştii din Echipa de produs analizează soluţiile în care aceste
activităţi se tratează şi se continuă, după caz, în conformitate cu cerinţele prezentului
act normativ specific.
(2) Concluziile rezultate în urma acestei analize, precum şi soluţiile rezultate,
se prezintă Autorităţii de decizie pentru procesul de omologare, în vederea aprobării,
sub forma unui raport care se promovează de către directorul de program.

SECŢIUNEA a 3-a
Omologarea produselor

Art. 106. - Omologarea produselor, în vederea introducerii acestora în

înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, se execută pentru îndeplinirea
următoarelor obiective:
a) determinarea, evaluarea şi certificarea nivelului în care produsele
îndeplinesc cerinţele contractuale, nevoile misiunilor, cerinţele operaţionale,
parametrii de performanţă tehnici şi operaţionali;

NESECRET
60 din 106
 NESECRET
b) determinarea, evaluarea şi certificarea configuraţiilor, capabilităţilor,
performanţelor, parametrilor tehnici şi operaţionali ai produselor;
c) determinarea, evaluarea şi certificarea nivelului de dezvoltare
tehnologică al produselor;
d) determinarea, evaluarea şi certificarea nivelului în care produsele,
îndeplinesc cerinţele de compatibilitate şi interoperabilitate cu alte produse existente
în dotarea Ministerului Apărării Naţionale, existente în dotarea forţelor armate ale
statelor membre NATO sau existente în compunerea sistemului naţional de apărare.
Art. 107. - (1) Activităţile de omologare se execută pentru produsele realizate
în cadrul subfazei de realizare a prototipului industrial.
(2) În cazul unor produse dezvoltate de agenţi economici şi livrate pentru
înzestrarea Armatei României, activităţile de omologare se execută pe exemplare
prelevate din producţia de serie.
Art. 108. - Omologarea produselor constă în executarea următoarelor tipuri de
activităţi:
a) activităţi de testare şi evaluare de dezvoltare;
b) activităţi de testări şi evaluări operaţionale iniţiale şi specializate, după
caz;
c) analize şi audituri tehnice, stabilite după caz.
Art. 109. - Omologarea produselor se execută pe baza următoarelor
documente:
a) Documentul cu Nevoile Misiunii;
b) Documentul cu Cerinţele Operaţionale;
c) Strategia de achiziţie;
d) certificatele de conformitate sau documentele de omologare internă pentru
cazurile în care respectivele produse sunt achiziţionate ca produse comerciale sau
sunt preluate din înzestrarea forţelor armate ale altor state;
e) documentele procesului de testare şi evaluare;
f) documentaţia tehnică a produsului.
Art. 110. (1) În cadrul omologării unui produs se constituie un Dosar de
omologare, care conţine următoarele documente în original sau copii certificate:
NESECRET
61 din 106
 NESECRET
a) documentele Analizei Omologării Oficiale;
b) documentele Auditului Configuraţiei Funcţionale;
c) Ordinul de numire a Comisiei de analize şi audituri tehnice;
d) specificaţiile tehnice;
e) planurile de testare şi evaluare;
f) rapoartele de testare şi evaluare;
g) certificatele de conformitate sau documentele de omologare internă
prezentate de producător;
h) desenul de ansamblu al produsului;
i) structura divizată de lucru a produsului;
j) inventarul produsului;
k) borderoul documentaţiei;
l) borderoul de desene;
m) alte documente de interes pentru activităţile desfăşurate.
(2) În vederea aprobării omologării produsului, documentele din Dosarul de
omologare se parafează pentru neschimbare, de către specialiştii Serviciului Testare,
Evaluare şi Proprietate Intelectuală, prin aplicarea unei ştampile, de culoare albastră
sau roşie, pe fiecare filă a documentului.
(3) Certificarea copiilor documentelor, pentru conformitate cu documentele
originale introduse în Dosarul de omologare a produsului, se face de către specialiştii
Serviciului Testare, Evaluare şi Recepţii sau Reprezentantului militar – Responsabil
cu supravegherea calităţii, prin semnarea şi aplicarea unei ştampile, de culoare
albastră sau roşie, pe ultima filă a documentului.
(4) Dosarul de omologare a unui produs este constituit de comisia de
omologare pe baza documentelor puse la dispoziţie de către furnizor, în două
exemplare, care după aprobarea documentelor Analizei Omologării Oficiale, se vor
distribui astfel:
a) exemplarul nr. 1 - La Direcţia Cercetare Dezvoltare, sau, după caz, la
autoritatea contractantă abilitată să efectueze achiziţia;
b) exemplarul nr. 2 - La producătorul produsului omologat.

NESECRET
62 din 106
 NESECRET
Art. 111. - Omologarea unui produs este considerată finalizată, numai după
aprobarea documentelor de Analiza Omologării Oficiale de către Autoritatea de
decizie pentru procesul de omologare, din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 112. - (1) Se recomandă ca, pe parcursul fazei de dezvoltare, în
compunerea unui produs complex, să fie integrate elemente de configuraţie
omologate.
(2) Dacă există elemente de configuraţie ale unui produs complex care nu sunt
omologate, atunci ele se omologhează simultan cu produsul, în baza unor cerinţe
proprii, a unui program de testare şi evaluare, respectiv a unui raport de testare şi
evaluare distincte, care se integrează în documentele similare ale produsului complex.
(3) Documentele de omologare ale produsului complex fac referire şi la
elementele de configuraţie omologate odată cu acest produs.
(4) Integratorul produsului complex transmite producătorilor elementelor de
configuraţie, extrase ale unor documente din Dosarul de omologare, care să confirme
faptul că elementele au fost omologate odată cu produsul.

SECŢIUNEA a 4-a
Certificarea fabricaţiei produselor

Art. 113. - (1) Certificarea fabricaţiei produselor se execută cu participarea

specialiştilor din Ministerul Apărării Naţionale, pentru îndeplinirea următoarelor
obiective:
a) verificarea şi certificarea specificaţiei de bază a unui produs;
b) verificarea şi certificarea procesului de fabricaţie a acestui produs;
c) verificarea şi certificarea procedurilor de control al procesului de
fabricaţie şi de asigurare a calităţii;
d) verificarea infrastructurii şi a dotărilor tehnice.
(2) Certificarea fabricaţiei produsului se execută la nivelul unui producător
care realizează produsul în cadrul producţiei de serie, astfel încât să îndeplinească

NESECRET
63 din 106
 NESECRET
cerinţele, caracteristicile şi parametrii de performanţă deţinute de produsele prototip
care au fost omologate.
Art. 114. - (1) Certificarea fabricaţiei produsului se execută, de regulă, pentru
produsele militare, dezvoltate tehnologic şi realizate în subfaza producţiei iniţială de
serie mică.
(2) În cazul în care prin documentele contractuale nu a fost prevăzută realizarea
unui lot de producţie iniţială de serie mică, certificarea fabricaţiei se execută pe
primul lot de produse realizat în cadrul producţiei de serie.
(5) Certificarea fabricaţiei produselor se execută şi în alte cazuri dispuse de
Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare.
Art. 115. - (1) Certificarea fabricaţiei produselor constă în executarea
următoarelor tipuri de activităţi:
a) testarea şi evaluarea producţiei iniţiale de serie mică;
b) testarea şi evaluarea operaţională iniţială, după caz;
c) analize şi audituri tehnice.
(2) În cazul în care se consideră necesar, Comisia de analize şi audituri tehnice
solicită producătorului atât repetarea execuţiei unor teste, cât şi executarea unor teste
suplimentare, necesare pentru clarificarea unor detalii tehnice referitoare la nivelul de
îndeplinire a parametrilor de performanţă a produselor realizate în cadrul producţiei
de serie. Specialiştii care fac parte din Comisia de analize şi audituri tehnice
participă, în plen sau prin reprezentanţi desemnaţi din cadrul comisiei, atât la
executarea probelor de recepţie cât şi la testarea suplimentară a produselor.
(3) Analizele şi auditurile tehnice necesar să fie executate pentru certificarea
fabricaţiei unui produs, sunt următoarele:
a) Analiza Pregătirii Producţiei;
b) Auditul Configuraţiei Fizice.
(4) Analiza Pregătirii Producţiei determină dacă procesele de fabricaţie şi
control, dotarea tehnică şi sistemul de management al calităţii implementat de
producător, asigură realizarea în cadrul producţiei de serie, a unor produse cu
performanţe tehnice şi operaţionale identice cu cele ale prototipului omologat;

NESECRET
64 din 106
 NESECRET
(5) Auditul Configuraţiei Fizice se execută pentru stabilirea şi certificarea
specificaţiei şi configuraţiei de bază a unui produs, care urmează să fie realizat în
cadrul producţiei de serie, la un anumit producător;
(6) În cazul în care Analiza Pregătirii Producţiei şi Auditul Configuraţiei
Fizice se execută simultan, Auditul Configuraţiei Fizice preia şi obiectivele Analizei
Pregătirii Producţiei.
(7) Auditul Configuraţiei Fizice se finalizează, de regulă, după executarea
activităţilor de testare şi evaluare operaţională iniţială, astfel încât concluziile acestor
activităţi să fie disponibile şi să permită producătorului operarea unor eventuale
corecţii sau modificări asupra produsului.
Art. 116. - (1) În cadrul certificării fabricaţiei unui produs se constituie un
Dosar de certificare a fabricaţiei, care conţine următoarele documente în original sau
copii certificate:
a) Ordinul de numire a Comisiei de analize şi audituri tehnice;
b) documentele Auditului Configuraţiei Fizice;
c) documentele Analizei Pregătirii Producţiei;
d) specificaţiile tehnice, actualizate;
e) planurile de testare şi evaluare;
f) rapoartele de testare şi evaluare;
g) actele de recepţie;
h) certificatele de conformitate sau documentele de omologare ale
elementelor de configuraţie ale produsului, achiziţionate de la terţi;
i) borderoul de desene;
j) desenul de ansamblu al produsului;
k) planul calităţii;
l) inventarul produsului;
m) alte documente de interes pentru activităţile desfăşurate.
(2) În vederea aprobării certificării fabricaţiei produsului, documentele din
Dosarul de certificare a fabricaţiei se parafează pentru neschimbare, de către
specialiştii Serviciului Testare, Evaluare şi Recepţii prin aplicarea unei ştampile, de
culoare albastră sau roşie, pe fiecare filă a documentului.
NESECRET
65 din 106
 NESECRET
(3) Certificarea copiilor documentelor, pentru conformitate cu documentele
originale introduse în Dosarul de certificare a fabricaţiei produsului, se face de către
specialiştii Serviciului Testare, Evaluare şi Recepţii sau Reprezentantului Militar –
Responsabil cu supravegherea calităţii, prin semnarea şi aplicarea unei ştampile, de
culoare albastră sau roşie, pe ultima filă a documentului.
(4) Dosarul de certificare a fabricaţiei produsului este constituit de comisia de
analize şi audituri tehnice, pe baza documentelor puse la dispoziţie de către
producător, în două exemplare, care după aprobarea documentelor Auditului
Configuraţiei Fizice, se distribuie astfel:
a) exemplarul nr. 1 - la Direcţia Cercetare Dezvoltare, sau, după caz, la
structura abilitată să efectueze achiziţia;
b) exemplarul nr. 2 - la producător.
Art. 117. - (1) Certificarea fabricaţiei unui produs este considerată finalizată,
numai după executarea următoarelor activităţi:
a) aprobarea documentelor de Audit al Configuraţiei Fizice, de către
Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare, din cadrul Ministerului Apărării
Naţionale;
b) distribuirea de către producător a Dosarului de omologare a fabricaţiei
produsului.
(2) Aprobarea documentelor de Audit al Configuraţiei Fizice, de către
Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare reprezintă documentul legal prin
care se atestă că fabricaţia unui produs, la un anumit producător, este certificată.
Art. 118. - Certificarea fabricaţiei unui produs se execută ori de câte ori
fabricaţia produsului respectiv, este întreruptă perioade mai mari de timp, definite în
specificaţia tehnică, sau în cazul în care, producătorul se schimbă.
Art. 119. - După omologarea şi certificarea fabricaţiei unui produs, Autoritatea
de decizie pentru procesul de omologare va transmite datele de identificare a
produsului către structurile militare care au atribuţii privind:
a) atribuirea codificării de produs;
b) planificarea achiziţiilor;
c) atribuirea contractelor de achiziţie;
NESECRET
66 din 106
 NESECRET
d) stabilirea normelor de înzestrare;
e) determinarea normelor de consum.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 120. - În cazul modificării structurilor organizatorice, la nivel de
conducere şi de execuţie, responsabilităţile prevăzute în capitolul II, secţiunea a 9-a
se vor aplica funcţiilor echivalente.
Art. 121. - Modul de executare a activităţilor de testare, evaluare şi omologare
va fi detaliat de către structurile care le au în responsabilitate, prin proceduri şi
instrucţiuni de lucru, care vor fi aprobate de către autorităţile respective de decizie.
Art. 122. - Anexele nr. 1 – 13 fac parte integrantă din prezenta instrucţiune.

SECRETAR DE STAT ŞI ŞEF AL

DEPARTAMENTULUI PENTRU ARMAMENTE

Inginer IOAN ION

NESECRET
67 din 106
NESECRET

- PAGINĂ ALBĂ -

NESECRET
68 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr. 1
(art. 2)

GLOSAR, ACRONIME ŞI ABREVIERI

A. GLOSAR:

Abatere – Încălcarea unei dispoziţii administrative sau tehnice. Diferenţă între

dimensiunea proiectată şi dimensiunea reală a unui produs. Diferenţă între valoarea
efectivă, valoarea nominală şi valoarea limită admisă a unei mărimi. Diferenţă între
dimensiunea proiectată şi dimensiunea reală a unui produs.
Abandonare – Renunţarea la participarea sau executarea unei anumite
activităţi, renunţarea la un anumit drept, renunţarea la valoarea impusă a unui
parametru sau renunţarea la un produs.
Acceptanţa - Activitatea prin care sunt declarate acceptate produse, pe baza
unor rezultate de testare şi evaluare şi analiză şi audituri tehnice.
Adaptabilitate – Capacitatea unui sistem de a fi utilizat conform nevoilor
identificate în orice medii diferire de operare.
Alocare - Decizia de a atribui resurse, capacităţi sau funcţiuni unui element
hardware, element software sau personalului. Alocarea poate fi făcută în totalitate la
unul dintre aceste tipuri de elemente ale sistemului sau la o combinaţie a acestora,
care este soluţionată ulterior prin descompunerea funcţională.
Alternativă nematerială – Soluţie de îndeplinire a nevoilor misiunii prin
modificări de doctrină, concepte operaţionale, tactică, instruire sau organizare.
Analiza cerinţelor sistemului – Este o analiză tehnică prin care se verifică şi
se evaluează modul în care producătorul a definit următoarele date, referitoare la un
produs:
a) cerinţele funcţionale care trebuie îndeplinite de produsul care trebuie
realizat;
b) alocarea preliminară a cerinţelor elementelor de configuraţie hardware şi
software care alcătuiesc configuraţia produsului;
c) cerinţele de fabricaţie;
d) cerinţele de infrastructură, operare şi mentenanţă ale produsului analizat.
Această analiză tehnică se execută în fazele de explorare a conceptului tehnic,
demonstrare şi validare.
Analiza comportamentală - Analiza execuţiei logice (stimul / răspuns) a unui
sistem tehnic în scopul de a evalua arhitectura sistemului.
Analiza eficacităţii - Analiza gradului în care un produs operează în scenariile
operaţionale preconizate.
Analiza omologării oficiale - Este o analiză tehnică necesară pentru:
a) verificarea performanţelor elementelor de configuraţie hardware şi
software, rezultate în urma executării testărilor şi evaluărilor, în raport cu cerinţele
din specificaţiile de dezvoltare hardware, specificaţiile cerinţelor software şi
specificaţiile cerinţelor de interfaţare.

NESECRET
69 din 106
 NESECRET
b) identificarea rapoartelor şi verificarea rezultatelor activităţilor de testare
şi evaluare de calificare ale elementelor de configuraţie.
Dacă este posibil, Analiza omologării oficiale se execută combinat cu Auditul
configuraţiei funcţionale, înainte de executarea Auditului configuraţiei fizice, însă
fără să fie repetată execuţia anumitor activităţi. Analiza omologării este considerată o
extensie a Auditului configuraţiei funcţionale.
Dacă în momentul executării Auditului configuraţiei funcţionale nu există
suficiente rezultate referitoare la funcţionarea elementelor de configuraţie în
arhitectura produsului final, pentru a se putea omologa aceste elemente de
configuraţie, Analiza omologării oficiale se va executa după Auditul configuraţiei
funcţionale.
Omologarea unui produs este considerată ca fiind rezultatul Analizei
omologării oficiale.
Analiza pregătirii pentru testare - Este o analiză tehnică executată pentru
elementele de configuraţie software, ale unui produs, necesară pentru a verifica dacă:
a) procedurile de testare şi evaluare a elementelor sunt corecte şi complete;
b) rezultatele obţinute după executarea activităţilor de testare şi evaluare a
modului de integrare a componentelor în arhitectura elementelor de configuraţie
software;
c) producătorul este pregătit pentru începerea testării şi evaluării
elementelor de configuraţie software din compunerea arhitecturii produsului.
Această analiză tehnică se execută înainte de începerea executării activităţilor
de testare şi evaluare a elementelor de configuraţie software.
În cazul în care se consideră necesar, Analiza pregătirii pentru testare se
execută şi pentru elementele de configuraţie hardware, ale produsului care urmează
să fie testat.
Analiza pregătirii producţiei - Este o analiză tehnică care se execută înainte
de luarea deciziei de trecere la producţia de serie pentru verificarea pregătirii
procesului de fabricaţie. Obiectivele Analizei pregătirii producţiei pot fi cumulate cu
obiectivele Auditului configuraţiei fizice.
Analiza proiectului detaliat – Este o analiză tehnică executată în etape
succesive, pentru fiecare element din configuraţia unui produs, necesară pentru
îndeplinirea următoarelor obiective:
a) verificare şi evaluare nivel de îndeplinire a cerinţelor specificaţiilor de
dezvoltare;
b) verificarea şi evaluarea soluţiilor de management al riscurilor
identificate;
c) verificarea şi evaluarea compatibilităţii proiectului detaliat al
elementelor de configuraţie, comparativ cu cerinţele de performanţă tehnică şi
operaţională impuse de specificaţiile de dezvoltare;
d) verificarea şi evaluarea compatibilităţii interfeţelor fizice şi funcţionale,
interne şi externe.
e) verificarea şi evaluarea soluţiei de proiectare, operare şi mentenanţă
elemente de configuraţie software.
Această analiză tehnică se execută înainte de începerea producţiei şi realizarea
codificării produsului.
NESECRET
70 din 106
 NESECRET
Analiza proiectului preliminar – Este o analiză tehnică executată pentru un
grup de elemente sau pentru un singur element de configuraţie din arhitectura unui
produs, necesară pentru îndeplinirea următoarelor obiective:
a) verificarea şi evaluarea stadiului produsului, evaluarea soluţiilor tehnice
selectate pentru realizarea produsului şi evaluarea soluţiilor de management al
riscurilor identificate;
b) verificarea şi evaluarea nivelului în care produsul şi elementele sale de
configuraţie îndeplinesc cerinţele specificaţiilor de dezvoltare;
c) verificarea şi evaluarea nivelului în care elementele de configuraţie
software îndeplinesc cerinţele proiectului preliminar;
d) verificarea şi evaluarea compatibilităţii interfeţelor fizice şi funcţionale,
interne şi externe.
Această analiză tehnică se execută în faza de dezvoltare tehnologică, înainte
de:
a) aprobarea rezultatelor activităţilor fazei de demonstrare şi validare;
b) trecerea la realizarea proiectului preliminar pentru elementele de
configuraţie hardware;
c) analiza cerinţelor detaliate pentru elementele de configuraţie software.
Analiza proiectului sistemului – Este o analiză tehnică prin care se verifică şi
se evaluează modul în care producătorul a definit următoarele date, referitoare la un
produs:
a) analiza preliminară a rezultatelor activităţilor de ingineria sistemelor;
b) nivelul optimizării, completitudinii şi trasabilităţii cerinţelor tehnice
alocate;
c) identificarea riscurilor programului şi managementul acestor riscuri;
d) cerinţele detaliate necesare fabricaţiei produsului;
e) cerinţele necesare executării activităţilor de testare şi evaluare.
Această analiză tehnică se execută înainte de aprobarea rezultatelor activităţilor
fazei de demonstrare şi validare, după definirea următoarelor cerinţe:
a) configuraţia produsului, inclusiv a elementelor hardware şi software care
alcătuiesc această configuraţie;
b) caracteristicile şi performanţele tehnice şi operaţionale.
Analiza specificaţiilor software – Este o analiză tehnică executată pentru
elementele de configuraţie software din configuraţia unui produs, necesară pentru:
a) analiza finală a cerinţelor;
b) analiza conceptului operaţional;
c) analiza şi validarea Specificaţiei cerinţelor software, Specificaţiei
cerinţelor de interfaţare şi altor documente necesare pentru începerea proiectării
preliminare software.
Această analiză tehnică se execută după Analiza proiectului sistemului, înainte
de începerea proiectării preliminare a elementelor configuraţiei software, la începutul
fazei de dezvoltare tehnologică.
Analiza tehnică - Examinare de specialitate a documentaţiei de proiectare,
documentaţiei tehnologice şi a produsului realizat.
Aprobarea Documentului cu Nevoile Misiunii - Atestare oficială, care
confirmă că procesul de validare este complet, iar nevoia misiunii este motivată.
NESECRET
71 din 106
 NESECRET
Aprobarea Documentului cu Cerinţele Operaţionale - Constituie atestarea şi
certificarea oficială a documentului care conţine cerinţele care trebuie îndeplinite de
produs.
Articole comerciale – bunuri mobile şi servicii care au fost sau sunt oferite, pe
piaţa consumatorilor, spre vânzare, închiriere, închirierii în vederea cunpărării/leasing
etc., cu potenţial comun de utilizare.
Articole preluate – articole disponibile din diferite surse, fără nevoi de
dezvoltare. Acestea se găsesc, în mod normal, în uz la alte componente ale sistemului
naţional de apărare sau la armatele partenere.
Arhitectura funcţională - O combinaţie de funcţiuni, subfuncţiuni şi interfeţe
(interne şi externe) ale acestora prin care se definesc succesiunea execuţiei, condiţiile
pentru fluxul de control sau fluxul de date şi cerinţele de performanţă pentru a
satisface referenţialul cerinţelor.
Arhitectura proiectului - O combinaţie de elemente ale unui proiect care
furnizează soluţia de proiectare pentru un produs sau un proces din cadrul ciclului de
viaţă, în scopul de a satisface arhitectura funcţională şi referenţialul cerinţelor.
Arhitectura sistemului - Ansamblul compus din arhitectura proiectului pentru
produse şi arhitectura proceselor asociate din ciclul de viaţă.
Audit - Procesul sistematic, independent şi documentat executat pentru a
determina dacă produsele şi serviciile satisfac cerinţele prestabilite.
Audit tehnic - Examinare de specialitate atât a activităţilor de cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, cât şi a activităţilor specifice procesului de
management al proiectului ( programului ) executat de fabricant. Auditul tehnic este
executat de specialiştii din Comisia de analize şi audituri tehnice.
Auditul configuraţiei fizice - Este un audit tehnic necesar pentru:
a) a verifica dacă fiecare element de configuraţie “aşa cum este construit”,
codificat, este conform documentaţiei sale de proiectare;
b) verificarea detaliată a documentaţiei tehnice a produsului şi a
elementelor sale de configuraţie hardware şi software;
c) verificarea şi validarea rezultatelor activităţilor de testare şi evaluare de
acceptanţă;
d) stabilirea configuraţiei de bază a unui produs, înainte de trecerea la
producţia de serie a acestui produs.
Auditul configuraţiei fizice se execută la sfârşitul fazei de dezvoltare
tehnologică şi lansarea producţiei de serie.
Auditul configuraţiei funcţionale - Este un audit tehnic, executat în mod
progresiv, necesar pentru realizarea următoarelor obiective:
a) verificarea şi validarea nivelului de maturitate a elementelor de
configuraţie şi interfeţelor din compunerea unui produs;
b) verificarea şi validarea caracteristicilor şi performanţelor tehnice şi
operaţionale obţinute, în raport cu cerinţele specificaţiilor de dezvoltare;
c) verificarea şi validarea rezultatelor activităţilor de testare şi evaluare de
calificare;
d) analiza tuturor neconformităţilor.
Auditul configuraţiei funcţionale se execută la sfârşitul fazei de dezvoltare
tehnologică şi lansarea producţiei.
NESECRET
72 din 106
 NESECRET
Autoritate de Decizie - structură sau organism competent să ia măsuri şi să
emită dispoziţii cu caracter obligatoriu, care stabilesc politica, aprobă documentele
programului şi asigură supravegherea derulării programului.
Baza Programului de Achiziţie – Documentul care conţine parametrii cheie
de performanţă, costuri şi grafic de realizare ai programului, selectaţi din
Documentul cu Cerinţele Operaţionale şi validaţi, după caz, de Consiliul de
Supraveghere a Cerinţelor sau Consiliul de Achiziţii.
Bază de date integrată - Un depozit pentru stocarea tuturor informaţiilor
referitoare la procesul de ingineria sistemelor care include toate datele, schemele,
modelele, instrumentele, deciziile tehnice ale managementului, informaţiile privind
analiza procesului, schimbările în cerinţe, metricile referitoare la produs şi la proces,
precum şi optimizările.
Capabilitate – Aptitudine a unui produs de a îndeplini cerinţe şi performanţe
operaţionale, parametri cheie de performanţă şi indicatori de eficacitate operaţională,
definiţi pentru acest produs.
Calificarea - Proces prin care se demonstrează dacă o entitate este capabilă să
satisfacă condiţiile specificate.
Calitate de protecţie – Proprietate a unui sistem de a genera factori de risc de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
Capacitatea de supravieţuire - Este capacitatea unui sistem şi a echipajului
său de a evita sau a rezista unui mediu ostil creat, fără a suferi o reducere a capacităţii
sale care să-l împiedice să-şi îndeplinească misiunea specifică.
Capacităţile sistemului – Reprezintă măsuri ale performanţelor unui sistem
tehnic cum ar fi mortalitatea, manevrabilitatea, supravieţuirea.
Caracteristica proiectului - Atributele sau particularităţile distincte ale
proiectului care se referă la o descriere măsurabilă a unui produs sau a unui proces.
Caracteristici critice – Sunt acele particularităţi ale proiectului care determină
cât de bine va funcţiona conceptul sau produsul propus în mediul operaţional
prevăzut.
Caracteristici fizice - Sunt acele caracteristici ale unui produs sau material,
care definesc cerinţe cum ar fi: limite de greutate, limite de volum, limite de
suprafaţă, limite dimensionale, etc. Aceste caracteristici includ si consideraţii
referitoare la cerinţele de transport şi depozitare, criterii de securitate, factori de
rezistenţă, criterii de sănătate şi siguranţă, cerinţe de control şi comandă, factori de
vulnerabilitate.
Caracteristici funcţionale - Sunt principii funcţionale, logici operaţionale,
algoritmi funcţionali, anvelope de operare, performanţe funcţionale, parametri de
performanţă, indicatori de eficacitate şi alte date care definesc buna funcţionare a
unui produs.
Caracteristicile obişnuite ale unui sistem tehnic – Sunt acele caracteristici
care depind direct de capabilităţile sistemului ( ex. caracteristicile de rezistenţă la
radiaţii, depind de capacitatea de supravieţuire ) şi sunt determinate frecvent de
restricţii operaţionale.
Cerinţă - O declaraţie care identifică o caracteristică sau o restricţie
operaţională, funcţională sau de proiectare a unui proces sau a unui produs. Cerinţa

NESECRET
73 din 106
 NESECRET
este necesară pentru acceptarea produsului sau a procesului şi trebuie să fie fără
ambiguităţi şi măsurabilă.
Cerinţă de performanţă - Criteriile măsurabile care identifică un atribut de
calitate al unei funcţiuni sau cât de bine trebuie îndeplinită o cerinţă funcţională.
Cerinţă funcţională - O formulare care identifică ce trebuie să realizeze
produsul sau procesul pentru a se obţine comportamentul şi / sau rezultatele cerute.
Cerinţă operaţională - reprezintă o caracteristică sau o capabilitate a
produsului, necesară să îndeplinească nevoile aprobate ale misiunii.
Cerinţe de capabilitate - Parametrii de performanţă operaţională exprimaţi în
valori prag şi valori obiectiv, care trebuie îndepliniţi de un produs. Aceste cerinţe sunt
descrise sub forma unor termeni operaţionali, măsurabili şi reprezintă parametrii de
ieşire ai produsului.
Cerinţe de securitate şi sănătate în muncă - Ansamblu de condiţii impuse
elementelor sistemului de muncă pentru menţinerea sănătăţii şi integrităţii anatomo –
funcţionale a executantului.
Certificarea - Reprezintă activitatea finală prin care beneficiarul autentifică
faptul că produsul realizat este conform cerinţelor sale operaţionale şi cerinţelor
impuse configuraţiei funcţionale, configuraţiei fizice, interfeţelor interne, interfeţelor
externe, interfeţelor fizice şi funcţionale inclusiv interfeţelor ″om - maşină″.
Certificarea calităţii de protecţie – Acţiune a unei terţe părţi prin care se
dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs, respectiv un model
corespunzător identificat, un prototip sau rezultatul final al unui proces tehnologic
este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ care
transpune cerinţele esenţiale de securitate aplicabile, conform domeniului de utilizare
definit.
Ciclul de viaţă - Evoluţia unui produs, iniţiată printr-o necesitate a clientului şi
până la scoaterea acestui produs din funcţionare şi înzestrare.
Comentariu - Notă care explică, ilustrează sau critică înţelesul unei precizări
scrise. Aceste note se recomandă a fi studiate de către producător sau beneficiar,
nefiind însă necesare activităţi de remediere pentru finalizarea cu succes a analizelor
şi auditurilor tehnice.
Compatibilitate – Proprietate sau caracteristică a două sau mai multe produse
de a lucra simultan în acelaşi mediu fără a se influenţa negativ şi fără a se exclude
reciproc.
Condiţii operaţionale - Factorii care sunt luaţi în considerare la definirea
scenariilor sau mediilor operaţionale.
Configuraţie fizică – Ansamblu de proprietăţi ale unui produs care răspund
unor cerinţe ale beneficiarului privind conformitatea produsului cu proiectul aprobat,
reproductibilitatea performanţelor, siguranţa în exploatare şi randamentele specifice.
Configuraţie funcţională – Ansamblu de proprietăţi funcţionale care răspunde
unor cerinţe emise de beneficiar.
Costul ciclului de viaţă - Investiţia totală în dezvoltarea, fabricarea, testarea,
distribuirea, operarea, suportul, instruirea şi scoaterea din uz a produsului.
Criteriu de eficacitate - Măsură a valorii utilizată pentru a determina succesul
sau eşecul unei soluţii de proiectare.

NESECRET
74 din 106
 NESECRET
Deficienţa produsului – Lipsa unei capabilităţi proiectate sau abatere de la
valoarea unui parametru care diminuează calitatea unui produs.
Deficienţele pot fi de următoarele tipuri:
a) caracteristici funcţionale ( valori, stări ) ale elementelor de configuraţie
hardware / software care nu corespund cerinţelor din configuraţia existentă în
specificaţiile tehnice;
b) configuraţie neadecvată ( eronată ), respectiv arhitectură de sistem
compusă din elemente de configuraţie care nu îndeplinesc cerinţele operaţionale
aprobate.
Definirea cerinţelor - Activitatea care defineşte şi justifică iniţial nevoile
solicitate pentru îndeplinirea unei misiuni, în scopul satisfacerii unei capabilităţi care
lipseşte sau pentru a se exploata o oportunitate tehnologică.
Demonstraţii tehnologice - Activităţi necesare realizării unor demonstratoare
sau produse pilot demonstrativ, care să includă tehnologiile rezultate în urma celor
mai noi cercetări. Scopul propus este de a asigura sprijinul necesar definirii clare a
cerinţelor operaţionale pentru produsele care vor putea fi achiziţionate în următorii
ani.
Dezvoltare - Planificarea şi realizarea activităţilor de definire a sistemului şi
subsistemului cerute pentru a dezvolta sistemul, de la necesităţile clientului până la
soluţiile de produs şi la procesele ciclului lor de viaţă.
Dezvoltare tehnologică - Activitate sistematică, bazată pe cunoştinţele
existente, furnizate de cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă, demonstraţii
tehnologice sau alte experimentări. Scopul este reprezentat de realizarea unor proiecte
tehnologice, materiale, procese, produse noi sau modernizate.
Dezvoltarea produselor operaţionale – Constă în monitorizarea şi
îmbunătăţirea performanţelor tehnice şi operaţionale ale produselor aflate în
înzestrare, pentru care sunt solicitate modificări sau modernizări, prin aplicarea
rezultatelor activităţilor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.
Director de program de achiziţie - Persoana împuternicită cu conducerea şi
execuţia unui program de achiziţie.
Director de program major al Ministerului Apărării Naţionale – directorii
de programe ale căror funcţii şi responsabilităţi sunt definite în Directiva de
planificare a apărării 06/2006-2011.
Discrepanţa - Notă care explică, ilustrează sau critică diferenţa între două
precizări scrise, şi care indică diferenţa între “ ceea ce există “ şi “ ceea ce este
acceptabil “. Notele de acest tip pot necesita executarea de către producător a unor
lucrări suplimentare, de rectificare, necesare pentru a putea finaliza cu succes
analizele şi auditurile tehnice.
Disponibilizare – Operaţiune de scoatere din dotare şi valorificare a sistemului
după expirarea resursei de viaţă.
Distribuire - Acţiunile şi activităţile de a transporta, livra, asambla, instala,
testa, verifica, pentru a efectua tranziţia adecvată la utilizatori, operatori şi
consumatori.
Documentul de proiectare a interfeţelor – Descrie proiectele detaliate a
uneia sau mai multor interfeţe. Aceste documente de proiectare a interfeţelor sunt
elaborate, sunt elaborate de către producător, după întocmirea specificaţiilor
NESECRET
75 din 106
 NESECRET
cerinţelor de interfaţare, în baza descrierilor şi condiţiilor tehnice de proiectare ale
elementelor de configuraţie.
Documentul de proiectare bază de date – Descrie proiectarea unei sau mai
multor baze de date, în mod individual. Acest document este elaborat de producător,
conform descrierilor şi condiţiilor tehnice de proiectare detaliată a bazei de date.
Documentul de proiectare detaliată software - Descrie detaliat modul de
descompunere a sistemului tehnic până la nivelul cel mai mic nivel al componentelor
software din configuraţia calculatorului si a unităţilor acestuia. Acest document este
elaborat de producător, conform descrierilor şi condiţiilor tehnice de proiectare
detaliată a elementului de configuraţie software.
Documentul de proiectare software, de nivel superior – Descrie modul în
care la nivelul componentelor software, de nivel superior, sunt implementate cerinţele
specificaţiei cerinţelor software şi cerinţele specificaţiei cerinţelor de interfaţare, după
caz. Acest document este elaborat de producător, conform descrierilor şi condiţiilor
tehnice de proiectare ale elementului de configuraţie software, de nivel superior.
Echipe de Produs – Echipe formate din specialişti calificaţi şi autorizaţi care
răspund de un anumit domeniu, reprezentanţi ai tuturor disciplinelor funcţionale, care
lucrează împreună şi pun la dispoziţia organelor de decizie toate informaţiile necesare
pentru luarea deciziilor potrivite la momentul oportun.
Eficacitatea produsului – O măsură a capabilităţii unui produs de a satisface
utilizările operaţionale preconizate, în funcţie de modul în care sistemul funcţionează
în condiţiile de mediu anticipate, precum şi a capabilităţii de a produce, a distribui, a
opera, a testa, a susţine, a instrui şi a scoate din uz produsul.
Efort tehnic - Efortul total de inginerie, testare, fabricare şi efortul
disciplinelor tehnice de specialitate care sunt necesare organizaţiei pentru a dezvolta,
a produce, a distribui, a opera, a testa, a susţine, a instrui şi a scoate din uz produsul.
Element final - O entitate identificată cu un element din structura divizată a
sistemului. Un element final este reprezentat de una sau mai multe din următoarele:
echipament (software şi hardware), date, utilităţi, materiale, servicii şi / sau tehnici.
Elemente de configuraţie – Elemente hardware, software sau o combinaţie a
acestora, utilizate de un producător, pentru activităţile de management şi realizare a
configuraţiei unui produs.
Elementele operaţionale decisive - Eficienţa operaţională şi elementele de
corespondenţă operaţională, mai puţin parametri, obiective sau praguri, care trebuie
examinate în timpul testării şi evaluării în vederea evaluării capacităţii sistemului de
a-şi îndeplini misiunea.
Ergonomie – Ştiinţă interdisciplinară de confluenţă, folosind cunoştinţele
ştiinţelor tehnice, economice, medicale, psihosociologice şi a altor ştiinţe.
Evaluarea eficacităţii - Evaluarea soluţiei de proiectare în raport cu fabricaţia,
testarea, distribuirea, operarea, suportul, instruirea, impactul asupra mediului,
eficienţa costului şi costul ciclului de viaţă.
Evaluarea performanţei tehnice – Anticiparea şi demonstrarea continuă a
gradului de îndeplinire, prevăzut sau realizat, a unor scopuri şi obiective tehnice
selectate, realizate printr-o analiză a diferenţelor între valoarea măsurată, valoarea
estimată şi cerinţa specificaţiei.

NESECRET
76 din 106
 NESECRET
Exploatarea produselor – Totalitatea activităţilor de control, testare,
întreţinere, clasificare operaţională precum şi modalităţile de folosire a tehnicii, în
condiţiile specifice depozitării, transportului, mânuirii şi utilizării în scopul în care
sunt destinate.
Fişa de produs – O specificaţie tehnică sintetică, concisă, care defineşte
cerinţele fizice, cerinţele funcţionale şi cerinţele de performanţă esenţiale care trebuie
îndeplinite de un produs comercial, pentru a răspunde unei nevoi a Ministerului
Apărării Naţionale
Identificarea configuraţiei alocate - Identificarea configuraţiei alocate
(principiile de bază alocate şi modificările aprobate) constă, în mod normal, dintr-o
serie de specificaţii de tip B care stabilesc cerinţele, inclusiv pe cele funcţionale, ale
fiecărei componente majore (principale) a configuraţiei. Acestea pot fi suplimentate
cu alte tipuri de specificaţii, metode de proiectare tehnologica si informaţii conexe, in
care se menţionează după cum este necesar:
a) toate caracteristicile configuraţiei esenţiale a produsului şi definirea
interfeţelor necesare;
b) caracteristicile fizice necesare asigurării compatibilităţii cu alte produse
asociate, componentele configuraţiei si produsele de inventar;
b) toate testele necesare pentru demonstrarea îndeplinirii fiecărei
caracteristici funcţionale specificate.
Identificarea configuraţiei funcţionale - Identificarea configuraţiei
funcţionale (principiile funcţionale de bază şi modificările aprobate) include, în mod
normal, o specificaţie de tip A sau o specificaţie de tip B, suplimentată cu alte tipuri
de specificaţii necesare, care să menţioneze:
a) toate caracteristicile funcţionale esenţiale ale produsului;
b) caracteristicile interfeţelor necesare;
c) destinaţia specifică a caracteristicilor funcţionale ale componentelor cheie
ale configuraţiei;
d) toate testele necesare pentru a demonstra realizarea fiecărei caracteristici
specificate.
Identificarea configuraţiei unui produs – Este stabilită atât prin documentele
configuraţiei de bază cât şi prin toate modificările efectuate. Documentele de
identificare a configuraţiei includ toate documentele necesare pentru a asigura o
descriere tehnică completă a caracteristicilor produsului, configuraţiei care necesită
control în momentul stabilirii principiilor de bază. Identificarea configuraţiei unui
produs (principiile de baza ale produsului si modificările aprobate) include, în mod
normal, specificaţii de tipurile C, D şi E, metode de proiectare tehnologica şi
informaţii conexe, necesare furnizării unui set de documente adecvate pentru
achiziţia, producţia, testarea, evaluarea şi recepţia configuraţiei produsului, fără să
necesite o activitate de dezvoltare ulterioară.
Identificarea nevoilor şi a oportunităţilor - Reprezintă un proces continuu
care începe, în mod normal, cu o analiză a politicii curente privind securitatea
naţională, a strategiei militare, doctrinei naţionale de apărare şi a ameninţărilor
anticipate, informaţiile trebuind să fie încorporate într-o evaluare a capacităţii curente
şi anticipate de realizare a misiunilor repartizate.

NESECRET
77 din 106
 NESECRET
Indicatorii de eficacitate - Sunt elaboraţi atunci când este cazul să se evalueze
în ce măsură alternativele satisfac necesităţile cerinţelor operaţionale descrise
calitativ în Documentul cu Nevoile Misiunii. Indicatorii de eficacitate sunt descrişi în
Documentul iniţial cu Cerinţele Operaţionale şi pot fi incluşi în Graficul Programului
de Achiziţie, la Punctul de Decizie 1 – Aprobarea iniţierii programului. Indicatorii de
eficacitate au rol vital în corelarea Analizei Eficienţei Operaţionale şi de Cost, Baza
Programului de Achiziţie, Documentul cu Cerinţele Operaţionale şi Planul Principal
de Testare şi Evaluare. Deoarece Indicatorii de eficacitate, rareori au ca rezultat teste
complete finale, capabilităţile ( performanţele de proiectare ) din Documentul iniţial
cu Cerinţele Operaţionale şi versiunile ulterioare, trebuie îmbunătăţite până la un
nivel de specificaţie care să permită testări şi evaluări de dezvoltare şi operaţionale, în
vederea atingerii de către produs a eficienţei şi preciziei cerute.
Ingineria de sistem - Totalitatea activităţilor interdisciplinare necesare pe
parcursul ciclului de viaţă al unui sistem tehnic, pentru a transforma necesităţile,
cerinţele şi restricţiile unui utilizator într-o soluţie viabilă de sistem tehnic.
Inginerie concurentă - Ingineria simultană a produselor şi proceselor din
cadrul ciclului de viaţă pentru a se asigura uşurinţa în operare, fabricare, suport,
mentenanţă şi pentru a controla costul ciclului de viaţă şi costul total.
Inspecţia - Reprezintă o verificare sau examinare finală executată la nivel
componentă, element de configuraţie, echipament sau subsistem, gata fabricate şi
pregătite pentru livrare, în vederea integrării lor în configuraţia de sistem a produsului
final. Inspecţia este executată de specialiştii din echipele interne ale fabricantului.
Instruirea - Acţiunile şi activităţile măsurabile cerute pe parcursul ciclului de
viaţă în scopul de a obţine şi menţine cunoştinţele, calificările şi competenţele
necesare pentru realizarea, operarea, susţinerea şi scoaterea din uz a sistemului.
Integrator - Agent economic intern sau extern care are în responsabilitate
realizarea obiectivelor aferente unui program de achiziţii, executând integrarea a mai
multor echipamente într-o arhitectură de sistem tehnic, în baza unor contracte
încheiate atât cu o Autoritate militară contractantă cât şi cu agenţi economici interni
sau externi, care îi furnizează respectivele . În acelaşi timp, integratorul este şi
furnizor al produsului final.
Interoperabilitate – Abilitate a sistemelor, unităţilor sau forţelor de a furniza
servicii şi a accepta servicii unul de la celălalt, pentru a utiliza serviciile schimbate
astfel în scopul de a lucra împreună eficient.
Letalitate – Abilitate a unei muniţii de a cauza daune care conduc la pierderea
sau degradarea capacităţii sistemului ţintă de a îndeplinii misiunea stabilită.
Management tehnic – Activităţi executate pentru transformarea unei cerinţe
operaţionale într-un produs operaţional, aceste activităţi incluzând ingineria de sistem
efectuată pentru definirea parametrilor de performanţă, configuraţiei produsului,
planificarea şi controlul cerinţelor / sarcinilor tehnice ale programului, integrarea
specialităţilor tehnice şi managementul integrat al proiectării tehnice, ingineriei
tehnice de specialitate, ingineriei testării, ingineriei logistice şi tehnologiilor de
producţie.
Managementul riscului – Activităţi total integrate, din domeniile planificării
şi execuţiei activităţilor, aplicabile la toate nivelurile operaţionale, de la nivel
strategic până la nivel tactic, în scopul identificării şi selectării unui mod de acţiune
NESECRET
78 din 106
 NESECRET
optim într-o situaţie impusă, având în vedere factorii de risc care pot avea impact
asupra unei acţiuni militare sau civile.
Măsură de eficacitate - Măsurile prin care un client evaluează gradul de
satisfacţie faţă de produsele realizate printr-un efort tehnic.
Măsură de performanţă - O măsură tehnică de performanţă care furnizează
cerinţele de proiectare necesare pentru satisfacerea unei Măsuri de eficacitate. Pentru
fiecare măsură de eficacitate există mai multe măsuri de performanţă.
Mediu - Condiţiile naturale (de exemplu: vreme, climat, sol, vegetaţie etc.) şi
condiţiile induse (de exemplu: electromagnetice, interferenţe, căldură, vibraţii etc.)
care restricţionează soluţiile de proiectare pentru produsele şi procesele asociate din
ciclul de viaţă.
Mediul operaţional - Condiţiile de mediu, naturale sau induse, interfeţele de
sistem anticipate şi interacţiunile cu utilizatorul pentru care se preconizează ca
sistemul să fie operaţional.
Mediul proiectului - Defineşte obiectivele, criteriile de succes, punctele de
decizie ale proiectului şi priorităţile de management asociate care ţin sub control
activităţile de ingineria sistemelor, în sprijinul dezvoltării produsului.
Mentenabilitate – Abilitate a unui sistem de a fi menţinut sau readus într-o
anumită stare, de către personal cu un nivel de calificare specific, utilizând
procedurile şi resursele prescrise conform fiecărui nivel de întreţinere şi reparaţie.
Mentenanţa produselor – Componenta logisticii, care include activităţile de
control tehnic, testare, diagnosticare, întreţinere, clasificare operaţională, recuperare,
evacuare, reparare, reconstrucţie, reclamaţii, executate pentru a menţine sau restabili
produsele la caracteristicile lor funcţionale specifice.
Operare - Acţiunile şi activităţile care sunt asociate cu utilizarea produsului
sau a unui proces din ciclul de viaţă.
Operaţionalitate – Capacitate de executare a acţiunilor şi activităţilor care
sunt asociate cu utilizarea produsului sau a unui proces din ciclul de viaţă.
Organisme de evaluare, certificare şi supraveghere abilitate – Organismele
de evaluare, certificare şi supraveghere a sistemelor de management al calităţii
acreditate de Organismul Naţional de Acreditare.
Pachetul de date integrat – Reprezintă ieşirea evolutivă din procesul de
ingineria sistemelor care documentează proiectele referitoare la hardware, software,
procese din ciclul de viaţă şi inginerie umană.
Parametrii operaţionali - Reprezintă cerinţele operaţionale care
caracterizează cel mai bine un concept operaţional selectat şi care vor fi urmăriţi în
faza de cercetare competitivă a unui program de achiziţie.
Parametrii reprezentativi pentru un program – Reprezintă performanţa,
graficul de realizare şi costul. Aceşti parametrii se detaliază în Baza Programului de
Achiziţie.
Parametrul cheie - Capacitate sau caracteristică de o asemenea importanţă
pentru un produs, încât nesatisfacerea valorii prag a acestuia poate duce la
reevaluarea conceptului sau produsului.
Parametrul cheie de performanţă - Reprezintă o capabilitate sau
caracteristică de o asemenea importanţă pentru program sau produs, încât
nesatisfacerea valorii prag a acestuia duce la reevaluarea selecţiei conceptului sau
NESECRET
79 din 106
 NESECRET
produsului, reevaluarea sau întreruperea programului.
Performanţa unui produs - Defineşte modul de comportare al unui produs,
în diferite scenarii de executare a misiunilor, în funcţie de profilurile acestor misiuni,
tactica adoptată, contramăsurile şi condiţiile ambientale, identificând parametrii de
performanţă ai produsului, fiind recomandat ca aceşti parametrii să fie consideraţi
parametrii cheie de performanţă.
Pericol – Sursa unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii.
Planul activităţilor unui program – Documentul care precizează activităţile
care trebuie executate pentru dezvoltarea sau producţia unui produs defineşte toate
cerinţele care trebuie îndeplinite de producător pentru desfăşurarea acestor activităţi
şi stabileşte perioadele de timp în care vor fi recepţionate rezultatele activităţilor sau
produsul.
Procedură - Mod specificat de efectuare a unei activităţi.
Proces - Ansamblu de resurse şi activităţi interdependente care transformă
datele de intrare în date de ieşire.
Proces critic –Proces a cărui desfăşurare este esenţială pe parcursul ciclului de
viaţă al unui produs.
Proces de emitere a cerinţelor – Totalitatea activităţilor care definesc şi
justifică, iniţial, nevoile solicitate pentru îndeplinirea unei misiuni în scopul
satisfacerii unei capabilităţi care lipseşte sau pentru a se exploata o nouă oportunitate
tehnologică.
Proces de ingineria sistemelor –Proces iterativ prin care sunt definite atât
produsele care fac parte din configuraţia unui sistem tehnic, cât şi procesele care se
desfăşoară pe parcursul ciclului de viaţă al acestui sistem.
Proces de management al achiziţiilor – Totalitatea activităţilor executate
pentru asigurarea achiziţionării de produse de calitate care să satisfacă cerinţele
utilizatorului, în conformitate cu nevoile exprimate pentru îndeplinirea misiunii, în
timp util şi la un preţ rezonabil.
Proces incremental – Proces cu evoluţie treptată, în timp şi în acelaşi
domeniu.
Proces iterativ – Proces cu acţiune repetată, în timp şi în acelaşi domeniu.
Procese concurente pe parcursul ciclului de viaţă – Procese care concură la
asigurarea obţinerii produsului dorit în cadrul ingineriei de sistem (dezvoltare,
fabricare, testare şi evaluare, omologare, distribuire, operare, suport, instruire,
scoatere din uz).
Procesele ingineriei de sistem – Totalitatea activităţilor executate şi deciziilor
adoptate, care sunt necesare pentru transformarea unei cerinţe operaţionale atât într-o
serie de parametrii de performanţă cât şi într-o configuraţie preferată pentru un
produs.
Producător – Agent economic intern sau extern, care realizează produse care
face obiectul unor contracte de achiziţie
Produs – Orice obiect fizic sau altfel de bun, cuprins în Clasificarea
produselor şi serviciilor asociate activităţilor, clasificare elaborată de Institutul
Naţional de Statistică, care nu este definit ca fiind serviciu sau lucrare, conform
definiţie date în Instrucţiunile privind achiziţiile publice în Ministerul Apărării
Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr.M-141/2002
NESECRET
80 din 106
 NESECRET
Produs militar – Produsul proiectat şi executat special pentru a răspunde unor
cerinţe specifice apărării naţionale, ordinii publice, siguranţei şi securităţii naţionale,
cuprins în anexa nr. 2 a HG nr. 1186 din 27.11.2001, publicată în Monitorul Oficial
nr. 815 din 18.12.2001.
Produs comercial – Produsul destinat vânzării, închirierii sau închirierii în
vederea cumpărării sau leasingului, către masa largă de consumatori, în cadrul
pieţelor comerciale, conform reglementărilor legale în vigoare, acest produs nefiind
cuprins în anexa nr. 2 a HG nr. 1186 din 27.11.2001, publicată în Monitorul Oficial
nr. 815 din 18.12.2001.
Produs comercial modificat - Orice produs comercial care este adaptat pentru
a îndeplini cerinţe militare.
Referenţial al configuraţiei - Configuraţie înregistrată în documentaţie, la un
anumit moment dat, care descrie complet - în funcţie de faza din ciclul de viaţă -
cerinţele funcţionale, cerinţele de performanţă, cerinţele privind uşurinţa în operare,
cerinţele de interfaţă şi caracteristicile proiectului.
Reproiectare (Reverse - engineering) - Proces de îmbunătăţire a unui sistem
tehnic după producţia acestui sistem, prin modificări, executate pentru a corecta o
deficienţă de proiectare sau pentru a realiza o îmbunătăţire treptată.
Restricţie - O cerinţă de limitare sau o cerinţă implicită care restricţionează
soluţia de proiectare sau implementare a procesului de ingineria sistemelor, care nu
poate fi schimbată de către o organizaţie şi care, de regulă, nu este alocabilă.
Risc – Combinaţie între posibilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau
afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.
Scoatere din uz - Acţiunile şi activităţile necesare pentru a se asigura că
scoaterea din uz sau reciclarea produselor de consum, distruse sau ireparabile, a
produselor din procesele ciclului de viaţă şi a produselor secundare este în
conformitate cu reglementările privind mediul şi prevederile aplicabile.
Serviciu - Orice activitate prevăzută în anexa nr. 1. din HG 461 / 2001.
Serviciile similare reprezintă acele servicii care sunt grupate, în conformitate cu
schema de structură a CPSA, în aceeaşi subclasă elementară.
Sistem - Un ansamblu de elemente aflate într-o relaţie de interdependenţă şi de
interacţiune, care satisface necesităţile clientului sau necesităţile operaţionale.
Elementele sistemului pot fi: oameni, produse (hardware şi software), procese
(utilităţi, echipament, materiale şi proceduri).
Sistem cu precedent - Un sistem pentru care există exemple de proiecte în
cadrul clasei sale astfel încât să furnizeze îndrumări pentru a stabili arhitectura
proiectului, planurile tehnice şi de inginerie, specificaţiile sau alternativele cu risc
redus.
Sistem fără precedent - Un sistem pentru care nu există exemple de proiecte,
astfel încât alternativele pentru arhitectura proiectului nu sunt restricţionate prin
descrieri anterioare de sistem.
Sistem protejat - Este considerat sistem protejat, orice vehicul, platformă de
armament, sau sistem de armament convenţional care include caracteristicile
destinate protecţiei utilizatorului în luptă şi care este un program de achiziţie inclus în
CA-1 şi CA-2.

NESECRET
81 din 106
 NESECRET
Sisteme speciale – Sunt sisteme tehnice protejate sau sisteme de tipul
muniţiilor şi rachetelor.
Soluţie materială – Soluţie de satisfacere a unei necesităţi. care implică
tehnica de luptă.
Soluţie nematerială – Soluţie de satisfacere a unei necesităţi, prin modificări
de doctrină, conceptele operaţionale, tactica, instruirea sau organizarea, care nu
generează necesitatea achiziţionării de noi produse.
Specificaţia de bază – Reprezintă totalitatea specificaţiilor, inclusiv
specificaţiile interfeţelor interne şi externe, elaborate pentru un produs şi elementele
sale de configuraţie hardware şi software, certificate prin aprobarea documentelor de
Audit al Configuraţiei Fizice, aceste specificaţii stând la baza realizării acestui produs
şi elementelor sale de configuraţie în cadrul Producţiei de serie.
Specificaţia de detaliu - Specificaţia de detaliu cuprinde toate cerinţele pentru
unul sau mai multe tipuri de produse, la nivelul configuraţiei, astfel încât să nu
necesite o elaborare a specificaţiei generale şi nici o referire la aceasta pentru
cerinţele comune. Specificaţia de detaliu poate lua forma unei Fişe tehnice, dar care
este incompletă fără referirea la o specificaţie generală.
Specificaţia de dezvoltare (tip B) - Stabileşte cerinţele de proiectare sau
dezvoltare tehnologică a unui produs pe parcursul perioadei de dezvoltare.
Fiecare specificaţie B conţine date suficiente pentru descrierea caracteristicilor
de performanţă pe care fiecare element de configuraţie urmează sa le realizeze, atunci
când un element de configuraţie aflat în dezvoltare se transformă într-un proiect
detaliat care va intra în producţie.
Specificaţia B trebuie actualizată pe parcursul producţiei, pentru a se putea
stabili cerinţele de performanţă.
Deoarece din descompunerea unui sistem tehnic în elemente de configuraţie,
rezultă produse din configuraţia sistemului, cu diverse grade de complexitate, care
reprezintă obiectul unor discipline tehnice sau al unor specificaţii, este de preferat,
clasificarea specificaţiilor B prin subtipuri în cadrul tipului generic B.
Specificaţia de dezvoltare, pentru amenajări sau nave (tip B 4) - Se
elaborează pentru fiecare element de configuraţie hardware care este atât o instalaţie
fixă sau flotantă, cât şi o parte integrantă a sistemului. Specificaţia B 4, stabileşte
cerinţele şi restricţiile impuse dezvoltării proiectului arhitectural şi proiectului tehnic.
Specificaţia de dezvoltare, pentru cerinţele de interfaţare software - Se
elaborează pentru dezvoltările software şi este elaborată de producător, definind în
detaliu cerinţele impuse interfeţelor elementelor de configuraţie software necesare
pentru proiectarea, dezvoltarea, testarea, evaluarea şi livrarea elementelor de
configuraţie software.
Specificaţia de dezvoltare, pentru cerinţele software – Se elaborează pentru
dezvoltările software şi este elaborată de producător, conform descrierii tehnice a
elementului de configuraţie software. Descrie detaliat cerinţele funcţionale, cerinţele
de interfaţare, nivelul de calitate, cerinţele speciale şi de recepţie necesare pentru
proiectarea, dezvoltarea, testarea, evaluarea şi livrarea elementelor de configuraţie
software.
Specificaţia de dezvoltare, pentru elementul critic (tip B 2) - Se elaborează
pentru elementele de configuraţie, care este sub nivelul de complexitate al produsului
NESECRET
82 din 106
 NESECRET
de baza, dar care este critic din punct de vedere tehnic sau din punct de vedere
logistic.
Un produs este critic din punct de vedere tehnic, dacă sunt îndeplinite una sau
mai multe din următoarele condiţii:
a) complexitatea tehnică necesită elaborarea unei specificaţii individuale;
b) fiabilitatea produsului critic afectează semnificativ capacitatea sistemului
sau a produsului de bază, de a realiza funcţia generală sau capacitatea de siguranţă;
c) produsul de bază nu poate fi evaluat adecvat fără o evaluare separată şi o
testare oportună a aplicaţiei produsului critic.
Un produs este critic din punct de vedere logistic dacă sunt îndeplinite una sau
mai multe din următoarele condiţii:
a) este necesară furnizarea unor piese pentru reparaţii la nivel produs;
b) utilizatorul a stabilit să achiziţioneze produsul de la mai mulţi furnizori.
Specificaţia de dezvoltare, pentru elementul simplu (tip B 3) - Se
elaborează pentru elementele de configuraţie cu proiectare relativ simplă care satisfac
integral criteriile următoare:
a) pe durata dezvoltării sistemului sau elementului de configuraţie,
elementul simplu poate fi prezentat prin verificare sau demonstrare, ca fiind
corespunzător aplicaţiei pentru care a fost realizat;
b) nu este necesară executarea testării de recepţie, pentru verificarea
performanţei;
c) recepţia produsului se bazează pe verificarea conformităţii produsului cu
desenele tehnice;
d) produsul finit nu este software.
Elementele simple sunt definite pe parcursul fazei de dezvoltare, printr-o
schiţă, iar pe parcursul prin unul sau set de desene.
Dacă desenele sunt suficiente pentru cuprinderea tuturor cerinţelor, şi dacă
beneficiarul nu a solicitat elaborarea unei specificaţii B 3, atunci nu este necesară
întocmirea acestui document.
Elaborarea specificaţiei B 3 este oportună dacă este necesară specificarea
oficială a mai multor cerinţe de performanţă, sau dacă se doreşte specificarea
procedeelor de detaliu privind dezvoltarea, verificarea, testarea şi evaluarea
elementului simplu.
Specificaţia de dezvoltare, pentru produsul de bază (tip B 1) – Se
elaborează pentru produsele complexe, cum ar fi: aeronavă, rachetă, instalaţie de
lansare, sistem de conducere a focului, aparat radar, echipament de instruire etc.
Specificaţia B 1 este folosită ca principiu funcţional, pentru un program de
dezvoltare a unui singur element de configuraţie, sau ca parte a principiului
funcţional stabilit, dacă acest element de configuraţie face parte dintr-un program de
dezvoltare a unui sistem complex.
Specificaţia B 1 este elaborată pentru produsele configuraţiei care îndeplinesc
următoarele criterii:
a) produsul de bază va fi primit sau recepţionat de beneficiar pe un formular
tipic, supus unor limite prestabilite;
b) este necesară executarea activităţii de aprovizionare;

NESECRET
83 din 106
 NESECRET
c) sunt necesare manuale tehnice, sau alte materiale cu instrucţiuni care
cuprind descrierea exploatării şi întreţinerii produsului de bază;
d) este necesară verificarea conformităţii calităţii fiecărui produs de bază (în
opoziţie cu verificările prin eşantionare).
Specificaţia de dezvoltare, pentru software (tip B 5) – Se elaborează pentru
dezvoltările software. Constau în specificaţia cerinţelor software şi specificaţiile
cerinţelor pentru interfeţe.
Specificaţia de interfeţe – Constă într-o specificaţie care conţine descrierea
cerinţelor şi restricţiilor funcţionale, de performanţă şi de proiectare la o graniţă
comună între două sau mai multe elemente ale sistemului tehnic. Această descriere
include interfeţele interne şi externe, fizice şi funcţionale, între procese, produse,
elemente de configuraţie hardware şi software precum şi interfeţele dintre aceştia şi
operatorii umani.
Specificaţia de material (tip E) – Se elaborează pentru materii prime,
amestecuri de substanţe sau materii semifabricate utilizate pentru fabricarea unui
produs . Specificaţiile tip E se elaborează atât în procesul de producţie cât şi în
procesul de dezvoltare tehnologică.
Specificaţia de prelucrare (tip D) – Se elaborează pentru tehnologiile de
fabricaţie care necesită aplicarea unor procedee de prelucrare specifice a unui
material sau produs. Specificaţiile tip D se elaborează atât în procesul de producţie
cât şi în procesul de dezvoltare tehnologică.
Specificaţia de produs (tip C) – Se elaborează pentru fiecare element de
configuraţie (produs), care face parte din compunerea unui sistem tehnic. Se
utilizează pentru achiziţia unui produs, prin specificaţia principalelor cerinţe şi
performanţe funcţionale (specificaţie funcţională) şi specificaţia principalelor cerinţe
de fabricaţie (specificaţie de fabricaţie).
Specificaţia de produs, funcţională – Se elaborează pentru fiecare element de
configuraţie (produs) şi stabileşte cerinţele complete de performanţă ale produsului,
caracteristicile de interfaţare, caracteristicile de interschimbabilitate şi prevederi
necesare pentru asigurarea calităţii.
Specificaţia de produs, pentru elementele de inventar (tip C 4) – Identifică
elementele de inventar, inclusiv caracteristicile lor, atât pentru elementele existente în
înzestrare cât şi pentru elementele care vor fi incluse în configuraţia unui sistem
tehnic sau produs de bază care trebuie realizat. Specificaţia C 4, stabileşte
configuraţia acestor elemente de inventar atât în baza capabilităţilor fiecărui produs
din înzestrare, cât şi în baza cerinţelor de standardizare ale fiecărui element din
configuraţia sistemului tehnic sau din configuraţia produsului de bază. Este necesară
elaborarea unei specificaţii separate, pentru elementele de inventar din configuraţia
fiecărui sistem tehnic, subsistem, produs de bază sau element critic.
Specificaţia de produs, pentru elementul critic (tip C 2) – Se elaborează
pentru elementele considerate critice din punct de vedere tehnologic şi logistic, fiind
de două tipuri, respectiv specificaţii de funcţionare şi specificaţii de fabricaţie.
Specificaţia de produs, pentru fabricaţia elementului critice ( tip C 2 b ) -
Se elaborează pentru elementul critic în cazul în care este necesară analiza proiectului
detaliat sau când se consideră că se poate obţine o performanţă adecvată, utilizând
atât un set de desene tehnice de detaliu cât şi procesele tehnologice necesare.
NESECRET
84 din 106
 NESECRET
Specificaţia de produs, pentru fabricaţia elementului simplu (tip C 3) - Se
elaborează pentru elementele simple. Dacă se doreşte proiectarea în detaliu a unui
element simplu, în vederea achiziţiei acestuia, se elaborează în locul specificaţiei, un
set de desene tehnice de detaliu.
Specificaţia de produs, pentru fabricaţia produsului de bază (tip C 1 b) -
Se elaborează în cazul achiziţiei unor produse de bază, atunci când sunt necesare un
proiect detaliat, controlul interschimbabilităţii elementelor de configuraţie de nivel
inferior, precum şi detalii necesare instruirii şi asigurării logistice.
Specificaţia de produs, pentru fabricaţie – Se elaborează, de regulă, pentru
fiecare element de configuraţie (produs) hardware care este supus activităţilor de
dezvoltare tehnologică şi de fabricaţie. Aceste specificaţii descriu în detaliu piesele şi
ansamblurile produsului, prin verificarea conformităţii acestora cu setul de desene
tehnice şi cerinţele de performanţă şi cerinţele de testare şi evaluare, necesare în
procesul de fabricaţie şi tehnologiile de asamblare.
Specificaţia de produs, pentru funcţionarea elementului critic (tip C 2 a) -
Se elaborează pentru elementul critic în cazul în care sunt suficiente descrierile
referitoare la formă, adaptabilitate şi funcţionalitate, iar caracteristicile de
performanţă sunt mai importante decât interschimbabilitatea pieselor sau verificarea
detaliilor de proiectare.
Specificaţia de produs, pentru funcţionarea produsului de bază (tip C 1 a)
– Se elaborează în cazul achiziţiei unor produse de bază, atunci când descrierea
formei, adaptabilităţii şi funcţionalităţii acestora este considerată ca fiind acceptabilă.
Specificaţia tip C1 a, este elaborată pentru o achiziţie singulară, în care nu sunt
considerate importante detaliile necesare instruirii şi asigurării logistice.
Specificaţia de produs, pentru produsele de bază (tip C 1) – Se elaborează
pentru elementele de configuraţie (produsele) din compunerea unui sistem tehnic,
care îndeplinesc criteriile specificaţiilor de dezvoltare pentru produsele de bază (
specificaţii tip B 1 ). În raport cu cerinţele contractuale specificaţiile tip C 1 pot fi
elaborate ca specificaţii de funcţionare sau ca specificaţii de fabricaţie.
Specificaţia de produs, pentru software (tip C 5) - Se elaborează pentru
produsul software livrat şi reprezintă versiunea finală, actualizată, a documentului de
proiectare software de nivel superior, documentului de proiectare detaliată software,
documentului de proiectare bază de date, documentului de proiectare interfeţe,
listingurilor de surse si obiecte software. Specificaţia tip C 5 este întocmită de
producător, conform formei şi conţinutului descrierii condiţiilor tehnice ale
elementelor produsului software.
Specificaţia de sistem / segment (tip A) - Stabileşte cerinţele tehnice şi de
utilizare pentru un sistem / segment analizat ca entitate, alocă cerinţe funcţionale,
motivează restricţiile de proiectare şi defineşte interfeţele dintre / între domeniile
funcţionale.
În mod normal, varianta iniţială a specificaţiei A se bazează pe parametrii
realizaţi pe parcursul fazei de studiere a conceptului, fiind utilizată pentru stabilirea
aspectului general al sistemului care va fi definit şi finalizat pe durata proceselor de
testare, evaluare şi omologare.
Specificaţia tip A trebuie actualizată pe durata proceselor de testare, evaluare şi
omologare, culminând cu o verificare care reprezintă baza performanţei viitoare
NESECRET
85 din 106
 NESECRET
pentru dezvoltarea şi producţia produselor de bază şi producţia elementelor de
configuraţie.
Specificaţia de sistem / segment este întocmită de producător.
Specificaţia generală - Specificaţia generală cuprinde cerinţele comune pentru
două sau mai multe tipuri, clase, grade sau forme de produse, servicii sau materiale,
eliminând repetarea cerinţelor comune, în specificaţiile de detaliu. Specificaţia
generală permite, efectuarea unor modificări ale cerinţelor comune care urmează a fi
efectuate. Specificaţia generală pot fi folosită, de asemenea, pentru a acoperi cerinţele
comune pentru sistemele şi subsistemele de armament.
Specificaţie - Document care descrie complet un element al proiectului sau
interfeţele acestuia în termeni de cerinţe, precum şi condiţiile şi procedurile de
calificare pentru fiecare cerinţă.
Specificaţiile mixte – Sunt specificaţiile care conţin atât o specificaţie de
dezvoltare cât şi o specificaţie de produs, pentru fabricaţie, permiţând astfel stabilirea
completă atât a cerinţelor de performanţă cât şi a cerinţelor pentru proiectul detaliat
necesar fabricaţiei. Specificaţiile mixte nu se elaborează în cazul în care specificaţia
de produs este o specificaţie de funcţionare sau o specificaţie software.
Stadiu al unui produs – Nivel al dezvoltării, exploatării, mentenanţei şi
depozitării produsului
Stare - O condiţie ce caracterizează comportamentul unei
funcţiuni/subfuncţiuni sau al unui element la un moment dat.
Structura arborescentă a specificaţiilor - Ierarhie a elementelor din
specificaţie şi a specificaţiilor de interfaţă care identifică elementele şi specificaţiile
asociate din configuraţia sistemului care trebuie să fie controlată.
Structura divizată de lucru a unui produs – Structură tip “arbore”, orientată
spre procesul de producţie al unui produs, alcătuită din elemente de configuraţie
hardware, elemente de configuraţie software, servicii, facilităţi, activităţi,
documentaţie şi informaţii care rezultă în urma activităţilor de inginerie tehnologică.
Suport - Acţiunile şi activităţile necesare pentru a asigura furnizarea,
mentenanţa, materialul suport şi managementul utilităţilor în scopul susţinerii
operării.
Supravieţuire – Capacitate a unui sistem de a rămâne în stare operativă în
urma acţiunii efectelor datorate acţiunii unui mediu ostil. Supravieţuirea se exprimă
prin caracteristicile de susceptibilitate şi vulnerabilitate.
Susceptibilitatea - Reprezintă gradul în care un sistem tehnic de armament
este deschis să primească un atac eficient datorită uneia sau mai multor deficienţe
importante. Susceptibilitatea este o funcţie de tacticile operaţionale, contramăsuri,
probabilitatea realizării unei ameninţări din partea inamicului. Susceptibilitatea este o
categorie a capacităţii de supravieţuire.
Testare - Acţiunile şi activităţile prin care se planifică şi se realizează
evaluarea produselor ce se obţin în urma sintezei, în raport cu arhitectura funcţională
sau cu referenţialul cerinţelor, precum şi evaluarea arhitecturii funcţionale în raport
cu referenţialul cerinţelor.
- Acţiunile şi activităţile necesare pentru evaluarea soluţiilor de produs
şi a proceselor asociate din ciclul de viaţă în scopul de a evalua conformitatea cu
specificaţia sau satisfacerea clientului.
NESECRET
86 din 106
 NESECRET
Testarea completă - Reprezintă executarea testării vulnerabilităţii unui sistem
complet sau parţial, încărcat sau echipat cu toate materialele periculoase, inclusiv
inflamabile şi explozive, conform configuraţiei de luptă. Toate subsistemele critice
care pot contribui la rezultatul testului, trebuie să fie operaţionale în condiţii reale.
Pentru testarea letalităţii, muniţiile sau rachetele trebuie să fie selectate din producţia
reprezentativă de serie. Ţintele trebuie să fie reprezentative pentru categoria de
sisteme, inclusiv partea ameninţată, şi să fie suficient de reale pentru demonstrarea
efectelor letale ale sistemului de armament.
Teste la nivel de sistem - Sunt acele teste care se execută asupra unui sistem
în configuraţie completă, însă în anumite condiţii aceste teste pot fi executate şi
pentru un sistem care are configuraţia incompletă.
Teste complete la nivel de sistem - Sunt acele teste care satisfac complet
cerinţele stabilite pentru "testarea capacităţii reale de supravieţuire" sau "testarea
letalităţii, efectului omorâtor real". Acestea se referă la strategia executării testării şi
evaluării prin trageri reale, pentru un sistem protejat, programe de muniţii, programe
de rachete, sau programe de îmbunătăţire a protecţiei produsului.
Teste neplanificate – Teste care apar ca necesare pe timpul executării
activităţilor de testare şi evaluare, ca urmare a unor rezultate obţinute, în scopul
eliminării neclarităţilor sau ambiguităţilor ce pot afecta evaluările ulterioare.
Utilizator - Unitatea militară, în folosul căreia se efectuează achiziţiile de
produse, servicii şi lucrări.
Validare - Confirmare prin examinare şi furnizare de dovezi obiective a
faptului că sunt satisfăcute condiţiile particulare pentru o anumită utilizare prevăzută.

Validarea cerinţelor - Procesul de verificare oficială a unui document de către

o autoritate operaţională, alta decât utilizatorul, pentru confirmarea nevoilor
identificate şi a cerinţelor operaţionale.
Validarea produsului - Reprezintă o activitate prin care se determină dacă
după finalizarea procesului de inginerie a sistemului, a fost realizat “produsul cerut“
care corespunde cerinţelor beneficiarului. Validarea este executată de specialiştii din
Echipa de lucru a produsului.
Valoare estimată – Valoare a unui parametru tehnic, care se prevede că va fi
obţinută la sfârşitul derulării unui contract, utilizând resursele existente.
Valoare măsurată – Valoare a unui parametru tehnic, calculat sau măsurat
printr-un test şi / sau o analiză specială.
Valoare obiectiv - Valoarea dorită de utilizator pe care încearcă să o obţină
Directorul de program. Valoarea obiectiv este adoptată numai în scopul în care
conduce la creşterea utilă a capacităţii de luptă, a duratei critice de realizare sau
costuri mai mici peste pragurile fiecărui parametru al programului. Este o valoare
care, în funcţie de natura mărimii măsurate, este mai mare sau mai mică ca valoarea
prag şi care ar putea avea un impact măsurabil asupra capabilităţii, operării si
logisticii. O valoare obiectiv poate fi egală cu valoarea prag în cazul când o creştere
operaţională semnificativă deasupra pragului nu este folositoare.
Valoare prag - Valoarea limită acceptabilă care, conform cerinţei
utilizatorului, este obligatorie pentru satisfacerea nevoii misiunii. Dacă nu sunt
realizate valorile de prag, performanţa programului este serios afectată iar
NESECRET
87 din 106
 NESECRET
continuarea programului trebuie reevaluată de către Autoritatea de decizie în
domeniul managementului achiziţiilor.
Verificarea - Reprezintă o comparaţie executată la nivel componentă, element
de configuraţie, echipament sau subsistem, a căror fabricaţie este finalizată, în scopul
clarificării dacă acestea sunt “corect realizate” în comparaţie cu cerinţele impuse
arhitecturii funcţionale, arhitecturii fizice, interfeţelor interne şi interfeţelor externe.
Verificarea funcţională - Procesul prin care se evaluează dacă arhitectura
funcţională satisface sau nu referenţialul cerinţelor validate.
Verificarea proiectului - Procesul prin care se evaluează dacă cerinţele
arhitecturii proiectului sunt trasabile la arhitectura funcţională verificată şi dacă
acestea satisfac referenţialul cerinţelor validate.
Vulnerabilitate – Caracteristică care cauzează unui sistem o degradare definită
(pierderea sau reducerea capabilităţii de a realiza misiunea desemnată) ca rezultat al
acţiunii unui efect sigur (definit) de un anumit nivel într-un mediu ostil.
Vulnerabilitatea este o componentă a supravieţuirii.

B. ACRONIME ŞI ABREVIERI

ACF - Auditul configuraţiei funcţionale;

ACFz - Auditul configuraţiei fizice;
ACS - Analiza cerinţelor sistemului;
APPr - Analiza pregătirii producţiei;
ACTTM - Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii
Militare;
AD - Autoritate de decizie;
AgEc - Agent economic;
APS - Analiza proiectului sistemului;
ASS - Analiza specificaţiilor software;
APP - Analiza proiectului preliminar;
APD - Analiza proiectului detaliat;
APT - Analiza pregătirii pentru testare;
AOO - Analiza omologării oficiale;
AT - Autoritate tehnică;
ATE - Autoritate pentru testarea şi evaluarea sistemelor tehnice;

BCODA - Biroul Consiliului de Achiziţii;

NESECRET
88 din 106
 NESECRET
BPA - Baza programului de achiziţie;
BTER - Biroul Testare, Evaluare şi Recepţii din cadrul DCD;

CA - Categorie de achiziţie;
CCA - Cerinţă de capabilitate;
CCO - Cerinţă de configuraţie;
CCP - Cerinţă critică de performanţă;
CCSTTM - Consiliul cercetării ştiinţifice pentru tehnică şi tehnologii
militare;
CODA - Consiliul de Achiziţii;
CPA - Consiliul de Planificare a Apărării;
CP - Cerinţă de performanţă;
CPSA - Clasificarea produselor şi serviciilor asociate activităţilor
CSAŢ - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării;
CSC - Consiliul de supraveghere a cerinţelor;
CUPA - Cost unitar al programului de achiziţie;
C4I2SR - Comandă, control, comunicaţii, calculatoare, informaţii,
informatică, supraveghere şi recunoaştere;

DCD - Direcţia Cercetare Dezvoltare;

DCO - Document cu cerinţele operaţionale (cerinţe specifice de
sistem);
DCIO - Document cu cerinţele iniţiale operaţionale (cerinţe de
performanţă);
DNC - Document cu nevoile de cercetare;
DNM - Document cu nevoile misiunii;
DOC - Document cu oferta de cercetare;
DP - Director program major de achiziţii;
Dp - Director de proiect;
DpA - Departamentul pentru Armamente;

NESECRET
89 din 106
 NESECRET
DPDT - Document cu propunere de executare demonstrator
tehnologic;
DT - Demonstrator tehnologic;
DTED - Director pentru testarea si evaluarea pentru dezvoltare;
DTEO - Director pentru testarea si evaluarea operaţională de la
categoriile de forţe;
DTEO – SMG - Director pentru testarea şi evaluarea operaţională, în SMG;

EP - Echipa de Produs;
EPr - Echipa de Program;
EPS - Echipe de Produs de Supraveghere;
EPL - Echipe de Produs de Lucru;

FP - Furnizor de produs;
FPr - Fişă de produs;

IE - Indicator de eficacitate;
IP - Integrator de produs;
IT - Tehnologia informaţiei;

LD - Limită de deviaţie;

MAC - Material asigurat de client;

MApN - Ministerul Apărării Naţionale;
MDA - Memorandumul pentru decizia achiziţiei;
MF - Model funcţional;
ML - Model de laborator;

PAAP - Planul anual al achiziţiilor publice;

PAI - Program de achiziţie internă;
PCC - Produs comercial civil;
NESECRET
90 din 106
 NESECRET
PCD - Proiect de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;
PD - Punct de decizie;
PDL - Plan de demonstraţie logistică;
PDOp - Prototip direct operaţional;
PEI - Program de achiziţie externă;
PI - Prototip industrial;
PISM - Producţie iniţială de serie mică;
PM - Produs militar;
PMIS - Plan de management al ingineriei de sistem;
PMR - Plan de management al riscului;
POp - Parametru operaţional;
POpC - Parametru critic operaţional;
PP - Planurile programului de achiziţie;
PrTE - Procedură de testare şi evaluare;
PS - Producţie de serie;
PSCSDT - Planul sectorial de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare
tehnologică;
PT - Prototip tehnologizat;
PTE - Plan de testare şi evaluare;
PTEA - Plan de testare şi evaluare de acceptanţă;
PTED - Plan de testare şi evaluare pentru dezvoltare;
PTEFA - Plan de testare şi evaluare a fiabilităţii şi anduranţei;
PPTE - Plan principal de testare şi evaluare;
PTEO - Plan de testare şi evaluare operaţională;
PTETR - Plan de testare şi evaluare prin trageri reale
PV -Prototip virtual;
RC - Responsabil de contract;
RCTEO - Raport de certificarea pregătirii sistemului pentru
începerea executării testării şi evaluării operaţionale;
RE - Război electronic;

NESECRET
91 din 106
 NESECRET
RSC - Responsabilul militar pentru supravegherea calităţii la
Furnizor;
RTA - Raport de testare şi evaluare de acceptanţă;
RTE - Raport de testare şi evaluare;
RTEv - Responsabil activităţi de testare şi evaluare;
RTED - Raport de testare şi evaluare de dezvoltare;
RTEFA - Raport de testare şi evaluare a fiabilităţii şi anduranţei;
RTEO - Raport de testare şi evaluare operaţională;
RTETR - Raport de testare şi evaluare prin trageri reale;
RTL - Raport de demonstraţie logistică;
RTETR - Raport de testare şi evaluare prin trageri reale;

SA - Specificaţie de segment / sistem;

SB - Specificaţie de dezvoltare;
SB 1 - Specificaţie pentru produsul de bază;
SB 2 - Specificaţie pentru elementul critic;
SB 3 - Specificaţie pentru elementul simplu;
SB 4 - Specificaţie pentru amenajări;
SB 5 - Specificaţie pentru software;
SC - Specificaţie de produs;
SC 1 a - Specificaţie pentru funcţionarea produsului de bază;
SC 1 b - Specificaţie pentru fabricarea produsului de bază;
SC 2 a - Specificaţie pentru funcţionarea elementului critic;
SC 2 b - Specificaţie pentru fabricarea elementului critic;
SC 3 - Specificaţie pentru fabricarea elementului simplu;
SC 4 - Specificaţie pentru elementul de inventar;
SC 5 - Specificaţie pentru software;
SCo - Studiu de concept;
SD - Specificaţie de prelucrare;
SDL - Structură divizată de lucru;
SE - Specificaţie de material;
NESECRET
92 din 106
 NESECRET
SF - Studiu de fezabilitate;
SMFA - Statul Major al Fortelor Aeriene;
SMFT - Statul Major al Fortelor Terestre;
SMFN - Statul Major al Fortelor Navale;
SMG - Statul Major General;
SMT - Standard Militar Tehnic;
SP - Studiu de piaţă;
SPMA - Serviciul Programe Majore de Achiziţie din cadrul
Direcţiei Cercetare Dezvoltare;
STE - Strategia de testare şi evaluare;
STEPI - Serviciul Testare, Evaluare şi Proprietate Intelectuală din
cadrul Direcţiei Cercetare Dezvoltare;

TE - Testare şi evaluare;
TEA - Testare şi evaluare de acceptanţă;
TEC - Testare şi evaluare “ de casa “ (teste executate de
furnizor);
TED - Testare şi evaluare pentru dezvoltare;
TEOI - Testare şi evaluare operaţională iniţială;
TEO - Testare şi evaluare operaţională;
TEF - Testare şi evaluare a fiabilităţii şi anduranţei;
TETR - Testare şi evaluare prin trageri reale;

UTE - Unitate de testare şi evaluare;

VO - Valoare obiectiv;
VP - Valoare prag.

NESECRET
93 din 106
 NESECRET

ACTIVITĂŢI MAJORE EXECUTATE PE PARCURSUL CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSELOR ANEXA Nr. 2

(art. 8)
APROBARE APROBARE
PUNCTE DE APROBARE APROBARE APROBARE
STUDIERE INIŢIERE
DECIZIE CONCEPT PROGRAM DEZVOLTARE PRODUCTIE MODIFICARI

FAZE DIN STUDIERE

ACTIVITĂŢI ŞI DEZVOLTARE PRODUCŢIE OPERARE
CICLUL INIŢIALE DEFINIRE
SELECTARE TEHNOLOGICA ŞI ŞI
DE VIAŢĂ CONCEPT PROGRAM / PROIECT INSTALARE SUPORT

STUDII DE CONCEPT,
ANALIZE ALTERNATIVE PROTOTIP DE CERCETARE PRODUCŢIE
PRODUSE DNM PROTOTIP PRODUCŢIE
INIŢIALĂ
REZULTATE INDUSTRIAL DE SERIE
DEMONSTRATOR
Demonstrator tehnologic DE SERIE MICĂ
DCO TEHNOLOGIC
SPECIFICAŢII TIP C

SPECIFICAŢII SPECIFICAŢII SPECIFICAŢII TIP D

TIP A SPECIFICAŢII TIP B
SPECIFICAŢII TIP E

TESTARE ŞI EVALUARE DE
TESTARE ŞI
TESTARE ŞI EVALUARE DE DEZVOLTARE DEZVOLTARE PENTRU CONTROLUL
EVALUARE DE
PENTRU SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE PRODUSULUI
DEZVOLTARE

TESTARE ŞI EVALUARE
EVALUARE OPERAŢIONALĂ TESTARE ŞI EVALUARE TESTARE ŞI EVALUARE OPERAŢIONALĂ
EVALUARE OPERAŢIONALĂ
OPERAŢIONALĂ INIŢIALĂ DE URMĂRIRE /FINALĂ
OPERAŢIONALĂ pt. ALTERNATIVE
NEMATERIALE
TESTARE, EVALUARE PRIN TESTĂRI ÎN PROCESUL DE MENTENANŢĂ
TRAGERI REALE
TESTĂRI ŞI
EVALUĂRI TESTARE,
SPECIALIZATE EVALUARE NIVEL
TESTARE DE CASĂ
PRODUS PENTRU
PARTICIPARE LA
ACFz OPERAŢIUNI
OMOLOGARE MULTINAŢIONALE
ACS APS APP APD APT ACF AOO
PRODUS ŞI
CERTIFICARE APPr
FABRICAŢIE
NESECRET
94 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr. 3
(art. 8)

MODUL DE DERULARE A PROCESULUI DE TESTARE ŞI EVALUARE ÎN CADRUL

SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL ACHIZIŢIILOR PENTRU APĂRARE

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL ACHIZIŢIILOR PENTRU APĂRARE

ASIGURARE RESURSE
- Umane
PLANIFICARE - Materiale
DEFINIRE SCOPURI • Stabilirea obiectivelor
• Evaluarea produsului - Financiare
• Dezvoltare metodologii
• Predicţia performanţelor • Acumulare resurse
• Selecţia conceptelor • Elaborare Plan de
• Dezvoltarea tehnologică testare şi evaluare
• Verificarea proiectului
• Verificarea sistemului
• Verificarea procesului EXECUŢIE
TESTE

ACŢIUNI
CORECTIVE

ANALIZA/EVALUARE
REZULTATE
• Identificare deficienţe
• Evaluare riscuri
NECORESPUNZĂTOR

RAPORTARE
Raport de testare
şi evaluare

PROCESUL DE TESTARE ŞI EVALUARE

CORESPUNZĂTOR

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL ACHIZIŢIILOR PENTRU APĂRARE

NESECRET
95 din 106
 NESECRET

ANEXA Nr. 4
(art. 9)
FAZELE CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSELOR

FAZA 0 FAZA 1 FAZA 2 FAZA 3 FAZA 4

STUDIERE ŞI SELECTARE DEFINIRE DEZVOLTARE PRODUCTIE SI OPERARE SI
CONCEPT PROGRAM TEHNOLOGICA INSTALARE SUPORT

Analiza
rezultatelor
MEMORANDUM PD 1 PD 3 PD 4 testărilor
PD 2
CODA APROBARE APROBARE APROBARE APROBARE executate pe
PENTRU INITIERE DEZVOLTARE PRODUCTIE MODIFICARI timpul Fazei
DECIZIA PROGRAM de Operare şi
ACHIZIŢIEI Suport
PRODUSULUI

INIŢIEREA UNUI PROGRAM DE

DEZVOLTARE TEHNOLOGICĂ
DCO PENTRU MODERNIZARE PRODUS
APROBAT
PD 0
APROBARE
STUDIERE INIŢIEREA UNUI PROGRAM
DECIZIE SMG
CONCEPT DNM PENTRU REALIZAREA UNUI
PENTRU
APROBAT PRODUS NOU
DEZVOLTARE
TEHNOLOGICĂ
SAU
SCOATERE DIN
INZESTRARE
ACTIVITĂŢI SPECIFICE DE
SCOATERE DIN FUNCŢIUNE,
DEMILITARIZARE ŞI
VALORIFICARE

NESECRET
96 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr.5
(art. 9)
FLUXUL DE EXECUŢIE A PROCESULUI DE TESTARE ŞI EVALUARE

Apariţia necesităţii unui

proces de testare şi evaluare

NU SISTARE
DNM, DCO, PD – Începere Nu sunt necesare
BPA, DNC, proces de TE activităţi de testare
St.C, Sp.Th. şi evaluare
Standarde
DA
Definire scopuri şi obiective

Documentare
Resurse
Detaliere scopuri şi materiale,
obiective umane,
Cum? Unde? Când? financiare
Selectarea parametrilor critici
Cine? Cât? şi de timp
de performanţă şi siguranţă

Dezvoltare planuri Analiză planuri

de testare şi evaluare de testare şi evaluare

NU
PD - Avizare
planuri de TE

Stabilire nivele de încredere

DA pentru rezultatele preconizate şi
Stabilire responsabilităţi pentru
mentenanţa produsului pe timpul criterii de execuţie sau sistare
Stabilire diagramă de
executării testărilor şi evaluărilor programe de testare şi evaluare
relaţii funcţionale
.......................................................

Analiza cerinţelor şi identificarea

Identificare articole de testare, limitărilor, restricţiilor şi
locuri de testare, echipamente de riscurilor de testare
testare necesare

Analiza resurselor materiale,

umane, financiare şi de timp
alocate

SISTARE
Execuţie proces
de testare şi MANAGEMENT EXECUŢIE
Riscuri
evaluare RISCURI TESTE
inacceptabile

Elaborare Evaluarea rezultatelor în

Document de raport cu
raportare a cerinţele aprobate
rezultatelor
procesului de TE

NESECRET
97 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr. 6
(art. 9)

ACTIVITĂŢILE SPECIFICE PROCESULUI DE TESTARE ŞI EVALUARE A PRODUSELOR

DOCUMENTUL
CU IDENTIFICARE
CERINŢELE SPECIFICAŢIE CERINŢE CARE
OPERAŢIONALE DE TREBUIE
DEZVOLTARE EVALUATE

SELECTARE
PARAMETRII IDENTIFICARE IDENTIFICARE
CRITICI DE PARAMETRII DE INFORMAŢII
PERFORMANŢĂ PERFORMANŢĂ NECESARE
CARE TREBUIE CARE TREBUIE TESTELOR
EVALUAŢI EVALUAŢI

DEFINIRE
STABILIRE CRITERII DE SELECTARE
TIPURI SI METODE EVALUARE MĂSURI DE
DE TESTARE A REULTATE EFICACITATE
PARAMETRILOR DE TESTE SI EFICIENŢĂ
PERFORMANŢĂ EXECUTATE

EVALUARE EXECUŢIE
REZULTATE TESTE
TESTE
EXECUTATE

ELABORARE,
AVIZARE ŞI
COMPARAREA APROBARE
REZULTATELOR RAPORT DE
TESTELOR EVALUARE
EXECUTATE,
CU CERINŢELE
ŞI PARAMETRII IMPUŞI

NESECRET
98 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr. 7
(art. 13)

DIAGRAMA DE RELAŢII FUNCŢIONALE PRIVIND TESTAREA ŞI EVALUAREA

MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE

SECRETAR DE STAT ŞI ŞEF AL

ŞEFUL STATULUI MAJOR DEPARTAMENTULUI PENTRU
GENERAL ARMAMENTE

CSC CODA

DIRECTOR PENTRU DIRECTOR PENTRU

TESTAREA ŞI EVALUAREA TESTAREA ŞI EVALUAREA
OPERAŢIONALĂ ÎN S.M.G. DE DEZVOLTARE

DIRECŢIA DOCTRINĂ ŞI INSTRUCŢIE

DIRECŢIA CERCETARE DEZVOLTARE

STRUCTURA DESEMNATĂ
PENTRU COORDONARE SERVICIUL SERVICIUL
TESTARE ŞI EVALUARE TESTARE, PROGRAME
OPERAŢIONALĂ EVALUARE ŞI MAJORE DE
PROPRIETATE ACHIZIŢII
INTELECTUALĂ

DIRECTORI PENTRU
TESTAREA ŞI EVALUAREA
OPERAŢIONALĂ LA
CATEGORIILE DE FORŢE
COMISII DE
AGENŢIA DE REPREZENTANŢI
CERCETARE MILITARI
PENTRU
ACADEMIA TEHNICĂ
TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGII
ORGANISME MILITARĂ MILITARE
MILITARE
SPECIALIZATE
ÎN PRODUCĂTORI /
TESTARE ŞI
EVALUARE INTEGRATORI
OPERAŢIONALĂ PRODUSE

NESECRET
99 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr.8
(art. 22)

SCHEMA PROCESULUI DE TESTARE ŞI EVALUARE ŞI A ACTIVITĂŢILOR DE

ANALIZE ŞI AUDITURI TEHNICE ÎN CADRUL FAZEI DE DEZVOLTARE
TEHNOLOGICĂ

DNM PD 2
DCO
STE PTED de fezabilitate
PPTE tehnică

RTED de fezabilitate
Specificaţii
tehnică
tip B

PTED PI

PTED soft

Specificaţii RTED PI
tip C ACF AOO
RTED soft

PTED PISM RTED PISM

PTED de certificare RTED de certificare

interoperabilitate C4I/IT interoperabilitate C4I/IT

PTETR RTETR PTEO ACFz

PDL RDL RTEO

PD 3

NESECRET
100 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr.9
(art. 36)

ALGORITMUL PROCESULUI DE TESTARE ŞI EVALUARE PENTRU

ACCEPTANŢA PRODUSELOR COMERCIALE

EVALUARE
REZULTATE
ELABORARE ŞI EXECUŢIE ACTIVITĂŢI DE
APROBARE ACTIVITĂŢI MARKETING
FIŞĂ DE PRODUS DE
SAU MARKETING
SPECIFICAŢIE DE
FUNCŢIONARE
PENTRU PRODUSUL
DE BAZĂ PD
( tip C 1 a ) DECLANŞARE
PROCEDURI
ACHIZIŢIE

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN CADRUL PROCEDURILOR DE ACHIZIŢIE

ELABORARE ŞI
ELABORAREA EXECUŢIE APROBARE
ŞI APROBAREA TESTARE ŞI RAPOARTE DE
PLANURILOR EVALUARE TESTARE ŞI
DE TESTARE ŞI EVALUARE
EVALUARE

EXECUŢIE
PD ACTIVITĂŢI DE
FINALIZARE DECIZIA ANALIZE ŞI
PROCEDURI ACHIZIŢIEI AUDITURI
ACHIZIŢIE A UNUI TEHNICE
PRODUSULUI ANUMIT TIP
DE PRODUS

INTRODUCERE
PRODUS
ÎN
ÎNZESTAREA
M.Ap.N.

NESECRET
101 din 106
 NESECRET

ANEXA Nr.10
(art. 62)
COMPETENŢELE DE ELABORARE, AVIZARE ŞI APROBARE A DOCUMENTELOR DE TESTARE ŞI EVALUARE

Nr.
TIPUL DOCUMENTULUI ELABOREAZĂ AVIZEAZĂ APROBĂ
crt
DTED şi Autoritatea de decizie,
1. Strategia de Testare şi Evaluare STEPI şi DP
DTEO - SMG în PD - 1
2. Planurile activităţilor ACTTM şi DP STEPI Şeful DCD
Lista anuală a produselor care se află în urmărirea directorului
3. STEPI DCD DTED
pentru testarea şi evaluarea de dezvoltare
Lista anuală a produselor care se află în urmărirea directorului
4. Direcţia Doctrină şi Instrucţie - DTEO - SMG
pentru testarea şi evaluarea operaţională din Statul Major General
5. Plan principal de testare şi evaluare ACTTM DP şi STEPI DTED şi DTEO - SMG
6. Plan de testare şi evaluare de dezvoltare ACTTM DP şi STEPI DTED
7. Raport de testare şi evaluare de dezvoltare ACTTM DP şi STEPI DTED
Organisme militare specializate în executarea DP şi Serviciul Logistic
8. Plan de testare şi evaluare operaţională DTEO
testărilor şi evaluărilor operaţionale de la categoria de forţe
Organisme militare specializate în executarea DP, STEPI, DTED şi
9. Plan de testare şi evaluare prin trageri reale DTEO - SMG
testărilor şi evaluărilor prin trageri reale DTEO
10. Plan de testarea şi evaluarea comparativă ACTTM STEPI DTED
Organisme militare specializate în executarea DP şi Serviciul Logistic
11. Raport de testare şi evaluare operaţională DTEO
testărilor şi evaluărilor operaţionale de la categoria de forţe
Raport anual privind testarea şi evaluarea operaţională şi testarea
12. DTEO - SMG - -
prin trageri reale
Organisme militare specializate în executarea DP, STEPI, DTED şi
13. Raport de testare şi evaluare prin trageri reale DTEO - SMG
testărilor şi evaluărilor prin trageri reale DTEO
14. Raportul de testarea şi evaluarea comparativă ACTTM STEPI DTED
Raportul de certificare a produsului pentru trecerea la testare şi
15. ACTTM STEPI şi DP DTED
evaluare operaţională
16. Raportul independent privind testarea şi evaluarea prin trageri reale DTEO - SMG - -
Raportul privind depăşirea subfazei de realizare a producţiei iniţiale
17. DTEO - SMG - -
de serie mică şi propunerea pentru trecerea la producţia de serie

NESECRET
102 din 106
 NESECRET
ANEXA Nr. 11
(art. 65)
ELABORAREA, AVIZAREA ŞI APROBAREA SPECIFICAŢIILOR TEHNICE

APROBĂ: - Şef categorie de forţe; APROBĂ: - Şef categorie de forţe;

AVIZEAZĂ: - Şef Serviciu Logistic al AVIZEAZĂ: - Şef DCD;
categoriei de forţe; - Şef ACTTM.
- Şef DCD.
SPECIFICAŢIA DE SISTEM /
FIŞA DE PRODUS
SEGMENT
ELABOREAZĂ: - Serviciul Logistic al ( Tip A )
categoriei de forţă armată care va avea în
înzestrare produsul respectiv
OBSERVAŢIE – Se elaborează numai pentru ELABOREAZĂ: - ACTTM.
produsele comerciale. OBSERVAŢIE – Se elaborează în Faza 0
( Studiere şi selectare concept ).

APROBĂ: - Director Producător.

AVIZEAZĂ: - RM.
APROBĂ: - Şef DCD;
- Şef STEPI
AVIZEAZĂ: - Şef ACTTM.
- Şef STEPI
SPECIFICAŢII PRODUS
( Tip C ) SPECIFICAŢII DE DEZVOLTARE
( Tip B )
ELABOREAZĂ: - Producătorul ELABOREAZĂ: - ACTTM sau
OBSERVAŢII – Se elaborează în Faza 2 Autoritatea civilă de proiectare
( Dezvoltare tehnologică ). nominalizată de DTED.
OBSERVAŢIE – Se elaborează în Faza 1
(Definire program) sau în Faza 2
(Dezvoltare tehnologică)

APROBĂ: - Director Producător. APROBĂ: - Director Producător.

AVIZEAZĂ: - RM. AVIZEAZĂ: - RM.

SPECIFICAŢII DE SPECIFICAŢII DE MATERIAL

PRELUCRARE ( Tip E )
( Tip D )
ELABOREAZĂ: - Producătorul
ELABOREAZĂ: - Producătorul OBSERVAŢII - Se elaborează în Faza 3
( Producţie şi instalare ).
OBSERVAŢII - Se elaborează în
Faza 3 ( Producţie şi instalare ).

NESECRET
103 din 106
 NESECRET

ANEXA Nr. 12
(art. 97)
EVOLUŢIA INTEGRATĂ A PROCESELOR DE TESTARE ŞI EVALUARE ŞI DE OMOLOGARE
PE PARCURSUL DEZVOLTĂRII PRODUSULUI AOO
ACFz

ACF
APT

APD
APP TESTE DE
CALIFICARE
ELEMENTE
ACS şi ASS CONFIGURAŢIE
SOFTWARE
INTEGRARE TESTĂRI ŞI
IMPLEMENTARE COMPONENTE EVALUĂRI DE
APS DEZVOLTARE ŞI
SOFTWARE ŞI
TESTE DE OPERAŢIONALE
TESTE LA NIVEL
PROIECTARE CALIFICARE
COMPONENTE TESTE DE
SOFTWARE NIVEL
ANALIZĂ INTEGRARE PRODUS
CERINŢE ELEMENTE DE
SOFTWARE CONFIGURAŢIE
SOFTWARE ŞI
HARDWARE

PROIECTARE
ARHITECTURĂ
SISTEM PROIECTARE
TESTE DE DETALIATĂ
ANALIZĂ CALIFICARE ELEMENT
CERINŢE CONFIGURAŢIE LEGENDĂ
FABRICAŢIE ELEMENTE DE
SISTEM PROIECTARE ELEMENTE DE CONFIGURAŢIE HARDWARE
PRELIMINARĂ CONFIGURAŢIE HARDWARE Activităţi de realizare produse
ANALIZĂ ELEMENT HARDWARE
CERINŢE CONFIGURAŢIE Activităţi de testare, evaluare, analize
HARDWARE HARDWARE şi audituri tehnice

Analize intermediare

Analize finale
NESECRET
104 din 106
 NESECRET

ANEXA Nr.13
(art. 97)

COMPETENŢELE DE ELABORARE ŞI APROBARE A DOCUMENTELOR ANALIZELOR ŞI AUDITURILOR TEHNICE

TIPUL ANALIZEI ŞI AUDITULUI TEHNIC ELABOREAZĂ APROBĂ

ANALIZA CERINŢELOR SISTEMULUI

Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare
( ACS )
ANALIZA PROIECTULUI SISTEMULUI
( APS )
ANALIZA SPECIFICAŢIILOR SOFTWARE
( ASS )
ANALIZA PROIECTULUI PRELIMINAR
( APP )
ANALIZA PROIECTULUI DETALIAT Comisia de analize şi audituri Autoritatea de decizie pentru procesul de omologare
( APD ) tehnice şi
ANALIZA PREGATIRII PENTRU TESTARE directorul producătorului
( APT )
AUDITUL CONFIGURATIEI FUNCŢIONALE
( ACF )
AUDITUL CONFIGURATIEI FIZICE
( ACFz )
ANALIZA OMOLOGĂRII OFICIALE
( AOO )

NESECRET
105 din 106
 NESECRET

- PAGINĂ ALBĂ -

NESECRET
106 din 106
LEGE nr.319 din 8 iulie 2003
privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare
Textul actului publicat în M.Of. nr. 530/23 iul. 2003
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Statutul personalului de cercetare-dezvoltare constituie cadrul prin care se promovează formarea continuă,
dezvoltarea şi motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competenţei şi eticii profesionale în activităţile de cercetare-
dezvoltare, a libertăţii demersurilor ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor
ce îi revin.
(2) Resursele umane ale cercetării-dezvoltării cuprind persoanele din sistemul de cercetare-dezvoltare care îndeplinesc condiţiile
de studii prevăzute de lege, care au capacitatea şi competenţa de exercitare deplină a atribuţiilor şi a drepturilor încredinţate şi
asumate şi respectă etica şi deontologia profesională.
Art. 2. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării*), denumit în continuare autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, este autoritatea
administraţiei publice centrale de specialitate cu responsabilităţi directe în calificarea şi certificarea resurselor umane ale activităţii
de cercetare-dezvoltare.
Art. 3. - (1) Dispoziţiile prezentului statut se aplică personalului de cercetare-dezvoltare care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
sistemului naţional de cercetare-dezvoltare, în cadrul altor structuri organizatorice cu capital de stat, privat sau mixt, al instituţiilor
publice, precum şi în cadrul unor forme asociative ori în mod individual.
(2) Prezenta lege reglementează statutul personalului de cercetare-dezvoltare şi stabileşte drepturile şi obligaţiile specifice,
precum şi modalităţile de angajare şi promovare.
Art. 4. - Activitatea personalului de cercetare-dezvoltare este de interes naţional şi cuprinde:
a) dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice;
b) participarea la transferul cunoştinţelor şi tehnologiilor în toate domeniile vieţii economice şi sociale;
c) participarea la valorificarea eficientă a rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, pentru dezvoltarea durabilă a societăţii.
Art. 5. - Personalul de cercetare-dezvoltare:
a) asimilează, utilizează şi generează noi cunoştinţe şi aplică cele mai bune practici în domeniul specific de activitate;
b) respectă misiunea cercetării, etica şi deontologia profesională.
CAPITOLUL II
Categorii de personal, funcţii şi grade profesionale
Art. 6. - Activitatea din structurile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 3 se desfăşoară de către următoarele categorii de
personal:
a) personal de cercetare-dezvoltare;
b) cadre didactice universitare;
c) personal auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare;
d) personal din aparatul funcţional.
Art. 7. - Personalul de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), cu studii superioare, care desfăşoară activităţi de cercetare
ştiinţifică, se diferenţiază pe funcţii şi grade profesionale, după cum urmează:
a) cercetător ştiinţific gradul I - CS I;
b) cercetător ştiinţific gradul II - CS II;
c) cercetător ştiinţific gradul III - CS III;
d) cercetător ştiinţific - CS;
e) asistent de cercetare ştiinţifică - ACS.
Art. 8. - Personalul de cercetare-dezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), cu studii superioare tehnice, care desfăşoară activităţi de
dezvoltare tehnologică, se diferenţiază pe funcţii şi grade profesionale, după cum urmează:
a) inginer de dezvoltare tehnologică gradul I - IDT I;
b) inginer de dezvoltare tehnologică gradul II - IDT II;
c) inginer de dezvoltare tehnologică gradul III - IDT III;
d) inginer de dezvoltare tehnologică - IDT.
Art. 9. - Personalul auxiliar cu studii superioare din activitatea de cercetare-dezvoltare, prevăzut la art. 6 lit. c), este format din
specialişti din domenii şi profiluri diferite, prevăzute în nomenclatoarele de funcţii ale celorlalte sectoare de activitate.
Art. 10. - (1) Personalul auxiliar cu studii medii din activitatea de cercetare-dezvoltare, prevăzut la art. 6 lit. c), se diferenţiază pe
funcţii şi trepte profesionale, după cum urmează:
a) tehnician treapta I - T I;
b) tehnician treapta II - T II;
c) tehnician treapta III - T III;
d) tehnician stagiar - TS.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) participă pe lângă cercetătorii ştiinţifici şi inginerii de dezvoltare tehnologică la desfăşurarea
activităţii de cercetare-dezvoltare prin efectuarea de măsurări, analize, operaţii de execuţie a unor elemente, operaţii de întreţinere
şi exploatare a aparaturii şi a instalaţiilor de cercetare, precum şi la alte activităţi asemănătoare.
CAPITOLUL III
Acordarea gradelor profesionale şi încadrarea pe funcţii
Art. 11. - Încadrarea pe funcţii şi grade profesionale a personalului de cercetare-dezvoltare se face prin concurs, în condiţiile
prevăzute de prezenta lege.
Art. 12. - Metodologia de încadrare pe funcţii şi grade profesionale a personalului auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare
şi a personalului din aparatul funcţional se stabileşte de către fiecare instituţie sau unitate de cercetare-dezvoltare, conform
prevederilor legale în vigoare.
Art. 13. - Personalul auxiliar din activitatea de cercetare-dezvoltare şi cel din aparatul funcţional al instituţiilor sau al unităţilor de
cercetare-dezvoltare se încadrează pe funcţii şi trepte profesionale, stabilite de prevederile legislaţiei în vigoare.
Art. 14. - Numărul de posturi pe funcţii şi grade profesionale se propune de către consiliul ştiinţific şi se aprobă de către consiliul
de administraţie al instituţiei sau al unităţii, respectiv de organele de conducere echivalente, în concordanţă cu necesităţile şi
resursele financiare ale acesteia.
Art. 15. - (1) Funcţiile şi gradele profesionale de cercetare-dezvoltare se ocupă prin concurs, pe baza evaluării performanţelor
profesionale.
(2) Concursul se anunţă public, prin afişare la sediul instituţiei sau al unităţii şi prin publicare într-un ziar de circulaţie naţională, şi
se desfăşoară în conformitate cu prevederile prezentului statut.
(3) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului.
(4) Comisiile de concurs sunt formate din personal de cercetare-dezvoltare sau din învăţământul superior, din instituţia ori unitatea
respectivă sau din afara acesteia, care are un grad ştiinţific mai mare sau cel puţin egal cu cel al postului scos la concurs.
(5) Probele de concurs şi conţinutul acestora sunt aprobate de consiliul ştiinţific al instituţiei sau al unităţii organizatoare a
concursului.
(6) Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui post de cercetare-dezvoltare cu studii superioare cuprinde obligatoriu
următoarele:
a) cerere-tip de înscriere;
b) copii legalizate de pe diploma de bacalaureat sau echivalentă, diploma de licenţă ori echivalentă, însoţite de foaia matricolă,
precum şi copie legalizată de pe cartea de muncă sau copie-extras de pe Registrul general de evidenţă a salariaţilor, pentru a
dovedi vechimea;
c) copie legalizată de pe diploma de doctor în ramura de ştiinţă corespunzătoare postului, precum şi de pe alte diplome sau titluri
ştiinţifice ori academice;
d) curriculum vitae;
e) lista lucrărilor publicate, însoţită de câte un exemplar din cel puţin 5 lucrări reprezentative;
f) alte înscrisuri solicitate de legislaţia sau reglementările în vigoare.
(7) Durata şi finalizarea concursului este de 30 de zile de la data încheierii înscrierii, la nivelul comisiei de concurs, şi de 45 de
zile, la nivelul instituţiei sau al unităţii organizatoare a concursului, de la depunerea raportului comisiei de concurs.
Art. 16. - (1) Evaluarea performanţelor profesionale ale candidaţilor, precum şi încadrarea pe funcţii se realizează ţinând seama
de studii, de competenţa şi de rezultatele profesionale obţinute, de titlurile ştiinţifice şi de gradele profesionale obţinute, de
experienţa în specialitatea postului, de aptitudinile specifice necesare îndeplinirii funcţiei, cu respectarea prevederilor din prezentul
statut.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor de cercetători ştiinţifici se organizează după cum urmează:
a) concursul pentru ocuparea funcţiei de cercetător ştiinţific constă în probe scrise, orale şi practice, specifice postului, stabilite
conform art. 15 alin. (5). Comisia de concurs, formată din preşedinte şi 2 membri, se propune de directorul ştiinţific şi secretarul
ştiinţific, se aprobă de consiliul ştiinţific al unităţii şi se numeşte prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii. Rezultatul
probelor de concurs se apreciază de fiecare membru al comisiei prin note de la 10 la 1; nota probei reprezintă media aritmetică a
acestora. Comisia întocmeşte în termen de 5 zile de la ultima probă un raport cu concluzii de recomandare a candidatului care a
obţinut cea mai mare medie. Pot fi recomandaţi candidaţi care au obţinut cel puţin media 8 şi nici o notă sub 7. Consiliul ştiinţific
şi consiliul de administraţie analizează şi aprobă rezultatul concursului. Numirea pe postul de cercetător ştiinţific se face prin
decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii;
b) concursul pentru ocuparea funcţiei şi gradului de cercetător ştiinţific gradul III constă în verificarea îndeplinirii condiţiilor
necesare, prin analiza dosarului de înscriere şi o probă orală sau scrisă cu subiecte specifice profilului postului. Comisia de concurs
este formată din directorul ştiinţific sau secretarul ştiinţific al unităţii şi din 3 membri, specialişti în profilul postului, cu funcţie şi grad
profesional egale sau mai mari decât ale postului scos la concurs, se propune de directorul ştiinţific şi de secretarul ştiinţific şi se
numeşte prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii. Aprecierea candidatului la concursul pentru ocuparea postului de
cercetător ştiinţific gradul III se face prin punctaj, pe baza unei grile adaptate specificului locului de muncă şi aprobate de consiliul
ştiinţific al instituţiei sau al unităţii. Preşedintele comisiei de concurs prezintă raportul în consiliul ştiinţific al unităţii, nominalizând
candidatul cu cele mai bune performanţe. Consiliul ştiinţific aprobă rezultatul concursului, în urma căruia conducătorul instituţiei
sau al unităţii emite decizia de numire;
c) concursul pentru ocuparea posturilor de cercetător ştiinţific gradul II şi cercetător ştiinţific gradul I constă în analiza dosarului de
înscriere la concurs, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi aprecierea prin punctaj, pe baza unei grile adaptate
specificului activităţii locului de muncă a candidatului şi a performanţelor sale. Comisia de concurs este formată din directorul
ştiinţific sau secretarul ştiinţific al instituţiei sau al unităţii şi din 4 membri, cadre didactice universitare şi cercetători, dintre care cel
puţin 2 din afara instituţiei sau a unităţii respective, se propune de directorul ştiinţific şi de secretarul ştiinţific şi se numeşte prin
decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii. În comisiile pentru ocuparea posturilor de CS I se numesc profesori universitari
şi CS I, iar pentru ocuparea posturilor de CS II se numesc profesori universitari sau conferenţiari universitari şi CS I ori CS II.
Preşedintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia consiliului ştiinţific al instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare,
nominalizând candidatul cu cele mai bune rezultate. Consiliul ştiinţific aprobă rezultatul concursului prin vot nominal deschis.
Dosarul de concurs, împreună cu raportul comisiei şi documentele însoţitoare, se înaintează Consiliului Naţional de Atestare a
Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, care validează rezultatele concursului, urmând ca autoritatea de stat pentru
cercetaredezvoltare să confirme prin ordin rezultatele concursului de numire pentru funcţia de CS II, respectiv CS I. Numirea pe
postul de CS II sau CS I se face prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare.
(3) Condiţiile minime de experienţă profesională pe care trebuie să le îndeplinească persoanele supuse evaluării pentru activitatea
de cercetare ştiinţifică sunt următoarele:
a) pentru asistent de cercetare ştiinţifică, să fie absolvenţi cu examen de licenţă sau de diplomă;
b) pentru cercetător ştiinţific, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel puţin 2
ani sau de cel puţin 4 ani în alte activităţi;
c) pentru cercetător ştiinţific gradul III, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de
cel puţin 6 ani sau de 4 ani, în cazul candidaţilor care deţin titlul de doctor; pentru candidaţii care provin din afara învăţământului
superior sau a cercetării ştiinţifice, o vechime de 10 ani, sau de 8 ani, pentru candidaţii care deţin titlul de doctor;
d) pentru cercetător ştiinţific gradul II, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel
puţin 8 ani şi titlul ştiinţific de doctor; pentru candidaţii care provin din afara învăţământului superior sau a cercetării ştiinţifice, o
vechime de 12 ani în profilul postului;
e) pentru cercetător ştiinţific gradul I, să aibă activitate de cercetare-dezvoltare în specialitate sau în învăţământul superior de cel
puţin 9 ani şi titlul ştiinţific de doctor; pentru candidaţii care provin din afara învăţământului superior sau a cercetării ştiinţifice, o
vechime de 15 ani în profilul postului;
f) personalul de cercetare-dezvoltare sau din învăţământul superior, care îndeplineşte condiţiile de studii, cu o activitate deosebită
în domeniul postului pentru care concurează, demonstrată prin lucrări de specialitate de valoare naţională şi internaţională, poate
să se prezinte, cu aprobarea consiliului ştiinţific, la concursul pentru ocuparea unui post în cercetare-dezvoltare cu reducerea
condiţiilor de vechime stabilite la lit. b)-e).
(4) Concursul pentru ocuparea funcţiilor şi gradelor inginerilor de dezvoltare tehnologică se organizează pe baza metodologiei
stabilite şi avizate de consiliul ştiinţific şi aprobate de consiliul de administraţie al instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare.
Rezultatele concursului şi concluziile comisiei sunt analizate şi avizate de consiliul ştiinţific şi aprobate de consiliul de administraţie
al instituţiei sau al unităţii de cercetare-dezvoltare, iar decizia de numire este dată de conducătorul instituţiei sau unităţii.
(5) Condiţiile minime de experienţă profesională pe care trebuie să le îndeplinească persoanele supuse evaluării pentru activitatea
de dezvoltare tehnologică sunt următoarele:
a) pentru inginer de dezvoltare tehnologică, să aibă o vechime de cel puţin 2 ani în specialitatea postului;
b) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul III, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani în specialitatea postului;
c) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul II, să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în specialitatea postului;
d) pentru inginer de dezvoltare tehnologică gradul I, să aibă o vechime de cel puţin 8 ani în specialitatea postului.
Art. 17. - (1) Gradele profesionale CS, CS III, IDT, IDT III, IDT II şi IDT I se acordă prin decizie a conducătorului instituţiei sau al
unităţii de cercetare-dezvoltare, pe baza rezultatelor obţinute la concurs, conform prevederilor art. 16.
(2) Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare este organismul consultativ, fără personalitate
juridică, organizat conform art. 140 alin. (3) din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3) Componenţa şi condiţiile de numire a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi a
comisiilor sale de specialitate, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora vor fi revizuite şi completate prin
cuprinderea unei structuri distincte, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în
termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, în urma analizei documentelor de concurs,
confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursului şi transmite conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare
avizul pentru atribuirea prin ordin a titlurilor CS II şi CS I.
(5) Încadrarea pe funcţie, în gradele profesionale ştiinţifice II şi I se face prin decizie a conducătorului instituţiei sau al unităţii de
cercetare-dezvoltare, emisă în baza comunicării autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
(6) Confirmarea sau infirmarea deciziei de concurs pentru acordarea gradelor IDT I şi IDT II se face de către autoritatea de stat
pentru cercetare-dezvoltare.
Art. 18. - (1) Gradul profesional, o dată acordat, aparţine persoanei titulare pentru domeniul de cercetaredezvoltare respectiv şi
constituie titlu personal de care poate face uz în toate cazurile care implică imaginea sau drepturile personale.
(2) Pentru personalul atestat, gradele profesionale CS I, CS II, CS III în domeniul cercetării ştiinţifice, respectiv IDT I, IDT II şi IDT
III în domeniul dezvoltării tehnologice, pentru care au fost dobândite, sunt recunoscute în orice instituţie sau unitate în care se
desfăşoară activităţi în domeniile respective.
(3) În afara procesului propriu-zis de acordare, gradul profesional se păstrează independent de ocuparea sau nu a unui post în
cercetare-dezvoltare de o anume categorie.
Art. 19. - Funcţiile şi gradele de cercetare-dezvoltare dobândite anterior se echivalează cu funcţiile corespunzătoare gradelor
profesionale de cercetaredezvoltare respective, stabilite prin prezenta lege, şi echivalarea se face prin ordin al conducătorului
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
Art. 20. - Funcţiile de conducere şi coordonare ştiinţifică din instituţiile sau unităţile de cercetare-dezvoltare, care sunt îndeplinite
de către personalul de cercetaredezvoltare prevăzut la art. 6 lit. a), pot fi: A. Funcţii de conducere:
a) director general sau director;
b) director ştiinţific;
c) director tehnic;
d) secretar ştiinţific;
e) şef compartiment cercetare-dezvoltare. B. Funcţii de coordonare ştiinţifică:
a) director program cercetare-dezvoltare;
b) director proiect cercetare-dezvoltare;
c) şef program cercetare-dezvoltare;
d) şef proiect cercetare-dezvoltare.
Art. 21. - (1) Funcţiile de conducere în activitatea de cercetare-dezvoltare se ocupă prin concurs.
(2) Funcţiile specifice de conducere din instituţiile sau unităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 20 se ocupă, în condiţiile
legii, de personalul care îndeplineşte următoarele condiţii minime:
a) pentru director general sau director, cel puţin CS II, care are şi atestat pentru management în cercetaredezvoltare;
b) pentru director ştiinţific, cel puţin CS II;
c) pentru director tehnic sau secretar ştiinţific, cel puţin CS II la nivelul institutelor de cercetare-dezvoltare sau cel puţin CS III la
nivelul staţiunilor sau al altor structuri;
d) pentru celelalte funcţii specifice de conducere prevăzute la art. 20, personal de cercetare-dezvoltare începând de la funcţia de
CS III sau IDT III.
Art. 22. - Cercetătorii ştiinţifici pot funcţiona ca personal didactic în instituţiile de învăţământ superior pe funcţii echivalente, cu
respectarea prevederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL IV
Drepturi şi obligaţii
Art. 23. - Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) şi b) beneficiază, pe lângă drepturile prevăzute de lege pentru personalul
încadrat în muncă, şi de următoarele drepturi:
a) de a avea acces la sursele de informare şi documentare necesare proiectelor de cercetare-dezvoltare la care participă, cu
respectarea normelor de folosire şi publicare;
b) de a participa la elaborarea strategiei cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice;
c) de a participa la manifestări ştiinţifice cu comunicări din rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare şi de a publica lucrări
ştiinţifice, în condiţiile legii, cu sprijinul instituţiei sau al unităţii, în limita resurselor financiare;
d) de a breveta rezultatele cercetării, în condiţiile legii, cu sprijinul instituţiei sau al unităţii, în limita resurselor financiare;
e) de a fi recunoscute ca autori sau coautori ai unui demers ştiinţific şi de a fi recompensate conform legislaţiei din domeniu;
f) de a fi sprijinite de instituţie sau de unitate, în vederea perfecţionării pregătirii lor profesionale, conform legii;
g) de a face parte din asociaţii profesionale, societăţi şi organizaţii ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, fără ca prin activitatea
desfăşurată în aceste organisme să intre în conflict de interese cu unitatea unde prestează activitatea de bază;
h) de a le fi recunoscută şi stimulată performanţa în domeniul cercetării-dezvoltării prin: premii, gratificaţii, titluri, diplome, precum
şi prin alte modalităţi;
i) de a participa la competiţii pentru finanţarea activităţii ştiinţifice proprii, din fonduri bugetare sau private, în condiţiile legii;
j) de a participa ca expert, referent, membru în comisii de evaluare, consultant şi altele asemenea, la solicitarea altor instituţii sau
agenţi economici, fără a intra în conflict de interese cu instituţia sau unitatea unde prestează activitatea de bază şi de a fi
remunerate pentru activitatea depusă;
k) de a putea obţine un venit lunar neplafonat, dacă în acelaşi timp cu execuţia temelor finanţate din fonduri de la bugetul de stat
derulează şi proiecte finanţate din programe internaţionale la care România plăteşte cotizaţie, precum şi dacă proiectul conduce,
în timpul execuţiei şi după finalizare, la transferuri tehnologice sau valorificări;
l) de a obţine un venit lunar neplafonat, rezultat din execuţia proiectelor interne şi internaţionale;
m) de a desfăşura activităţi, prin cumul, privind cercetarea, învăţământul sau valorificarea cercetării în conformitate cu prevederile
legilor în domeniu; acestea se pot exercita în interiorul sau în afara instituţiei sau a unităţii de cercetare în care sunt încadrate, cu
respectarea prevederilor art. 24 lit. c);
n) de a beneficia, în condiţiile legii, de sporuri la salariul de bază, respectiv: doctorat, fidelitate, confidenţialitate şi alte sporuri
prevăzute de lege sau în contractele colective de muncă;
o) de a refuza motivat, din considerente morale şi etice, să participe la cercetări ştiinţifice care au un impact negativ asupra fiinţei
umane şi asupra mediului natural;
p) de a solicita şi de a obţine cu prioritate aprobarea pentru a ocupa un post de grad inferior celui dobândit, dacă este în interes
propriu.
Art. 24. - Categoriile de personal prevăzute la art. 6 lit. a) şi b) au, pe lângă obligaţiile prevăzute de lege pentru personalul încadrat
în muncă, şi următoarele obligaţii:
a) să respecte etica şi deontologia activităţii de cercetare-dezvoltare;
b) să respecte drepturile de proprietate intelectuală şi confidenţialitatea convenită cu colaboratorii şi cu finanţatorii cercetării;
c) să nu creeze conflict de interese sau concurenţă neloială în cazul cumulului de activităţi, efectuat în condiţiile legii;
d) să participe la formarea cercetătorilor tineri şi să transmită cunoştinţele şi experienţa proprie în activitatea de cercetare-
dezvoltare;
e) să utilizeze patrimoniul tehnico-ştiinţific şi alte resurse ale instituţiei sau ale unităţii exclusiv pentru activităţi profesionale în
interesul instituţiei sau al unităţii angajatoare;
f) să participe la evaluarea activităţii de cercetaredezvoltare, precum şi a rezultatelor proprii;
g) să participe la competiţii pentru programele internaţionale ale Comunităţii Europene sau pentru programele rezultate din
acordurile internaţionale de cooperare bilaterală la care România este parte;
h) să desfăşoare activitatea ştiinţifică, tehnologică sau de inovare fără a încălca drepturile şi libertăţile omului;
i) să-şi dezvolte continuu cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice şi să contribuie la diseminarea informaţiei şi culturii ştiinţifice şi tehnice,
precum şi la conştientizarea publicului şi a factorilor de decizie asupra rolului ştiinţei şi tehnicii;
j) să participe la aplicarea, în condiţiile legii, a rezultatelor activităţii proprii de cercetare-dezvoltare.
Art. 25. - (1) La încetarea activităţii în instituţie sau unitate, personalul de cercetare-dezvoltare nu poate folosi rezultatele ştiinţifice
şi tehnice care au fost obţinute în unitate în cadrul unor lucrări finanţate din fonduri publice, pe o durată de cel puţin 5 ani, fără
acordul finanţatorului.
(2) Nerespectarea angajamentului prevăzut la alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă echivalentă cu 20 de
salarii de CS I, la gradaţia maximă.
(3) Plata amenzii nu exonerează contravenienţii de la plata daunelor provocate.
(4) Contravenţia se constată şi amenda corespunzătoare se aplică de reprezentantul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare
sub a cărei autoritate se află unitatea de cercetare-dezvoltare prejudiciată.
(5) Contravenţiei prevăzute la alin. (2) îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL V
Formarea profesională şi pregătirea personalului de cercetare-dezvoltare
Art. 26. - Perfecţionarea profesională a personalului de cercetare-dezvoltare se realizează în principal prin următoarele forme:
a) doctorat;
b) programe de formare continuă;
c) programe de documentare şi schimburi de experienţă la nivel naţional şi internaţional;
d) programe de specializare şi de cooperare interdisciplinare, la nivel naţional şi internaţional;
e) învăţământ postuniversitar, organizat potrivit legii;
f) burse de perfecţionare şi stagii de pregătire şi documentare realizate în ţară sau în străinătate;
g) manifestări ştiinţifice din ţară sau din străinătate.
Art. 27. - În vederea sprijinirii instruirii şi mobilităţii personalului de cercetare-dezvoltare, autoritatea de stat pentru cercetare-
dezvoltare şi ordonatorii principali de credite care finanţează activităţi de cercetare-dezvoltare pot înfiinţa, în condiţiile legii, centre
de instruire pentru personalul de cercetare-dezvoltare, precum şi din alte domenii.
Art. 28. - Personalul cu funcţii de conducere este obligat să se perfecţioneze în domeniul managementului pentru cercetare-
dezvoltare. Pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi menţinerea în aceste funcţii, care presupun şi responsabilitate
administrativă, se organizează stagii de pregătire şi perfecţionare în domeniul managementului pentru cercetare-dezvoltare.
Art. 29. - Finanţarea activităţilor de formare profesională continuă se asigură din fonduri prevăzute cu această destinaţie în
bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor sau ale unităţilor de cercetare-dezvoltare, precum şi în programele de formare
profesională finanţate din surse interne şi internaţionale.
Art. 30. - Personalul de cercetare-dezvoltare care urmează o formă de specializare în ţară sau în străinătate este obligat să se
angajeze, în scris, că va lucra în cadrul unităţii între 1 an şi 5 ani, proporţional cu costurile şi durata specializării. În cazul
nerespectării acestui angajament pentru motive imputabile salariatului, acesta va suporta contravaloarea specializării.
CAPITOLUL VI
Mobilitatea personalului de cercetare-dezvoltare
Art. 31. - Autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare şi ordonatorii principali de credite care finanţează activităţi de cercetare-
dezvoltare asigură cadrul de reglementare compatibil cu spaţiul european şi mondial al cercetării-dezvoltării, pentru accesul
cercetătorilor la patrimoniul tehnic şi ştiinţific, în condiţiile legii, şi pentru asigurarea unor condiţii atractive de muncă.
Art. 32. - (1) În instituţiile şi în unităţile de cercetaredezvoltare pot fi cuprinşi studenţi care să lucreze în colective de specialişti din
unităţile respective.
(2) Instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare pot acorda studenţilor din ultimii doi ani burse de studii. Plata acestor burse va fi
condiţionată de obligaţia absolvenţilor de a se angaja, pe o perioadă determinată, prin angajamentul încheiat sub formă de
contract, în unitatea de cercetare-dezvoltare finanţatoare. Cuantumul burselor va acoperi cheltuielile de studii.
Art. 33. - (1) Academia Română, academiile de ramură, institutele de învăţământ superior şi institutele naţionale de cercetare-
dezvoltare pot propune autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare constituirea, pe perioade determinate, de centre sau
colective mixte de specialişti, pentru realizarea unor strategii de ramură sau sectoriale până la finalizarea acestora. Modalitatea
de constituire şi funcţionare a centrelor şi colectivelor mixte de specialişti se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii de
stat pentru cercetare-dezvoltare.
(2) Centrele sau colectivele mixte prevăzute la alin. (1) utilizează în comun mijloacele financiare şi materiale de care dispun, în
scopul gestionării raţionale a potenţialului uman de cercetare.
Art. 34. - Pentru completarea şi dezvoltarea potenţialului uman angrenat în cercetare-dezvoltare, în programele instituţiilor de
învăţământ superior vor fi cuprinse activităţi pentru pregătirea şi stimularea angajării tinerilor în instituţii sau în unităţi de cercetare-
dezvoltare.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 35. - (1) Personalul de cercetare-dezvoltare atestat, care revine în activitatea de cercetare-dezvoltare după părăsirea acesteia
pentru motive care nu îi sunt imputabile, se încadrează la gradul ştiinţific dobândit anterior.
(2) Personalul atestat ştiinţific poate exercita prin cumul de funcţii activităţi în cercetare-dezvoltare, învăţământ şi/sau producţie,
în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Beneficiază de rezervarea postului şi pot exercita cumulat activităţi de cercetare-dezvoltare, la gradul ştiinţific dobândit,
persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului,
al Administraţiei Prezidenţiale şi al administraţiei publice centrale ori în serviciile publice descentralizate ale acesteia, precum şi
cele alese sau numite de Parlament în alte organe şi organisme centrale ale statului, precum şi cele alese în conducerea
Academiei Române.
Art. 36. - (1) Cercetătorii ştiinţifici gradul I pensionaţi pot desfăşura, în condiţiile legii, activităţi de cercetaredezvoltare, salarizate
prin cumul sau prin plata cu ora.
(2) La cerere, cercetătorii ştiinţifici gradul I pot fi menţinuţi în continuare în funcţii de cercetare-dezvoltare, după împlinirea vârstei
legale de pensionare, cu aprobarea anuală a consiliului ştiinţific.
(3) Personalul didactic universitar poate funcţiona ca personal de cercetare asociat în instituţiile, unităţile sau structurile de
cercetare-dezvoltare ale acestora, cu participare la conducerea şi execuţia programelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare,
precum şi la valorificarea rezultatelor acestora.
(4) Personalul didactic universitar poate încheia contracte sau convenţii de cooperare ştiinţifică şi de dezvoltare tehnologică pe
durată determinată cu instituţiile, unităţile sau structurile de cercetare-dezvoltare ale acestora, în vederea participării la
coordonarea şi execuţia programelor şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare din Planul naţional sau planurile sectoriale de
cercetare-dezvoltare.
Art. 37. - Cetăţenilor români care au lucrat în străinătate în cercetare-dezvoltare li se echivalează integral, la cerere, vechimea în
specialitate, pe baza documentelor care atestă acest lucru.
Art. 38. - În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare va elabora
Codul de etică şi deontologie profesională a personalului de cercetare-dezvoltare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 12 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia
României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 17 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din
Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 8 iulie 2003.
Nr. 319.
*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.464 din 29 iunie
2003, noua denumire a ministerului este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Luni, 06 ianuarie 2020, 15:14

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.
ORDONANŢĂ Nr. 57 din 16 august 2002
privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică
Text în vigoare începând cu data de 3 septembrie 2015
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ
Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor
normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la
31 august 2015.
Act de bază
#B: Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002
Acte modificatoare
#M1: Legea nr. 324/2003
#M2: Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003
#M3: Ordonanţa Guvernului nr. 38/2004
#M4: Legea nr. 230/2004
#M5: Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004
#M6: Ordonanţa Guvernului nr. 41/2005
#M7: Legea nr. 381/2005
#M8: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2006
#M9: Ordonanţa Guvernului nr. 58/2006
#M10: Legea nr. 499/2006
#M11: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2009
#M12: Legea nr. 305/2009
#M13: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2009
#M14: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2010
#M15: Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011
#M16: Legea nr. 72/2011**
#M17: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011
#M18: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2012
#M19: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012
#M20: Legea nr. 54/2013
#M21: Legea nr. 164/2013
#M22: Ordonanţa Guvernului nr. 22/2013
#M23: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014
#M24: Ordonanţa Guvernului nr. 41/2015
Actele normative marcate cu două asteriscuri (**) se referă la derogări de la
Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 sau conţin modificări efectuate asupra acestor
derogări.
Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei
modificări sau completări este indicat actul normative care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma
#M1, #M2 etc.
#CIN
NOTĂ:
Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr.
324/2003 (#M1).
#B
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 1 pct. VI.1 din
Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
CAP. 1
Dispoziţii generale
#M15
ART. 1
Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea experimentală şi inovarea sunt principalele
activităţi creatoare de cunoaştere şi generatoare de progres economic şi social,
încurajate şi sprijinite de către stat conform Constituţiei României, republicată, şi
prezentei ordonanţe.
#M15
ART. 2
(1) Activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea
experimentală şi inovarea bazată pe cercetare ştiinţifică şi dezvoltare experimentală.
Cercetarea ştiinţifică cuprinde cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă.
#M1
(2) Definiţiile termenilor utilizaţi în cuprinsul ordonanţei sunt prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezenta ordonanţă.
#M15
(3) Definiţiile prevăzute la alin. (2) se pot detalia prin ordin al conducătorului
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, în acord cu legislaţia Uniunii Europene şi
bunele practici internaţionale.
#B
ART. 3
(1) În România activitatea de cercetare-dezvoltare constituie prioritate naţională şi are
un rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă.
(2) Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării, denumită în continuare
Strategie naţională, defineşte politica statului în vederea realizării obiectivelor de interes
naţional în acest domeniu şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Guvernul promovează, susţine, dezvoltă şi stimulează activitatea de cercetaredezvoltare de interes naţional, scop în
care:
a) adoptă politici de stimulare şi coordonare la nivel naţional a activităţii de cercetaredezvoltare şi inovare;
b) asigură surse de finanţare şi instituie structuri organizatorice corespunzătoare pentru
administrarea fondurilor respective, conform prevederilor prezentei ordonanţe;
c) elaborează politici şi emite reglementări pentru crearea în economie a unui mediu
favorabil, protecţia patrimoniului ştiinţific naţional, pentru difuzarea, absorbţia şi
valorificarea rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare în scopul dezvoltării
economice durabile, al creşterii bunăstării şi calităţii vieţii, al îmbogăţirii patrimoniului
naţional şi internaţional al cunoaşterii.
ART. 4
(1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, denumit în continuare autoritatea de stat pentru
cercetare-dezvoltare, este organul administraţiei publice centrale de specialitate, care
exercită atribuţiile autorităţii de stat pentru domeniul cercetării-dezvoltării.
(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare are, în principal, următoarele atribuţii
în domeniu:
a) elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale;
b) asigurarea cadrului instituţional pentru aplicarea Strategiei naţionale;
c) coordonarea la nivel naţional a politicilor guvernamentale;
d) stimularea, susţinerea, dezvoltarea şi monitorizarea activităţii de cercetaredezvoltare;
#M1
e) conducerea, în cazuri deosebite, a unor programe de cercetare-dezvoltare şi inovare
sau părţi din acestea.
#B
(3) Ordonatorii de credite, inclusiv Academia Română, care au alocate prin buget
fonduri pentru cercetare, finanţează din acestea programe proprii sau sectoriale de
cercetare, inclusiv granturi de cercetare, corelate cu strategia şi politicile naţionale în
domeniu.
ART. 5
(1) Dreptul de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare este recunoscut
oricărei persoane fizice sau juridice.
(2) Dreptul de acces liber la fondurile publice destinate activităţii de cercetaredezvoltare este garantat în condiţii de
competenţă şi cu respectarea prevederilor legale şi
contractuale privind drepturile de proprietate intelectuală şi de utilizare a rezultatelor.
(3) Libertatea de organizare şi desfăşurare a activităţilor de cercetare-dezvoltare este
garantată şi este corelată cu asigurarea resurselor financiare, cu respectarea legislaţiei în
vigoare şi a principiilor de etică profesională privind efectele adverse sau dăunătoare ale
aplicării rezultatelor ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului.
(4) Pentru cazurile care nu sunt reglementate de legislaţia privind proprietatea
intelectuală, se garantează persoanelor prevăzute la alin. (1) dreptul de participare la
beneficiile rezultate, în condiţii contractuale specificate, precum şi dreptul de preemţiune
în contractarea lucrărilor de continuare a activităţilor de cercetare-dezvoltare, valorificare
a rezultatelor sau de transfer tehnologic al acestora.
CAP. 2
Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare
SECŢIUNEA 1
Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii de cercetare-dezvoltare
#M1
ART. 6
Sistemul naţional de cercetare-dezvoltare este constituit din ansamblul unităţilor şi
instituţiilor de drept public şi de drept privat care au în obiectul de activitate cercetareadezvoltarea.
#M15
ART. 7
În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de
unităţi şi instituţii de drept public:
 a) institute naţionale de cercetare-dezvoltare;
b) instituţii de învăţământ superior de stat acreditate sau structuri de cercetaredezvoltare ale acestora, fără personalitate
juridică, constituite conform Cartei
universitare;
c) institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei
Române sau a academiilor de ramură;
d) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii
publice ori de drept public;
e) centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri
internaţionale;
f) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor
naţionale, companiilor naţionale şi regiilor autonome;
g) alte instituţii publice sau de drept public care au ca obiect de activitate şi
cercetarea-dezvoltarea ori structuri ale acestora legal constituite.
#M15
ART. 8
În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse, de asemenea, următoarele
categorii de unităţi şi instituţii de drept privat:
a) instituţii de învăţământ superior particulare acreditate sau structuri de cercetaredezvoltare ale acestora, fără
personalitate juridică, constituite conform Cartei
universitare;
b) institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, recunoscute de
utilitate publică;
c) alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca persoane
juridice de drept privat, fără scop patrimonial;
d) alte organizaţii neguvernamentale, fără scop patrimonial, care au ca obiect de
activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora legal constituite;
e) societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate cercetareadezvoltarea;
f) societăţi comerciale care au în obiectul de activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau
structuri ale acestora legal constituite.
#M15
ART. 8^1
În sensul prezentei ordonanţe, unităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 şi 8
sunt fie o unitate cu personalitate juridică, fie o structură de cercetare-dezvoltare fără
personalitate juridică care este constituită în cadrul unei persoane juridice. Unitatea de
cercetare-dezvoltare fără personalitate juridică îndeplineşte simultan următoarele
condiţii:
a) este înfiinţată printr-o decizie a conducerii persoanei juridice, conform legii;
b) are o misiune şi un regulament propriu de funcţionare în cadrul persoanei juridice
şi o titulatură proprie;
c) are personal şi conducere proprii;
d) activitatea unităţii este înregistrată distinct în cadrul contabilităţii persoanei
juridice, conform legii.
#M24
ART. 8^2
(1) În vederea înscrierii în Registrul potenţialilor contractori, gestionat de Autoritatea
Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, unităţile şi instituţiile de drept public,
precum şi cele de drept privat prevăzute la art. 7 şi 8 se supun evaluării capacităţii de a
desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare.
 (2) În vederea evaluării prevăzute la alin. (1), autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare elaborează şi aprobă prin
ordin procedura şi metodologia de evaluare a
capacităţii de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, în termen de 180
de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.
#M1
ART. 9 *** Abrogat
#B
ART. 10
(1) Activitatea de cercetare-dezvoltare din domeniul public sau privat poate fi
desfăşurată şi în cadrul unor forme asociative, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Activitatea de cercetare-dezvoltare se poate desfăşura şi individual, în regim
economic, de către persoane fizice autorizate conform prevederilor legale.
ART. 11
(1) Unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca institute naţionale sau ca instituţii
publice se înfiinţează sau se reorganizează prin hotărâre a Guvernului, dacă legea nu
prevede altfel.
(2) Prin hotărâre a Guvernului de înfiinţare şi/sau de organizare şi funcţionare a
unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin. (1) se stabilesc denumirea, obiectul de
activitate, sediul şi patrimoniul, precum şi bunurile din domeniul public prevăzute de
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu
modificările ulterioare, şi date în administrare acestora.
(3) Unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca societăţi comerciale cu capital
majoritar de stat se înfiinţează şi se reorganizează prin hotărâre a Guvernului, pe baza
hotărârii adunării generale a acţionarilor.
#M15
ART. 12
(1) În cadrul fiecărei instituţii şi unităţi de cercetare-dezvoltare de drept public
funcţionează un consiliu ştiinţific, care are ca scop elaborarea strategiei de cercetaredezvoltare şi inovare a instituţiei sau
a unităţii şi a programelor proprii de cercetaredezvoltare şi inovare, precum şi luarea măsurilor necesare pentru realizarea
acestora.
#B
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului ştiinţific se aprobă de
consiliul de administraţie al unităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1).
#M15
ART. 13
(1) Instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare de drept public pot desfăşura
activităţi de microproducţie şi pot oferi servicii specifice, potrivit regulamentelor de
organizare şi funcţionare proprii şi prevederilor legale corespunzătoare. Activităţile şi
serviciile pot fi desfăşurate inclusiv prin asociere în participaţiune, numai în scopul
stimulării transferului rezultatelor activităţii de cercetare-dezvoltare, potrivit
regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii şi prevederilor legale
corespunzătoare, cu aprobarea organului administraţiei publice centrale în subordinea
sau coordonarea căruia funcţionează instituţia sau unitatea de drept public.
(2) Instituţiile şi unităţile de drept privat dispun de autonomie în exploatarea
rezultatelor activităţii proprii de cercetare-dezvoltare, conform legii.
#B
ART. 14
(1) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare cu capital privat se pot organiza în
condiţiile prevăzute de lege.
 (2) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare cu capital majoritar de stat,
organizate ca societăţi comerciale, se pot privatiza în condiţiile legii şi cu respectarea
normelor specifice privind privatizarea unităţilor de cercetare-dezvoltare, elaborate de
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
#M15
(3) Unităţile de cercetare-dezvoltare privatizate nu pot păstra în patrimoniu
documentaţiile, colecţiile sau bazele de date de interes naţional acumulate până la data
privatizării. Aceste documentaţii, colecţii sau baze de date de interes naţional, stabilite
conform prevederilor art. 75 alin. (3), se depun la institutele naţionale sau la instituţiile
publice desemnate în acest scop de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#M1
(4) În cazul brevetelor de invenţie cu obiect care se încadrează în categoria celor
prevăzute la alin. (3) sau care conţin informaţii clasificate, calitatea de titular al acestora
se transmite institutelor naţionale sau instituţiilor publice de cercetare-dezvoltare
desemnate în acest scop de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#B
ART. 15
(1) Unităţile şi instituţiile prevăzute la art. 7 şi 8 pot participa în nume propriu la
cooperarea tehnico-ştiinţifică internaţională şi pot încheia în mod direct contracte privind
aceste activităţi, în condiţiile legii; contractele, precum şi utilizarea rezultatelor cercetării
se vor înscrie în termenii utilizaţi în acordurile internaţionale la care România este parte.
#M1
(2) Rezultatele cercetărilor care sunt proprietate publică a statului se pot utiliza în
cadrul cooperării internaţionale, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi cu aprobarea
Guvernului.
#B
ART. 16
Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare care beneficiază de finanţare şi din
fonduri publice sunt obligate să asigure:
a) dezvoltarea bazei tehnico-ştiinţifice, actualizarea documentaţiei ştiinţifice de interes
naţional, precum şi utilizarea acestora cu prioritate pentru activitatea de cercetaredezvoltare;
b) urmărirea realizării transferului tehnologic;
#M1
c) adoptarea unor structuri organizatorice şi a unui management performante, urmând
cele mai bune practici utilizate pe plan mondial;
#B
d) eliminarea posibilităţilor de generare a unor acte de concurenţă neloială;
#M15
e) condiţii optime de activitate şi de dezvoltare profesională pentru personalul de
cercetare, cu respectarea prevederilor legale;
f) sprijin administrativ pentru personalul de cercetare-dezvoltare, astfel încât să se
permită acestuia focalizarea pe activităţile ştiinţifice, iar timpul alocat pentru activităţi
administrative de către personalul de cercetare-dezvoltare care nu ocupă funcţii de
conducere sau administrative să nu depăşească, în medie, 10% din timpul de lucru al
acestuia;
#M24
g) în cazul în care unităţile şi instituţiile de drept public sau de drept privat desfăşoară
pe lângă activitatea de cercetare şi activităţi de natură economică, pentru a evita
subvenţionarea încrucişată a activităţii economice şi a nu intra sub incidenţa art. 107
alin. (1) din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, cele două tipuri de activităţi şi
costurile de finanţare vor fi evidenţiate distinct în declaraţiile financiare anuale ale
acestor organizaţii.
#B
SECŢIUNEA a 2-a
Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare
#M1
ART. 17*)
(1) Institutul naţional de cercetare-dezvoltare - INCD, reglementat prin prezenta
ordonanţă, denumit în continuare institut naţional, reprezintă o formă de organizare
instituţională specifică activităţilor de cercetare-dezvoltare, cu scopul de a asigura
desfăşurarea acestor activităţi, precum şi consolidarea competenţei ştiinţifice şi
tehnologice în domeniile de interes naţional, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare
a României.
(2) Institutul naţional este persoană juridică română care are ca obiect principal
activitatea de cercetare-dezvoltare şi care funcţionează pe bază de gestiune economică şi
autonomie financiară, calculează amortismente şi conduce evidenţa contabilă în regim
economic.
#M19
(3) Institutul naţional are patrimoniu propriu şi administrează patrimoniul public şi
privat al statului pentru asigurarea desfăşurării activităţii şi funcţionează, după caz, în
coordonarea/subordinea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale sau
a unei instituţii de învăţământ superior de stat acreditate, potrivit legii.
#M1
(4) Institutul naţional participă la elaborarea strategiilor de dezvoltare în domeniul
specific, desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare pentru realizarea obiectivelor
cuprinse în Strategia naţională de cercetare, constituie baze de competenţă ştiinţifică şi
tehnologică, de expertiză, de perfecţionare a resurselor umane şi de documentare
ştiinţifică şi tehnică.
(5) Institutul naţional poate desfăşura, în secundar, activităţi comerciale şi de
producţie, conform regulamentului propriu, şi se poate înregistra la registrul comerţului
ca INCD.
#M9
(5^1) În cazul în care institutul naţional realizează şi activităţi comerciale şi de
producţie conform regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, evidenţa
contabilă a acestor activităţi se va realiza în mod distinct faţă de activităţile de cercetaredezvoltare, care nu au drept scop
obţinerea de profit, astfel încât să fie asigurată
identificarea clară pentru fiecare dintre cele două tipuri de activităţi a veniturilor şi
cheltuielilor aferente şi să se elimine orice posibilitate de subvenţionare încrucişată.
#M1
(6) Formele de organizare ale celorlalte categorii de unităţi şi instituţii prevăzute la
art. 7 şi 8 sunt reglementate prin legi specifice.
#CIN
*) Reproducem mai jos prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 45/2009, cu
modificările ulterioare.
#M16
"ART. 28
(1) Prin derogare de la prevederile art. 17 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului
nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările
ulterioare, unităţile de cercetare-dezvoltare prevăzute în anexa nr. 1 se reorganizează ca
institute naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol, cu personalitate juridică,
în subordinea ASAS, cu finanţare din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la
bugetul de stat."
#M15
ART. 18
(1) Înfiinţarea institutului naţional se face prin hotărâre a Guvernului, pe baza
rezultatelor evaluării privind îndeplinirea condiţiilor pentru certificare, conform
prevederilor art. 33, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, la
propunerea organului administraţiei publice centrale coordonator în domeniul de
activitate al unităţii.
(2) Înfiinţarea şi certificarea unui institut naţional trebuie să asigure concentrarea
resurselor financiare şi umane din domenii de cercetare de interes major.
(3) Evaluarea capacităţii de cercetare-dezvoltare pentru certificarea unui institut
naţional se realizează în conformitate cu prevederile art. 33.
(4) Institutul naţional care, în urma evaluării, nu obţine certificarea sau recertificarea, se reorganizează prin hotărâre a
Guvernului, iniţiată de autoritatea de stat
pentru cercetare-dezvoltare.
#B
ART. 19
(1) Prin actul de înfiinţare al institutului naţional se stabilesc denumirea şi sediul
principal, obiectul de activitate, patrimoniul şi organul administraţiei publice centrale în
coordonarea căruia funcţionează şi se aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare.
#M1
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a institutului naţional se întocmeşte pe
baza regulamentului-cadru, elaborat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare,
în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei
ordonanţe, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
#B
(3) Structura organizatorică a institutului naţional este aprobată de organul
administraţiei publice centrale în coordonarea căruia funcţionează.
#M1
(4) Institutul naţional poate înfiinţa în cadrul structurii organizatorice subunităţi cu
sau fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului său de activitate.
Modalitatea de constituire a acestora şi relaţiile funcţionale din cadrul institutului
naţional, precum şi cu terţii sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare
a institutului naţional.
#M1
ART. 20
Institutul naţional prevăzut la art. 7 este sprijinit financiar de la bugetul de stat pentru
realizarea unor investiţii, dotări cu aparatură, echipamente, instalaţii şi altele asemenea,
respectându-se prevederile legale în vigoare.
#B
ART. 21
Conducerea institutului naţional se exercită de către consiliul de administraţie, format
din 7 sau 9 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentantul autorităţii de
stat pentru cercetare-dezvoltare, reprezentantul organului administraţiei publice
coordonator al institutului naţional, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice,
reprezentantul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi directorul general al
institutului naţional, care este şi preşedintele consiliului de administraţie, precum şi
preşedintele Consiliului ştiinţific al institutului naţional. Consiliul de administraţie se
numeşte prin ordin al conducătorului organului administraţiei publice coordonator, cu
avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. Consiliul de administraţie îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare şi funcţionare
şi hotărăşte în toate problemele privind activitatea institutului naţional, cu excepţia celor
care, potrivit legii, sunt date în competenţa altor organe.
ART. 22*)
(1) Activitatea curentă a institutului naţional este condusă de directorul general, numit
prin ordin al conducătorului organului administraţiei publice coordonator, cu avizul
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, conform rezultatelor concursului organizat
potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de autoritatea de stat pentru
cercetare-dezvoltare şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
#M15
(2) Directorul general, numit în condiţiile alin. (1), încheie un contract de management
cu conducătorul autorităţii publice în coordonarea căreia funcţionează institutul
naţional, conform metodologiei prevăzute la alin. (1).
#CIN
*) A se vedea art. VIII din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 (#M15), articol reprodus
în nota de la sfârşitul textului actualizat.
#M1
ART. 23
(1) Prin hotărârea Guvernului de înfiinţare sau reorganizare a institutului naţional se
stabilesc bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998, cu modificările
ulterioare, bunurile din proprietatea privată a statului, administrate de institut, precum şi
bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz.
(2) Institutul naţional administrează, cu diligenţa unui bun proprietar, bunuri
proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, precum
şi bunurile proprii dobândite în condiţiile legii sau realizate din venituri proprii.
#M15
(3) Pentru valorificarea rezultatelor proprii de cercetare-dezvoltare, institutul naţional
poate înfiinţa societăţi comerciale sau poate dobândi acţiuni sau părţi sociale în cadrul
unor societăţi comerciale, conform legii, cu acordul consiliului de administraţie şi al
consiliului ştiinţific al institutului. Pentru aceasta, institutul îşi poate angaja exclusiv
experienţa ştiinţifică şi tehnologică acumulată, metode, tehnici, scheme, planuri,
procedee, reţete sau alte forme de cunoaştere şi experienţă, inclusiv cele protejate prin
titluri de proprietate intelectuală.
#M9
ART. 24
(1) Institutul naţional întocmeşte anual bugetul de venituri şi cheltuieli, potrivit
metodologiei stabilite de Ministerul Finanţelor Publice, şi situaţii financiare conform
reglementărilor contabile aplicabile.
#B
(2) Bugetul de venituri şi cheltuieli se aprobă de organul administraţiei publice centrale
coordonator, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale.
#M9
(3) Situaţiile financiare anuale se aprobă de organul administraţiei publice centrale
coordonator, în condiţiile legii.
#M9
ART. 25
(1) Profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se utilizează după
cum urmează:
a) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;
b) 20% pentru cointeresarea personalului;
c) până la 60% se poate utiliza pentru finanţarea dezvoltării institutului naţional, în
conformitate cu planul de investiţii şi dotări ale acestuia, aprobat de organul
administraţiei publice centrale coordonator;
#M10
d) restul rămâne la dispoziţia institutului naţional pentru desfăşurarea activităţii
curente, inclusiv pentru cofinanţarea proiectelor.
#M1
(2) În situaţia în care sumele prevăzute la alin. (1) nu sunt utilizate cu destinaţia
stabilită prin prezenta ordonanţă, ele se reportează în vederea utilizării în anul următor.
#M9
ART. 26
(1) În situaţia în care în cursul unui an încasările din veniturile institutului naţional nu
sunt suficiente pentru acoperirea plăţilor ocazionate de cheltuielile curente, acesta poate
contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în
anul precedent.
#M15
(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea organului
administraţiei publice centrale coordonator.
#B
ART. 27
(1) În cazul angajării răspunderii contractuale sau delictuale a institutului naţional
creditorii pot cere executarea silită numai asupra bunurilor proprii ale acestuia.
(2) Bunurile proprietate publică şi privată a statului sunt inalienabile şi nu pot fi
constituite drept garanţii.
ART. 28
(1) Institutul naţional hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează să fie realizate
potrivit obiectului său de activitate, finanţarea efectuându-se din surse proprii şi credite
bancare, cu excepţia investiţiilor care intră sub incidenţa art. 20 şi art. 49 alin. (5).
(2) Execuţia investiţiilor se adjudecă potrivit legii care reglementează achiziţiile
publice.
SECŢIUNEA a 3-a
Resurse umane
#M1
ART. 29
(1) Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului uman de cercetare-dezvoltare şi a bazei de
cunoştinţe în domeniu reprezintă un atribut important al politicii de cercetare, susţinut cu
prioritate prin programele privind resursele umane.
#M15
(2) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare urmăreşte şi identifică bunele
practici pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din ţările Uniunii Europene şi ale
Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică şi organizează popularizarea lor
în vederea adoptării acestora de către instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare.
#B
ART. 30
(1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare urmăreşte creşterea potenţialului
naţional de cercetare şi solicită Academiei Române şi academiilor de ramură, instituţiilor
de învăţământ superior, institutelor naţionale şi instituţiilor publice din sistemul naţional
de cercetare-dezvoltare să elaboreze şi să aplice programe privind formarea şi dezvoltarea
resurselor umane utilizate în cercetare. Programele astfel elaborate vor fi sintetizate în
Strategia resurselor umane din activitatea de cercetare-dezvoltare, parte componentă a
Strategiei naţionale.
(2) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare, care beneficiază de facilităţile
prevăzute în prezenta ordonanţă, vor asigura stabilizarea personalului atestat pe grade
ştiinţifice, vor lua măsuri speciale pentru motivarea tinerilor de a desfăşura activităţi în
acest domeniu şi vor menţine şi vor dezvolta potenţialul uman de cercetare implicat în
domenii de vârf, prin angajarea anuală a unui număr de absolvenţi şi specialişti cu cea mai
bună pregătire, cel puţin egal cu numărul de personal cu studii superioare plecat din
institut în anul anterior, cu excepţia situaţiilor ce rezultă din restructurări. Promovarea
cercetătorilor se face ţinându-se seama, în principal, de performanţa ştiinţifică, confirmată
la nivel naţional şi internaţional.
ART. 31
(1) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare evaluate în condiţiile art. 33,
academiile de ramură şi instituţiile de învăţământ superior acreditate organizează şi
participă, cu prioritate, la programele de formare profesională a persoanelor cu studii
superioare din domeniu.
(2) Instituţiile de învăţământ superior, academiile de ramură, institutele de cercetare şi
cele de cercetare-dezvoltare pot colabora pe bază de reciprocitate în promovarea unor
programe de formare continuă, doctorate, teme de cercetare, în practica studenţilor şi alte
asemenea activităţi.
(3) Finanţarea programelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se face conform prevederilor
legale în vigoare şi reglementărilor specifice stabilite la nivelul unităţilor organizatoare.
#M1
(4) Studenţii din instituţiile de învăţământ superior acreditate şi doctoranzii pot face
parte din colectivele de cercetare şi participă efectiv la rezolvarea problemelor din
cadrul contractelor de cercetare. Studenţii şi doctoranzii care participă la rezolvarea
problemelor din cadrul contractelor de cercetare pot fi remuneraţi conform legii.
#M15
ART. 32
Cercetătorii ştiinţifici pot fi conducători de doctorat, conform prevederilor Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011.
#M1
CAP. 3
Evaluarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică
#M15
ART. 33*)
(1) Unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare pot fi evaluate
şi clasificate, din punctul de vedere al activităţii de cercetare-dezvoltare, de către
Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, denumit în continuare
Colegiul consultativ, organizat în condiţiile art. 44.
#M24
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în perioada septembrie 2015 - decembrie
2017, unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare pot fi evaluate
din punctul de vedere al activităţii de cercetare-dezvoltare pe bază de criterii de evaluare
în vederea certificării, de către Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi
Inovare, denumit în continuare Colegiul consultativ, organizat în condiţiile art. 44.
#M15
(2) Normele metodologice pentru evaluarea şi clasificarea prevăzute la alin. (1) se
elaborează de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, cu consultarea
Colegiului consultativ, a Academiei Române şi a academiilor de ramură, a Consiliului
Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, a altor consilii consultative
de nivel naţional din domeniul cercetării-dezvoltării, a organizaţiilor profesionale
neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării şi a mediului economic, şi se
aprobă prin hotărâre a Guvernului. Clasificarea se face pe următoarele niveluri: A+, A,
A-, B, şi C.
#M24
(2^1) Normele metodologice pentru evaluarea în vederea certificării prevăzută la alin.
(1^1) se elaborează de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, cu
consultarea Colegiului consultativ, a Academiei Române şi a academiilor de ramură, a
Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, a altor consilii
consultative de nivel naţional din domeniul cercetării-dezvoltării, a organizaţiilor
profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării şi a mediului
economic şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.
(2^2) Criteriile de evaluare prevăzute la alin. (1^1) includ obligatoriu aspectele privind
capacitatea şi performanţa în plan ştiinţific şi/sau tehnic, precum şi impactul şi eficienţa
economică a activităţilor de cercetare-dezvoltare desfăşurate.
#M15
(3) Evaluarea şi clasificarea unităţilor şi instituţiilor prevăzute la alin. (1) se
realizează de către echipe de experţi evaluatori compuse în proporţie de cel puţin 50%
din evaluatori din străinătate, selectaţi din celelalte state membre ale Uniunii Europene
sau din statele membre ale Organizaţiei pentru cooperare şi dezvoltare economică.
#M24
(3^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), evaluarea unităţilor şi instituţiilor
prevăzute la alin. (1) pentru perioada prevăzută la alin. (1^1) se realizează de către
echipe formate din 5 experţi evaluatori specializaţi în domeniile ştiinţifice specifice
unităţii evaluate şi a căror competenţă, prestigiu şi probitate profesională sunt
recunoscute la nivel internaţional. Echipele de experţi evaluatori pot cuprinde şi
evaluatori din străinătate, selectaţi din celelalte state membre ale Uniunii Europene sau
din statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
#M15
(4) Pentru fiecare unitate şi instituţie evaluată şi clasificată, echipa de experţi
elaborează un raport care se face public pe site-ul autorităţii de stat pentru cercetaredezvoltare.
(5) Pot fi certificate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare numai unităţile şi
instituţiile din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a) - e) şi g) şi la art. 8 lit. a) - d), care
sunt clasificate la nivelurile A+, A sau A- ale clasificării prevăzute la alin. (1).
#M24
(5^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), pot fi certificate pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare numai unităţile şi instituţiile din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a)
- e) şi g) şi la art. 8 lit. a) - c) şi e).
#M15
 (6) În urma evaluării, Colegiul consultativ propune autorităţii de stat pentru cercetaredezvoltare aprobarea hotărârilor
privind certificarea, recertificarea, neacordarea
certificării sau retragerea certificării.
#M24
(6^1) În urma evaluării realizate în condiţiile alin. (1^1), Colegiul consultativ propune
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare aprobarea hotărârilor privind certificarea,
recertificarea, neacordarea certificării sau retragerea certificării.
#M15
(7) Certificarea sau recertificarea se acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani.
#M24
(7^1) Certificarea sau recertificarea realizată în condiţiile alin. (1^1) se acordă pe o
perioadă de cel mult 5 ani.
#M15
(8) Unităţile şi instituţiile din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a) şi c) - e) sunt
evaluate şi clasificate în vederea certificării la intervale de cel mult 5 ani, conform
normelor metodologice prevăzute la alin. (2).
(9) Unităţile şi instituţiile din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare, din alte
categorii decât cele prevăzute la alin. (8), pot fi evaluate şi clasificate conform normelor
metodologice prevăzute la alin. (2), la cerere. Intervalul dintre două evaluări şi
clasificări succesive conform alin. (1) ale aceleiaşi unităţi sau instituţii nu poate fi mai
mic de 2 ani. Pentru realizarea evaluării acestor entităţi, autoritatea de stat pentru
cercetare-dezvoltare percepe taxe de până la 8 salarii maxime ale unui cercetător
ştiinţific gradul I din unităţi bugetare, care se fac venituri la bugetul de stat.
#M24
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9), unităţile şi instituţiile din alte categorii
decât cele prevăzute la art. 7 lit. a) şi c) - e), pot fi evaluate conform normelor
metodologice prevăzute la alin. (2^1), la cerere. Intervalul dintre două evaluări succesive
ale aceleiaşi unităţi sau instituţii nu poate fi mai mic de 2 ani. Pentru realizarea evaluării
acestor entităţi, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare percepe taxe de până la 8
salarii maxime ale unui cercetător ştiinţific gradul I din unităţi bugetare, care se fac
venituri la bugetul de stat.
#CIN
*) A se vedea art. VII din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 (#M15), articol reprodus
în nota de la sfârşitul textului actualizat.
#M15
ART. 34 *** Abrogat
#M15
ART. 35
(1) *** Abrogat
#M24
(2) *** Abrogat
#M15
ART. 36 *** Abrogat
ART. 37 *** Abrogat
#B
ART. 38
Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice, pe baza
Strategiei naţionale, sunt obligate:
a) să elaboreze strategii proprii;
 b) să asigure monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în planurile
proprii;
c) să organizeze periodic verificări asupra activităţii economico-financiare, precum şi
ale performanţelor de management al cercetării, în scopul îmbunătăţirii acestora;
#M1
d) să raporteze anual autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare rezultatele şi
performanţele ştiinţifice. Impactul acestora în economie şi în societate trebuie să fie dat
publicităţii prin orice mijloace posibile, pentru o informare cât mai largă.
#B
e) să îşi organizeze compartimente de marketing în vederea creşterii gradului de
aplicabilitate a cercetărilor finanţate din fonduri publice.
#M1
CAP. 4
Strategia naţională de cercetare-dezvoltare şi Planul naţional de cercetare-dezvoltare
şi inovare
#B
ART. 39
(1) Strategia naţională stabileşte obiectivele de interes naţional şi cuprinde mijloacele
pentru realizarea acestora. Obiectivele principale ale Strategiei naţionale sunt:
a) promovarea şi dezvoltarea sistemului naţional de cercetare-dezvoltare pentru
susţinerea dezvoltării economice şi sociale a ţării şi a cunoaşterii;
b) integrarea în comunitatea ştiinţifică internaţională;
c) protecţia patrimoniului tehnico-ştiinţific românesc;
d) dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare;
e) dezvoltarea bazei materiale şi finanţarea activităţii de cercetare.
(2) Obiectivele Strategiei naţionale sunt în concordanţă cu obiectivele Programului de
guvernare şi ale strategiilor sectoriale şi sunt stabilite pe baza consultării cu organele
administraţiei publice centrale şi locale, cu Academia Română şi cu academiile de
ramură, cu instituţiile de învăţământ superior, cu unităţile de cercetare-dezvoltare, cu
marii agenţi economici, cu patronatele şi cu sindicatele.
(3) Strategia naţională se actualizează periodic, în funcţie de evoluţia economicosocială.
ART. 40
(1) Pentru stabilirea priorităţilor Strategiei naţionale se înfiinţează Consiliul Naţional
pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei, fără personalitate juridică, ca organ consultativ al
Guvernului, în coordonarea primului-ministru.
#M15
(2) Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei este constituit din
maximum 9 membri, persoane recunoscute pentru experienţa în domeniu, din care cel
puţin 4 sunt membri ai Colegiului consultativ la momentul numirii lor în Consiliul
Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei. Componenţa se aprobă prin decizie a
primului ministru, pe baza propunerilor conducătorului autorităţii de stat pentru
cercetare-dezvoltare, pentru un mandat de 5 ani.
#B
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Politica
Ştiinţei şi Tehnologiei se adoptă prin consens în şedinţa de constituire a acestuia, la
propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#M15
(4) Anual, Consiliul Naţional pentru Politica Ştiinţei şi Tehnologiei prezintă
Guvernului, în cadrul unei şedinţe de Guvern, un raport care cuprinde concluziile şi
recomandările privind cercetarea ştiinţifică, transferul tehnologic, inovarea şi
dezvoltarea societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere în România şi care se face
public.
#B
ART. 41
Implementarea Strategiei naţionale se realizează prin:
a) Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, denumit în continuare Plan
naţional;
#M1
b) planuri de cercetare ale autorităţilor publice centrale şi locale, denumite în
continuare planuri sectoriale;
#B
c) alte planuri, programe şi proiecte de cercetare.
ART. 42
Planul naţional reprezintă instrumentul principal prin care se asigură:
#M1
a) coordonarea, corelarea şi realizarea politicilor naţionale în domeniul cercetăriidezvoltării şi al cunoaşterii;
#B
b) corelarea politicilor din domeniul cercetării-dezvoltării şi al inovării cu priorităţile
de dezvoltare economică şi socială susţinute de ansamblul politicilor guvernamentale;
#M1
c) coerenţa şi continuitatea activităţilor din domeniul cercetării-dezvoltării, al
cunoaşterii şi inovării.
#B
ART. 43
(1) Planul naţional conţine programe de cercetare-dezvoltare-inovare.
#M3
(2) Programele cuprinse în Planul naţional, aprobat prin hotărâre a Guvernului, se
evaluează şi se detaliază anual de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#M4
(3) La elaborarea, evaluarea şi detalierea Planului naţional, autoritatea de stat pentru
cercetare-dezvoltare consultă Colegiul consultativ, Consiliul Naţional al Cercetării
Ştiinţifice din Învăţământul Superior, Academia Română şi academiile de ramură,
precum şi alţi factori interesaţi.
#M15
ART. 44
(1) Colegiul consultativ este principalul organ consultativ de specialitate, fără
personalitate juridică, al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi este format din
cercetători şi cadre didactice universitare recunoscuţi/recunoscute pe plan internaţional
şi specialişti care provin din mediul economic. Structura şi componenţa Colegiului
consultativ sunt aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru
cercetare-dezvoltare.
#B
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului consultativ, precum şi a
organelor de lucru ale acestuia se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat
pentru cercetare-dezvoltare.
#M3
(3) Pentru activitatea desfăşurată, membrii Colegiului consultativ şi ai organelor de
lucru ale acestuia sunt remuneraţi, în afara activităţii de bază, în funcţie de numărul
orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din
activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unităţile bugetare.
#B
(4) Cheltuielile necesare funcţionării Colegiului consultativ sunt asigurate din bugetul
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#M15
ART. 44^1
(1) Pentru coordonarea ştiinţifică a unor programe din Planul naţional, autoritatea de
stat pentru cercetare-dezvoltare poate înfiinţa consilii consultative de nivel naţional, fără
personalitate juridică. Structura, componenţa şi regulamentul de funcţionare ale acestor
consilii se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetaredezvoltare.
(2) Pentru activitatea desfăşurată, membrii consiliilor consultative de nivel naţional
prevăzute la alin. (1) şi ai organelor de lucru ale acestora sunt remuneraţi, în afara
activităţii de bază, în funcţie de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al
gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare stabilit pentru
unităţile bugetare.
(3) Cheltuielile necesare funcţionării consiliilor consultative de nivel naţional
prevăzute la alin. (1) sunt asigurate din bugetul autorităţii de stat pentru cercetaredezvoltare.
#M1
ART. 45
Planul naţional, inclusiv resursele financiare necesare, este elaborat şi administrat de
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi
se finanţează în sistem multianual. Cheltuielile anuale pentru realizarea Planului
naţional se aprobă prin bugetul de stat, în concordanţă cu finanţarea multianuală
angajată prin programele componente ale Planului naţional. Alocarea sumelor anuale pe
programele componente ale Planului naţional se face prin ordin al autorităţii de stat
pentru cercetare-dezvoltare.
#B
ART. 46
(1) Planurile sectoriale în domeniul cercetării-dezvoltării conţin programe şi proiecte de
interes prioritar pentru domeniul respectiv, sunt aprobate prin ordin al ordonatorilor
principali de credite şi se finanţează din bugetul acestora. Programele şi proiectele din
planurile sectoriale sunt avizate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#M1
(2) La elaborarea planurilor sectoriale se solicită propuneri de teme de cercetare de la
marii agenţi economici din domeniu, de la unităţile de cercetare, instituţii de învăţământ
superior, patronate, sindicate, asociaţii profesionale şi alte structuri ale societăţii civile
importante pentru domeniul respectiv.
#B
(3) Implementarea strategiilor de ramură şi realizarea planurilor sectoriale de cercetaredezvoltare se asigură de unităţile
şi instituţiile de cercetare-dezvoltare din domeniu, în
urma atribuirii în sistem competiţional sau în mod direct de către ministerele de resort,
academiile de ramură sau/şi de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, potrivit art.
47.
#M15
ART. 47
(1) Conducerea programelor prevăzute în Planul naţional sau a altor planuri,
programe sau proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare ale autorităţilor contractante se
poate face direct de către acestea sau se poate atribui, în baza caracterului de recurenţă,
Unităţii executive pentru finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi
inovării, instituţiilor şi unităţilor cu profil de cercetare-dezvoltare şi inovare sau de
management al activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, academiilor de ramură,
instituţiilor de învăţământ superior acreditate, organizaţiilor neguvernamentale, precum
şi operatorilor economici, pe bază de criterii de capabilitate, în sistem competiţional sau
în mod direct, potrivit legii.
#M14
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
(4) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate atribui direct Unităţii
Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi
Inovării conducerea de programe prevăzute în Planul naţional.
#M1
(5) Conducerea programelor şi a proiectelor finanţate în sistem competiţional din
fonduri de la bugetul de stat se atribuie pe baza următoarelor proceduri de selectare a
contractorilor:
a) licitaţie sau, după caz, proceduri competiţionale simplificate, dacă urmează să fie
selectat un singur contractor, pentru procurarea serviciilor de conducere a programelor,
serviciilor de conducere a unor proiecte de mare complexitate, bunurilor sau altor
servicii;
b) evaluarea propunerilor de proiecte, dacă urmează să fie selectaţi mai mulţi
contractori, pentru procurarea serviciilor de conducere şi/sau execuţie a proiectelor de
cercetare-dezvoltare şi de inovare.
(6) Stabilirea contractorilor pentru serviciile şi bunurile prevăzute la alin. (5) se poate
face în mod direct, în situaţiile în care acestea nu pot fi procurate din mai multe surse.
(7) Atribuirea conducerii programelor şi realizării lucrărilor se face pe bază
contractuală, conform normelor metodologice prevăzute la art. 60 alin. (2).
(8) Orice program are un singur conducător de program.
#B
CAP. 5
Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare
ART. 48
Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare desfăşurată de unităţile şi instituţiile
din cadrul sistemului naţional de cercetare se constituie din:
a) fonduri de la bugetul de stat;
b) fonduri atrase de la agenţi economici;
#M1
c) fonduri provenite din programe şi/sau cooperări internaţionale;
#M15
c^1) fonduri acordate de fundaţii sau provenind din alte surse private;
#B
d) alte fonduri constituite conform legii.
#M15
ART. 49
(1) Fondurile alocate anual în bugetul de stat pentru activitatea de cercetaredezvoltare reprezintă o prioritate a
cheltuielilor de la bugetul de stat.
#M2
(2) *** Abrogat
#M24
 (3) Din fonduri publice se alocă sume pentru acţiuni finanţate pe bază de programe,
precum şi pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condiţiile legii, asigurându-se anual o
creştere a alocaţiilor bugetare, astfel încât în anul 2020 să se atingă nivelul de 1% din
produsul intern brut.
#M1
(4) Fondurile alocate de la bugetul de stat se utilizează cu prioritate pentru finanţarea
obiectivelor din Strategia naţională şi Planul naţional, precum şi pentru finanţarea
activităţilor unităţilor de cercetare care obţin finanţare parţială pe programe
internaţionale, la care statul român contribuie cu fonduri, conform acordurilor încheiate
cu partenerii străini.
(5) Se finanţează de la bugetul de stat, prin fonduri alocate în acest scop, cheltuielile
pentru funcţionarea, întreţinerea, dezafectarea şi paza instalaţiilor şi obiectivelor
speciale de interes naţional, în limita fondurilor bugetare alocate anual.
(6) Cheltuielile necesare pentru realizarea sau achiziţionarea de noi instalaţii şi
obiective speciale de interes naţional, precum şi cheltuielile necesare pentru dezvoltarea
instalaţiilor şi obiectivelor existente reprezintă cheltuieli de investiţii finanţate integral
sau parţial de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli se cuprind în proiectele bugetului de
stat, pe baza listei de investiţii, elaborată de ordonatorii principali de credite, la
propunerea institutelor naţionale din coordonarea acestora şi cu avizul autorităţii de stat
pentru cercetare-dezvoltare.
(7) Lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional pentru care se alocă
fonduri de la bugetul de stat se stabileşte şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
(8) Conducerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare aprobă prin ordin
criteriile de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional.
#M15
ART. 50
(1) Fondurile prevăzute la art. 49 alin. (1) se utilizează şi pentru finanţarea
obiectivelor planurilor sectoriale, pentru finanţarea instituţională de bază, inclusiv
pentru contracte în regim de cofinanţare, în completarea resurselor financiare ale
contractorilor, în scopul realizării unor activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare prin
proiecte din cadrul planurilor şi programelor prevăzute la art. 41, precum şi din cadrul
planurilor şi programelor internaţionale la care pot participa persoane fizice sau juridice
române.
#M24
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), fondurile prevăzute la art. 49 alin. (1),
pentru perioada prevăzută la art. 33 alin. (1^1), se utilizează şi pentru finanţarea
obiectivelor planurilor sectoriale şi programelor-nucleu, precum şi pentru contracte în
regim de cofinanţare, în completarea resurselor financiare ale agenţilor economici
beneficiari, în scopul realizării unor activităţi de cercetare cu forţe proprii sau în
colaborare cu unităţi şi instituţii de cercetare prevăzute la art. 7 şi 8.
#M15
(2) Unităţile şi instituţiile certificate conform art. 33, din categoriile prevăzute la art. 7
lit. a) - e) şi g), pot fi sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea de
investiţii pentru dotări cu aparatură, echipamente, instalaţii şi alte active corporale, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
#B
ART. 51
Ordonatorii principali de credite, care au alocate prin bugetul de stat sume pentru
cercetare ştiinţifică, le utilizează pentru finanţarea programelor proprii, inclusiv pentru
granturi de cercetare.
ART. 52
Finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare din fonduri de la bugetul de
stat se face astfel:
a) prioritar, în sistem competiţional, pe programe şi proiecte;
b) în sistem direct.
ART. 53
(1) În vederea asigurării finanţării în sistem competiţional, pe programe, a activităţilor
de cercetare-dezvoltare şi inovare, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare
elaborează, planifică şi execută:
a) bugetul multianual total, necesar realizării Planului naţional, detaliat pe programele
componente, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului o dată cu aprobarea Planului
naţional;
b) alocaţia bugetară anuală pentru Planul naţional, încadrată în limita bugetului
multianual total aprobat, actualizat cu rata inflaţiei, după caz, precum şi în prevederile
anuale ale bugetului de stat;
c) plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor pentru programele din Planul
naţional, o dată cu legea bugetului de stat;
d) alocaţiile bugetare anuale pentru alte programe sau sisteme de finanţare
competiţională care nu se includ în Planul naţional;
e) alocaţiile bugetare anuale pentru alte categorii de cheltuieli, prevăzute şi detaliate
conform art. 58.
(2) Alocaţia bugetară anuală pentru Planul naţional se constituie ca buget anual de plăţi
şi se detaliază pe programele în derulare sau care se lansează în anul respectiv, în funcţie
de necesarul de plăţi estimat pentru fiecare program.
(3) Stabilirea bugetelor anuale de plăţi pentru programele din Planul naţional, în
conformitate cu legile bugetare anuale, se face prin ordin al conducătorului autorităţii de
stat pentru cercetare-dezvoltare, după aprobarea prin lege a bugetului de stat.
(4) Plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor, aprobat prin legile bugetare
anuale, pentru programele din Planul naţional reprezintă nivelul maxim de contractare din
anul curent, pentru fiecare din anii următori, a sumelor aferente programelor a căror
execuţie se realizează pe unul sau mai mulţi ani. Angajamentele cumulate din anii
anteriori şi până la finele anului curent, pentru anul următor, nu pot depăşi bugetul
aprobat pentru anul curent. Pentru următorii 2 ani angajamentele cumulate nu pot depăşi
75%, respectiv 65% din bugetul aprobat pentru anul în curs.
ART. 54
Alocaţiile bugetare anuale pentru programele sau sistemele de finanţare competiţională
neincluse în Planul naţional se detaliază pe domeniile şi/sau obiectivele specifice acestora,
în funcţie de necesarul de plăţi estimat pentru fiecare, pentru contractele noi şi în derulare,
prin ordin al ordonatorului principal de credite.
ART. 55
(1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare prevede anual în proiectul bugetului
propriu resursele financiare necesare realizării politicilor în domeniul cercetării şi în
domeniul stimulării inovării.
(2) În bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare se înscrie o sumă globală de
la bugetul de stat pentru realizarea programelor prevăzute în Planul naţional.
ART. 56
(1) Programele prevăzute în Planul naţional cuprind activităţi de cercetare-dezvoltare şi
de stimulare a inovării, care se finanţează din suma prevăzută în bugetul autorităţii de stat
pentru cercetare-dezvoltare, precum şi din alte surse de finanţare care pot fi atrase în acest
scop.
(2) Programele sunt anuale sau multianuale.
ART. 57
(1) Suma globală alocată de la bugetul de stat prin bugetul autorităţii de stat pentru
cercetare-dezvoltare, în vederea realizării programelor Planului naţional, se contractează
cu conducătorii de programe şi cu conducătorii şi realizatorii de proiecte sau de părţi din
acestea.
(2) Din sumele contractate potrivit alin. (1) se pot efectua cheltuieli curente şi de
capital în conformitate cu prevederile contractelor încheiate.
#M1
ART. 58
(1) Categoriile de cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a
inovării, finanţate de la bugetul de stat, se stabilesc prin norme metodologice elaborate
de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
#B
(2) Categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate se stabilesc astfel încât să se asigure
corespondenţa cu cele stabilite în cadrul programelor internaţionale la care România este
parte.
(3) Din fondurile alocate autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare de la bugetul de
stat pentru activitatea de cercetare se pot finanţa şi următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli pentru participarea şi reprezentarea în cadrul programelor internaţionale
din domeniul cercetării şi inovării, inclusiv la activităţile de coordonare şi corelare a
acestora;
#M15
b) cheltuieli pentru funcţionarea organismelor consultative de nivel naţional pentru
cercetare-dezvoltare şi inovare şi a comisiilor organizate de acestea;
#B
c) cheltuieli pentru premierea unor realizări deosebite în domeniul ştiinţei şi
tehnologiei, ale căror cuantum şi număr se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare;
d) cheltuieli pentru întreţinerea, exploatarea, funcţionarea şi paza instalaţiilor şi
obiectivelor speciale de interes naţional;
e) cheltuieli pentru informare şi documentare;
f) cheltuieli pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice;
g) cheltuieli pentru cotizarea, reprezentarea şi participarea la activităţile organismelor,
organizaţiilor şi instituţiilor internaţionale de profil;
h) cheltuieli pentru organizarea de manifestări tehnico-ştiinţifice;
i) cheltuieli pentru organizarea de târguri şi expoziţii tehnico-ştiinţifice interne şi
internaţionale;
j) cheltuieli pentru burse de cercetare;
k) cheltuieli pentru mobilitatea specialiştilor din sistemul de cercetare-dezvoltare de
interes naţional;
#M1
l) cheltuieli pentru demontarea şi/sau dezafectarea instalaţiilor de cercetaredezvoltare;
m) cheltuieli pentru reparaţii curente, reparaţii capitale şi consolidări ale bunurilor
proprietate a statului, aflate în administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute
la art. 7.
#B
(4) Pentru a sprijini realizarea politicilor de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a
inovării, autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare prevede anual în bugetul propriu şi
sume necesare contractării unor servicii de consultanţă şi expertiză, pentru realizarea de
studii, analize, monitorizări, evaluări, precum şi pentru activităţi similare ce ţin de
atribuţiile autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, evaluarea şi controlul conducerii
programelor/proiectelor, organizarea de seminarii şi mese rotunde, acţiuni promoţionale,
de imagine şi diseminare de informaţii, traduceri şi altele asemenea.
#M24
(5) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate prevedea, de asemenea, în
bugetul propriu resurse financiare necesare efectuării şi a altor categorii de cheltuieli
prevăzute de lege, precum şi ajutoare de stat de tip minimis pentru investiţiile necesare
activităţilor specifice unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare de drept privat,
organizate ca întreprinderi mici şi mijlocii.
#B
ART. 59
Programele prevăzute în Planul naţional pot include instrumente financiare destinate
obţinerii unor rezultate de prestigiu, precum şi valorificării acestora, inclusiv prin
parteneriat internaţional.
#M15
ART. 60
(1) Programele şi proiectele de cercetare-dezvoltare şi inovare, acţiunile cuprinse în
Planul naţional, planurile sectoriale şi alte programe de cercetare-dezvoltare, precum şi
finanţarea instituţională de bază şi finanţarea instituţională complementară de susţinere
a performanţei se realizează pe bază de contracte de finanţare.
#M24
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), programele şi proiectele de cercetaredezvoltare şi inovare, precum şi
acţiunile cuprinse în Planul naţional, în planurile
sectoriale şi în programele-nucleu finanţate din surse bugetare se realizează pe bază de
contracte de finanţare.
(2) Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea
programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare şi a acţiunilor prevăzute la
alin. (1^1) se elaborează de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în termen de
90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
#B
ART. 61
(1) Contractele de finanţare încheiate pentru finanţarea programelor şi proiectelor
cuprinse în Planul naţional din surse bugetare pot avea caracter de recurenţă.
(2) În baza caracterului de recurenţă oricare contractor poate să încheie, la rândul său,
alte contracte de finanţare, de această dată având calitatea de autoritate contractantă, dacă:
a) în contractul de finanţare pe care l-a încheiat în calitate de contractor este prevăzută
o astfel de clauză; şi
b) în valoarea contractului de finanţare pe care l-a încheiat în calitate de contractor, pe
lângă suma ce reprezintă tariful sau/şi alte drepturi ce îi revin, este prevăzută şi o sumă
care reprezintă un buget pus la dispoziţia sa pentru a-l utiliza numai în vederea încheierii
unui alt contract de finanţare, în calitate de autoritate contractantă, prin care să finanţeze
un contractor care efectuează un serviciu în aplicarea obiectivelor programelor şi
proiectelor.
(3) În vederea atingerii obiectivelor programelor/proiectelor se pot încheia contracte de
finanţare până la nivelul de execuţie directă şi nemijlocită, inclusiv.
ART. 62
(1) Valoarea contractelor de finanţare încheiate din suma globală prevăzută pentru
realizarea programelor prevăzute în Planul naţional cuprinde:
a) sume reprezentând contravaloarea serviciilor şi echipamentelor pe care le implică
conducerea de program/proiect şi, după caz, de realizare/execuţie a proiectelor situate pe
ultimul nivel de detaliere a programului;
b) suma pusă la dispoziţie contractorului pentru finanţarea de proiecte sau părţi din
acestea, cu respectarea procedurilor şi destinaţiilor prestabilite de autoritatea contractantă,
evidenţiată în mod distinct.
(2) Valoarea contractelor de finanţare încheiate pe perioade multianuale se actualizează
anual, luându-se în calcul şi coeficientul de inflaţie prognozat.
#M15
ART. 63 *** Abrogat
#M15
ART. 64
(1) *** Abrogat
(2) *** Abrogat
#M1
(3) Plafoanele în baza cărora se calculează costurile salariale se elaborează de
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare în termen de 90 de zile de la data intrării
în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
#B
(4) Plafoanele în baza cărora se calculează costurile cu deplasările sunt prevăzute de
norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.
#M12
ART. 65
(1) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, precum şi orice altă autoritate
contractantă pot acorda contractorului, în baza contractului de finanţare şi în limita
bugetului de care dispun, trimestrial, semestrial sau, după caz, pentru o altă durată
stabilită conform programării prevăzute în contract, plăţi în avans, după cum urmează:
a) după semnarea contractului de finanţare, o plată în avans din suma alocată pentru
conducerea programului/proiectului, în cuantum de minimum 30% şi maximum 90% din
cheltuielile ocazionate de organizarea activităţii, în vederea iniţierii
programului/proiectului şi elaborării documentelor de planificare şi programare ale
acestuia;
b) plăţi în avans în cuantum de minimum 30% şi maximum 90% din suma alocată
pentru conducerea programului/proiectului, respectiv din suma alocată pentru
realizarea/execuţia proiectului/subproiectului, aferentă fiecărei perioade stabilite prin
programare;
c) cuantumul avansului prevăzut la lit. a) şi b), precum şi perioadele de acordare se
stabilesc de către Ministerul Finanţelor Publice, la propunerea Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Inovării.
#M1
(2) Recuperarea avansului se face după cum urmează:
 a) recuperarea avansului acordat potrivit prevederilor alin. (1) lit. a) se face cu ocazia
plăţii sumei aferente perioadei corespunzătoare iniţierii programului/proiectului şi
elaborării documentelor de planificare şi programare ale acestuia;
b) recuperarea avansului acordat potrivit prevederilor alin. (1) lit. b) se face cu ocazia
plăţii sumei aferente fiecărei perioade stabilite conform programării.
#B
(3) Autoritatea contractantă poate efectua în avans plăţile, prevăzute la alin. (1) lit. b),
numai la începutul perioadei pentru care se acordă avansul, în baza contractului de
finanţare şi la solicitarea contractorului, care va prezenta o dată cu cererea de plată şi un
deviz al cheltuielilor efectuate, prin care să se confirme utilizarea legală a sumei acordate
în avans pentru perioada anterioară.
(4) Autoritatea contractantă va stabili în contractele de finanţare clauze asigurătorii
pentru utilizarea corespunzătoare a avansurilor acordate potrivit alin. (1) lit. b) şi pentru
recuperarea acestora cu ocazia plăţii sumei aferente reprezentând valoarea serviciilor de
conducere a programului/proiectului sau, după caz, de realizare/execuţie a
proiectului/subproiectului, prestate în perioada pentru care respectivele avansuri au fost
acordate.
(5) În cazul în care recuperarea avansului acordat în conformitate cu alin. (1) lit. b) este
programată să se efectueze în anul bugetar următor, contractorul va prezenta până la
finele anului bugetar curent în care a fost acordat avansul un deviz justificativ al
cheltuielilor efectuate, prin care confirmă utilizarea integrală şi conform destinaţiilor
legale a avansului acordat.
(6) Plata avansului se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
a) existenţa contractului de finanţare;
b) existenţa contului sau subcontului deschis pe numele contractorului pentru
program/proiect;
c) nominalizarea de către contractor a persoanei responsabile: director de program,
responsabil de proiect;
d) aprobarea de către autoritatea contractantă a cererii de plată a avansului depuse de
contractor.
(7) Este interzisă acordarea avansurilor contractorilor care au beneficiat anterior de
avansuri pe care nu le-au justificat sau care nu au fost recuperate în termenele stabilite.
ART. 66
Institutele naţionale şi unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii publice
pot contracta, în sistem direct, cu organul administraţiei publice centrale sub coordonarea
căruia funcţionează lucrări solicitate de acesta, în domeniul de specialitate specific.
#M15
ART. 67
(1) Instituţiile şi unităţile de cercetare-dezvoltare certificate conform art. 33, din
categoriile prevăzute la art. 7 lit. a), c) - e) şi g), cu excepţia celor finanţate parţial sau
integral de la bugetul de stat, beneficiază de finanţare instituţională de bază pentru
susţinerea funcţionării infrastructurii de cercetare-dezvoltare, începând cu data de 1
ianuarie 2012.
#M24
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), instituţiile şi unităţile de cercetaredezvoltare certificate conform art. 33 alin.
(1^1), din categoriile prevăzute la art. 7 lit. a),
c) - e) şi g), cu excepţia celor finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat, pot
contracta cu autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare activităţi desfăşurate pe
programe-nucleu de cercetare-dezvoltare ale unităţilor şi instituţiilor respective, avizate
de organul administraţiei publice centrale sub autoritatea căruia funcţionează şi
aprobate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare.
(1^2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pot beneficia de activităţi finanţate pe
programe-nucleu şi institute de cercetare aflate în subordinea autorităţii de stat pentru
cercetare-dezvoltare care desfăşoară activităţi de interes strategic prevăzute prin actul de
înfiinţare.
(1^3) Unităţile şi instituţiile certificate care au obţinut statutul de institut naţional de
cercetare-dezvoltare pot contracta cu autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare
activităţi desfăşurate pe programe-nucleu de cercetare-dezvoltare aprobate de
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, pe baza avizelor date de Colegiul
consultativ, prin comisiile de specialitate corespunzătoare domeniilor specifice profilului
unităţii/instituţiei respective.
#M15
(2) Finanţarea instituţională de bază se calculează pe standarde de cost şi se acordă
prin bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract-cadru
de finanţare instituţională, încheiat pe o perioadă egală cu durata certificării.
(3) Normele metodologice pentru acordarea finanţării instituţionale de bază se
elaborează de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.
(4) Pentru fiecare an, standardele de cost se aprobă prin ordin al conducătorului
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
(5) În fiecare an, fondurile alocate pentru finanţarea instituţională de bază nu pot avea
o pondere mai mare de 20% din fondurile alocate la capitolul "Cercetare fundamentală şi
cercetare-dezvoltare" din bugetul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
(6) În fiecare an, suma fondurilor alocate pentru finanţarea instituţională de bază şi
pentru finanţarea instituţională complementară de susţinere a performanţei, prevăzută la
art. 68, nu poate avea o pondere mai mică de 25% sau mai mare de 50% din fondurile
alocate la capitolul "Cercetare fundamentală şi cercetare-dezvoltare" din bugetul
autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#M24
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), într-un singur an, nivelul alocat de la
bugetul de stat pentru finanţarea programului-nucleu de cercetare-dezvoltare propriu
unei unităţi sau unei instituţii prevăzute la art. 67 alin. (1^1) nu poate fi mai mic de 20%
şi nu poate depăşi 60% din media veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare din
ultimii 3 ani anteriori.
(8) Încadrarea veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în prevederile anexei,
respectiv pct. 1, 2 şi 3, se certifică de către comisiile de specialitate ale Colegiului
consultativ pentru cercetare, dezvoltare şi inovare pentru evaluarea şi aprobarea
proiectelor/fazelor programelor-nucleu.
#M15
ART. 67^1
Criteriile şi standardele de calitate pe baza cărora se alocă universităţilor finanţarea
suplimentară, conform art. 197 lit. a) din Legea nr. 1/2011, includ criterii şi standarde
care reflectă rezultatele cu relevanţă internaţională ale activităţilor de cercetaredezvoltare, propuse de către Colegiul
consultativ.
#M15
ART. 68
(1) Instituţiile şi unităţile de drept public şi de drept privat fără scop patrimonial,
evaluate şi clasificate la nivelurile A+, A sau A- conform art. 33 alin. (1), pot beneficia de
finanţare instituţională complementară de susţinere a performanţei, în regim competitiv.
#M24
(1^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), instituţiile şi unităţile de drept public şi
organizaţiile de cercetare de drept privat, evaluate şi certificate conform art. 33 alin.
(1^1), pot beneficia de finanţare complementară de susţinere a performanţei, în regim
competitiv.
#M15
(2) Finanţarea instituţională complementară se acordă anual, printr-un program
specific al Planului naţional, în baza unor norme metodologice de evaluare a
performanţei în activitatea de cercetare-dezvoltare elaborate de către Colegiul
consultativ, cu consultarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul
Superior, a altor consilii consultative de nivel naţional din domeniul cercetăriidezvoltării, a Academiei Române şi
academiilor de ramură, a organizaţiilor profesionale
neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării şi a mediului economic, şi aprobate
prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
#M24
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), finanţarea instituţională complementară de
susţinere a performanţei se acordă anual, în funcţie de resursele financiare disponibile,
printr-un program specific al Planului naţional, în baza unor norme metodologice de
evaluare a performanţei în activitatea de cercetare-dezvoltare elaborate de către
Colegiul consultativ, cu consultarea Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din
Învăţământul Superior, a altor consilii consultative de nivel naţional din domeniul
cercetării-dezvoltării, a Academiei Române şi academiilor de ramură, a organizaţiilor
profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării şi a mediului
economic, şi aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetaredezvoltare.
#B
ART. 69
Din categoria lucrărilor din domeniul de specialitate prevăzute la art. 66 fac parte
numai lucrări care corespund profilului de specialitate al instituţiei respective şi pentru
care aceasta dispune de potenţialul uman şi de baza materială pentru a le realiza, încadrate
în următoarele categorii:
a) elaborarea de studii tehnice, prognoze, strategii şi lucrări-suport pentru strategia
sectorială şi cea naţională;
b) lucrări de fundamentare şi susţinere a iniţiativelor legislative şi politicilor în
domeniu;
c) lucrări-suport de adaptare şi extindere a legislaţiei existente în vederea preluării
acquisului comunitar în domeniu;
d) lucrări privind elaborarea şi realizarea planurilor de acţiuni pentru punerea în
aplicare a legislaţiei comunitare preluate;
e) consultanţă, expertiză în domeniul de specialitate;
f) servicii tehnologice: analize, măsurători, testări, expertizări, certificări, altele
similare;
g) realizarea de sisteme informaţionale şi aplicaţii software pentru informatizarea
activităţilor operaţionale din respectivul sector sau domeniu de activitate.
CAP. 6
Valorificarea potenţialului de cercetare
ART. 70
(1) Administraţia publică centrală şi locală, organizaţiile guvernamentale şi agenţii
economici cu capital majoritar de stat au obligaţia de a antrena potenţialul ştiinţific
naţional în activităţi privind:
a) iniţierea şi contractarea de lucrări de cercetare şi transfer tehnologic şi valorificarea
rezultatelor cercetării de interes specific instituţiei;
b) elaborarea deciziilor de restructurare şi modernizare a economiei;
c) elaborarea şi evaluarea independentă a strategiilor proprii ramurii economice;
d) expertizarea şi evaluarea independentă a aspectelor specifice propriei activităţi,
inclusiv expertize legate de eficienţa importului de noi tehnologii, produse şi altele
asemenea.
(2) În situaţiile în care nu este disponibilă expertiza completă la nivel naţional, cu
avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare se apelează la misiuni de expertizare
externe, beneficiarii având obligaţia de a include în aceste echipe şi specialişti români pe
profil din domeniul cercetării.
#M15
(3) *** Abrogat
#M15
ART. 70^1
Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, cu consultarea Colegiului consultativ,
realizează şi actualizează periodic baze de date publice cu cercetătorii din România, pe
domenii de activitate şi pe specializări, cu indicarea rezultatelor lor publice, incluzând
publicaţii şi brevete acordate.
#B
ART. 71
Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi ministerele de resort, pentru domeniile
proprii, cooperează şi asigură parteneriatul între academii, învăţământ, cercetare şi
industrie, în scopul valorificării cunoştinţelor, prin:
#M1
a) stimularea realizării temelor de cercetare-dezvoltare de echipe comune din unităţi,
institute de cercetare-dezvoltare, academii şi instituţii de învăţământ superior;
#B
b) stimularea finanţării cu prioritate a temelor cu aplicabilitate imediată, solicitate de
industrie sau de alte ramuri economice;
c) programe de formare profesională în care elevii şi studenţii efectuează stagii de
pregătire şi practică în unităţi şi instituţii de cercetare care au bază materială şi resurse
umane specializate;
d) programe de asistenţă tehnică şi servicii între unităţi şi instituţii de cercetaredezvoltare şi agenţi economici, care aplică
rezultatele programelor de cercetaredezvoltare;
e) participarea cercetătorilor şi specialiştilor din unităţile de cercetare-dezvoltare la
formele de pregătire postuniversitară, respectiv de formare continuă, organizate în
instituţiile de învăţământ superior acreditate.
ART. 72
(1) Pentru fiecare dintre domeniile de interes naţional în care se desfăşoară activităţi de
cercetare-dezvoltare, finanţate din fonduri publice, autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare iniţiază organizarea
anuală de conferinţe cu participare internaţională, la care
participă cu lucrări ştiinţifice unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare de profil.
(2) Aceste manifestări vor contribui la promovarea tendinţelor şi direcţiilor de
cercetare-dezvoltare în domeniu, care vor fi incluse în programele naţionale anuale.
#M1
ART. 73
 (1) Agenţii economici care realizează importuri de tehnologii şi utilaje, finanţate din
fonduri bugetare, fonduri ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat sau din
credite garantate de Guvern, vor solicita unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare
de profil atestate analiza independentă a tehnologiilor şi a utilajelor care urmează să se
importe, din punct de vedere al tehnicităţii, al caracterului novator şi de viabilitate, al
compatibilităţilor cu ceea ce există în ţară în ramura respectivă, precum şi al altor
aspecte legate de avantajele tehnologiilor respective, în condiţiile naţionale specifice.
#M15
(2) *** Abrogat
#B
CAP. 7
Rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare
ART. 74
(1) În sensul prezentei ordonanţe, prin rezultatele activităţilor de cercetare-dezvoltare
obţinute în baza derulării unui contract finanţat din fonduri publice, denumite în
continuare rezultatele cercetării, se înţelege:
a) documentaţii, studii, lucrări, planuri, scheme şi altele asemenea;
#M1
b) brevete de invenţie, certificate de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi
altele asemenea;
#B
c) tehnologii, procedee, produse informatice, reţete, formule, metode şi altele
asemenea;
d) obiecte fizice şi produse realizate în cadrul derulării contractului respectiv;
#M15
e) colecţii şi baze de date conţinând înregistrări analogice sau digitale, izvoare
istorice, eşantioane, specimene, fotografii, observaţii, roci, fosile şi altele asemenea,
împreună cu informaţiile necesare arhivării, regăsirii şi precizării contextului în care au
fost obţinute.
#B
(2) Achiziţiile efectuate în vederea executării prevederilor unui contract de cercetare nu
fac parte din rezultatele cercetării, cu excepţia achiziţiilor care sunt înglobate în unul
dintre rezultatele cercetării încadrate în categoriile prevăzute la alin. (1).
(3) Persoană juridică executantă este considerată persoana juridică care a obţinut
oricare dintre rezultatele cercetării prevăzute la alin. (1), în mod direct şi nemijlocit.
#M15
(4) Instrumentele de evaluare şi monitorizare a activităţilor de cercetare-dezvoltare
finanţate din fonduri publice, elaborate de autorităţile sau organismele competente
conform legii, iau în considerare numai acele rezultate ale cercetării care sunt relevante
pentru evaluarea şi monitorizarea avută în vedere, după caz.
#M15
ART. 75*)
(1) Rezultatele cercetărilor obţinute pe baza derulării unui contract de cercetaredezvoltare sau inovare finanţat parţial
sau total din fonduri publice aparţin
contractorilor care execută în mod direct activităţile prevăzute în contractul de finanţare
şi/sau angajaţilor acestora, conform contractelor de finanţare şi legislaţiei în vigoare
referitoare la titlurile de proprietate industrială şi drepturile de autor. În cazul execuţiei
de către mai mulţi contractori, repartizarea între contractori a drepturilor asupra
rezultatelor se face conform acordului prealabil al contractorilor, stabilit în scris.
 (2) Rezultatele cercetărilor prevăzute la alin. (1) sunt administrate de proprietarii
acestora, cu toate drepturile care decurg din calitatea de proprietar.
(3) Documentaţiile, colecţiile şi bazele de date de interes naţional, precum şi unităţile
sau instituţiile în a căror custodie acestea sunt păstrate sunt stabilite prin ordin al
conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. La nivelul autorităţii de
stat pentru cercetare-dezvoltare se înfiinţează şi se păstrează registrul documentaţiilor,
colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional.
(4) În cazul desfiinţării persoanei juridice care păstrează în custodie o documentaţie,
colecţie sau bază de date de interes naţional, acestea sunt preluate în custodie de către o
altă instituţie publică desemnată de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare,
rămânând în continuare sub controlul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
(5) Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate stabili, prin ordin, o
metodologie de identificare, evaluare şi luare în evidenţă a documentaţiilor, colecţiilor şi
bazelor de date de interes naţional, care să includă şi procedurile de asigurare a unor
seturi de copii ale acestora, în cazurile în care acest lucru este posibil.
#CIN
*) A se vedea art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 (#M15), articol reprodus în
nota de la sfârşitul textului actualizat.
#M15
ART. 76
(1) Rezultatele cercetării-dezvoltării se înregistrează în contabilitate conform
reglementărilor contabile aplicabile. Activele fixe corporale şi necorporale, rezultate ale
cercetării-dezvoltării, pot fi transferate către alte entităţi în condiţiile prevăzute de
legislaţia în vigoare şi de contractele de finanţare.
(2) Achiziţiile efectuate în vederea executării contractului se înregistrează în
contabilitate potrivit legislaţiei în vigoare.
#M1
ART. 77
Toate rezultatele cercetării se înscriu într-un registru special de evidenţă, constituit pe
baza prezentei ordonanţe, de către fiecare dintre persoanele juridice executante.
Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va stabili modelul de registru special şi
metodologia de înregistrare corespunzătoare, în termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe.
#M15
ART. 78 *** Abrogat
#M15
ART. 79
(1) *** Abrogat
(2) *** Abrogat
#M1
(3) Rezultatele cercetării pot fi casate conform reglementărilor legale în vigoare, cu
excepţia celor prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. b).
#B
ART. 80
Prevederile art. 74 - 79 se aplică în mod corespunzător şi în cazul rezultatelor cercetării
obţinute pe baza derulării contractelor de grant încheiate începând din anul 1996 şi
finanţate din fonduri publice.
#M15
ART. 81
 Autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare poate finanţa din fonduri publice
proiecte de transfer tehnologic, de stimulare a inovării şi a antreprenoriatului, prin
programe din cadrul Planului naţional.
#B
CAP. 8
Stimularea dezvoltării tehnologice şi a inovării
ART. 82
Statul stimulează şi susţine efortul de inovare şi de absorbţie a inovării în economie şi
în societate, la nivelul agenţilor economici şi sociali, prin acţiuni şi mijloace specifice,
astfel:
a) sprijin financiar;
b) dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic.
#M15
ART. 83 *** Abrogat
#M1
ART. 84
(1) Unităţile şi instituţiile de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 şi 8 beneficiază de
reducerea cu 50% a baremelor stabilite pentru criteriile legate de cifra de afaceri şi
garanţiile cerute în achiziţiile publice de bunuri materiale, lucrări şi servicii, precum şi a
taxelor de înscriere în sistemul de licitaţie electronică.
#M7
(2) *** Abrogat
#M15
(3) *** Abrogat
#B
ART. 85
(1) Statul susţine dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, la nivel
naţional, regional şi local, prin crearea de:
a) centre şi servicii specializate pentru asistenţă şi informare ştiinţifică şi tehnologică,
precum şi pentru diseminarea, transferul şi valorificarea rezultatelor cercetării;
b) zone şi infrastructuri cu facilităţi speciale pentru înfiinţarea şi funcţionarea de agenţi
economici inovativi, care dezvoltă şi aplică tehnologii noi, infrastructuri care pot fi: centre
de transfer tehnologic, centre incubatoare de afaceri, centre de informare tehnologică,
oficii de legătură cu industria, parcuri ştiinţifice şi tehnologice;
c) unităţi de ramură specializate în transfer tehnologic, finanţate pe seama rezultatelor
transferate în economie şi în viaţa socială. În acest sens unităţile de transfer răspund de
întocmirea contractelor tripartite între furnizorul de tehnologie, unitatea de transfer şi
unitatea care aplică rezultatele.
(2) Susţinerea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer
tehnologic, la nivel naţional, regional şi local, se realizează din fondurile alocate
ministerelor de ramură şi din fondurile administraţiilor publice locale interesate.
ART. 86
(1) Infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, prevăzută la art. 85, se constituie
pentru susţinerea dezvoltării economico-sociale, prin stimularea inovării şi transferului
tehnologic, atragerea de investiţii în vederea valorificării rezultatelor de cercetaredezvoltare şi inovare şi a resurselor
umane din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare.
#M1
(2) Iniţiativa constituirii unei entităţi din infrastructura de inovare şi transfer
tehnologic poate aparţine autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale,
unităţilor de cercetare, instituţiilor de învăţământ superior, camerelor de comerţ şi
industrie, asociaţiilor patronale şi profesionale, precum şi agenţilor economici cu sediul
în România.
#M4
(3) Statul, prin autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, susţine logistic şi
financiar, în sistem de cofinanţare, constituirea şi dezvoltarea unităţilor din
infrastructura de inovare şi transfer tehnologic. Susţinerea financiară se realizează prin
Programul pentru susţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic şi
inovare, elaborat de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
#B
(4) Acordarea titlului de entitate a infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic se
face prin ordin al autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare. Titlul este valabil, în
funcţie de tipul de entitate, pe durata, în perimetrul şi în condiţiile specificate în ordin.
#M1
(5) Constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructura
de inovare şi transfer tehnologic, precum şi modalitatea de susţinere a acestora se fac în
conformitate cu norme metodologice specifice, elaborate de către autoritatea de stat
pentru cercetare-dezvoltare în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de
aprobare a prezentei ordonanţe şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
#M15
ART. 87
(1) Statul acceptă existenţa eşecului pieţei în realizarea activităţilor de cercetaredezvoltare, în special ca urmare a faptului
că bunurile generate de acestea sunt
preponderent publice, şi preia acest risc, prin finanţări din fonduri publice ale acestor
activităţi, inclusiv prin acordarea ajutorului de stat pentru derularea acestor activităţi,
conform legislaţiei în vigoare.
(2) Se recunoaşte faptul că activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare implică, prin
explorarea necunoscutului, un risc inerent de nerealizare a ipotezelor sau obiectivelor
prevăzute înaintea desfăşurării lor. Aceste nerealizări se constată în cursul procesului de
evaluare şi monitorizare a proiectelor, detaliat în pachetul de informaţii al programului
sau subprogramului de finanţare, şi nu presupun obligativitatea recuperării fondurilor
cheltuite. Criteriile în funcţie de care se poate accepta riscul de nerealizare a ipotezelor
sau obiectivelor se stabilesc prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru
Cercetare Ştiinţifică.
#M3
ART. 88 *** Abrogat
#B
CAP. 9
Dispoziţii finale
ART. 89
Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Ordonanţa Guvernului nr.
25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 25 august 1995, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările şi completările
ulterioare; Ordonanţa Guvernului nr. 8/1997 privind stimularea cercetării ştiinţifice,
dezvoltării tehnologice şi inovării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 14 din 31 ianuarie 1997, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 95/1998,
cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa Guvernului nr. 59/1997 cu privire la
finanţarea, în sistem descentralizat, în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei ordonanţe, cu
excepţia prevederilor privind Programul naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare
tehnologică "ORIZONT 2000", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.095/1995,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 10 ianuarie 1996, care
rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2002.
ART. 90
Actele normative emise în baza şi în executarea legilor şi a ordonanţelor prevăzute la
art. 89 îşi menţin valabilitatea până la data intrării în vigoare a noilor reglementări,
prevăzute a se elabora în temeiul prezentei ordonanţe.
#M1
ART. 91
Partea din veniturile institutului naţional care depăşeşte cheltuielile după plata
impozitului pe profit şi după acoperirea pierderilor contabile, realizată la nivelul anului
2002, se repartizează potrivit prevederilor art. 25.
#CIN
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederile art. IV - VIII din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011
(#M15), cu modificările ulterioare.
#M15
"ART. IV
Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică elaborează lista documentaţiilor,
colecţiilor şi bazelor de date de interes naţional, existente la intrarea în vigoare a
prezentei ordonanţe, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe. Documentaţiile, colecţiile şi bazele de date din listă se includ în registrul
prevăzut la art. 75 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările
ulterioare."
#M15
"ART. V*)
Contractele de finanţare pe programe-nucleu aflate în desfăşurare la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanţe se derulează, până la finalizare, conform legislaţiei în
vigoare la data încheierii lor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2011."
#CIN
*) 1. Reproducem mai jos prevederile articolului unic din Ordonanţa Guvernului nr.
22/2013 (#M22).
#M22
"ARTICOL UNIC
(1) Termenul prevăzut la art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea
ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 80 din 31 ianuarie 2011, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31
decembrie 2014.
(2) Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), execuţia programelor-nucleu de
cercetare-dezvoltare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se
continuă, pentru fiecare instituţie, potrivit legislaţiei în vigoare la data aprobării
acestora, până la data emiterii deciziei de acordare sau neacordare a certificării."
#CIN
2. Reproducem mai jos prevederile art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 69/2014 (#M23).
#M23
"ART. V
Termenul prevăzut la art. V din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din
31 ianuarie 2011, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 31 decembrie
2015."
#M23
"ART. VI
Până la împlinirea termenului prevăzut la art. V, execuţia programelor-nucleu de
cercetare-dezvoltare aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe
de urgenţă se continuă, pentru fiecare instituţie, potrivit legislaţiei în vigoare la data
aprobării acestora, până la data emiterii deciziei de acordare sau neacordare a
certificării."
#M15
"ART. VI
Contractele din fondurile structurale şi de coeziune, contractele pe programe
sectoriale şi alte contracte de finanţare a cercetării-dezvoltării încheiate cu instituţii sau
unităţi atestate sau acreditate, aflate în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe, se derulează, până la finalizare, conform legislaţiei în vigoare la data
încheierii lor."
#M15
"ART. VII
Unităţilor şi instituţiilor din sistemul de cercetare-dezvoltare de interes naţional
acreditate înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe li se aplică în
continuare prevederile specifice, până la expirarea acreditării sau până la data
publicării hotărârii de neacordare a certificării conform art. 33 din Ordonanţa
Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003,
cu modificările şi completările ulterioare."
#M15
"ART. VIII
Prevederile art. 22 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările
ulterioare, nu se aplică mandatelor în curs la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe."
#M1
ANEXĂ
DEFINIŢII
#M15
1. Cercetarea fundamentală - activităţile experimentale sau teoretice desfăşurate, în
principal, pentru dobândirea unor cunoştinţe noi cu privire la fundamentele fenomenelor
şi faptelor observabile, fără a se urmări, în mod particular, aplicarea sau utilizarea
practică imediată.
2. Cercetarea aplicativă - investigaţia originală desfăşurată pentru dobândirea de
cunoştinţe în vederea unui obiectiv practic, specific.
3. Dezvoltarea experimentală - activitatea sistematică, plecând de la cunoştinţe
rezultate din cercetare şi/sau de la experienţa practică, care urmăreşte producerea de noi
materiale, produse sau dispozitive, instituirea de noi procese, sisteme şi servicii sau
îmbunătăţirea substanţială a celor existente.
4. Inovarea - implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau substanţial
îmbunătăţit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în
organizarea locului de muncă ori a relaţiilor externe.
5. Inovarea de produs - introducerea în circuitul economic a unui produs sau serviciu
care este nou ori îmbunătăţit substanţial în privinţa caracteristicilor şi utilizărilor sale.
Îmbunătăţirile substanţiale pot fi ale specificaţiilor tehnice, ale componentelor sau
materialelor, ale programelor de calculator încorporate, ale utilizării sau ale altor
caracteristici funcţionale.
6. Inovarea de proces - punerea în aplicare a unei metode de producţie sau de
distribuţie noi sau îmbunătăţite considerabil, care implică schimbări semnificative în
ceea ce priveşte tehnicile, echipamentele şi/sau programele de calculator.
#M1
7. Transfer tehnologic - ansamblul de activităţi desfăşurate cu sau fără bază
contractuală, pentru a disemina informaţii, a acorda consultanţă, a transmite cunoştinţe,
a achiziţiona utilaje şi echipamente specifice, în scopul introducerii în circuitul economic
a rezultatelor cercetării, transformate în produse comerciale şi servicii.
#M24
7^1. Organizaţia de cercetare - o entitate, precum universitate sau institut de cercetare,
indiferent de statutul său legal (organizat conform legii publice sau private) sau de modul
de finanţare, al cărei scop principal este de a desfăşura activităţi de cercetare
fundamentală, cercetare aplicativă şi dezvoltare tehnologică şi de a disemina rezultatele
acestora prin învăţare (predare), publicare sau transfer tehnologic; toate profiturile sunt
reinvestite în aceste activităţi, în diseminarea rezultatelor acestora sau în învăţare
(predare); întreprinderile care pot exercita influenţă asupra unei astfel de entităţi, în
calitate, de exemplu, de acţionari sau membri, vor beneficia de acces nepreferenţial la
capacităţile de cercetare ale unei astfel de entităţi sau la rezultatele cercetării, generate
de aceasta.
#M1
8. Valorificare - procesul prin care rezultatele cercetării competitive ajung să fie
utilizate, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale, în viaţa socială,
economică şi culturală.
9. Diseminare - transmiterea informaţiilor, a experienţei şi a bunelor practici, precum
şi cooperarea pentru promovarea inovării, pentru sprijinirea celor care vor să-şi creeze
întreprinderi inovative şi pentru sprijinirea proiectelor inovative.
10. Absorbţia inovării - capacitatea mediului socioeconomic de a îngloba inovarea, în
mod deosebit în întreprinderi, de a utiliza, de a transforma şi de a lărgi cunoştinţele
despre rezultatele inovării, în scopul de a se extinde posibilitatea aplicării acestor
rezultate în noi produse, procese sau servicii.
11. Plan naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare - instrumentul prin care statul
realizează politica generală în domeniul cercetării-dezvoltării, al inovării şi prin care
asigură corelarea acestora.
12. Plan sectorial - instrument prin care organele administraţiei publice centrale şi
locale, precum şi academiile realizează politica de cercetare menită să asigure
dezvoltarea domeniului coordonat şi creşterea eficienţei activităţilor.
13. Program de cercetare-dezvoltare-inovare - component al Planului naţional de
cercetare-dezvoltare şi inovare, alcătuit dintr-un set de obiective care au legătură între
ele şi cărora le pot corespunde subprograme. Prin program se urmăreşte implementarea
unei politici într-un domeniu specific. Realizarea programului se efectuează prin
intermediul proiectelor.
14. Obiectiv în program - necesitate a unui sector sau domeniu al societăţii, a cărei
rezolvare implică mai multe discipline în domeniul cercetării-dezvoltării. Realizarea
obiectivului se face prin intermediul proiectelor de cercetare-dezvoltare.
15. Proiect de cercetare-dezvoltare - modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui
program, cu un scop propriu bine stabilit, care este prevăzut să se realizeze într-o
perioadă determinată utilizând resursele alocate şi căruia îi este ataşat un set propriu de
reguli, obiective şi activităţi.
#M15
16.1. Finanţare instituţională de bază - finanţare acordată conform art. 67 de către
autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare, astfel încât să asigure o finanţare de bază
a cheltuielilor unităţii aferente activităţii de cercetare-dezvoltare.
16.2. Finanţare instituţională complementară - finanţare instituţională anuală,
acordată în sistem competitiv conform art. 68, pe baza rezultatelor creatoare de
cunoaştere şi a impactului economic şi social al activităţilor de cercetare-dezvoltare,
inovare şi de transfer tehnologic.
#M24
16.3. Program nucleu de cercetare-dezvoltare - program de cercetare-dezvoltare
propriu al instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 67, care
poate fi finanţat de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare şi a cărui
tematică este orientată cu precădere către problemele specifice domeniului economicosocial în care funcţionează
instituţia sau unitatea respectivă.
#M15
17. Lucrare de cercetare-dezvoltare - componentă a proiectelor de cercetaredezvoltare care are un obiectiv concret.
#M1
18. Raport de cercetare-dezvoltare - document tehnico-ştiinţific care prezintă
obiectivul şi rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unei lucrări de cercetare,
precum şi acţiunile concrete pentru valorificarea rezultatelor obţinute.
#M15
19. *** Abrogat
20. Certificare - proces prin care autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare
recunoaşte şi garantează că o instituţie sau o unitate de cercetare-dezvoltare corespunde
unor criterii şi standarde de competenţă în domeniu.
#M24
21. Registrul potenţialilor contractori - sistem informatizat ce permite stocarea de
către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare a informaţiilor
unităţilor şi instituţiilor de drept public şi de drept privat din sistemul naţional de
cercetare-dezvoltare, având un rol important în ceea ce priveşte accesul la programele de
cercetare-dezvoltare şi inovare. Registrul potenţialilor contractori permite aplicanţilor să
beneficieze de un proces performant de înregistrare, acesta venind ca un suport real în
ceea ce priveşte introducerea electronică, o singură dată, a unei categorii comprehensive
de informaţii despre instituţie, urmând ca acestea să fie actualizate ori de câte ori survin
modificări sau Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare solicită acest
lucru.
#B
---------------