Legislatie PDF

10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
LEGEA nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*republicată*)privind calitatea în construcții

EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 30 septembrie 2016
Notă
*) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea
în construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016, dându-se textelor o nouă
numerotare.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 689 din
11 septembrie 2015 și ulterior a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2015 pentru stabilirea unor
măsuri financiare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 801 din 28 octombrie 2015, aprobată prin Legea nr. 40/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
220 din 24 martie 2016.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
(1) Calitatea construcțiilor este rezultanta totalității performanțelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul
satisfacerii, pe întreaga durată de existență, a exigențelor utilizatorilor și colectivităților.
(2) Exigențele privind calitatea instalațiilor și a echipamentelor tehnologice de producție se stabilesc și se realizează pe
bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.
Articolul 2
(1) Prevederile prezentei legi se aplică construcțiilor și instalațiilor aferente acestora, denumite în continuare
construcții, în etapele de proiectare, de verificare tehnică a proiectelor, execuție și recepție a construcțiilor, precum și
în etapele de exploatare, expertizare tehnică și intervenții la construcțiile existente și de postutilizare a acestora,
indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare, în scopul protejării
vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.
(2) Instalațiile prevăzute la alin. (1) cuprind instalațiile electrice, sanitare, termice, de gaze, de ventilație, de
climatizare/condiționare aer, de alimentare cu apă și de canalizare, exclusiv instalațiile, utilajele și echipamentele
tehnologice industriale.
Articolul 3
Prin prezenta lege se instituie sistemul calității în construcții, care să conducă la realizarea și exploatarea unor
construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a
mediului înconjurător.
Articolul 4
(1) Sistemul calității în construcții se aplică în mod diferențiat în funcție de categoriile de importanță ale construcțiilor,
conform regulamentelor și procedurilor de aplicare a fiecărei componente a sistemului.
(2) Clasificarea în categorii de importanță a construcțiilor se face în funcție de complexitate, destinație, mod de utilizare,
grad de risc sub aspectul siguranței, precum și după considerente economice.
Articolul 5
(1) Pentru obținerea unor construcții de calitate sunt obligatorii realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a
construcțiilor, a următoarelor cerințe fundamentale aplicabile:
a) rezistență mecanică și stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igienă, sănătate și mediu înconjurător;
d) siguranță și accesibilitate în exploatare;
e) protecție împotriva zgomotului;
f) economie de energie și izolare termică;
g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
(2) Aplicarea cerințelor fundamentale se stabilește pe domenii/subdomenii și categorii de construcții și pe specialități
pentru instalațiile aferente construcțiilor, prin regulamente și reglementări tehnice în construcții.
Articolul 6
(1) Obligațiile privind asigurarea cerințelor fundamentale prevăzute la art. 5, în toate etapele prevăzute la art. 2, revin
factorilor implicați, potrivit responsabilităților fiecăruia stabilite în condițiile legii.
(2) În sensul prezentei legi, factorii implicați prevăzuți la alin. (1) sunt: investitorii, proprietarii, administratorii,
utilizatorii, executanții, cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați,
auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați, diriginții de șantier autorizați,
producătorii/fabricanții de produse pentru construcții, reprezentanții autorizați ai acestora, importatorii, distribuitorii de
produse pentru construcții, organismele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții,
organismele de evaluare tehnică europeană în construcții, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcții,
laboratoarele de analize și încercări în construcții, universitățile tehnice și institutele de cercetare în domeniul
construcțiilor și asociațiile profesionale de profil.
Articolul 7
(1) În contractele care se încheie ori, după caz, în dispozițiile sau în autorizațiile ce se emit, factorii prevăzuți la
articolul precedent sunt obligați să înscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al construcțiilor, corespunzătoare
cerințelor, precum și garanțiile materiale și alte prevederi, care să conducă la realizarea acestor clauze.
(2) În contracte nu se pot înscrie niveluri și cerințe referitoare la calitate inferioare reglementărilor în vigoare, cu
privire la cerințele prevăzute la art. 5.
(3) Perioada de garanție se prevede în contractele încheiate între părți, în funcție de categoriile de importanță ale
construcțiilor stabilite potrivit legii, și va avea o durată minimă, după cum urmează:– 5 ani pentru construcțiile încadrate
în categoriile de importanță A și B;– 3 ani pentru construcțiile încadrate în categoria de importanță C;– 1 an pentru
construcțiile încadrate în categoria de importanță D.
Perioada de garanție se prelungește cu perioada remedierii defectelor calitative constatate în această perioadă.
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G0YEWA5XM91US934C4P1QNRAZNG 1/8
10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
Capitolul II Sistemul calității în construcții
Articolul 8
Sistemul calității în construcții reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, regulamente, proceduri
și mijloace, care concură la realizarea calității construcțiilor în toate etapele de concepere, realizare, exploatare și
postutilizare a acestora.
Articolul 9
Sistemul calității în construcții se compune din:

a) activitatea de reglementare în construcții;
b) certificarea performanței și a conformității produselor pentru construcții;
c) agrementul tehnic în construcții;
d) verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;
e) verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și
auditul energetic al clădirilor;
f) managementul calității în construcții;
g) acreditarea și/sau autorizarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții;
h) activitatea metrologică în construcții;
i) recepția construcțiilor;
j) urmărirea comportării în exploatare și intervenții la construcțiile existente, precum și postutilizarea construcțiilor;
k) exercitarea controlului de stat al calității în construcții;
l) atestarea tehnico-profesională și autorizarea specialiștilor care desfășoară activitate în construcții;
m) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare și/sau
consultanță în construcții;*)
n) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici care execută lucrări de construcții;*)
o) perfecționarea profesională continuă a specialiștilor care desfășoară activități în domeniul construcțiilor.*)
Notă
*) Lit. m), n) și o) intră în vigoare la 25 august 2019, conform articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 6 din 22
februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 171 din 23 februarie 2018, articol care prorogă termenul prevăzut la art.
II din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016 referitor la intrarea în vigoare a măsurilor prevăzute la
art. 9 lit. m), n) și o) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată.
Articolul 10
(1) Activitatea de reglementare în construcții cuprinde elaborarea de reglementări tehnice în domeniu, precum și activități
specifice, corelative activității de reglementare, precum cercetare, testări, documentații, studii, audit, bănci de date,
realizare de prototipuri.
(2) Reglementările tehnice cuprind prevederi privind proiectarea și execuția construcțiilor, eficiența energetică în clădiri,
inspecția tehnică în exploatare a echipamentelor și utilajelor tehnologice, precum și a instalațiilor pentru construcții,
cerințe și nivele de performanță la produse pentru construcții, exploatarea și intervenții în exploatare la construcții
existente, precum și postutilizarea construcțiilor, a căror aplicare este obligatorie în vederea asigurării cerințelor
fundamentale aplicabile construcțiilor. Aceste reglementări se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și
administrației publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 11
(1) Certificarea performanței produselor pentru construcții cu specificații tehnice de referință armonizate, respectiv
certificarea conformității acestora cu specificații tehnice de referință nearmonizate se efectuează, prin grija
producătorului/fabricantului, de către organisme notificate/ desemnate/acreditate/abilitate, în conformitate cu regulamentele
și procedurile aplicabile.
(2) Produsele pentru construcții trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile
construcțiilor în funcție de utilizarea preconizată a acestora.
(3) La lucrările de construcții se interzice utilizarea de produse pentru construcții fără certificarea și declararea, în
condițiile legii, a performanței, respectiv a conformității acestora.
Articolul 12
(1) Agrementele tehnice în construcții stabilesc, în condițiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, condițiile de
fabricație, de transport, de depozitare, de punere în operă și de întreținere a acestora.
(2) La lucrările de construcții care trebuie să asigure nivelul de calitate conform cerințelor se vor folosi produse, procedee
și echipamente tradiționale, precum și altele noi pentru care există agremente tehnice corespunzătoare.
Articolul 13
(1) Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerințele fundamentale aplicabile se
efectuează de către specialiști verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii și specialități, alții decât
specialiștii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica și ștampila proiectele întocmite
de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a
elaborat raportul de expertiză tehnică.
(2) Se interzice utilizarea proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție neverificate în condițiile alin. (1) coroborat cu
prevederile art. 5 alin. (2).
(3) Verificarea calității lucrărilor executate pentru realizarea construcțiilor și a intervențiilor la construcțiile
existente, pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire sau de desființare, este obligatorie și se
efectuează de către investitori prin diriginți de șantier autorizați, angajați ai investitorilor și prin responsabili tehnici
cu execuția autorizați, angajați ai executanților.
(4) Expertizarea tehnică a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor se efectuează de către experți tehnici
atestați pe domenii/subdomenii și specialități.
Articolul 14
(1) Managementul calității în construcții implică strategii și măsuri specifice pentru asigurarea respectării cerințelor
fundamentale aplicabile construcțiilor și constituie obligația tuturor factorilor care participă la etapele prevăzute la art.
10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
2.
(2) Operatorii economici care execută lucrări de construcții asigură nivelul de calitate corespunzător cerințelor
fundamentale, prin personal propriu și responsabili tehnici cu execuția autorizați, precum și printr-un sistem propriu
conceput și realizat.
Articolul 15
Autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții se fac în conformitate cu prevederile legale.
Articolul 16
Asigurarea activității metrologice în construcții se realizează conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea și
menținerea în stare de funcționare a mijloacelor de măsurare și control utilizate în acest domeniu.
Articolul 17
(1) Recepția construcțiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu
documentația de execuție și cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcției.
(2) Cartea tehnică a construcției cuprinde documentația privind proiectarea, documentația privind execuția, documentația
privind recepția și documentația privind urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra construcției, se întocmește
prin grija investitorului și se predă proprietarului construcției, astfel: documentația privind proiectarea și documentația
privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor, iar documentația privind recepția, precum și documentația privind
urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra construcției la recepția finală a lucrărilor de construcții.
(3) Proprietarii construcțiilor au obligația să păstreze și să completeze la zi documentația tehnică privind urmărirea
comportării în exploatare și intervenții asupra acestora. Prevederile din cartea tehnică a construcției referitoare la
exploatare sunt obligatorii pentru proprietar, administrator și utilizator. În cazul asociației de proprietari, cartea tehnică
a construcției se păstrează și se completează la zi de către administrator. La înstrăinarea construcției, cartea tehnică se
predă noului proprietar.
(4) Recepția construcțiilor se face de către investitor/proprietar, în prezența proiectantului și a executantului și/sau
reprezentanților de specialitate, legal desemnați de aceștia.
Articolul 18
(1) Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face pe toată durata de existență a acestora și cuprinde ansamblul
de activități privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare și măsurare specifice, în scopul menținerii
cerințelor fundamentale.
(2) Intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desființare parțială,
consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței
energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare,
desființare totală. Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat și, după caz,
în baza unui audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri atestat, și cuprind proiectarea, execuția și
recepția lucrărilor care necesită emiterea, în condițiile legii, a autorizației de construire sau de desființare, după caz.
Intervențiile la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției.
Articolul 19
Postutilizarea construcțiilor cuprinde activitățile de dezafectare, demontare și demolare a construcțiilor, de recondiționare

și de refolosire a elementelor și a produselor recuperabile, precum și reciclarea deșeurilor cu asigurarea protecției mediului
potrivit legii.
Articolul 20
(1) Controlul de stat al calității în construcții cuprinde inspecții la investitori, la unitățile de proiectare, de execuție,
de exploatare și de postutilizare a construcțiilor, privind existența și respectarea sistemului calității în construcții.
(2) Controlul de stat al calității în construcții se exercită de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., care
răspunde din punct de vedere tehnic de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale
în domeniul calității construcțiilor.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) nu se supun controlului de stat al calității în construcții, exercitat de către
Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., locuințele unifamiliale parter și anexele gospodărești din proprietatea
persoanelor fizice, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și construcțiile
provizorii și lucrările care se pot executa fără autorizație de construire, potrivit legii.
Articolul 21
(1) Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice organizează atestarea tehnico-profesională a specialiștilor
care desfășoară activitate în construcții - verificatori de proiecte, experți tehnici, auditori energetici pentru clădiri - pe
domenii/subdomenii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2), corespunzător cerințelor fundamentale, precum și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al
acestora.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. organizează:
a) autorizarea laboratoarelor de analize și încercări;
b) autorizarea responsabililor tehnici cu execuția și a diriginților de șantier, precum și confirmarea periodică privind
exercitarea dreptului de practică al acestora.
(3) Tarifele pentru atestare și autorizare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice
și se suportă de părțile interesate.
Capitolul III Obligații și răspunderi
Secţiunea 1 Obligații și răspunderi ale investitorilor
Articolul 22
Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile
existente în sensul legii și au următoarele obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare și execuție pe baza reglementărilor tehnice, precum și a
studiilor și cercetărilor efectuate;
10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
b) obținerea acordurilor și a avizelor prevăzute de lege, precum și a autorizației de construire;
c) asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați;
d) asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de specialitate sau operatori economici
de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor;
e) acționarea în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a
deficiențelor proiectelor;
f) efectuarea recepției la terminarea lucrărilor de construcții, precum și a recepției finale la expirarea perioadei de
garanție;
g) întocmirea cărții tehnice a construcției și predarea acesteia către proprietar;
h) expertizarea construcțiilor de către experți tehnici atestați, în situațiile în care la aceste construcții se execută
lucrări de natura celor prevăzute la art. 18 alin. (2) al prezentei legi.
Secţiunea a 2-a Obligații și răspunderi ale proiectanților
Articolul 23
Proiectanții de construcții răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanță a construcției;
b) asigurarea prin proiecte și detalii de execuție a nivelului de calitate corespunzător cerințelor, cu respectarea
reglementărilor tehnice și a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate în fața specialiștilor verificatori de proiecte atestați, stabiliți de către investitor,
precum și soluționarea neconformităților și neconcordanțelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucțiunilor tehnice privind execuția lucrărilor, exploatarea, întreținerea și
reparațiile, precum și, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcțiilor. Documentația privind
postutilizarea construcțiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuție determinate pentru lucrările aferente cerințelor și participarea pe șantier
la verificările de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuție, din vina proiectantului, la construcțiile la care trebuie
să asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor, precum și urmărirea aplicării pe șantier a soluțiilor adoptate, după
însușirea acestora de către specialiști verificatori de proiecte atestați, la cererea investitorului;
g) participarea la întocmirea cărții tehnice a construcției și la recepția lucrărilor executate;
h) asigurarea asistenței tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuției
construcțiilor sau a lucrărilor de intervenție la construcțiile existente;
i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect și, după caz, a proiectanților pe specialități
la toate fazele de execuție stabilite prin proiect și la recepția la terminarea lucrărilor.
Articolul 24
Cheltuielile generate de efectuarea unor lucrări suplimentare față de documentația tehnico-economică aprobată, ca urmare a
unor erori de proiectare, sunt suportate de proiectant/proiectantul coordonator de proiect și proiectanții pe specialități,
persoane fizice sau juridice, în solidar cu verificatorii proiectului, la sesizarea justificată a investitorului și/sau a
beneficiarului în baza unui raport de expertiză tehnică elaborat de un expert tehnic atestat.
Secţiunea a 3-a Obligații și răspunderi ale executanților
Articolul 25
Executantul lucrărilor de construcții are următoarele obligații principale:

a) sesizarea investitorilor asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte, în vederea soluționării;
b) începerea execuției lucrărilor numai la construcții autorizate în condițiile legii și numai pe bază și în conformitate cu
proiecte verificate de specialiști atestați;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate conceput și realizat prin
personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuția autorizați;
d) convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și
asigurarea condițiilor necesare efectuării acestora, în scopul obținerii acordului de continuare a lucrărilor;
e) soluționarea neconformităților, a defectelor și a neconcordanțelor apărute în fazele de execuție, numai pe baza soluțiilor
stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea în execuția lucrărilor numai a produselor și a procedeelor prevăzute în proiect, certificate sau pentru care
există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerințelor, precum și gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor
și a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condițiile precizate și numai pe baza soluțiilor stabilite de
proiectanți cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor și a detaliilor de execuție pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor;
h) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. în cazul producerii unor accidente
tehnice în timpul execuției lucrărilor;
i) supunerea la recepție numai a construcțiilor care corespund cerințelor de calitate și pentru care a predat investitorului
documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției;
j) aducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de
recepție a lucrărilor de construcții;
k) remedierea, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în
perioada de garanție stabilită potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor inițială, la terminarea execuției lucrărilor;
m) stabilirea răspunderilor tuturor participanților la procesul de producție - factori de răspundere, colaboratori,
subcontractanți - în conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calității adoptat și cu prevederile legale în vigoare.
Secţiunea a 4-a Obligații și răspunderi ale specialiștilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuția
și ale experților tehnici, atestați
Articolul 26
(1) Specialiștii verificatori de proiecte atestați răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce privește asigurarea
nivelului de calitate corespunzător cerințelor proiectului.
(2) Responsabilii tehnici cu execuția autorizați răspund, conform atribuțiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de
calitate corespunzător cerințelor fundamentale la lucrările de construcții pentru care sunt angajați.
(3) Experții tehnici atestați, angajați pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcții sau construcții aflate în
exploatare, răspund pentru soluțiile date.
(4) Obligațiile specialiștilor atestați se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.
(5) În cazul producerii unor evenimente deosebite din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea
Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., experții tehnici atestați participă la evaluarea stării tehnice a
10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
construcțiilor avariate în vederea stabilirii condițiilor de utilizare în continuare ori de dezafectare a acestora.
Secţiunea a 5-a Obligații și răspunderi ale proprietarilor construcțiilor
Articolul 27
Proprietarii construcțiilor au următoarele obligații principale:

a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea
tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor;
b) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la înstrăinarea construcției, noului
proprietar;
c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea tehnică și reglementărilor
tehnice;
d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, precum și de
lucrări de reparații ale construcției numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice
autorizate și verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor, impuse prin reglementările legale;
f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare;
g) darea în folosință a construcției după admiterea recepției la terminarea lucrărilor, preluarea acesteia și obținerea
autorizațiilor potrivit legii.
Secţiunea a 6-a Obligații și răspunderi ale administratorilor și ale utilizatorilor construcțiilor
Articolul 28
Administratorii și utilizatorii construcțiilor au următoarele obligații principale:

a) folosirea construcțiilor conform instrucțiunilor de exploatare prevăzute în cartea tehnică a construcției;
b) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrări de intervenție la construcția existentă în sensul prevederilor art. 18 alin. (2), numai cu acordul
proprietarului și cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor conform cărții tehnice a construcției și contractului încheiat cu
proprietarul;
e) sesizarea, în termen de 24 de ore, a Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., în cazul unor accidente tehnice la
construcțiile în exploatare;
f) sesizarea proprietarului în cazul apariției defectelor calitative în perioada de garanție stabilită potrivit legii.
Secţiunea a 7-a Obligații și răspunderi în activitatea de cercetare
Articolul 29
Unitățile care prestează activități de cercetare în construcții au următoarele obligații principale:

a) efectuarea de cercetări teoretice și experimentale preliminare, în vederea fundamentării reglementărilor tehnice în
construcții;
b) fundamentarea, elaborarea și experimentarea de soluții tehnice, produse și procedee noi pentru construcții;
c) verificarea și controlul noilor produse și procedee la solicitarea producătorilor, în vederea eliberării de agremente
tehnice, conform dispozițiilor legale.
Secţiunea a 8-a Obligații și răspunderi comune
Articolul 30
Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru
construcții, executantul, responsabilul tehnic cu execuția autorizat, dirigintele de șantier autorizat, expertul tehnic
atestat răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției, ivite într-un interval de 10 ani de
la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile
structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării ei.
Articolul 31
Proiectanții, precum și specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați, prevăzuți la art. 6, au obligația să încheie
asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică.
Articolul 32
Proiectanții, precum și specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați, prevăzuți la art. 6, au obligația de a pune
la dispoziția autorităților de reglementare și/sau de control în construcții, la solicitarea acestora, documentele întocmite
în exercitarea obligațiilor ce le revin.
Secţiunea a 9-a Obligațiile și răspunderile Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.
Articolul 33
Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor
legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constată
contravențiile, aplică sancțiunile și măsurile prevăzute de lege și dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător.
Articolul 34
Prin excepție de la prevederile art. 33, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională
a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și
Serviciul de Protecție și Pază exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul
calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile,
aplică sancțiunile prevăzute de lege și, după caz, dispun oprirea lucrărilor realizate necorespunzător, pentru construcțiile,
amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora, prin structurile proprii de
control, al căror mod de organizare și funcționare se stabilește prin ordine ale conducătorilor instituțiilor respective.
10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
Capitolul IV Sancțiuni
Articolul 35
(1) Proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei construcții ori executarea de modificări ale acesteia fără
respectarea reglementărilor tehnice privind stabilitatea și rezistența, dacă în acest fel este pusă în pericol viața sau
integritatea corporală a uneia ori mai multor persoane, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5
ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Fapta prevăzută la alin. (1), dacă a produs una ori mai multe dintre următoarele consecințe: pierderi de vieți omenești,
vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății uneia ori mai multor persoane, distrugerea totală sau parțială a
construcției, distrugerea ori degradarea unor instalații sau utilaje importante ori alte consecințe deosebit de grave,
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumătate.
Articolul 36
În sensul prezentei legi, constituie contravenție următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât,
potrivit legii, să constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă, astfel:
I. de la 20.000 lei la 40.000 lei:
a) executarea unei construcții noi, a unei intervenții la o construcție existentă, precum și desființarea acesteia cu
încălcarea prevederilor referitoare la autorizarea și executarea acesteia;
b) realizarea de modificări, transformări, modernizări, consolidări fără proiect verificat de specialiști atestați conform
prevederilor legale și care pot afecta cerințele fundamentale aplicabile;
c) încălcarea prevederilor referitoare la cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute în reglementările tehnice
în vigoare la data contractării proiectării și, respectiv, a execuției lucrărilor;
d) realizarea de construcții fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialiști atestați conform prevederilor
legale;
e) recepționarea construcției de către investitor cu încălcarea prevederilor legale;
f) elaborarea de proiecte incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni
ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale
aplicabile. Odată cu constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii, proiectantul are obligația de a completa/reface
documentația tehnică, după caz, pe cheltuială proprie;
g) însușirea de către specialiști verificatori de proiecte atestați a proiectelor incomplete, care prezintă soluții neconforme
sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al
construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
h) elaborarea de expertize tehnice incomplete, care nu respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data
contractării acestora, precum și stabilirea unor soluții care conduc la încălcarea prevederilor referitoare la cerințele
fundamentale aplicabile;
i) interzicerea sau obstrucționarea efectuării controlului calității în construcții, neprezentarea documentelor și a actelor
solicitate de persoanele cu atribuții de control și/sau de autoritățile competente, conform prevederilor legale;
j) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 22 lit. f) și art. 27 lit. g);
II. de la 10.000 lei la 20.000 lei:
a) neasigurarea verificării execuției lucrărilor de construcții prin specialiști diriginți de șantier autorizați sau care
dețin certificate echivalente, recunoscute în condițiile legii;
b) organizarea necorespunzătoare și neaplicarea sistemului de management al calității, precum și realizarea de construcții
fără specialiști responsabili tehnici cu execuția autorizați sau care dețin certificate echivalente, recunoscute în condițiile
legii;
c) depășirea de către verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri
atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați și diriginții de șantier autorizați a competențelor pe domenii,
subdomenii, specialități sau grade profesionale pentru care sunt atestați/autorizați și/sau neîndeplinirea obligațiilor ce le
revin potrivit reglementărilor în vigoare;
d) neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin regulamentele și procedurile elaborate în aplicarea prezentei legi, privind
realizarea și menținerea cerințelor fundamentale în etapele de realizare a construcțiilor, de exploatare și intervenții la
construcțiile existente și în etapa de postutilizare a acestora de către factorii implicați, potrivit responsabilităților
fiecăruia;
e) nepredarea cărții construcției de către investitor proprietarului, respectiv documentația privind proiectarea și
documentația privind execuția, la recepția la terminarea lucrărilor, iar documentația privind recepția și documentația privind
urmărirea comportării în exploatare și intervenții asupra construcției, la recepția finală a lucrărilor de construcții;
f) neexecutarea obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor de complexitate și importanță
deosebită, referitoare la cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate;
g) necompletarea și nepăstrarea cărții tehnice a construcției conform prevederilor legale;
h) neexecutarea obligațiilor privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor și neexecutarea, în condițiile
legii, a lucrărilor de reparații și consolidări;
i) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea inițială, la terminarea lucrărilor de construcții;
j) neaplicarea de către executant a soluțiilor stabilite, în condițiile legii, de proiectant sau expert tehnic atestat, pentru
rezolvarea neconformităților, defectelor ori neconcordanțelor apărute în timpul execuției construcțiilor, respectiv a
lucrărilor de intervenție la construcțiile existente;
k) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 22 lit. h) și art. 28 lit. a) și c);
III. de la 3.000 lei la 10.000 lei:
a) neprecizarea în proiect a categoriei de importanță a construcției și nestabilirea fazelor determinante supuse controlului
calității;
b) prevederea în proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu există agremente tehnice la lucrări la
care trebuie să se asigure nivelul de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile;
d) neconvocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuției și
neasigurarea condițiilor de verificare;
e) lipsa nemotivată de la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante, ca urmare a convocării făcute de executant;
f) neîndeplinirea obligației proiectantului de a stabili soluții pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la
cerințele fundamentale aplicabile;
g) nesesizarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice la construcțiile în
execuție, precum și la cele în exploatare;
h) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor cuprinse în actele de control;
i) refuzul experților tehnici atestați de participare la evaluarea stării tehnice a unor construcții avariate din cauza unor
factori naturali sau antropici, la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.;
j) nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 22 lit. e).
10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
Articolul 37
(1) Odată cu aplicarea amenzii de către persoanele cu atribuții de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții -
I.S.C., pentru contravențiile prevăzute la art. 36, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice poate dispune,
prin ordin al ministrului, ca sancțiuni complementare, suspendarea certificatului de atestare tehnico-profesională
specialiștilor care desfășoară activitate în construcții pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni sau, după caz, anularea
acestuia.
(2) Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. poate dispune ca sancțiuni complementare, odată cu aplicarea amenzii pentru
contravențiile prevăzute la art. 36, suspendarea autorizației specialiștilor care desfășoară activitate în construcții pentru
o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni sau, după caz, anularea acesteia.
(3) Atunci când faptele săvârșite de către specialiștii atestați/autorizați care desfășoară activitate în construcții
constituie infracțiuni potrivit art. 35, la cererea organelor de urmărire penală, se suspendă dreptul de practică până la
finalizarea urmăririi penale sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Articolul 38
(1) Sancțiunile contravenționale prevăzute la art. 36 se aplică atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice.
(2) În condițiile prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din cuantumul amenzii stabilite prin procesul-verbal
de contravenție, în termen de 48 de ore de la data luării la cunoștință a sancțiunii contravenționale.
(3) În condițiile prezentei legi, nu se aplică sancțiunea contravențională „avertisment“.
Articolul 39
(1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 36 și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane cu atribuții de
control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., iar, în cazurile prevăzute la art. 34, de către persoanele
împuternicite de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor,
Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de
Protecție și Pază.
(2) Dreptul de a aplica amenzile prevăzute la art. 36 se prescrie în termen de 5 ani de la data recepției la terminarea
lucrărilor de construcții.
Articolul 40
Contravențiilor prevăzute la art. 36 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic
al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul V Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 41
(1) Regulamentele cu privire la componentele sistemului calității în construcții se elaborează de Ministerul Dezvoltării
Regionale și Administrației Publice și se aprobă prin hotărâri ale Guvernului.
(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) pentru lucrările de infrastructură rutieră și feroviară de interes național,
Regulamentul privind recepția construcțiilor se elaborează de Ministerul Transporturilor, se avizează de Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(la 18-09-2018, Articolul 41 din Capitolul V a fost completat de Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 13
septembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 795 din 18 septembrie 2018 )
(2) Procedurile pentru aplicarea regulamentelor prevăzute la alin. (1) și, după caz, instrucțiuni în aplicarea acestora se
aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.
Articolul 42
Prin excepție de la art. 13, proiectele pentru locuințele unifamiliale parter și anexele gospodărești din proprietatea
persoanelor fizice, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și construcțiile
provizorii pentru care nu se emit autorizații de construire nu se supun verificării de către verificatori de proiecte
atestați.
Articolul 43
(1) Investitorii sau proprietarii au obligația să vireze către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. o sumă
echivalentă cu o cotă de 0,5% din valoarea, fără TVA, a lucrărilor pentru realizarea construcțiilor noi și a lucrărilor de
intervenție la construcțiile existente pentru care se emit, în condițiile legii, autorizații de construire/desființare, cu
excepția investitorilor/ proprietarilor care realizează lucrări de intervenție pentru consolidarea clădirilor de locuit
încadrate în clasa I de risc seismic.
(2) Suma echivalentă cotei de 0,5% prevăzută la alin. (1) se determină și se virează către Inspectoratul de Stat în
Construcții - I.S.C. astfel:
a) 50% din suma echivalentă cotei de 0,5% aplicate valorii lucrărilor autorizate se virează, de către investitori sau
proprietari la data transmiterii la Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. a înștiințării privind data începerii
lucrărilor autorizate, astfel cum este prevăzut în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
b) suma rezultată ca diferență între suma echivalentă cotei de 0,5% aplicate valorii finale, fără TVA, a lucrărilor executate
și suma virată potrivit prevederilor lit. a), precum și orice sume aferente cotelor legale achitate anterior se virează de
către investitori sau proprietari până la data semnării procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
(3) Întârzierea la plată a sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) lit. a) și b) se penalizează cu 0,15% pe zi de
întârziere.
(4) Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. utilizează 50% din fondul astfel constituit pentru îndeplinirea
atribuțiilor, potrivit prevederilor legale, și virează lunar 50% din acest fond în contul Ministerului Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice.
(5) Sumele virate de Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., în condițiile prezentei legi, se constituie în venituri
proprii ale Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice din care se efectuează cheltuieli curente și
cheltuieli de capital pentru:
a) activitatea de reglementare în construcții, cuprinzând contractarea elaborării de reglementări tehnice și de activități
specifice de reglementare;
b) executarea prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.“ - S.A. a unor categorii de servicii și lucrări în cadrul
„Programului național de construcții de interes public sau social“;
c) activitatea de atestare tehnico-profesională a specialiștilor în construcții;
10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995
d) organizarea și gestionarea bazelor de date specifice privind construcțiile, reglementările tehnice, organismele
notificate/desemnate/acreditate/abilitate, produsele pentru construcții și specialiștii cu activitate în construcții atestați
tehnico-profesional.
(6) Disponibilitățile la finele anului din veniturile proprii se reportează în anul următor și au aceeași destinație.
(7) Cheltuielile de personal includ plata indemnizației de participare a specialiștilor în calitate de membri în comitetele/
comisiile/consiliile pentru avizări din punct de vedere tehnic, precum și în comisiile de examinare pentru atestarea tehnico-
profesională a specialiștilor cu activitate în construcții.
(8) Cuantumul indemnizației de participare a specialiștilor, ca membri în comitetele/comisiile/consiliile prevăzute la alin.
(7), se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, odată cu aprobarea regulamentelor de
organizare și funcționare ale acestora, în conformitate cu actele normative privind salarizarea personalului din instituțiile
de învățământ superior.
(9) Cheltuielile necesare evaluării conformității produselor pentru construcții, evaluării tehnice europene pentru produse
pentru construcții, elaborării și avizării agrementelor tehnice în construcții, atestării tehnico-profesionale și autorizării
specialiștilor cu activitate în construcții, autorizării și acreditării laboratoarelor în construcții, verificării proiectelor
și execuției lucrărilor de construcții, expertizării tehnice a proiectelor și construcțiilor, certificării performanței
energetice și auditul energetic al clădirilor, inspecției tehnice în exploatare a echipamentelor și utilajelor tehnologice,
precum și a instalațiilor pentru construcții, managementului calității în construcții, verificărilor metrologice, recepției
lucrărilor, urmăririi comportării în exploatare și intervenției la construcțiile existente, precum și postutilizării
construcțiilor se suportă de către factorii interesați.
Articolul 44
Pe data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi se abrogă Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilității,
siguranței în exploatare, funcționalității și calității construcțiilor, Ordonanța Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în
construcții, precum și orice alte dispoziții contrare.
Notă
Reproducem mai jos prevederile care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 10/1995 și care se aplică, în
continuare, ca dispoziții proprii ale actelor modificatoare:
1. art. IV din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 iulie 2015:
Articolul IV
În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice va revizui și va actualiza, în mod corespunzător modificărilor și completărilor aduse prin prezenta lege, următoarele
acte normative:
a) Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații
aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor;
c) Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și
completările ulterioare;
d) Hotărârea Guvernului nr. 203/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli
aferente activității de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, precum și a Normelor
metodologice privind criteriile și modul de alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenție în primă urgență la
construcții vulnerabile și care prezintă pericol public, cu modificările și completările ulterioare;
e) Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a produselor pentru construcții,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
f) Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente
investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții
și lucrări de intervenții;
g) Hotărârea Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru aplicarea
prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a
unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a
Consiliului;
h) Hotărârea Guvernului nr. 525/2013 pentru aprobarea atribuțiilor generale și specifice, a structurii organizatorice și a
numărului maxim de posturi, precum și a normării parcului auto și a consumului de carburanți ale Inspectoratului de Stat în
Construcții - I.S.C., cu modificările ulterioare.
2. art. II, III și V din Legea nr. 163/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 25 iulie 2016:
Articolul II
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția
măsurilor prevăzute la art. 9 lit. m), n) și o) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum a
fost modificată și completată prin prezenta lege, care intră în vigoare la 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
Articolul III
Termenul prevăzut la art. IV din Legea nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 2 iulie 2015, se prorogă cu 5 luni.
……………………………………………………………………
Articolul V
(1) Construcțiile executate cu autorizațiile și avizele prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, precum și cele realizate
în regim cutumiar, care nu sunt monumente istorice, situate în interiorul zonelor declarate potrivit legii zone cu statut de
cetate medievală, sunt exceptate de la prevederile art. 611-615 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu
modificările ulterioare.
(2) Prin Regulamentul general de urbanism, aprobat în condițiile legii, se vor reglementa detaliile cu privire la situațiile
prevăzute la alin. (1), în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
----
10/26/2018 LEGE 50 29/07/1991
LEGE Nr. 50 din 29 iulie 1991

privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 163 din 7 august 1991
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor
Articolul 1
Construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de
construire, eliberata în condiţiile prezentei legi, şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.
Articolul 2
Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigura aplicarea
măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor.
Autorizaţia de construire se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului,
aprobate potrivit anexei, care face parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 3
Autorizaţia de construire se eliberează pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel;
b) lucrări de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea
lor, ce urmează a fi efectuate la construcţii reprezentind monumente şi ansambluri istorice, arheologice, de arhitectura, arta
sau cultura, inclusiv cele din zonele lor de protecţie;
c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare privind cai de comunicaţie, dotări tehnico-
edilitare subterane şi aeriene, împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi celelalte lucrări
de amenajare a spaţiilor publice;
d) foraje şi excavari necesare studiilor geotehnice şi ridicarilor topografice, exploatări de cariere, balastiere, sonde de
gaze şi petrol, precum şi alte exploatări;
e) construcţii provizorii de şantier necesare execuţiei lucrărilor de baza, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;
f) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;
g) lucrări cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spaţii de expunere situate pe căile şi în spaţiile publice,
corpuri şi panouri de afisaj, firme şi reclame.
Articolul 4
Autorizaţia de construire se eliberează de prefecturi sau primării, după cum urmează:

a) prefecturile, cu avizul primăriilor, pentru investiţiile care se aproba de Guvern; pentru lucrările publice, lacasurile de
cult, construcţiile pentru industrie, comerţ, prestări de servicii, social-culturale şi speciale, care se executa în sate;
precum construcţiile şi lucrările de orice fel care se executa în afară localităţilor, cu excepţia celor de la lit. d);
b) primăriile municipiilor sau oraşelor, pentru construcţiile şi lucrările de orice fel din localităţi, cu excepţia
investiţiilor care se aproba de Guvern;
c) Primăria municipiului Bucureşti, pentru construcţiile şi lucrările prevăzute la lit. a) şi b) şi primăriile sectoarelor
municipiului Bucureşti, pentru construcţiile de locuinţe şi anexele gospodăreşti ale acestora;
d) primăriile comunelor, pentru construcţiile de locuinţe şi anexele gospodăreşti ale acestora, din satele componente, precum
şi pentru anexele exploatarilor agricole situate în extravilan. Se exceptează de la autorizare anexele cu caracter temporar
ale exploatarilor agricole situate în extravilan.
Articolul 5
Cererea de eliberare a autorizaţiei de construire va fi însoţită de certificatul de urbanism, emis de organele prevăzute la
art. 4.
Certificatul de urbanism trebuie să cuprindă elemente privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi
construcţiilor.
Articolul 6
Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la înregistrarea cererii, la care se anexează obligatoriu planul
de amplasare a construcţiei, planuri din care să rezulte destinaţia, alcătuirea constructivă, funcţională şi înfăţişarea
construcţiei, întocmite la o scara convenabila de către un proiectant autorizat, precum şi dovada titlului solicitantului
asupra terenului. Documentaţia trebuie să conţină şi avizele legale necesare, prezentate prin grija solicitantului.
În situaţia depunerii unei documentaţii incomplete, aceasta se restituie solicitantului în termen de 10 zile de la data
înregistrării.
Articolul 7
Pentru autorizarea construcţiilor în zonele asupra cărora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut
în documentaţiile de urbanism aprobate, se va proceda după cum urmează:
a) în rezervaţiile istorice şi de arhitectura, stabilite potrivit legii, sau în cazul lucrărilor care modifica monumentele de
orice natura, solicitantul va obţine avizul Comisiei naţionale pentru protecţia monumentelor, ansamblurilor şi siturilor
istorice sau al Departamentului pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, în zonele de protecţie ale acestora;
b) în parcurile naţionale şi rezervaţiile naturale solicitantul va obţine avizul Ministerului Mediului;
c) în zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie, solicitantul va obţine avizul organismelor competente.
Articolul 8
Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări:

a) reparaţii la acoperisuri, învelitori sau terase, cînd nu se schimba forma acestora şi materialele din care sînt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de timplarie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G3FMYQR1OVTVSV0VWBNW79UMU9C 1/6
10/26/2018 LEGE 50 29/07/1991
timplariei;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugraveli şi vopsitorii interioare;
e) zugraveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifica elementele de fatada şi culorile clădirilor situate pe arterele
principale de circulaţie;
f) reparaţii la instalaţiile şi echiparea tehnico-sanitară a clădirilor, fără implicaţii asupra structurii de rezistenta sau a
aspectului arhitectural al acestora.
Articolul 9
Desfiinţarea construcţiilor şi amenajărilor prevăzute la art. 3 se face pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinută în
prealabil, eliberata de primării sau prefecturi, după caz.
Capitolul 2 Concesionarea terenurilor pentru construcţii
Articolul 10
Terenurile aparţinînd domeniului privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, destinate executării de
construcţii, pot fi concesionate prin licitaţie publică în condiţiile respectării documentaţiilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit prezentei legi, şi realizării de către concesionar a construcţiei.
Concesionarea se face pe bază de oferte prezentate de către solicitanţi, cu respectarea prevederilor legale şi a dispoziţiilor
prezentului capitol, urmărindu-se valorificarea superioară a potenţialului terenului, pe baza conceptiei urbanistice.
Articolul 11
Pînă la reglementarea prin lege a situaţiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de construcţii aflate
în administrarea primăriilor şi care pot fi revendicate de foştii proprietari.
Articolul 12
Prin excepţie de la prevederile art. 10, terenurile destinate executării de construcţii se pot concesiona fără licitaţie
publică, în următoarele cazuri:
a) pentru construirea de locuinţe, celor deveniti invalizi de gradul I şi II şi familiilor celor decedati ca urmare a
participării la victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor ale căror gospodării proprietate personală au
fost demolate fără forme legale de expropriere, cu reducerea taxei de concesiune, stabilită pînă la 95 la suta;
b) pentru realizarea de obiective de utilitate publică cu caracter social, fără scop lucrativ, altele decît cele ce se
realizează de către colectivitatile locale pe terenurile acestora cu plata taxei de concesiune, stabilită potrivit legii.
Concesionarea terenurilor pentru situaţiile prevăzute la lit. a) se face de către primării numai familiilor care nu au în
proprietate o locuinta, într-o ordine de prioritate stabilită începînd cu venitul mediu cel mai mic pe membru de familie.
Articolul 13
Terenurile prevăzute la art. 10, ce fac obiectul licitaţiei, se aduc la cunoştinţa publică de către primăriile în a căror
unitate administrativ-teritorială sînt situate, printr-o publicaţie afişată la sediul acestora şi tiparita în cel puţin două
ziare de larga circulaţie, cu minimum 20 de zile înainte de data licitaţiei.
Publicaţiile privind licitaţia vor cuprinde data şi locul desfăşurării acesteia, suprafaţa şi destinaţia terenului, stabilite
prin planul de urbanism sau prin concurs, desfăşurat potrivit legii, şi taxa anuală minimala de concesionare.
Oferta solicitanţilor va fi însoţită de un studiu de oportunitate sau de fezabilitate, după caz, cuprinzînd în mod obligatoriu
elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii şi capacităţii construcţiei, a gradului de ocupare a
terenului, precum şi a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decît ofertele care
corespund documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobată potrivit legii.
Licitaţia se efectuează, în condiţiile legii, de comisiile instituite în acest scop de către prefecturi sau Primăria
municipiului Bucureşti. Comisiile funcţionează la sediul primăriilor în a căror unitate administrativ-teritorială sînt situate
terenurile.
Articolul 14
Limita minima a preţului concesiunii se stabileşte, după caz, prin decizia prefecturii sau a primăriei, astfel încît să
asigure recuperarea în 25 de ani a preţului de vînzare a terenului, în condiţii de piaţa, la care se adauga costul lucrărilor
de infrastructura aferente.
Articolul 15
Terenurile prevăzute la art. 10, ce se concesioneaza pentru realizarea de locuinţe şi spaţii construite asociate acestora, vor
avea următoarele suprafeţe:
a) în localităţi urbane:
- pînă la 300 mp pentru un apartament într-o clădire cu parter sau parter şi etaj;
- pînă la 200 mp pentru un apartament într-o clădire cu parter şi etaj cu 2 apartamente;
- pînă la 150 mp pentru un apartament, în cazul clădirilor cu parter şi mai multe etaje, avînd cel mult 6 apartamente;
- pentru clădirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafaţa de teren va fi stabilită potrivit planurilor urbanistice de
detaliu;
b) în localităţi rurale, inclusiv în cele 23 de localităţi declarate oraşe potrivit Legii nr. 2/1989 şi menţinute prin
Decretul-lege nr. 38/1990, pînă la 1.000 mp pentru o locuinta.
Articolul 16
Pentru realizarea unei case de vacanta se poate concesiona un teren în suprafaţa de pînă la 250 mp.
Articolul 17
Împotriva licitaţiei, pînă la momentul adjudecării, se va putea face contestaţie, de către orice persoană interesată, la
judecătoria în a carei raza teritorială are loc licitaţia. Contestaţia suspenda desfăşurarea licitaţiei pînă la soluţionarea
sa definitivă.
Articolul 18
10/26/2018 LEGE 50 29/07/1991
Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitaţiei sau a deciziei primăriei, pentru situaţiile prevăzute la art. 12, se va
încheia actul de concesiune, care se va inregistra de către concesionar în evidentele de publicitate imobiliară, în termen de
10 zile de la data adjudecării sau emiterii deciziei.
Articolul 19
Concesionarea terenurilor prevăzute la art. 10-16 se face în conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind
stabilită de către primării, în funcţie de prevederile documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi de natura
construcţiei; pentru construcţiile de locuinţe concesionarea se face pe durata existenţei construcţiilor.
Articolul 20
Intravilanul localităţilor se stabileşte prin documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobate potrivit
prezentei legi.
Terenurile destinate pentru construcţii evidentiate în intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, prin
autorizaţia de construire.
Suprafeţele de teren scoase din circuitul agricol se comunică de către prefecturi sau primării, în termen de 10 zile de la
eliberarea autorizaţiilor, la oficiile teritoriale de cadastru.
Capitolul 3 Sprijinul financiar acordat pentru realizarea locuinţelor sau a caselor de vacanta
Articolul 21
Pentru realizarea de locuinţe sau case de vacanta, băncile cu capital de stat şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni vor acorda,
cu prioritate, persoanelor fizice, credite în condiţiile convenite prin contract.
Articolul 22
Persoanele salariate, taranii şi pensionării care împreună cu membrii familiei nu au în proprietate o locuinta şi o casa de
vacanta beneficiază, în cazul în care au contractat credite pentru construirea unei locuinţe sau a unei case de vacanta, de o
subvenţie de la bugetul statului echivalenta cu dobinda pentru creditul primit; subvenţia se plăteşte direct băncii.
Articolul 23
Pentru realizarea locuinţelor proprietate personală se acordă, o singură dată, o subvenţie de la bugetul statului de 30 la
suta din valoarea construcţiei autorizate şi nu mai puţin de 50.000 lei, următoarele categorii:
a) tinerilor căsătoriti care au fiecare vîrsta de pînă la 30 ani;
b) invalizilor de gradul I şi II;
c) handicapaţilor;
d) răniţilor, familiilor şi părinţilor celor decedati ca urmare a participării la victoria Revoluţiei din decembrie 1989;
e) persoanelor şi familiilor care îşi schimba domiciliul din oraşe la sate şi lucrează în agricultura sau silvicultura; de
aceeaşi prevedere beneficiază şi personalul calificat din învăţămînt şi sănătate care are sau îşi schimba domiciliul la sate;
f) persoanelor şi familiilor care îşi schimba domiciliul dintr-un sat în alt sat pentru a lucra pămîntul cu care au fost
improprietarite conform Legii fondului funciar.
Persoanele şi familiile care, avînd ca principala sursa de existenta munca în agricultura, îşi schimba domiciliul în
condiţiile lit. e) şi f), beneficiază de subvenţia prevăzută la alin. 1, atît pentru locuinta propriu-zisa, cît şi pentru
anexele gospodăreşti destinate păstrării produselor agricole şi creşterii animalelor.
Subvenţia se acordă numai persoanelor care nu au în proprietate personală o locuinta, iar verificarea folosirii ei se face de
către unitatea finanţatoare.
Articolul 24
În sensul art. 22 şi 23, prin familie se înţelege soţ şi sotie, cu sau fără copii în întreţinere.
Articolul 25
În cazul înstrăinării prin acte între vii, în decurs de 10 ani, a locuinţelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenţii
potrivit art. 22 şi 23, sumele obţinute ca subvenţii se restituie anterior perfectarii actelor de înstrăinare. În cazurile în
care dobinditorii îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 22 şi 23, subvenţiile se transfera acestora.
Capitolul 4 Raspunderi şi sancţiuni
Articolul 26
Constituie contravenţii la regimul de autorizare a construcţiilor, prevăzut prin prezenta lege, următoarele fapte, dacă nu au
fost săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:
a) realizarea de către executant, cu încălcarea autorizaţiei sau a documentaţiei de execuţie care a stat la baza eliberării
acesteia, a lucrărilor de construire, reconstruire, transformare, extindere sau reparare prevăzute la art. 3;
b) menţinerea, după expirarea termenului din autorizaţie, sau adaptarea în alte scopuri, fără autorizaţie, a lucrărilor cu
caracter provizoriu, precum şi menţinerea construcţiilor provizorii de şantier după terminarea lucrărilor de baza;
c) executarea, fără autorizaţie, a lucrărilor prevăzute la lit. a);
d) executarea, cu încălcarea autorizaţiei sau a documentaţiei care a stat la baza eliberării acesteia, a lucrărilor de
construire, reconstruire, extindere, transformare, restaurare, modificare a fatadelor construcţiilor, precum şi a unor
construcţii provizorii de şantier în afară incintei acestuia;
e) executarea, fără autorizaţie, a lucrărilor prevăzute la lit. d);
f) desfiinţarea, parţială sau totală, fără autorizaţie sau cu încălcarea acesteia, a construcţiilor şi instalaţiilor, precum
şi a oricăror alte obiective;
g) eliberarea de autorizaţie de construire în baza unor documentaţii incomplete sau care nu sînt în concordanta cu
certificatul de urbanism eliberat, ori în baza altor acte decît cele stabilite;
h) neorganizarea şi neexercitarea controlului, conform legii, de către personalul prefecturilor şi primăriilor cu atribuţii în
domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului.
Contravenţiile prevăzute la lit. a) şi b) se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cele de la lit. c) şi d),
cu amendă de la 20.000 lei la 30.000 lei, iar cele de la lit. e) şi h), cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei.
Articolul 27
10/26/2018 LEGE 50 29/07/1991
Contravenţiile prevăzute la art. 26 se constata de organele de control ale prefecturilor şi primăriilor pentru faptele
săvîrşite în cadrul unităţilor lor administrativ-teritoriale.
Procesele-verbale de constatare a contravenţiilor încheiate de personalul de control se înaintează, în vederea aplicării
sancţiunii, şefului direcţiei care coordonează activitatea de urbanism şi amenajare a teritoriului sau, după caz, prefectului
sau subprefectului, primarului sau viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale unde s-a savirsit contravenţia.
Contravenţiile şi amenzile prevăzute la art. 26 pot fi constatate şi, respectiv, aplicate şi de către personalul din
Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, împuternicit de conducerea acestuia, pe întreg teritoriul tarii.
Articolul 28
O dată cu aplicarea amenzii pentru contravenţiile constatate potrivit art. 27 se dispune oprirea executării lucrărilor sau
desfiinţarea construcţiilor nelegal realizate, pentru încadrarea în prevederile autorizaţiei sau readucerea terenurilor la
starea iniţială, după caz.
Articolul 29
Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 2 ani de la data
săvîrşirii faptei.
Articolul 30
În cazul în care persoanele sancţionate contraventional nu s-au conformat în termen dispoziţiilor din procesul-verbal de
contravenţie, primăriile vor sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz:
a) desfiinţarea construcţiilor, cînd acestea au fost executate fără autorizaţie sau cu nerespectarea prevederilor acesteia;
b) readucerea în stare iniţială a construcţiilor la care s-au executat lucrări fără autorizaţie sau cu nerespectarea
prevederilor acesteia, precum şi a terenului ocupat de construcţii.
În cazul admiterii cererii, instanţa va stabili termenele limita de executare a măsurilor de la lit. a) şi b).
Persoanele care au beneficiat de subvenţie pentru construirea unei locuinţe sau a unei case de vacanta, potrivit art. 22 şi
art. 23, şi pentru care s-a dispus măsura prevăzută la lit. a) vor restitui subvenţiile primite, cu plata dobinzilor legale
pentru perioada în care le-au folosit.
Articolul 31
În cazul nerespectării termenelor limita stabilite, măsurile dispuse de instanţa, în conformitate cu art. 30, se vor aduce la
îndeplinire prin grija primăriei, cu sprijinul organelor de poliţie, cheltuielile urmînd a fi suportate de către persoanele
vinovate.
Articolul 32
În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, se aplică prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor.
Capitolul 5 Dispoziţii finale
Articolul 33
Persoanele fizice şi juridice care beneficiază de teren în condiţiile prezentei legi sînt obligate să solicite emiterea
autorizaţiei de construire şi sa înceapă construcţia în termen de cel mult 1 an de la data obţinerii actului de concesionare a
terenului.
În caz de încălcare a obligaţiei prevăzute la alin. 1, concesionarea îşi pierde valabilitatea.
Articolul 34
Persoanele fizice şi juridice, care realizează construcţii în condiţiile prezentei legi, au obligaţia de a executa integral
construcţiile la termenul prevăzut în autorizaţie.
Construcţiile se considera terminate dacă s-au realizat toate elementele prevăzute în autorizaţia de construire.
În cazul cînd construcţia nu a fost executată integral la termenul stabilit, autorizaţia se poate prelungi o singură dată, cu
cel mult 1 an, de către organul care a emis-o.
Articolul 35
Toate construcţiile proprietate particulară realizate în condiţiile prezentei legi se declara, în vederea impunerii, la
organele financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, după terminarea lor completa şi nu mai tirziu de 15
zile de la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire.
Cetăţenii care nu deţin în proprietate o alta locuinta sau o casa de vacanta beneficiază de scutire de impozit pe clădiri, pe
timp de 10 ani pentru locuinta proprietate particulară construită în condiţiile prezentei legi şi de 5 ani pentru casa de
vacanta construită în aceleaşi condiţii.
Articolul 36
În cazul cînd într-o clădire se realizează mai multe apartamente şi suprafeţe locative cu alta destinaţie, proprietarii
acestora dobîndesc şi o cota parte de proprietate asupra tuturor părţilor de construcţie şi instalaţii, precum şi asupra
tuturor dotărilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decît în comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care
este situata proprietatea lor.
O dată cu dreptul de proprietate asupra construcţiilor, în situaţia celor realizate în clădiri cu mai multe apartamente,
proprietarul dobîndeşte şi o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului aparţinînd domeniului privat al statului
sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
Cotele-părţi prevăzute la alineatele precedente se determina proporţional cu suprafaţa construită a locuinţelor, a caselor de
vacanta ori a suprafeţelor cu alta destinaţie din clădire, după caz.
Articolul 37
Dreptul la concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcţiei pentru realizarea
căreia el a fost constituit.
10/26/2018 LEGE 50 29/07/1991
Articolul 38
Autorizarea construcţiilor cu caracter militar se face în condiţiile stabilite de Ministerul Apărării Naţionale şi
Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării
Teritoriului.
Articolul 39
Guvernul României va reorganiza structurile organizatorice ale prefecturilor şi primăriilor pentru cuprinderea atribuţiilor ce
le revin în aplicarea prezentei legi.
Articolul 40
Formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor prevăzute la art. 2 alin. 2 şi art. 6 alin. 1 se vor
stabili de Departamentul pentru urbanism şi amenajarea teritoriului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi, şi se publică în Monitorul Oficial al României.
Articolul 41
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi vînzarea de
locuinţe din fondul de stat către populaţie, publicată în Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotărîrea Consiliului
de Miniştri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea măsurilor de executare a dispoziţiilor Legii nr. 4/1973 privind
dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă
proprietate personală, publicată în Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea
eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, precum şi a celor referitoare la
înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii, publicat în Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958,
Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasarii construcţiilor, precum şi a trecerii în proprietatea statului a
terenurilor şi construcţiilor necesare efectuării unor lucrări sau unor acţiuni de interes de stat, publicat în Buletinul
Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2490/1969 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor la normele privind amplasarea şi autorizarea construirii, repararii şi desfiinţării construcţiilor şi a altor
lucrări, publicată în Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi
se abroga.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 iulie 1991.
PREŞEDINTELE SENATULUI
academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU
Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 iulie 1991.
PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR
MARŢIAN DAN
În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm
Legea privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi dispunem publicarea sa în
Monitorul Oficial al României.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
ION ILIESCU
Anexa
AVIZAREA ŞI APROBAREA
documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului
Nr. Categorii de
Avizează Aprobă
crt. documentaţii
0 1 2 3
A. Plan de amenajare a teritoriului
1. Naţional Guvernul Parlamentul
Prefecturile
Departamentul pentru urbanism şi interesate sau
2. Zonal amenajarea teritoriului Primăria
Organismele centrale interesate municipiului
Bucureşti
Prefecturile sau
Judeţean sau al Departamentul pentru urbanism şi
Primăria
3. municipiului amenajarea teritoriului
municipiului
Bucureşti Organismele centrale interesate
Bucureşti
Departamentul pentru urbanism şi
Primăriile
Interorăşenesc sau amenajarea teritoriului
4. orăşeneşti sau
intercomunal Organismele teritoriale
comunale interesate
interesate
amenajarea teritoriului Primăriile
5. Municipal
Organismele teritoriale municipale
interesate
Organismele teritoriale Primăriile
6. Orăşenesc
interesate orăşeneşti
Organismele teritoriale
7. Comunal Primăriile comunale
interesate
B. Plan urbanistic general
Departamentul pentru urbanism şi Primăria
Municipiul
1. amenajarea teritoriului municipiului
Bucureşti
Organismele centrale interesate Bucureşti
amenajarea teritoriului Primăriile
2. Municipiu
Organismele teritoriale municipale
interesate
Organismele teritoriale Primăriile
3. Oraş
interesate orăşeneşti
4. Staţiune balneară, Departamentul pentru urbanism şi Prefecturile
10/26/2018 LEGE 50 29/07/1991
climaterică, amenajarea teritoriului
turistică Ministerul Comerţului şi
Turismului Ministerul Sănătăţii
interesate
5. Sat Primăriile comunale
interesate
C. Plan urbanistic zonal
Zona centrală a Departamentul pentru urbanism şi Primăria
1. municipiului amenajarea teritoriului municipiului
Bucureşti Organismele centrale interesate Bucureşti
Zona centrală a amenajarea teritoriului Primăriile
2.
municipiului Organismele teritoriale municipale
interesate
Zona centrală a Organismele teritoriale Primăriile
3.
oraşului interesate orăşeneşti
Zona centrală a Organismele teritoriale
4. Primăriile comunale
satului interesate
Alte zone
5. funcţionale din Primăriile locale
interesate
localităţi
Departamentul pentru urbanism şi Prefecturile sau
amenajarea teritoriului Primăria
6. Zone protejate
Organismele centrale şi municipiului
teritoriale interesate Bucureşti
Departamentul pentru urbanism şi Prefecturile sau
amenajarea teritoriului Primăria
7. Aşezare de vacanţă
Organismele centrale şi municipiului
teritoriale interesate Bucureşti
D. Plan urbanistic de detaliu
Investiţii din
competenţa de
aprobare a
Guvernului, a altor Departamentul pentru urbanism şi
organe ale amenajarea teritoriului
1. Prefecturile
administraţiei Organismele centrale şi
centrale de stat şi teritoriale interesate
cele care se
amplasează în zone
protejate
Investiţii din
competenţa de Organismele teritoriale
2. Primăriile locale
aprobare a interesate
organelor locale
E. Regulamente de urbanism
Regulament general
1. Organismele centrale interesate Guvernul
de urbanism
Regulament local de Departamentul pentru urbanism şi
2. Primăriile locale
urbanism amenajarea teritoriului
-----------------
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*)

privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice
(actualizată până la data de 14 noiembrie 2012*)
EMITENT GUVERNUL
-------------
*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 14 noiembrie 2012 este realizată de către
Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin
includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către HOTĂRÂREA nr. 717 din 14 iulie 2010;
HOTĂRÂREA nr. 250 din 17 martie 2011; HOTĂRÂREA nr. 1.061 din 30 octombrie 2012.
Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi
nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 11 lit. c) din Legea nr. 90/2001
privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările
ulterioare, şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările
şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
(1) Se aprobă Lista standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate, potrivit legii, din
fonduri publice, prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Se aprobă standardele de cost, prevăzute în anexa nr. 1, al căror conţinut este prevăzut în anexele nr.
2.1-2.20.
------------
Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 250 din 17 martie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 25 martie 2011.
Articolul 2
Standardele de cost elaborate de ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, constituie documente de referinţă
cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii, finanţate din fonduri publice, similare din
punct de vedere tehnic cu obiectivele de referinţă prezentate în standardele respective.
Articolul 3
(1) Standardele de cost, aprobate potrivit prevederilor art. 1, se adresează ordonatorilor de credite,
pentru:
a) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii;
b) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în condiţii de
eficienţă economică;
c) ghidare în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării contractelor
privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii.
(2) Standardele de cost, aprobate potrivit prevederilor art. 1, se adresează şi operatorilor economici,
pentru elaborarea ofertelor în vederea contractării lucrărilor de construcţii.
Articolul 4
Standardele de cost, aprobate potrivit art. 1, se actualizează periodic sau ori de câte ori este necesar,
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în funcţie de
evoluţia progresului tehnic şi a preţurilor resurselor specifice în domeniul construcţiilor şi/sau pe baza
solicitărilor fundamentate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale.
Articolul 5
Anexele nr. 1 şi 2.1-2.20 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

------------
Art. 5 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 250 din 17 martie 2011, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 25 martie 2011.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
---------------
Ministrul dezvoltării regionale
şi turismului,
Elena Gabriela Udrea
Ministrul mediului şi pădurilor,
Borbely Laszlo
Ministrul sănătăţii,
Cseke Attila
Ministrul agriculturii
şi dezvoltării rurale,
Mihail Dumitru
p. Ministrul administraţiei
şi internelor,
Mihai Capră,
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G321LL3ASL4PBF1UDFV1Y6C0DOB 1/65
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
secretar de stat
Ministrul educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului,
Daniel Petru Funeriu
p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucureşti, 14 aprilie 2010.
Nr. 363.
Anexa 1
LISTA
standardelor de cost
*Font 9*
┌──────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│ Elaboratorul │ Denumirea standardului │ Indicativul │
├──┬───────────────────────┼──┬──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.│Sală de sport şcolară nivel competiţional │SCOST-01/MDRT │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │2.│Centru cultural │SCOST-02/MDRT │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │3.│Bloc de locuinţe pentru tineri │SCOST-03/MDRT │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │4.│Reabilitare termică anvelopă bloc de │SCOST-04/MDRT │
│ │ │ │locuinţe │ │
│1.│ Ministerul Dezvoltării├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │Regionale şi Turismului│5.│Modernizare drum comunal clasa tehnică V │SCOST-05/MDRT │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │6.│Reabilitare drum judeţean clasa tehnică │SCOST-06/MDRT │
│ │ │ │III - V │ │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │7.│Modernizare drum judeţean clasa tehnică │SCOST-07/MDRT │
│ │ │ │III - V │ │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │8.│Sistem centralizat de alimentare cu apă în│SCOST-08/MDRT │
│ │ │ │mediul rural │ │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │9.│Modernizare drum comunal clasa tehnică IV │SCOST-09/MDRT │
├──┼───────────────────────┼──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.│Reabilitare drum forestier principal │SCOST-01/MMP │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│2.│ Ministerul Mediului │2.│Reabilitare drum forestier secundar │SCOST-02/MMP │
│ │ şi Pădurilor ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │3.│Reabilitare drum forestier magistral │SCOST-03/MMP │
│ │ ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │4.│Drum forestier secundar │SCOST-04/MMP │
├──┼───────────────────────┼──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.│Şcoală cu 8 săli de clasă │SCOST-01/MEdCTS│
│3.│ Ministerul Educaţiei, ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │Cercetării, Tineretului│2.│Grădiniţă cu 4 săli de grupă │SCOST-02/MEdCTS│
│ │ şi Sportului ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │3.│Cămin studenţesc │SCOST-03/MEdCTS│
├──┼───────────────────────┼──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.│Spital regional de urgenţă │SCOST-01/MS │
│4.│ Ministerul Sănătăţii ├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │2.│Spital judeţean de urgenţă │SCOST-02/MS │
├──┼───────────────────────┼──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ │1.│Canale de irigaţii impermeabilizare │SCOST-01/MADR │
│5.│Ministerul Agriculturii├──┼──────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│ │ şi Dezvoltării Rurale │2.│Modernizare drum de exploatare agricolă - │SCOST-02/MADR │
│ │ │ │categoria I - îmbrăcăminte asfaltică │ │
└──┴───────────────────────┴──┴──────────────────────────────────────────┴───────────────┘
------------
Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din HOTĂRÂREA nr. 250 din 17 martie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 210 din 25 martie 2011, conform pct. 3 al articolului unic din acelaşi act normativ.
Anexa 2.1
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │SALĂ DE SPORT ŞCOLARĂ│ │
│ ŞI TURISMULUI │ NIVEL COMPETIŢIONAL │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-01/MDRT │
│ │ STANDARD DE COST │ │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de
investiţii finanţate din fonduri publice.
Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 "Cheltuieli pentru investiţia de bază" din
Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.
La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere:
- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;
- costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri
la nivelul lunii ianuarie 2010.
II. Domeniu de aplicare
Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în condiţii de
b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de vedere
tehnic obiectivului de referinţă;
c) ghidarea în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării contractelor
privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din punct
de vedere tehnic obiectivului de referinţă.
Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea
contractării lucrărilor de construcţii.
III. Obiectiv de referinţă
III.1. Prezentare generală
Sală de sport şcolară cu nivel sportiv competiţional, destinată competiţiilor şcolare pentru jocuri de
handbal, baschet, volei, tenis de câmp, tenis de masă, gimnastică etc. (exclusiv jocul de fotbal).
III.2. Date tehnice:
- capacitate: 150 locuri în gradene;
- suprafaţa construită: 1.628,00 mp;
- suprafaţa construită desfăşurată: 1.780,00 mp.
Construcţia este alcătuită din 3 corpuri principale:
Sala de sport propriu-zisă
Corp central, destinat competiţiilor de nivel sportiv şcolar, caracterizat prin:
- zona gradene, dimensionată la 150 de locuri;
- structură de rezistenţă din cadre metalice (stâlpi şi ferme spaţiale);
- închideri din panouri tristrat (tablă de oţel 0,5 mm + spumă poliuretanică ignifugată + tablă de oţel 0,5
mm), montate pe structura portantă;
- învelitoare din panouri termoizolante;
- pardoseală din covor PVC cu strat de amortizare;
- tâmplărie din profile PVC cu geam termoizolant.
Anexă public
Corp lateral sălii propriu-zise, care permite accesul direct în sala de sport prin holul de acces în zona
gradenelor, caracterizat prin:
- structura de rezistenţă constituită din cadre din beton armat;
- regimul de înălţime - parter înalt;
- închiderile perimetrale din zidărie din BCA de 25 cm grosime;
- termosistem cu grosime de 5 cm la exterior;
- învelitoarea realizată din panouri termoizolante.
Anexă sportivi
Corp lateral sălii propriu-zise, care permite accesul elevilor şi al profesorilor la vestiare, caracterizat
prin:
- structura de rezistenţă constituită din cadre din beton armat;
- regim de înălţime - P+1E;
- închiderile perimetrale din zidărie din BCA de 25 cm grosime;
- termosistem cu grosime de 5 cm la exterior;
- învelitoarea realizată din panouri termoizolante.
III.3. Caracteristici esenţiale de calcul
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
│ Denumire │ Clasă/Nivel │
│ │de performanţă │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Caracteristica macroseismică a amplasamentului │ a(g)= 0,28 g; │
│P100-1/2006 │ T(C) = 1,6 sec.│
│Cod de proiectare seismică │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Clasa de importanţă şi expunere │ │
│P100-1/2006 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Categoria de importanţă │ │
│Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor │ │
│regulamente privind calitatea în construcţii, cu │ C │
│modificările şi completările ulterioare │ │
│Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă │ │
│a construcţiei │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Zona climatică │ │
│C 107-2005 │ │
│Partea a III-a; anexa D; Normativ privind calculul │ III │
│termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Grad de rezistenţă la foc │ │
│P 118/1999 │ II │
│Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Clasa de performanţă energetică MC 001/3-2006 │ │
│Metodologia de calcul al performanţei energetice │ │
│a clădirilor │ B │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Presiunea convenţională a terenului de fundare │ │
│NP 112/2004 │P(conv)= 200 kPa│
│Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă │ │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice

Plan parter
--------------
NOTĂ(CTCE)
Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 5 (a se
vedea imaginea asociată).
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Secţiune transversală
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV. Cost investiţie de bază
IV.1. Cost total
Tabel IV.1 (valori informative)
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Nr. │ │ Cost total │
│crt. │ Capitolul/Subcapitolele de cheltuieli │ (exclusiv TVA) │
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, │ │ │
│ din care: │ │ │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1. │Construcţii şi instalaţii (C+I) │ 2.646.504│ 630.120│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │ 1.256.295│ 299.118│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.2.│Structura de rezistenţă │ 1.094.710│ 260.645│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │ 295.499│ 70.357│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.2. │Montaj utilaje tehnologice │ 44.587│ 10.616│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.3. │Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale │ │ │
│ │cu montaj**) │ 67.990│ 16.188│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.4. │Utilaje fără montaj şi echipamente de transport │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări***) │ 36.943│ 8.796│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.6. │Active necorporale │ - │ - │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Investiţie de bază - cost total │ 2.796.024│ 665.720│
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
---------------
*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).
**) Lista de utilaje: aeroterme de tavan cu prize de aer proaspăt.
***) Lista de dotări: porţi de handbal, coşuri de baschet, stâlpi de volei şi tenis.
Precizare
La stabilirea costului total s-au luat în calcul:
- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;
- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul
mediei anului 2009;
- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:
C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;
pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;
- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;
- pentru distanţa de transport:
transport de materiale 10 km;
transport de pământ 10 km.
IV.2. Cost unitar
Tabel IV.2 (valori de referinţă)
┌───────────────────────────┐
│Cost unitar (exclusiv TVA) │
├────────────┬──────────────┤
│lei/mp(Acd) │euro*)/mp(Acd)│
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ Investiţie de bază - cost unitar, │ │ │
│ din care: │ 1.571 │ 374 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ Construcţii şi instalaţii (C+I) │ 1.487 │ 354 │
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
-----------
NOTE:
1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului
general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:
- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;
- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
- cap. 5 - Alte cheltuieli;
- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.
2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de
cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de
cheltuieli, exprimate în procent, astfel:
a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;
b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;
c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;
d) organizare de şantier: 2,5%;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.
Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4
"Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii"
la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.
3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al
amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare,
diferite de caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru
aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.
Anexa 2.2
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │ CENTRU CULTURAL │ │
│ ŞI TURISMULUI ├─────────────────────┤ Indicativ: │
│ │STANDARD DE COST │ SCOST-02/MDRT │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Cămin cultural destinat localităţilor cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori.
Clădirea căminului cultural este structurată pe două nivele:
PARTER:
- Zonă pentru public: sală spectacole 300 de locuri (237 mp) scenă (157 mp) buzunar scenă (62 mp) hol sală
de spectacole (103 mp) hol intrare (34 mp) sală activităţi (48 mp) sală conferinţe (68 mp) muzeu (39 mp)
bibliotecă (88 mp) hol bibliotecă (8 mp) depozit bibliotecă ( 3,5 mp) informaţii (26 mp) (pază 4 mp) WC
femei (18 mp) WC bărbaţi (14,5 mp) sas (7 mp) acces principal + terasă (109 mp);
- Zona tehnică, funcţiuni complementare: casa scării, acces (27 mp) hol (21 mp) sala de mese (18 mp) -
spaţiu recepţie, încălzire mâncare (27 mp) oficiu (7 mp) spălător vase şi veselă (4 mp) vestiar (10,5 mp) WC
femei (5 mp) WC bărbaţi (5 mp) centrală termică, spaţiu tehnic (33 mp) acces recuzită actori (13 mp).
ETAJ:
- Zona pentru public: hol (68 mp) cerc 1 (21 mp) cerc 2 (21 mp) cerc 3 (16 mp) cerc 4 (15 mp) sas grup
sanitar (7,50 mp) WC femei (6 mp) WC bărbaţi (6 mp) terasa 1 (2 mp);
- Zona administrativă: birou administrator (24 mp) pod (80 mp) terasă (25 mp);
- Zona cazare: camera 1 (12 mp) camera 2 (12 mp) baie (5 mp) sas (6,50 mp);
- Zona actori: - vestiar 1 (21 mp) - vestiar 2 (20 mp).
- suprafaţa construită: 1.212 mp;
- suprafaţa desfăşurată: 1.884 mp;
- suprafaţa utilă: 1.627 mp;
- H cornişă: variabil;
- H maxim: 9,94 m;
- capacitate sală de spectacole = 300 de locuri.
Structura de rezistenţă este mixtă şi constă în cadre de beton armat rigidizate cu zidărie de cărămidă,
planşee intermediare tip dală şi şarpantă din grinzi cu zăbrele din lemn.
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ T(C) = 1,0 sec.│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│C 107-2005 │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P 118/1999 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│NP 112/2004 │P(conv)= 200 kPa│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

Plan parter
--------------
NOTĂ(CTCE)
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ 4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, │
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │ 754.269│ 179.588│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │ 722.626│ 172.054│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj**) │ 658.055│ 156.680│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări***) │ 380.977│ 90.709│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Investiţie de bază - cost total │ 4.241.260│ 1.009.824│
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
------------
**) Lista de utilaje:
- arhitectura: lift înclinat cu platformă, cortină pentru scenă;
- instalaţii electrice şi automatizare: centrală telefonică 8 trunchiuri, centrală de detecţie şi
semnalizare efracţie, generator electric, baterii de condensatori;
- instalaţii sanitare: separator de hidrocarburi;
- instalaţii ventilare, climatizare, PSI: pompă de incendiu, pompă sumersibilă staţie pompare PSI, centrală
de tratare aer sistem, ventilator de acoperiş pentru desfumare, ventilator axial montat pe perete.
***) Lista de dotări:
- dotări multimedia şi sonorizare: videoproiectoare, ecran proiecţie, televizor LCD, DVD playere,
amplificatoare, mixere, boxe, microfoane, DVD sistem cu plasmă;
- dotări lumini: proiectoare, dimmeri, rack pentru dimmeri;
- dotări mobilier: deskuri, gradene amovibile, mese, scaune, scaune ergonomice, dulapuri.
Precizare
mediei anului 2009;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 2.251 │ 536 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
----------
NOTE:
cheltuieli, exprimate în procente, astfel:
Anexa 2.3
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │BLOC DE LOCUINŢE │ │
│ ŞI TURISMULUI │ PENTRU TINERI │ │
│ ├─────────────────────┤ Indicativ: │
│ │STANDARD DE COST │ SCOST-03/MDRT │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Investiţia de referinţă o constituie un bloc de locuinţe pentru tineri cu regim de înălţime de S(p)+P+3E.
III.2. Date tehnice
Arie construită desfăşurată (Acd):
- Acd amplasament = 4.552 mp;
- Acd 1 cameră = 58 mp;
- Acd 2 camere = 81 mp;
- Acd 3 camere = 102 mp.
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Număr unităţi locative - 60, din care:
- 1 cameră: 28 unităţi locative;
- 2 camere: 16 unităţi locative;
- 3 camere: 16 unităţi locative.
Nr. tronsoane: 4
Structură:
- infrastructura - fundaţii continue pe pernă de balast;
- suprastructura - mixtă (cadre şi diafragme):
- planşee din beton armat prefabricat;
- acoperiş - şarpantă din lemn.
Arhitectură:
- închideri exterioare - zidărie din BCA de 30 cm grosime;
- termoizolaţie exterioară - plăci polistiren de 5 cm grosime;
- compartimentări interioare - pereţi din gips carton de 10 cm şi 12,5 cm izolaţi fonic;
- tâmplărie exterioară - PVC cu geam termopan;
- învelitoarea - tablă tip ţiglă.
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ T(C) = 1,0 sec.│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ III │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│C 107-2005 │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P 118/1999 │ III │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│NP 112/2004 │P(conv)= 100 kPa│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

Faţada
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
Tabel IV.1.1 (valori informative)
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│crt. │ Categorii de lucrări │ (exclusiv TVA) │
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│4.1. │Construcţii şi instalaţii (C+I) │ 6.997.334│ 1.666.032│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │ 3.110.896│ 740.689│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │ 1.086.686│ 258.735│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.2. │Montaj utilaje tehnologice │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj**) │ 267.658│ 63.728│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├ ┴ ┼ ┼ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
-----------
**) Centrală termică.
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────┬────────────────────┐
│ Unitate locativă standard │ Cost unitar │Cost total în euro*)│
│ │(exclusiv TVA)│(exclusiv TVA) │
│ │euro*)/mp(Acd)│pe unitate locativă │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ Nr. Arie construită desfăşurată │ │ │
│ camere Acd mp/apartament │ │ │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ 1 cameră 58 │ 380 │ 22.040 │
├──────────────────────────────────────────┤ ├────────────────────┤
│ 2 camere 81 │ │ 30.780 │
├──────────────────────────────────────────┤ ├────────────────────┤
│ 3 camere 102 │ │ 38.760 │
└──────────────────────────────────────────┴──────────────┴────────────────────┘
Precizare
mediei anului 2009;
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 1.596 │ 380 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ Construcţii + instalaţii (C+I) │ 1.537 │ 366 │
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
NOTE:
Anexa 2.4
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │REABILITARE TERMICĂ │Indicativ: │
│ ŞI TURISMULUI │ BLOC DE LOCUINŢE │SCOST-04/MDRT │
│ │ ├─────────────────────┤
│ │ │Versiune revizuită │
│ │ │octombrie 2012 │
│ ├─────────────────────┼─────────────────────┤
│ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│ │STANDARD DE COST │ │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
1. Preambul
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe are drept scop reducerea consumurilor energetice din surse
convenţionale şi diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât consumul anual specific de
energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/m 2 arie utilă, în condiţii de eficienţă economică şi
în condiţiile păstrării valorii arhitecturale, ambientale şi de integrare cromatică în mediul urban a
anvelopei blocurilor de locuinţe.
Utilizarea eficientă a energiei în clădiri şi diminuarea pierderilor energetice impun realizarea unor
lucrări de reabilitare termică atât la anvelopa clădirii, cât şi la unele componente ale sistemului de
încălzire, în condiţiile asigurării cerinţelor fundamentale de calitate în construcţii prin utilizare de
produse pentru construcţii şi tehnologii performante, conforme cu specificaţiile tehnice aplicabile.
Standardul de cost cuprinde preţuri unitare de referinţă pentru evaluarea cheltuielilor estimative cuprinse
în capitolul 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază" din structura devizului general estimativ, al cărui
conţinut-cadru este cuprins în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii
şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.
Preţurile unitare se referă la lucrări de intervenţie/activităţi eligibile de reabilitare termică a
blocurilor de locuinţe, cu grad mare de repetabilitate şi pentru care s-au luat în considerare, în
principal:
- pentru materiale, utilaje şi transport:
preţuri estimative la nivelul lunii august 2012;
- pentru manoperă:
salariul mediu brut pe ramura construcţii, comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul mediei
aferente semestrului I 2012;
contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri: cotele în vigoare
conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificările şi completările ulterioare;
- pentru cheltuieli indirecte:
procent maxim de 10%;
- pentru profit:
procent maxim de 5%;
- pentru cursul lei/euro:
1 euro = 4,45 lei, curs valutar mediu luat în calcul la rectificarea bugetului de stat din august 2012,
aprobată prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/2012 .
2. Referinţe
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor
pentru construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, aprobată prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 , cu modificările şi completările ulterioare;
- Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C 107-2005,
aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005 , cu
modificările şi completările ulterioare;
- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999, aprobat prin Ordinul ministrului
lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/N/1999;
- Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de
comportare la foc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al
ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor nr. 1.822/394/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
3. Terminologie
a) produs pentru construcţii - produs în scopul de a fi încorporat în mod permanent în construcţii sau părţi
ale acestora şi a cărui performanţă afectează performanţa aferentă cerinţelor fundamentale aplicabile
construcţiilor şi este determinată, verificată şi declarată în conformitate cu prevederile specificaţiei
tehnice armonizate, standardului naţional sau agrementului tehnic în construcţii aplicabil, după caz;
b) anvelopă - totalitatea elementelor de construcţie perimetrale prin care are loc transferul de căldură;
c) flux termic - transferul de căldură prin transmisie directă prin suprafaţa anvelopei clădirii, pentru o
diferenţă de temperatură între interior şi exterior de 1K;
d) rezistenţa termică - parametru de performanţă caracteristic fiecărui element de anvelopă, necesar pentru
evaluarea performanţei energetice a clădirilor;
e) rezistenţa termică corectată - rezistenţa termică la care se ia în consideraţie influenţa tuturor
punţilor termice asupra rezistenţelor termice în câmp curent;
f) indicele de formă al clădirii - raportul dintre aria anvelopei prin care are loc transferul de căldură şi
volumul util al clădirii.
4. Obiectiv de referinţă
Clădire cu destinaţie bloc de locuinţe, cu următoarele caracteristici:
┌────────┬─────────────────────────────────┬────┬────────────────────┐
│Nr. crt.│ Date tehnice │ UM │Valori de referinţă │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 1.│Regim de înălţime │ - │ P+9E │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 2.│Înălţime liberă de nivel │ m │ 2,52 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 3.│Tip acoperiş │ - │Terasă necirculabilă│
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 4.│A(u) - arie utilă clădire │ mp │ 2.895,30 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 5.│A(fo) - arie faţadă parte opacă │ mp │ 2.281,00 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 6.│A(fv) - arie faţadă parte vitrată│ mp │ 722,00 │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 7.│A(ter) - arie terasă │ mp │ 268,00 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 8.│A(s) - arie planşeu peste subsol │ mp │ 228,00 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 9.│A(anv) - arie anvelopă │ mp │ 3.499,00 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 10.│V(u) - volum util │ mc │ 7.289 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 11.│ Raportul dintre aria faţadei │ │ │
│ │parte vitrată şi aria utilă a │ │ │
│ │clădirii │ - │ 0,25 │
├────────┼─────────────────────────────────┼────┼────────────────────┤
│ 12.│Indice de formă al clădirii │ - │ 0,48 │
└────────┴─────────────────────────────────┴────┴────────────────────┘
5. Standard de cost
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ REABILITARE TERMICĂ BLOC DE LOCUINŢE │
└─────────┬───────────────────────────────────┬───────────────────────────────┘
v v
┌────────────────────────────┐ ┌───────────────────────────────────────┐
│REABILITARE TERMICĂ ANVELOPĂ│ │REABILITARE TERMICĂ SISTEM DE ÎNCĂLZIRE│
└─────────┬──────────────────┘ └──────────────────┬────────────────────┘
v v
┌─────────┬────────┬─────────┐ ┌───────────────────────┐
v v v v v v
┌──────┐ ┌───────┐ ┌───────┐ ┌───────┐ ┌───────────────┐ ┌─────────────────┐
│ 5.1 │ │ 5.2 │ │ 5.3 │ │ 5.4 │ │ 5.5 │ │ 5.6 │
│FAŢADĂ│ │TERMO- │ │PLANŞEU│ │FAŢADĂ │ │INSTALAŢIE DE │ │CENTRALĂ TERMICĂ │
│PARTE │ │HIDRO- │ │ PESTE │ │ PARTE │ │DISTRIBUŢIE ÎN │ │DE BLOC/TRONSON/ │
│OPACĂ │ │IZOLARE│ │SUBSOL │ │VITRATĂ│ │ SUBSOL ŞI │ │ SCARĂ │
└──────┘ │TERASĂ │ └───────┘ └───────┘ │ ECHILIBRARE │ └─────────────────┘
└───────┘ │TERMOHIDRAULICĂ│
└───────────────┘
5.1. Reabilitare termică anvelopă - faţadă parte opacă

5.1.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile
A. Standardul de cost cuprinde, în principal:
- curăţarea prin periere, spălarea stratului suport şi controlul tehnic de calitate;
- izolare termică suprafaţă exterioară faţadă, cu produse de construcţii compatibile tehnic, inclusiv
termoizolarea conturului golurilor (şpaleţi, buiandrugi, glafuri);
- termoizolarea soclului (h(med) = 0,6 m);
- montarea-demontarea şi transportul schelei;
- utilizarea schelei aferente unei perioade de închiriere de 1,5 luni calendaristice;
- transportul materialelor şi molozului la o distanţă de 10 km.
B. Standardul de cost nu cuprinde:
- reparaţii la tencuieli exterioare;
- consolidarea/demolarea şi refacerea unor elemente structurale/nestructurale a căror necesitate este
stabilită, în condiţiile legii, prin raport de expertiză tehnică;
- repararea/consolidarea parapeţilor la balcoane/logii, a aticelor şi a altor elemente de faţadă cu
potenţial risc de desprindere/prăbuşire;
- demontarea-remontarea echipamentelor pe faţadă.
Precizări
1. Izolarea termică a suprafeţei exterioare a faţadei blocului de locuinţe se poate realiza luându-se în
considerare de către proiectant:
a) sisteme compozite de izolare termică - în structură compactă sau cu strat de aer ventilat -, însoţite de
documente de atestare a conformităţii - certificat de conformitate/declaraţie de performanţă - întocmite pe
baza unui referenţial - standard/agrement tehnic - aplicabil;
b) produse de construcţii, compatibile tehnic pentru destinaţia preconizată de reabilitare termică bloc de
locuinţe şi ale căror caracteristici tehnice, clase şi niveluri de performanţă stabilite de proiectant în
documentaţia tehnică respectă reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de izolare termică nou-creat
respectă cerinţele fundamentale de calitate în construcţii.
2. Sistemul compozit de izolare termică cuprinde, în principal:
- aplicarea adezivului pentru lipirea izolaţiei termice pe stratul suport;
- material termoizolant;
- pozarea şi fixarea mecanică a materialului termoizolant;
- aplicarea masei de şpaclu armată cu plasă din fibră de sticlă;
- realizarea stratului de finisare cu tencuială decorativă.
Se pot adopta şi alte sisteme de izolare termică, standardizate/agrementate tehnic sau realizate din produse
de construcţii compatibile tehnic, care îndeplinesc caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de
performanţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare aplicabile şi care întrunesc cumulativ
următoarele condiţii:
- se realizează în baza unui referenţial - standard/ agrement tehnic - aplicabil;
- se încadrează în clasa de reacţie la foc prevăzută de prezentul standard de cost corespunzător regimului
de înălţime al blocului de locuinţe pentru care se propune aplicarea sistemului de izolare termică;
- produsele de construcţii utilizate sunt compatibile tehnic, iar caracteristicile tehnice, clasele şi
nivelurile de performanţă se încadrează în prevederile reglementărilor tehnice aplicabile;
- preţul unitar se încadrează în preţul unitar de referinţă prevăzut în prezentul standard de cost.
3. Principale caracteristici tehnice ale unor materiale termoizolante utilizabile:
a) polistiren expandat ignifugat (EPS):
┌─────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Efortul de compresiune a plăcilor la o deformaţie│minimum 80 kPa │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│de 10% - CS(10) │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe - │minimum 120 kPa│
│TR │ │
└─────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘
b) vată minerală bazaltică (MW):
┌─────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Rezistenţa la compresiune sau efortul la compre- │minimum 30 kPa │
│siune a plăcilor la o deformaţie de 10% - │ │
│CS(10/Y) │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe - │minimum 10 kPa │
│TR │ │
└─────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘
c) spumă poliuretanică rigidă ignifugată (PUR):
┌─────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐
│Rezistenţa la compresiune sau efortul la compre- │minimum 140 kPa│
│siune a plăcilor la o deformaţie de 10% - │ │
│CS(10/Y) │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼───────────────┤
│Rezistenţa la tracţiune perpendiculară pe feţe - │minimum 200 kPa│
│TR │ │
└─────────────────────────────────────────────────┴───────────────┘
4. Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului

termoizolant se stabilesc cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile.
5.1.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă
┌──────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│ Caracteristici tehnice │ Clase/Niveluri de performanţă │
│ ├──────────────────┬─────────────────┤
│ │H(bloc) ≤ P+11 E*)│H(bloc) > P+11 E │
├──────────────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┤
│Rezistenţa termică minimă │R'(min)≥ 1,8 mpK/W│R'(min)≥1,8 mpK/W│
│corectată a peretelui exterior│ │ │
│reabilitat termic │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────────────┼────┬────────────┤
│Clasa de reacţie la foc ***) a│ │ │ │
│sistemului compozit de izolare│ │ │ │
│termică în structură compactă │B - s2, d0**) │ A1 │A2 - s1, d0 │
└──────────────────────────────┴──────────────────┴────┴────────────┘
───────
*) Inclusiv blocurile de locuinţe la care deasupra nivelului-limită se află un singur nivel construit ce
ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii tehnice, circulaţii funcţionale
sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.).
**) Se realizează bordarea golurilor (ferestre şi uşi) pe toate laturile exterioare cu materiale
termoizolante din clasa de reacţie la foc A1 sau A2 - s1, d0 cu lăţimea de minimum 0,30 m şi cu aceeaşi
grosime cu a materialului termoizolant al faţadei; varianta alternativă: bordarea cu fâşii orizontale
continue de material termoizolant cu clasa de reacţie la foc A1 sau A2 - s1, d0 dispuse în dreptul tuturor
planşeelor clădirii cu lăţimea de minimum 0,30 m şi cu aceeaşi grosime cu a materialului termoizolant B -
s2, d0 utilizat la termoizolarea faţadei.
***) Pentru sisteme compozite de izolare termică cu strat de aer ventilat, clasa de reacţie la foc a
materialului termoizolant este A1 sau A2 - s1, d0.
5.1.3. Unitate de măsură: mp faţadă parte opacă reabilitată termic
5.1.4. Preţ unitar de referinţă
┌─────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│Reabilitare termică - │H(bloc)≤P+11 E*) │H(bloc) > P+11 E │
│faţadă parte opacă ├─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤
│ │ Lei/mp │Euro/mp │ Lei/mp │ Euro/mp │
│ │(exclusiv│(exclusiv│(exclusiv│(exclusiv│
│ │ TVA) │ TVA) │ TVA) │ TVA) │
├──────────────────────┬──────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ Grosime**) material │ 10 cm │ 152 │ 34 │ 179 │ 40 │
│termoizolant │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
───────────
ocupă maximum 50% din aria construită a blocului şi cuprinde numai spaţii-tehnice, circulaţii funcţionale
**) Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului
5.2. Reabilitare termică anvelopă - termo-hidroizolare terasă
- curăţarea stratului suport şi controlul tehnic de calitate;
- termohidroizolarea terasei (suprafaţa orizontală şi atic - h(med) = 0,40 m) cu produse de construcţii
compatibile tehnic;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
- înlocuirea copertinei la atic;
- recondiţionarea/înlocuirea pieselor deteriorate (parafrunzare, guri de scurgere, guri de aerisire);
- proba de inundare a terasei în vederea recepţionării lucrărilor;
- transportul materialelor şi molozului la 10 km.
- îndepărtarea stratului de protecţie de nisip şi dale;
- desfacerea hidroizolaţiei existente şi repararea termoizolaţiei existente, activităţi a căror necesitate
este stabilită, în condiţiile legii, prin raport de expertiză tehnică;
- demontarea-remontarea echipamentelor pe terasă;
- supraînălţarea aticelor şi realizarea balustrăzii de protecţie la atic.
Precizări
1. Termohidroizolarea terasei blocului de locuinţe se poate realiza luându-se în considerare de către
proiectant:
a) sistemele compozite de izolare termică - însoţite de documente de atestare a conformităţii - certificat
de conformitate/declaraţie de performanţă - întocmite pe baza unui referenţial - standard/agrement tehnic -
aplicabil;
b) produsele de construcţii, compatibile tehnic pentru destinaţia preconizată de reabilitarea termică a
terasei blocului de locuinţe şi ale căror caracteristici tehnice, clase şi niveluri de performanţă stabilite
de proiectant în documentaţia tehnică respectă reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de
termohidroizolare termică nou-creat respectă cerinţele fundamentale de calitate în construcţii.
2. Sistemul de termohidroizolare cuprinde, în principal:
- strat difuzie şi barieră contra vaporilor;
- material termoizolant;
- şapă armată cu plasă sudată;
- material hidroizolant cu autoprotecţie.
Se pot adopta şi alte sisteme de termohidroizolare, standardizate/agrementate tehnic sau realizate din
produse de construcţii compatibile tehnic, care îndeplinesc caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile
de performanţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare aplicabile.
3. Principale caracteristici tehnice ale unor materiale termoizolante utilizabile:
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Efortul de compresiune a plăcilor la │minimum 120 kPa │
│o deformaţie de 10% - CS (10) │ │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Rezistenţa la tracţiune perpendiculară│minimum 150 kPa │
│pe feţe - TR │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────┘
b) polistiren extrudat ignifugat (XPS):
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Efortul de compresiune a plăcilor la o│ │
│deformaţie de 10% - CS (10/Y) │minimum 200kPa │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Rezistenţa la tracţiune perpendiculară│ │
│pe feţe - TR │minimum 200 kPa │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────┘
c) vată minerală bazaltică (MW):
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│Rezistenţa la compresiune sau efortul │ │
│la compresiune a plăcilor la o │ │
│deformaţie de 10% - CS (10/Y) │minimum 50 kPa │
├──────────────────────────────────────┼───────────────────┤
│Rezistenţa la tracţiune perpendiculară│ │
│pe feţe - TR │minimum 10 kPa │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────┘
d) spumă poliuretanică rigidă ignifugată (PUR):
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
└──────────────────────────────────────┴───────────────────┘
4. Principale caracteristici tehnice ale unor materiale hidroizolante utilizabile:

- membrană bituminoasă exterioară cu autoprotecţie
┌────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│Forţa de rupere la tracţiune│ │
│ longitudinal │ ≥ 450 N/5cm │
│ transversal │ ≥ 400 N/5cm │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Stabilitatea la cald │ minimum 120°C │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Flexibilitatea la rece │ - 12°C │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Rezistenţa la perforare │ │
│statică │ ≥ 15 kg │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│Impermeabilitate │ ≥ 60 kPa │
├────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Grosime (fără strat de │ │
│autoprotecţie) │ ≥ 4,0 mm │
└────────────────────────────┴─────────────────────────────┘

┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ ├──────────────────┬────────────────┤
│ │H(bloc) ≤ P+11 E*)│H(bloc) > P+11 E│
├──────────────────────────────┼──────────────────┴────────────────┤
│Rezistenţa termică minimă │ │
│corectată a planşeului peste │R'(min) ≥5 mp K/W │
│ultimul nivel reabilitat │ │
│termic │ │
├──────────────────────────────┼────────┬────────┬─────┬───────────┤
│Clasa de reacţie la foc a │ │ │ │ │
│materialului termoizolant │C-s2, d0│B-s2, d0│ A1│ A2-s1, d0 │
└──────────────────────────────┴────────┴────────┴─────┴───────────┘
Notă
──────────
sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.)
5.2.3. Unitate de măsură: mp de terasă termohidroizolată
┌─────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│termohidroizolare terasă ├─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤
│ │ TVA) │ TVA) │ TVA) │ TVA) │
├──────────────────────┬──────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ Grosime**) material │ 16 cm │ 183 │ 41 │ 214 │ 48 │
│termoizolant │ │ │ │ │ │
└──────────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
───────────
sau spaţii-anexă (spălătorii, călcătorii etc.)
**) Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului
5.3. Reabilitare termică anvelopă - planşeu peste subsol
- curăţare prin periere, spălarea stratului suport şi controlul tehnic de calitate;
- izolarea termică a planşeului peste subsol cu produse de construcţii compatibile tehnic;
- repararea şi igienizarea elementelor de construcţie din subsol;
- demontarea-remontarea echipamentelor în subsol.
Precizări
1. Izolarea termică a planşeului peste subsolul blocului de locuinţe (intradosul plăcii) se poate realiza
luându-se în considerare de către proiectant:
a) sistemele compozite de izolare termică - însoţite de documente de atestare a conformităţii - certificat
de conformitate/declaraţie de performanţă - întocmite pe baza unui referenţial - standard/agrement tehnic -
aplicabil;
b) produsele de construcţii, compatibile tehnic pentru destinaţia preconizată de reabilitare termică a
terasei blocului de locuinţe şi ale căror caracteristici tehnice, clase şi niveluri de performanţă stabilite
de proiectant în documentaţia tehnică respectă reglementările tehnice aplicabile, iar sistemul de izolare
termică nou-creat respectă cerinţele fundamentale de calitate în construcţii.
2. Sistemul compozit de izolare termică cuprinde, în principal:
- aplicarea materialului termoizolant pe intradosul planşeului peste subsol;
- fixarea stratului termoizolant;
- executarea stratului de protecţie al termoizolaţiei cu tencuială subţire cu mortar adeziv armat cu plasă
din fibră de sticlă;
- zugrăveală simplă cu lapte de var.
Se pot adopta şi alte sisteme de termoizolare, standardizate/agrementate tehnic sau realizate din produse de
construcţii compatibile tehnic, care îndeplinesc caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de
performanţă prevăzute de reglementările tehnice în vigoare aplicabile.
3. Materiale termoizolante utilizabile:
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│Efortul de compresiune a plăcilor la │minimum 70 kPa │
│o deformaţie de 10% - CS (10) │ │
└──────────────────────────────────────┴───────────────────┘
b) spumă poliuretanică rigidă ignifugată (PUR):
┌──────────────────────────────────────┬───────────────────┐
└──────────────────────────────────────┴───────────────────┘

┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Caracteristici tehnice │Clase/Niveluri de performanţă│
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Rezistenţa termică minimă corectată a │ │
│planşeului peste subsol reabilitat termic│ R'(min) ≥ 2,9 mp K/W │
├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Clasa de reacţie la foc*) a sistemului │ │
│compozit de izolare termică │ B-s2, d0 │
└─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘
────────────────
*) Clasa de reacţie la foc a sistemului compozit de izolare termică a planşeului peste subsolul destinat
parcajelor subterane va fi A2 - s1, d0.
5.3.3. Unitate de măsură: m 2 planşeu peste subsol reabilitat termic.
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┐
│Reabilitare termică - planşeu peste subsol│ Lei/mp │ Euro/mp │
│ │(exclusiv TVA)│ (exclusiv TVA)│
├───────────────────────────────┬──────────┼──────────────┼───────────────┤
│Grosime*) material termoizolant│ 8 cm │ 54 │ 12 │
└───────────────────────────────┴──────────┴──────────────┴───────────────┘
Notă
──────────
*) Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului

5.4. Reabilitare termică anvelopă - faţadă parte vitrată
- demontarea tâmplăriei exterioare existente;
- montarea tâmplăriei exterioare termoizolante cu glaf exterior;
- transportul materialelor şi deşeurilor rezultate din demontare la 10 km.
- elementele de închidere la balcoane/logii (stâlpi de colţ, stâlpi unghi variabil, profile de compensare,
profile de dilatare).
Precizări
Principale caracteristici ale tâmplăriei exterioare termoizolante:
┌──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│Comportarea la încovoiere din vânt │ clasa B2 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Rezistenţa la deschidere-închidere │ferestre: minimum 10.000 de cicluri │
│repetată │uşi: minimum 100.000 de cicluri │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Etanşeitatea la apă │minimum clasa 5A │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Permeabilitatea la aer │minimum clasa 3 │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Numărul minim de schimburi de aer │0,5 schimburi/oră │
├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Izolarea la zgomot aerian │în funcţie de categoria străzii - │
│ │minimum 25 dB │
└──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
Cerinţe constructive pentru tâmplărie exterioară termoizolantă din profile PVC cu glaf exterior:
- profil cu 5 camere, culoare albă;
- clasa A;
- armătură oţel zincat;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
- grilă de ventilaţie mecanică;
- geam termoizolant dublu 4-16-4, low-E;
- feronerie oscilobatantă cu închideri multipunct;
- glaf exterior.
┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│ ├──────────────────┬────────────────┤
│ │H(bloc) ≤ P+11 E*)│H(bloc) > P+11 E│
├──────────────────────────────┼──────────────────┴────────────────┤
│Rezistenţa termică minimă │ │
│corectată a tâmplăriei │R'(min) ≥ 0,77 mp K/W │
│exterioare termoizolante │ │
├──────────────────────────────┼─────────────────┬─────────────────┤
│Clasa de reacţie la foc a │ │ │
│tâmplăriei exterioare │ min. C-s2, d0 │A1 sau A2-s1, d0 │
│termoizolante │ │ │
└──────────────────────────────┴─────────────────┴─────────────────┘
─────────────
5.4.3. Unitate de măsură: m 2 tâmplărie exterioară termoizolantă
┌─────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┐
│faţadă parte vitrată ├─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤
│ │ TVA) │ TVA) │ TVA) │ TVA) │
├─────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│ Tâmplărie exterioară │ 423 │ 95 │ 512 │ 115 │
│termoizolantă │ │ │ │ │
└─────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
────────────
5.5. Reabilitare termică sistem de încălzire - instalaţie de distribuţie în subsol şi echilibrare
termohidraulică
- repararea/refacerea instalaţiei de distribuţie a agentului termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră,
între punctul de racord şi planşeul peste subsol, care cuprinde, în principal:
- golirea instalaţiei interioare;
- desfacerea-refacerea izolaţiei la conductele de distribuţie, în zonele de intervenţie;
- demontarea-montarea conductelor de distribuţie în zonele de intervenţie;
- repararea suporţilor de susţinere a conductelor de distribuţie;
- realizarea protecţiei anticorozive la conducte şi suporţi;
- echilibrarea termohidraulică a instalaţiei interioare de încălzire, care cuprinde, în principal:
- demontarea robinetelor de pe conductele de distribuţie;
- montarea robinetelor de echilibrare termohidraulică la baza coloanelor, în subsolul blocului;
- demontarea robinetelor radiatoare şi montarea robinetelor cu cap termostatic şi robinete de aerisire;
- spălarea instalaţiei interioare de încălzire;
- probe la rece, la cald şi de circulaţie;
- reparaţii majore la sistemul de încălzire, a căror necesitate este stabilită, în condiţiile legii, prin
raport de expertiză tehnică a instalaţiei.
5.5.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă:
- conductivitatea termică a izolaţiei conductelor:
lambda(max.) = 0,05 W/m K;
- grosimea termoizolaţiei conductelor:
d(min.) = 20 mm.
5.5.3. Unitate de măsură: m 2 arie utilă bloc de locuinţe
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┐
│ Denumirea lucrării │ Lei/mp │ Euro/mp │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Reabilitare termică - instalaţie distribu-│ │ │
│ţie subsol şi echilibrarea hidraulică │ 32 │ 7 │
└──────────────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┘
5.6. Reabilitare termică sistem de încălzire - centrală termică de bloc/tronson/scară

- golirea instalaţiei;
- demontarea cazanului/arzătorului, inclusiv legăturile aferente acestuia;
- repararea/înlocuirea cazanului/arzătorului;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
- protecţia anticorozivă şi izolarea termică la conductele şi piesele de legătură aferente;
- spălarea instalaţiei;
- curăţarea coşului de fum;
- proba la rece a cazanului;
- transportul materialului şimolozului la 10 km.
- lucrări de amenajări interioare, inclusiv realizarea legăturilor la instalaţia din centrala termică;
- probe cazan (la cald, de punere în funcţiune);
- dotări;
- schimbarea tipului de combustibil utilizat pentru producerea energiei termice.
5.6.2. Caracteristici tehnice; clase şi niveluri de performanţă:
- randament cazan:
eta(min.) = 91%;
- conductivitatea termică a izolaţiei conductelor:
lambda(max.) = 0,05 W/m K;
- grosimea termoizolaţiei conductelor:
d(min.) = 20 mm.
5.6.3. Unitate de măsură: m 2 arie utilă bloc de locuinţe
┌──────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┐
│ Denumirea lucrării │ Lei/mp │ Euro/mp │
├──────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Reabilitare termică - instalaţie distribu-│ │ │
│ţie subsol şi echilibrarea hidraulică │ 36 │ 8 │
└──────────────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┘
--------------
Anexa 2.4 a fost înlocuită cu anexa din HOTĂRÂREA nr. 1.061 din 30 octombrie 2012, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 765 din 14 noiembrie 2012, potrivit art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 2.5
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │MODERNIZARE DRUM │ │
│ ŞI TURISMULUI │COMUNAL CLASA │ Indicativ: │
│ │ TEHNICĂ V │ SCOST-05/MDRT │
│ ├─────────────────────┤ │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
III.1. Prezentare generală: "Modernizare drum comunal - lungime tronson: 5,25 km"
Scop:
- asigurarea conexiunii la reţeaua naţională şi judeţeană;
- asigurarea accesibilităţii unor zone cu potenţial la nivel de regiune unde condiţiile economice au
împiedicat dezvoltarea zonei;
- economisirea timpului şi a carburanţilor;
- reducerea costurilor de operare a autovehiculelor;
- îmbunătăţirea capacităţii portante.
III.2. Date tehnice
Traseul nemodernizat are două benzi de circulaţie, prezentând degradări accentuate.
Situaţia proiectată urmăreşte:
- îmbunătăţirea elementelor geometrice şi a căilor de rulare;
- aducerea structurilor rutiere la parametrii tehnici corespunzători categoriei drumului;
- realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se încadreze în prevederile legale;
- suprapunerea traseului peste traseul existent;
- asigurarea vitezei de deplasare: 20-40 km/h;
- încadrarea drumului în clasa tehnică V, categoria de importanţă C.
Situaţia proiectată nu cuprinde: lucrări de artă, poduri şi podeţe.
Pentru drumuri de clasa tehnică V vor fi asigurate:
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
- lăţime parte carosabilă 2 x 2,50 m;
- lăţime acostament 2 x 0,50 m;
- pantă transversală carosabil 2,5%;
- pantă transversală acostament 4%.
Sistem rutier propus:
- 4 cm uzura din BA16;
- 4 cm strat de legătură BAD 25;
- 10 cm macadam;
- 15 cm balast pentru reprofilare (grosime medie);
- acostamentele amenajate (balastate);
- asigurarea scurgerii apelor: rigole, şanţuri trapezoidale în afara localităţilor.
┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ Denumire │ Clasă/Nivel de performanţă │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Caracteristica macroseismică a amplasamentului│ │
│P100-1/2006 │a(g) = 0,08 g; T(c) = 0,7 sec. │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Clasa tehnică │ V │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Categoria de importanţă │ "C" - NORMALĂ │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│STAS 1709/1-90 │ III │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Adâncimea de îngheţ │ │
│STAS 6054-77 │ 70... 80 cm │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Presiunea convenţională a terenului de fundare│ │
│NP 112/2004 │ P(conv) = 260 kPa │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
III.4. Planuri şi secţiuni

--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│4.1. │Lucrări de drumuri │ 3.641.316│ 866.980│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ 3.409.707│ 811.835│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.2.│Şanţuri │ 231.609│ 55.145│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
Precizare
mediei anului 2009;
- pentru distanţa de transport: transport materiale 25 km.
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├────────────┬──────────────┤
│ lei/km │ euro*)/km │
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 693.584 │ 165.139 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ Lucrări de drumuri │ 693.584 │ 165.139 │
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
NOTE:
cheltuieli, exprimate în procent, astfel:
Anexa 2.6
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR │REABILITARE DRUM │ │
│ │FORESTIER PRINCIPAL │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-01/MMP │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. La stabilirea costului
investiţiei de bază s-au avut în vedere:
Traseul drumului forestier se desfăşoară în întregime în fondul forestier naţional, ocupând cu aproximaţie,
definitiv sau temporar, următoarele suprafeţe:
- suprafaţa ocupată definitiv - cca 1,0-1,2 ha/km
Suprafaţa ocupată definitiv este formată din platforma şi şanţul drumurilor. Această suprafaţă rămâne în
continuare în fond forestier, schimbându-se folosinţa în "instalaţii de transport forestier-drumuri", şi
reprezintă 0,5% din suprafaţa deservită de drumurile nou-construite. Lucrările de refacere a drumurilor
forestiere existente nu ocupă suprafeţe noi din fondul forestier.
Drum forestier axial - trafic 30-50.000 mc:
- lăţimea platformei drumurilor în aliniament: 5,00 m;
- lăţimea părţii carosabile în aliniament: 4,00 m;
- raza minimă de racordare în plan orizontal: 20,00 m;
- raza minimă de racordare în serpentină: 15,00 m;
- declivitatea maximă la transportul în gol: 9%;
- declivitatea maximă la transportul în plin: 6%.
- platforma 5,0 m;
- suprastructura 25-35 cm macadam;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
- 10-15 cm balast pentru reprofilare;
- acostamentele amenajate balastate;
- asigurarea scurgerii apelor: rigole, şanţuri de pământ sau dalate;
- lucrări de artă - ziduri de sprijin la apă sau la versant;
- poduri şi podeţe tubulare.
┌────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────────────┐
│Caracteristica esenţială│Categoria de drum│Clasa de importanţă│ Act normativ │
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
│Dimensionare: │Drum tehnologic*)│A10 - S30 │PD 67/80 - │
│convoi de calcul │ │ │reactualizat │
│ │ │ │ 1998 │
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
│Zona climatică │ │ Zona III │ │
└────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────────────┘
--------
*) Conform Codului silvic.
--------------
NOTĂ(CTCE)
III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament
În funcţie de substratul litologic şi de structura orografică, la nivelul ţării se disting 3 mari zone:
- zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali, constituită din roci sedimentare;
- zona II - munţii Apuseni şi partea vestică şi de nord a Carpaţilor Occidentali, constituită din roci
magmatice;
- zona III - Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului, constituiţi din roci metamorfice.
Avându-se în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărţi în funcţie de zona
geografică în care sunt situate, astfel:
- drumuri de şes-colinare; altitudine sub 300 m;
- drumuri de dealuri înalte; altitudine între 300 şi 700 m;
- drumuri de munte; altitudine peste 700 m.
În primele două categorii caracteristicile geotehnice sunt în general de formaţiuni geologice de vârstă
recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argile prăfoase de origine deluvială. În aceste zone relieful
este domol, cu pante transversale şi longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter
permanent, cu albii stabile.
În cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formaţiunilor diferă în funcţie de
natura rocilor de bază. Aceste formaţiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi
variabile, în funcţie de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I şi scade către
zonele II şi III.
Pantele longitudinale şi transversale ale versanţilor sunt în general accentuate.
Regimul hidrologic de tip torenţial al apelor de suprafaţă este pus în evidenţă atât de prezenţa albiilor în
formă de V, cât şi de numeroasele conuri de dejecţie ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor
accentuate şi a cantităţilor mari de precipitaţii, în zonele montane sunt mult mai frecvente alunecările de
teren. Datorită reţelei hidrografice dese şi alunecărilor de teren, în această zonă se impune executarea
unui număr mai mare de lucrări de artă şi consolidare, comparativ cu zonele de şes şi de coline.
Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din
traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă.
Cost unitar
IV.1. Zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali - sedimentar
Tabel nr. IV.1
*Font 9*
┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐
│Nr. │ │Costuri unitare - munte│Costuri unitare - deal înalt│
│crt. │Categorii de lucrări │ (exclusiv TVA) │ (exclusiv TVA) │
│ │ ├────────────┬──────────┼──────────────┬─────────────┤
│ │ │ lei/km │euro*)/km │ lei/km │ euro*)/km │
├──────┴──────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┤
│4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care: │
├──────┬──────────────────────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 474.999│ 113.095│ 410.004│ 97.620│
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.2. │Montaj utilaje tehnologice │ - │ - │ - │ - │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.3. │Utilaje, echipamente tehnolo- │ │ │ │ │
│ │gice şi funcţionale cu montaj │ - │ - │ - │ - │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.4. │Utilaje fără montaj şi │ │ │ │ │
│ │echipamente de transport │ - │ - │ - │ - │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.6. │Active necorporale │ - │ - │ - │ - │
├──────┴──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│Investiţie de bază - cost unitar │ 474.999│ 113.095│ 410.004│ 97.620│
└─────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┘
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaţilor Occidentali şi munţii Apuseni - predominant magmatic
Tabel nr. IV.2
*Font 9*
┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐
│crt. │ Categorii de lucrări │ (exclusiv TVA) │ (exclusiv TVA) │
│ │ ├────────────┬──────────┼──────────────┬─────────────┤
├──────┴──────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┤
├──────┬──────────────────────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 465.024│ 110.720│ 390.579│ 92.995│
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┴──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
└─────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┘
IV.3. Zona III - Carpaţii Meridionali şi Munţii Banatului - roci metamorfice
Tabel nr. IV.3
*Font 9*
┌──────┬──────────────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────────┐
│crt. │ Categorii de lucrări │ (exclusiv TVA) │ (exclusiv TVA) │
│ │ ├────────────┬──────────┼──────────────┬─────────────┤
├──────┴──────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┤
├──────┬──────────────────────────────┬────────────┬──────────┬──────────────┬─────────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 457.779│ 108.995│ 374.997│ 89.285│
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │
├──────┼──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
├──────┴──────────────────────────────┼────────────┼──────────┼──────────────┼─────────────┤
└─────────────────────────────────────┴────────────┴──────────┴──────────────┴─────────────┘
Precizare
La stabilirea costului s-au luat în calcul:
mediei anului 2009;
transport de materiale cca 25-30 km.
NOTE:
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Anexa 2.7
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR │REABILITARE DRUM │ │
│ │FORESTIER SECUNDAR │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-02/MMP │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
- suprafaţa ocupată definitiv - cca 1,0-1,2 ha/km
reprezintă 0,5% din suprafaţa deservită de drumurile nou-construite.
Lucrările de refacere a drumurilor forestiere existente nu ocupă suprafeţe noi din fondul forestier.
Drum forestier colector - trafic variabil:
- raza minimă de racordare în plan orizontal: 15 m;
- raza minimă de racordare în serpentină: 13 m;
- declivitatea maximă la transportul în plin: 9%;
- sistemul rutier, împietruire simplă în unul sau două straturi în grosimi medii de 20-40 cm după
compactare, alcătuit din balast sau piatră spartă;
- lucrările de artă cu caracter definitiv, dimensionate la convoiul de calcul A10-S30 şi cu verificarea la
convoiul ATF25.
- platforma 3,5 m;
- suprastructura 20-30 cm împietruire simplă;
┌────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────────────┐
│ │ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
│Dimensionare: │Drum tehnologic*)│ A10 - S30 │PD 67/80 - │
│ │ │ │ 1998 │
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
└────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────────────┘

--------------
NOTĂ(CTCE)
În funcţie de substratul litologic şi structura orografică, la nivelul ţării se disting 3 mari zone:
magmatice;
- zona III - Carpaţii Meridionali şi Munţii Banatului, constituiţi din roci metamorfice.
Având în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărţi în funcţie de zona geografică
în care sunt situate, astfel:
În cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formaţiunilor diferă în funcţie de
zonele II şi III.
unui număr mai mare de lucrări de artă şi consolidare.
Cost unitar
Tabel nr. IV.1
*Font 9*
┌──────┬───────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│Nr. │ │ Costuri unitare -│Costuri unitare -│Costuri unitare -│
│crt. │ Categorii de lucrări │ munte │ deal înalt │ şes colinar │
│ │ │ (exclusiv TVA) │ (exclusiv TVA) │ (exclusiv TVA) │
│ │ ├────────┬─────────┼───────┬─────────┼───────┬─────────┤
│ │ │ lei/km │euro*)/km│lei/km │euro*)/km│lei/km │euro*)/km│
├──────┴───────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┤
│4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, │
│din care: │
├──────┬───────────────────────────┬────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 285.999│ 68.095│231.000│ 55.000│189.000│ 45.000│
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.2. │Montaj utilaje tehnologice │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.3. │Utilaje, echipamente │ │ │ │ │ │ │
│ │tehnologice şi funcţionale │ │ │ │ │ │ │
│ │cu montaj │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.4. │Utilaje fără montaj şi │ │ │ │ │ │ │
│ │echipamente de transport │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.6. │Active necorporale │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┴───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│Investiţie de bază - cost unitar │ 285.999│ 68.095│231.000│ 55.000│189.000│ 45.000│
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
Tabel nr. IV.2
*Font 9*
┌──────┬───────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ │ ├ ┼ ┼ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│ │ ├────────┬─────────┼───────┬─────────┼───────┬─────────┤
├──────┴───────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┤
│din care: │
├──────┬───────────────────────────┬────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 319.914│ 76.170│273.000│ 65.000│214.998│ 51.190│
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┴───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
Tabel nr. IV.3
*Font 9*
┌──────┬───────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ │ ├────────┬─────────┼───────┬─────────┼───────┬─────────┤
├──────┴───────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┤
│din care: │
├──────┬───────────────────────────┬────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 300.090│ 71.450│273.000│ 65.000│224.994│ 53.570│
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ cu montaj │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┴───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
Precizare
mediei anului 2009;
- pentru distanţa de transport materiale cca 25-30 km.
NOTE:
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Anexa 2.8
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│ MINISTERUL MEDIULUI │REABILITARE DRUM │ │
│ │FORESTIER MAGISTRAL │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-01/MMP │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
- suprafaţa ocupată definitiv cca 1,0-1,2 ha/km
Lucrările de refacere a drumurilor forestiere existente nu ocupă suprafeţe noi din fondul forestier.
Drum forestier magistral - trafic < 50.000 mc:
- declivitatea maximă la transportul în plin: 6%.
- platforma 7,0 m;
- suprastructura 30-40 cm macadam;
┌────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────────────┐
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ 1998 │
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
└────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────────────┘

10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
--------------
NOTĂ(CTCE)
magmatice;
În cea de-a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formaţiunilor diferă în funcţie de
zonele II şi III.
unui număr mai mare de lucrări de artă şi consolidare, comparativ cu zonele de şes şi de coline.
Cost unitar
Tabel nr. IV.1
┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│Nr. │ │Costuri unitare - munte│
│ │ ├───────────┬───────────┤
│ │ │ lei/km │ euro*)/km │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┤
│ din care: │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 594.993│ 141.665│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.3. │Utilaje, echipamente tehnologice şi │ │ │
│ │funcţionale cu montaj │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.4. │Utilaje fără montaj şi echipamente de transport│ - │ - │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Investiţie de bază - cost unitar │ 594.993│ 141.665│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
Tabel nr. IV.2
┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ ├───────────┬───────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┤
│ din care: │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 584.976│ 139.280│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
└──────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
Tabel nr. IV.3
┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ ├───────────┬───────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┤
│ din care: │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 564.984│ 134.520│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
└──────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
Precizare
mediei anului 2009;
transport de materiale cca 25-30 km.
NOTE:
Anexa 2.9
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR │ DRUM FORESTIER │ │
│ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│ │ SECUNDAR │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-04/MMP │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Traseele drumurilor forestiere propuse a se executa se desfăşoară în întregime în fondul forestier naţional,
ocupând cu aproximaţie, definitiv sau temporar, următoarele suprafeţe:
- suprafaţa ocupată definitiv cca 1,0-1,2 ha/km,
- suprafaţa ocupată temporar cca 0,4-0,6 ha/km.
continuare în fond forestier, schimbându-se folosinţa în "instalaţii de transport forestier-drumuri" şi
Suprafaţa ocupată temporar este formată din suprafaţa ocupată de taluzele drumurilor şi depozitele de
terasamente.
Această suprafaţă este ocupată numai pe durata construcţiei drumului, urmând ca după terminarea execuţiei să
fie împădurită, reintrând în circuitul productiv, şi reprezintă 0,3% din suprafaţa deservită de drumurile
nou-construite.
Drum forestier colector - trafic variabil:
- declivitatea maximă la transportul în plin: 9%;
- sistemul rutier, împietruire simplă în unul sau două straturi în grosimi medii de 20-40 cm după
compactare, alcătuit din balast sau piatră spartă;
- lucrările de artă cu caracter definitiv, dimensionate la convoiul de calcul A10-S30 şi cu verificarea la
convoiul ATF25.
- platforma 3,5 m;
- suprastructura 20-30 cm împietruire simplă;
┌────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┬───────────────┐
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
│ │ │ │ 1998 │
├────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────┤
└────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────────────┘

--------------
NOTĂ(CTCE)
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
magmatice;
- drumuri de dealuri înalte ; altitudine între 300 şi 700 m;
În cea de-a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formaţiunilor diferă în funcţie de
zonele II şi III.
unui număr mai mare de lucrări de artă şi consolidare.
Cost unitar
Tabel nr. IV.1
*Font 9*
┌──────┬───────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ │ ├────────┬─────────┼───────┬─────────┼───────┬─────────┤
├──────┴───────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┤
│din care: │
├──────┬───────────────────────────┬────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 445.095│ 105.975│365.400│ 87.000│273.000│ 65.000│
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┴───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaţilor Orientali şi munţii Apuseni - predominant magmatic
Tabel nr. IV.2
*Font 9*
┌──────┬───────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ │ ├────────┬─────────┼───────┬─────────┼───────┬─────────┤
│ │ │ lei/km │euro*)/km│lei/km │euro*)/km│lei/km euro*)/km│
├──────┴───────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┤
│din care: │
├──────┬───────────────────────────┬────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 424.200│ 101.000│361.200│ 86.000│248.136│ 59.080│
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┴───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
Tabel nr. IV.3
*Font 9*
┌──────┬───────────────────────────┬──────────────────┬─────────────────┬─────────────────┐
│ │ ├────────┬─────────┼───────┬─────────┼───────┬─────────┤
├──────┴───────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┤
│din care: │
├──────┬───────────────────────────┬────────┬─────────┬───────┬─────────┬───────┬─────────┤
│4.1. │Lucrări drum │ 411.600│ 98.000│344.400│ 82.000│247.842│ 59.010│
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.2.│Lucrări de artă │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.1.3.│Poduri, podeţe │ │ │ │ │ │ │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │ - │ - │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
├──────┴───────────────────────────┼────────┼─────────┼───────┼─────────┼───────┼─────────┤
└──────────────────────────────────┴────────┴─────────┴───────┴─────────┴───────┴─────────┘
*) 1euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).
Precizare
mediei anului 2009;
asigurarea pentru accidentele de muncă şi boli profesionale, republicată;
- pentru distanţa de transport materiale cca 25-30 km.
NOTE:
"Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii"
amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare
Anexa 2.10
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,│ŞCOALĂ CU 8 SĂLI │ │
│ TINERETULUI ŞI SPORTULUI │ DE CLASĂ │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-01/MEdCTS │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Şcoala cu 8 săli de clasă reprezintă o clădire pentru învăţământul preuniversitar, de nivel gimnazial, cu
posibilităţi de amplasare în mediul rural sau urban, fiind dimensionată în conformitate cu normele şi
standardele în vigoare din acest domeniu.
- suprafaţa construită: 486 mp;
- suprafaţa desfăşurată: 935 mp;
- regim de înălţime: P+1E.
Funcţionalitatea şcolii este asigurată de următoarele spaţii:
- săli de clasă;
- laboratoare;
- cancelarie;
- director, secretariat;
- grupuri sanitare;
- magazie;
- centrală termică;
- spaţii de circulaţie (holuri, casa scării).
Alcătuire constructivă:
- fundaţii continue, pereţi portanţi din zidărie de cărămidă dispuşi în sistem celular, rigidizaţi cu
sâmburi din beton armat; planşeu din beton armat, şarpantă din lemn cu învelitoare din tablă;
- finisaje interioare la pereţi cu vopsele lavabile în săli şi faianţă în spaţiile umede; pardoseli cu strat
de uzură din PVC trafic intens, gresie pe holuri şi spaţii umede;
- utilităţi: energie electrică şi apă prin racord de la reţeaua publică, încălzirea cu centrală termică
proprie.
┌──────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ Denumire │ Clasă/Nivel de performanţă │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Caracteristica macroseismică a amplasamentului│ │
│P100-1/2006 │a(g) = 0,20 g; T(c) = 0,7 sec. │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│P100-1/2006 │ │
│Cod de proiectare seismică │ II │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru │ │
│aprobarea unor regulamente privind calitatea │ │
│în construcţii, cu modificările şi │ C │
│completările ulterioare │ │
│Regulament privind stabilirea categoriei │ │
│de importanţă a construcţiei │ │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│C 107-2005 │ │
│Partea a III-a; anexa D; Normativ privind │ │
│calculul termotehnic al elementelor de │ │
│construcţie ale clădirilor │ III │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│P 118/1999 │ │
│Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor │ II │
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Metodologia de calcul al performanţei │ │
│energetice a clădirilor │ B │
├ ┼ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├──────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│Presiunea convenţională a terenului de fundare│ │
│NP 112/2004 │ │
│Normativ pentru proiectarea structurilor de │ │
│fundare direct │ P(conv) = 200 kPa │
└──────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice*)

Plan parter
--------------
NOTĂ(CTCE)
Plan etaj
--------------
NOTĂ(CTCE)
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │ 739.270│ 176.017│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.2.│Structura de rezistenţă │ 570.200│ 135.762│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │ 277.038│ 65.961│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ 42.361│ 10.086│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ 57.217│ 13.623│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.6. │Active necorporale │ │ │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
Precizare
- pentru materiale, utilaje si transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;
mediei anului 2009;
- pentru contribuţii asupra salariilor le suportă angajatorul şi le include în costuri:
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
│ lei/mp(Acd)│euro*)/mp(Acd)│
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 1.810 │ 431 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
NOTE:
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Anexa 2.11
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,│ GRĂDINIŢĂ CU 4 SĂLI │ │
│ TINERETULUI ŞI SPORTULUI │ DE GRUPĂ │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-02/MEdCTS │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Grădiniţa cu 4 săli de grupă reprezintă o clădire pentru învăţământul preşcolar ce cuprinde funcţiunile
specifice şi dotările tehnico-edilitare necesare desfăşurării în condiţii moderne a educaţiei. Construcţia
poate fi amplasată în mediul rural sau urban, fiind dimensionată în conformitate cu normele şi standardele
în vigoare pentru acest domeniu.
- suprafaţa construită = 615 mp
- suprafaţa desfăşurată = 615 mp
- regim de înălţime: parter.
Funcţionalitatea grădiniţei este asigurată de următoarele spaţii:
- filtru;
- izolator cu grup sanitar propriu;
- vestiar;
- săli de grupă;
- grupuri sanitare pentru fiecare sală de grupă, dimensionate corespunzător;
- spaţiu multifuncţional;
- cancelarie;
- vestiar cu grup sanitar pentru profesori;
- centrală termică.
- fundaţii izolate sub stâlpi şi continue sub zidurile de cărămidă;
- suprastructura în cadre (stâlpi şi grinzi) din beton armat, planşeele şi grinzile ce închid parterul sunt
înclinate, iar acoperişul este tip terasă necirculabilă;
- finisaje interioare la pereţi cu vopsele lavabile în săli şi faianţă în spaţiile umede;
- pardoseli cu strat de uzura din PVC de trafic intens, gresie pe holuri şi spaţii umede;
- utilităţi: energie electrică şi apă prin racord la reţeaua publică, încălzirea cu centrală termică
proprie.
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
│ │ de performanţă │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ T(C) = 0,7 sec.│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│C 107-2005 │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P 118/1999 │ I │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Metodologia de calcul al performanţei energetice │ A │
│a clădirilor │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│NP 112/2004 │P(conv)= 200 kPa│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice*)

Plan parter
--------------
NOTĂ(CTCE)
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │ 489.737│ 116.604│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.2.│Structura de rezistenţă │ 357.101│ 85.024│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │ 173.447│ 41.297│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.2. │Montaj utilaje tehnologice │ 2.071│ 493│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ 11.415│ 2.718│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ 43.340│ 10.319│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
---------
Precizare
mediei anului 2009;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 1.751 │ 417 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
---------
NOTE:
Anexa 2.12
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII,│ CĂMIN STUDENŢESC │ │
│ TINERETULUI ŞI SPORTULUI │ │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-03/MEdCTS │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Căminul studenţesc reprezintă o construcţie destinată cazării studenţilor în perioada anului universitar sau
în perioadele de vacanţă, având funcţiunile necesare pentru asigurarea unui confort normal.
III.2. Date tehnice
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Capacitate cazare: 100 locuri;
Suprafaţă construită: 410 mp;
Suprafaţă desfăşurată: 2.050 mp;
Regim de înălţime: P+4E.
Funcţionalitatea căminului este asigurată de următoarele spaţii:
- recepţie;
- birou administrator;
- camere pentru dormit cuplate cu grupuri sanitare;
- oficii;
- depozite rufe murdare/rufe curate;
- centrală termică;
- spaţii de circulaţie (holuri, casa scării).
- fundaţii izolate la stâlpi şi continue pentru pereţii din zidărie;
- structură mixtă, cadre (stâlpi şi grinzi), pereţi structurali din beton armat, planşee şi scări din beton
armat;
- pereţii de închidere şi compartimentare se vor realiza din cărămidă şi se vor solidariza de elementele
structurale din beton armat;
- acoperiş tip terasă necirculabilă;
- finisaje interioare la pereţi cu vopsele lavabile în camere şi faianţă în spaţiile umede;
- pardoseli cu mochetă în camere, gresie pe holuri şi spaţii umede;
- ferestre PVC cu geam termopan şi uşi tip MDF pe toc metalic, glasvanduri aluminiu cu rupere de punte
termică;
- utilităţi: energie electrică şi apă prin racord de la reţeaua publică, încălzirea cu centrală termică
proprie.
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ T(C) = 0,7 sec.│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ III │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│C 107-2005 │ │
│Partea a III-a; anexa D; Normativ privind calculul │ I │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P 118/1999 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│NP 112/2004 │P(conv)= 200 kPa│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

Plan parter
--------------
NOTĂ(CTCE)
Plan etaj
--------------
NOTĂ(CTCE)
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├ ┴ ┴ ┴ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │ 1.430.815│ 340.670│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │ 904.306│ 215.311│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.3. │Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale │ 725.796│ 172.809│
│ │cu montaj │ │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.4. │Utilaje fără montaj şi echipamente de transport │ - │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ 419.623│ 99.910│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
---------
Precizare
mediei anului 2009;
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 2.533 │ 603 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
--------
NOTE:
a) proiectare şi inginerie: 3,0 % din valoarea investiţiei de bază;
b) consultanţă: 1,0 % din valoarea investiţiei de bază;
c) asistenţă tehnică: 1,5 % din valoarea investiţiei de bază;
d) organizare de şantier: 2,5 %;
e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0 %.
Anexa 2.13
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ SPITAL REGIONAL │ │
│ MINISTERUL SĂNĂTĂŢII │ DE URGENŢĂ │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-01/MS │
│ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Costul investiţiei de bază a rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri
Spital regional de urgenţă cu 786 de paturi
Construcţia unui spital regional de urgenţă a fost astfel concepută încât să asigure asistenţa medicală de
urgenţă pentru orice caz de urgenţă medicală şi, în special, pentru cazurile care necesită o abordare
multidisciplinară, la nivelul calităţii serviciilor medicale acordate în Uniunea Europeană şi cu echipamente
medicale de ultimă generaţie, ca unitate de urgenţă compactă, autonomă, cu funcţionalitate integrală
(investigaţii, diagnostic, tratament).
Totodată spitalul regional a fost gândit ca centru universitar, constituindu-se într-un centru de instruire
pentru studenţii universităţilor de medicină şi pentru rezidenţi.
Construcţia spitalului regional de urgenţă are la bază o arhitectură de mare actualitate, flexibilă şi care
se pretează la evoluţii. Este o construcţie modulară care susţine, pe de o parte, constituirea de centre şi
unificarea domeniilor de specialitate, iar pe de altă parte reacţionează flexibil la condiţiile din
diferitele amplasamente şi terenuri. Din motive de urbanistică, de construcţie şi organizare, se preferă în
general o înălţime mică a clădirilor.
Avantajul rezidă în siguranţa la cutremur uşor de obţinut şi protecţia contra incendiilor, uşor de realizat
din punct de vedere constructiv. Implementarea ideală a acestor cerinţe se regăseşte în structura pieptene.
Aceasta se caracterizează printr-o zonă de tratament orizontală, asemănătoare pieptenelui, şi turnuri
verticale de îngrijire.
Avantajele sunt următoarele:
decongestionarea fluxurilor de circulaţie;
posibilitate de variaţie sporită;
domenii de funcţiuni structurate;
posibilitatea de extindere micro;
posibilitatea de extindere macro;
expunerea la lumina naturală;
concepţie statică şi de dotare tehnică simplă şi clară.
Clădirea spitalului va fi prevăzută cu heliport, construcţia-fundament necesară suprafeţei de aterizare
constând din profile I, ieşite în consolă (conform cerinţelor statice). Pentru siguranţa împotriva căderii,
heliportul va fi împrejmuit cu o plasă de oţel. Profilele I vor fi executate conic, iar la partea frontală
vor fi fixate în placa de beton.
În proiectarea clădirii s-au avut în vedere următoarele principii referitoare la structura de spital:
- formarea de centre;
- gestionarea interdisciplinară a paturilor;
- orientarea spre proces a organizării;
- separarea pacienţilor planificaţi de pacienţii de urgenţă/spontani;
- chirurgia de zi/spitalizare de zi;
- spitalizare continuă.
III.2. Date tehnice
Spitalul regional de urgenţă va fi organizat funcţional în următoarele departamente şi secţii (conform
Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a
spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor
materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale
definitive pacienţilor aflaţi în stare critică):
1. unitatea de primiri urgenţe;
2. servicii ambulatorii şi spitalizare de zi;
3. departamentul de radiologie, imagistică şi explorări funcţionale;
4. servicii tehnico-gospodăreşti: spălătorie centrală, depozit deşeuri, bucătărie centrală, depozit central
materiale, coloană ascensoare de serviciu, camera sistemului de management al clădirii (BMS), camera
sistemelor şi circuitelor I.T., centrală gaze medicale (aer comprimat, vacuum, N(2)O, CO(2)), cameră tablou
electric, centrală termică, cameră instalaţie de ventilaţie şi aer condiţionat, camere tehnice şi de
întreţinere a clădirii;
5. servicii conexe specifice spitalelor: endoscopie, farmacie, laborator central, morga cu laborator de
anatomie patologică anexat, sterilizare centrală, vestiare centrale şi grupuri sanitare personale, sală de
conferinţe (100 de persoane);
6. recepţie, zona de înregistrare, aşteptare;
7. blocul operator;
8. secţia de terapie intensivă generală adulţi/copii;
9. secţii de spitalizare chirurgicală;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
10. secţii de spitalizare medicale;
11. administraţie: conducere, financiar-administrativ, resurse umane, juridic, epidemiologie, tehnic,
securitate şi protecţie;
12. heliport cu un punct de aterizare.
Nr. paturi: 786 paturi
Arie desfăşurată: 108.046 mp
Arie utilă: 58.852 mp
Regim de înălţime: 2S+P+4E
Gabarit construcţie (amprenta la sol): cca 120 x 190 m
Structura constructivă
Tip construcţie: - in situ - beton armat.
Distanţe rosturi: - max. 60,0 x 60,0 m corpuri clădire cu 4 niveluri;
- max. 45,0 x 64,0 m corpuri clădire cu 2 niveluri;
- lăţime rosturi de dilataţie 10 cm.
Planşee niveluri: - planşee plate beton in situ, grosime planşeu 30 cm.
Se asigură astfel o execuţie rapidă şi rentabilă, cu maximum de flexibilitate în exploatare (adaptări la
cele mai evoluate standarde din domeniul tehnicii medicale) şi în amplasarea conductelor (datorită tehnicii
de clădire şi de domeniu medical), precum şi la adaptări şi extinderi ulterioare.
Pentru poziţionarea planşeului pe stâlpii interiori s-a prevăzut introducerea prin betonare a unor elemente
perforate (bârne de planşeu şi ciuperci de oţel tip Geilinger).
Tramă construcţie: - 7,50 x 7,50 m ca regulă;
- câmpuri margine 7,70 m;
- axe intermediare (deschideri) 3,75 m.
Fundaţie: - placă de fundaţie armată cu distribuţie de sarcină, cu cavitate sub stâlpii extrem de
solicitaţi, pentru asigurarea reducerii diferenţelor de aşezare şi a garantării siguranţei maxime în caz de
seism. Grosime plăci 40 cm până la 90 cm (în funcţie de încărcare şi subsol). Grosime radier d=1/8 din
deschiderea cea mai mare.
Elemente susţinere: - verticale - stâlpi din beton armat cu secţiunea de 40/40 cm.
Heliport: - suprafaţa de aterizare de 562 mp.
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ T(C) = 1,6 sec.│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ I │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│C 107-2005 │ │
│Partea a III-a; anexa D; Normativ privind calculul │ IV │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P 118/1999 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Metodologia de calcul al performanţei energetice │ B │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│NP 112/2004 │P(conv)= 300 kPa│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

--------------
NOTĂ(CTCE)
Faţada nord şi faţada sud
--------------
NOTĂ(CTCE)
Faţada est şi faţada vest
--------------
NOTĂ(CTCE)
Plan parter - 1
--------------
NOTĂ(CTCE)
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Plan parter - 2
--------------
NOTĂ(CTCE)
Plan parter - 3
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ ├───────────┬───────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┤
│ din care: │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤
│4.1. │Construcţii şi instalaţii (C+I) │402.968.362│ 95.944.848│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │108.801.458│ 25.905.109│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.2.│Structura de rezistenţă │161.187.344│ 38.377.939│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │132.979.560│ 31.661.800│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.3. │Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale│ │ │
│ │cu montaj │104.692.862│ 24.926.872│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.5. │Dotări │129.464.429│ 30.824.864│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Investiţie de bază - cost total │637.125.653│151.696.584│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
----------
Precizare
mediei anului 2009;
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 5.897 │ 1.404 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
---------
NOTE:
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Anexa 2.14
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ SPITAL JUDEŢEAN │ │
│ MINISTERUL SĂNĂTĂŢII │ DE URGENŢĂ │ Indicativ: │
│ ├─────────────────────┤ SCOST-01/MS │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
Costul investiţiei de bază a rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri
Spital judeţean de urgenţă cu 462 de paturi
Construcţia unui spital judeţean de urgenţă reprezintă cel mai complex tip de construcţie şi a fost astfel
concepută încât să asigure asistenţa medicală de urgenţă pentru orice caz de urgenţă medicală şi în special
pentru cazurile care necesită o abordare multidisciplinară, la nivelul calităţii serviciilor medicale
acordate în Uniunea Europeană şi cu echipamente medicale de ultimă generaţie, ca unitate de urgenţă
compactă, autonomă, cu funcţionalitate integrală (investigaţii, diagnostic, tratament).
Construcţia spitalului judeţean de urgenţă are la bază o arhitectură de mare actualitate, flexibilă şi care
se pretează la evoluţii, a cărei construcţie modulară susţine, pe de o parte, constituirea de centre şi
unificarea domeniilor de specialitate, iar pe de altă parte, reacţionează flexibil la condiţiile din
diferitele amplasamente şi terenuri. Din motive de urbanistică, de construcţie şi organizare, se preferă în
general o înălţime mică a clădirilor.
Avantajul rezidă în siguranţa la cutremur uşor de obţinut şi protecţia contra incendiilor, uşor de realizat
din punct de vedere constructiv. Implementarea ideală a acestor cerinţe se regăseşte în structura pieptene.
Aceasta se caracterizează printr-o zonă de tratament orizontală, asemănătoare pieptenelui, şi turnuri
verticale de îngrijire.
Avantajele sunt următoarele:
decongestionarea fluxurilor de circulaţie;
posibilitate de variaţie sporită;
domenii de funcţiuni structurate;
posibilitatea de extindere micro;
posibilitatea de extindere macro;
expunerea la lumină naturală;
concepţie statică şi de dotare tehnică simplă.
Clădirea spitalului este prevăzută cu heliport, construcţia-fundament necesară suprafeţei de aterizare
constând din profile I, ieşite în consolă (conform cerinţelor statice). Pentru siguranţa împotriva căderii,
heliportul va fi împrejmuit cu o plasă de oţel. Profilele I vor fi executate conic, iar la partea frontală
vor fi fixate în placa de beton.
În proiectarea clădirii s-au avut în vedere următoarele principii referitoare la structura de spital:
- formarea de centre;
- gestionarea interdisciplinară a paturilor;
- orientarea spre proces a organizării;
- separarea pacienţilor planificaţi de pacienţii de urgenţă/spontani;
- chirurgia de zi/spitalizare de zi;
- spitalizare continuă.
III.2. Date tehnice
Spitalul judeţean de urgenţă va fi organizat funcţional în următoarele departamente şi secţii (conform
Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a
spitalelor de urgenţă locale, judeţene şi regionale din punctul de vedere al competenţelor, resurselor
materiale şi umane şi al capacităţii lor de a asigura asistenţa medicală de urgenţă şi îngrijirile medicale
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
definitive pacienţilor aflaţi în stare critică):
1. unitatea de primiri urgenţe;
2. servicii ambulatorii şi spitalizare de zi;
3. departamentul de radiologie, imagistică şi explorări funcţionale;
4. servicii tehnico-gospodăreşti: spălătorie centrală, depozit deşeuri, bucătărie centrală, depozit central
materiale, coloană ascensoare de serviciu, camera sistemului de management al clădirii (BMS), camera
sistemelor şi circuitelor I.T., centrală gaze medicale (aer comprimat, vacuum, N(2)O, CO(2)), cameră tablou
electric, centrală termică, cameră instalaţie de ventilaţie şi aer condiţionat, camere tehnice şi de
întreţinere a clădirii;
5. servicii conexe specifice spitalelor: endoscopie, farmacie, laborator central, morga cu laborator de
anatomie patologică anexat, sterilizare centrală, vestiare centrale şi grupuri sanitare personale, sală de
conferinţe (100 de persoane);
6. recepţie, zona de înregistrare, aşteptare;
7. blocul operator;
8. secţia de terapie intensivă generală adulţi/copii;
9. secţii de spitalizare chirurgicală;
10. secţii de spitalizare medicale;
11. administraţie: conducere, financiar-administrativ, resurse umane, juridic, epidemiologie, tehnic,
securitate şi protecţie;
12. heliport cu un punct de aterizare; suprafaţa de aterizare este de 562 mp.
Nr. paturi: 462 paturi
Arie desfăşurată: 64.698 mp
Arie utilă: 31.685 mp
Regim de înălţime: 2S+P+4E
Gabarit construcţie (amprenta la sol): cca 120 x 110 m
Structura constructivă
Tip construcţie: - in situ - beton armat.
Distanţe rosturi: - max. 60,0 x 60,0 m corpuri clădire cu 4 niveluri;
- max. 45,0 x 64,0 m corpuri clădire cu 2 niveluri;
- lăţime rosturi de dilataţie 10 cm.
Planşee niveluri: - planşee plate beton in situ, grosime planşeu 30 cm.
Se asigură astfel o execuţie rapidă şi rentabilă, cu maximum de flexibilitate în exploatare (adaptări la
cele mai evoluate standarde din domeniul tehnicii medicale) şi în amplasarea conductelor (datorită tehnicii
de clădire şi de domeniu medical), precum şi la adaptări şi extinderi ulterioare.
Pentru poziţionarea planşeului pe stâlpii interiori s-a prevăzut introducerea prin betonare a unor elemente
perforate (bârne de planşeu şi ciuperci de oţel tip Geilinger). La marginile libere ale planşeelor (faţadă
şi curte interioară) au fost ordonate grinzi parapet de beton armat.
Raster construcţie: - 7,50 x 7,50 m ca regulă;
- câmpuri margine 7,70 m;
- axe intermediare (deschideri) 3,75 m.
Fundaţie: - placă de fundaţie armată cu distribuţie de sarcină, cu cavitate sub stâlpii extrem de
solicitaţi, pentru asigurarea reducerii diferenţelor de aşezare şi garantarea siguranţei maxime în caz de
seism. Grosime plăci 40 cm până la 90 cm (în funcţie de încărcare şi subsol). Grosime radier d=1/8 din
deschiderea cea mai mare.
Elemente susţinere: - verticale - stâlpi beton armat cu secţiunea de 40/40 cm.
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ T(C) = 1,6 sec.│
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P100-1/2006 │ I │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│C 107-2005 │ │
│Partea a III-a; anexa D; Normativ privind calculul │ IV │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│P 118/1999 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Metodologia de calcul al performanţei energetice │ B │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│NP 112/2004 │P(conv)= 300 kPa│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

Secţiuni transversale
--------------
NOTĂ(CTCE)
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Faţada est şi faţada vest
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ ├───────────┬───────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┤
│ din care: │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────────┤
│4.1. │Construcţii şi instalaţii (C+I) │235.591.297│ 56.093.166│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.1.│Arhitectură │ 65.965.565│ 15.706.087│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.2.│Structura de rezistenţă │ 94.236.517│ 22.437.266│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.1.3.│Instalaţii │ 75.389.215│ 17.949.813│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.3. │Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale│ │ │
│ │cu montaj │ 58.448.376│ 13.916.280│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│4.5. │Dotări │ 73.069.719│ 17.397.552│
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────────┤
│Investiţie de bază - cost total │367.109.392│ 87.406.998│
└──────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────────┘
----------
Precizare
mediei anului 2009;
IV.2. Cost unitar
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 5.674 │ 1.351 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
---------
NOTE:
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Anexa 2.15
┌─────────────────────────────────┬─────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ CANALE DE IRIGAŢII │ │
│ MINISTERUL AGRICULTURII ŞI │ IMPERMEABILIZARE │ Indicativ: │
│ DEZVOLTĂRII RURALE ├─────────────────────┤ SCOST-01/MADR │
└─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘
I. Preambul
de vedere tehnic obiectivului de referinţă;
Obiectivul de investiţii îl constituie reabilitarea canalelor de irigaţii prin lucrări de impermeabilizare
(căptuşeli). Standardul se referă la următoarele tipuri de canale:
canal aducţiune CA;
canal distribuţie CD;
canal secundar CS.
III.2. Date tehnice
Lucrările de reabilitare care necesită impermeabilizare (căptuşeli) se realizează pe următoarele tronsoane
de canale de irigaţii:
Canal aducţiune CA
Caracteristici tehnice canal aducţiune CA
Lungime (m) 702
Suprafaţă (mp) 9.828
Debit (mc/s) 7,47
Pantă fund (i la mie) 0,11
Lăţime fund, b (m) 3,5
Înălţime medie, h(med)(m) 2,05
Taluz interior 1:1,5-1:2,5
Lucrările de impermeabilizare (cu dale mari din beton armat pe suport din folie de PVC) constau în
realizarea unui pereu nou din dale prefabricate din beton armat pe suport din folie de PVC de 0,8 mm
grosime.
Pe fundul canalului se aşază două rânduri de dale având dimensiunile 300 x 125 x 6 cm, la piciorul taluzelor
două rânduri de dale colţ 300 x (50+25) cm, iar pe taluze câte 5 rânduri de dale prefabricate din beton
armat având dimensiunile 300 x 100 x 6 cm.
Dalele vor fi armate cu plasă de sârmă o 4 mm sudată STM cu ochiuri 15 x 15 cm.
Canal distribuţie CD
Caracteristici tehnice canal distribuţie CD
Lungime (m) 394
Debit (mc/s) 1,15
Înălţime apă, h(a)(m) 0,85
Taluz interior 1:1,5
Lucrările de impermeabilizare (cu dale mici din beton simplu pe suport de folie PVC) constau în realizarea
unui pereu nou din dale din beton simplu pe taluze şi pe fundul canalului pozate pe folie de PVC de 0,8 mm
grosime.
Dalele din beton simplu au dimensiunile de 50 x 50 x 6 cm şi sunt realizate din beton hidrotehnic clasa
C12/15.
Canal secundar CS
Caracteristici tehnice canal secundar
Lungime (m) 1.096
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Debit (mc/s) 1,0
Înălţime apă, h(a)(m) 1,5
Taluz interior 1:1,5
Lucrările de impermeabilizare (pereu din beton simplu hidrotehnic turnat pe loc, pe suport de folie PVC)
constau în impermeabilizarea pe toată lungimea, atât pe fund, cât şi pe taluze, cu beton turnat pe loc pe
suport de folie de PVC de 0,8 mm grosime, având ca scop eliminarea pierderilor de apă prin exfiltraţie.
Pereul realizat este din beton simplu hidrotehnic clasa C12/15 de 10 cm grosime turnat în câmpuri de 2-2,5
mp prevăzut cu rosturi de contracţie.
În notă sunt prezentate caracteristicile unitare ale pereului din dale din beton armat şi beton simplu.
NOTĂ
┌─────────────────────────┬─────┬──────────────────────────┬─────────┬───────┐
│ │ │ Dimensiuni │ │ │
│ Denumirea │Tipul├────────┬────────┬────────┤ │ │
│ │ │Lungime │Lungime │Grosime │ Volum │ Masă │
│ │ │ L │ B │ G │ mc │ kg │
│ │ │ cm │ cm │ cm │ │ │
├─────────────────────────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼───────┤
│Dală plană beton armat │ P2 │ 300 │ 125 │ 6 │ 0,225 │ 540 │
├─────────────────────────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼───────┤
│Dale de colţ beton armat │ P4 │ 300 │ (50+25)│ 6,5 │ 0,147 │ 353 │
├─────────────────────────┼─────┼────────┼────────┼────────┼─────────┼───────┤
│Dală plană beton simplu │ P5 │ 50 │ 50 │ 6 │ 0,0125 │ 30 │
└─────────────────────────┴─────┴────────┴────────┴────────┴─────────┴───────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘
III.4. Secţiuni caracteristice

Canal aducţiune CA
--------------
NOTĂ(CTCE)
Canal distribuţie CD
--------------
NOTĂ(CTCE)
Canal secundar CS
--------------
NOTĂ(CTCE)
IV.1. Cost total
IV.1.1. Canal de aducţiune CA
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│4.1. │Construcţii şi instalaţii (C+I) │ 660.441│ 157.248│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Impermeabilizare dale mari │ 660.441│ 157.248│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Investiţie de bază - cost total │ 660.441│ 157.248│
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
-----------
IV.1.2. Canal distribuţie CD
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Impermeabilizare dale mici │ 132.216│ 31.480│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
-----------
IV.1.3. Canal secundar CS
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei │ euro*) │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Impermeabilizare cu beton turnat pe loc │ 666.729│ 158.745│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
----------
Precizare
mediei anului 2009;
transport de materiale 10 km.
IV.2. Cost unitar
IV.2.1. Canal de aducţiune CA
Tabel IV.2.1 (valori de referinţă)
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 67 │ 16 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│ Construcţii şi instalaţii (C+I) │ 67 │ 16 │
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
----------
IV.2.2. Canal distribuţie CD
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 42 │ 10 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
--------
IV.2.3. Canal secundar CS
┌───────────────────────────┐
├────────────┬──────────────┤
┌──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ din care: │ 80 │ 19 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────────┼──────────────┤
└──────────────────────────────────────────────────┴────────────┴──────────────┘
-----------
NOTE:
Anexa 2.16
────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │REABILITARE DRUM JUDEŢEAN│ Indicativ:
ŞI TURISMULUI │ CLASA TEHNICĂ III - V │ SCOST-06/MDRT
├─────────────────────────┤
│ STANDARD DE COST │
────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────
I. Preambul
ianuarie 2010.
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Prezentul standard se referă la reabilitarea unui kilometru de drum judeţean prin ranforsare.
Standardul se referă numai la lucrările care sunt continue pe lungimea unui kilometru de drum, şi anume
structura rutieră pe partea carosabilă şi pe acostamente, precum şi şanţurile de pe ambele părţi ale
drumului.
Standardul nu se referă la celelalte categorii de lucrări care intră în componenţa unui drum, dar nu sunt
continue pe fiecare kilometru, de exemplu: podeţe, poduri, semnalizări, ziduri de sprijin etc.
Scopul reabilitării:
- asigurarea conexiunii cu reţeaua de drumuri naţionale şi cea de drumuri comunale sau de interes local;
- facilitarea legăturilor dintre centrele urbane din judeţ şi celelalte localităţi;
- îmbunătăţirea capacităţii portante;
- reducerea gradului de poluare a mediului.
III.2. Date tehnice
În situaţia existentă drumul are următoarea configuraţie geometrică şi caracteristici tehnice:
- lăţime parte carosabilă: 2 x 3,0 m;
- lăţime acostament: 2 x 1,0 m;
- lăţime platformă: 8,0 m;
- structură rutieră:
5-6 cm straturi asfaltice;
20-30 cm fundaţie din material granular: piatră spartă şi balast.
- aducerea elementelor geometrice la valorile reglementate tehnic pentru un drum de clasa tehnică III, IV
sau V, în funcţie de nivelul traficului;
- realizarea unei suprafeţe de rulare cu planeitate corespunzătoare;
- sporirea capacităţii portante pentru a corespunde nivelului de trafic;
- suprapunerea traseului peste traseul existent.
Situaţia proiectată prevede:
- pantă transversală a părţii carosabile 2,5% repartizată simetric faţă de axa drumului;
- pantă transversală a acostamentelor 4%;
- clasă de trafic greu: nivel de trafic de 0,3-1,0 m.o.s. (milioane osii standard - 11.5 tone);
frezarea stratului asfaltic pe grosime de cca. 6 cm;
completarea fundaţiei existente cu piatră spartă pe grosime medie de 20 cm;
amorsare cu emulsie bituminoasă 0,9 kg/mp;
strat de legătură din beton asfaltic deschis (binder) cu grosime de 7 cm BAD 25 plus 2 cm pentru
reprofilare;
strat de uzură din beton asfaltic cu grosime de 5 cm BA 16;
- şanţuri secţiune naturală 50% şi secţiune pereată 50%.
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă │ C - normală │
│a construcţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului │ │
│nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind │ │
│calitatea în construcţii, cu modificările şi completările │ │
│ ulterioare │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Clasa tehnică │ │
│Ordinul ministrului transporturilor nr. 46/1998 pentru │ III - V │
│aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice│ │
│a drumurilor publice │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│STAS 1079/1-90 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Tipul de pământ │ │
│STAS 1709/1-90 │ P3 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Adâncime de îngheţ │ │
│STAS 1709/1-90 │ 80 cm │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Teren de fundare │ Simbol 2 │
│STAS 2914-84 │ Calitate bună │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

REABILITARE PRIN RANFORSAREA STRUCTURII RUTIERE EXISTENTE
--------------
NOTĂ(CTCE)
Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 2 august 2010, la pagina 16 (a
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
se vedea imaginea asociată).
IV.1. Cost unitar
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Nr. │ │ Cost unitar │
│ │ ├──────────┬──────────┤
│ │ │ lei/km │euro*)/km │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Sistem rutier │ 927.931│ 220.936│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.2.│Şanţuri │ 222.260│ 52.919│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.2. │ Montaj utilaje tehnologice │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
---------------
Precizare
- pentru manoperă: salariu mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul
mediei anului 2009;
- C.A.S, C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
- pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002 privind
- transport materiale 25 km;
- transport pământ 10 km.
NOTE:
Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) ş1i e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4
3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei climatice de calcul al amplasamentului
investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite faţă de
caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.
------------
Anexa 2.16 a fost introdusă de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 717 din 14 iulie 2010, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 2 august 2010, având conţinutul anexei 2 din acelaşi act normativ.
Anexa 2.17
────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN│Indicativ:
ŞI TURISMULUI │ CLASA TEHNICĂ III - V │SCOST-07/MDRT
├─────────────────────────┤
────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────
I. Preambul
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii si lucrări de intervenţii,
ianuarie 2010.
Prezentul standard se referă la modernizarea unui kilometru de drum judeţean prin refacerea structurii
rutiere.
drumului.
Standardul nu se referă la celelalte categorii de lucrări care intră în componenţa unui drum dar nu sunt
Scopul modernizării:
- facilitarea legăturilor între centrele urbane din judeţ şi celelalte localităţi;
III.2. Date tehnice
- lăţime acostamente: 2 x 1,0 m;
10-20 cm împietruire din material granular: piatră spartă şi balast.
- clasă de trafic foarte greu: nivel de trafic de 1,0-3,0 m.o.s. (milioane osii standard - 11.5 tone);
excavarea şi evacuarea împietruirii existente pe grosime de 20 cm (partea infestată cu pământ);
aşternerea unui strat separator din geotextil;
strat inferior de fundaţie din balast cu grosime de 30 cm;
strat superior de fundaţie din piatră spartă cu grosime de 25 cm;
amorsare cu emulsie bituminoasă 0,9 kg/mp;
strat de legătură din beton asfaltic deschis (binder) cu grosime de 7 cm BAD 25 plus 2 cm pentru
reprofilare;
strat de uzură din beton asfaltic cu grosime de 5 cm BA 16;
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────┐
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă │ C - normală │
│a construcţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului │ │
│nr. 766/1997, cu modificările şi completările ulterioare │ │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Clasa tehnică │ │
│Ordinul ministrului transporturilor nr. 46/1998 │ III - V │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│STAS 1079/1-90 │ II │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Tipul de pământ │ │
│ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│STAS 1709/1-90 │ P3 │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Adâncime de îngheţ │ │
│STAS 1709/1-90 │ 80 cm │
├────────────────────────────────────────────────────────────┼────────────────┤
│Teren de fundare │ Simbol 2 │
│STAS 2914-84 │ Calitate bună │
└────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────────┘

MODERNIZAREA UNUI DRUM JUDETEAN IMPIETRUIT
--------------
NOTĂ(CTCE)
Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 2 august 2010, la pagina 19 (a
IV.1. Cost unitar
┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Nr. │ │ Cost unitar │
│ │ ├──────────┬──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ din care: │
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Sistem rutier │ 1.175.634│ 279.913│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.2.│Şanţuri │ 222.260│ 52.919│
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.2. │ Montaj utilaje tehnologice │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ │cu montaj │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│Investiţie de bază - cost unitar │ 1.397.894│ 332.832│
└────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
-----------
Precizare
mediei anului 2009;
- C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii nr. 12/2010;
- pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002, republicată;
- transport pământ 10 km;
NOTE:
------------
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Anexa 2.18
────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE │SISTEM CENTRALIZAT DE │ Indicativ:
ŞI TURISMULUI │ALIMENTARE CU APĂ ÎN │SCOST-08/MDRT
│ MEDIUL RURAL │
├─────────────────────────┤
────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────
I. Preambul
Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 "Cheltuieli pentru investiţia de bază" şi
cap. 6 "Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar" din Metodologia privind
elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.
La stabilirea costului investiţiei s-au avut în vedere:
- costul investiţiei rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri ianuarie
2010.
Sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural, cuprinzând în cadrul obiectivului de investiţii
totalitatea obiectelor, construcţiilor şi instalaţiilor care asigură alimentarea cu apă, cu respectarea
tuturor cerinţelor ce privesc calitatea apei din perspectiva aplicării normelor europene.
Proiectarea şi execuţia unui sistem de alimentare cu apă sunt condiţionate de o multitudine de condiţii:
- caracteristicile geomorfologice ale terenului, formele de relief şi clima;
- structura şi capacitatea surselor de apă (caracteristicile şi debitele capabile ale apelor subterane sau
ale apelor de suprafaţă, dacă acestea constituie surse de apă) şi calitatea apei brute din punct de vedere
al încărcării bacteriologice şi fizico-chimice;
- numărul de locuitori deserviţi de sistemul de alimentare cu apă;
- gradul de dispersie sau concentrare a populaţiei din localităţile beneficiare;
- condiţiile economico-sociale de dezvoltare a localităţilor în următorii 20 de ani;
- perioada de utilizare a sistemelor de alimentare cu apă avută în vedere, în raport cu perspectiva de
dezvoltare a localităţii (30-40 de ani).
Toate aceste condiţii determină diferenţe în privinţa schemei tehnologice adoptate şi a structurii
construcţiilor şi instalaţiilor. La acestea se adaugă diversitatea materialelor, construcţiilor şi
instalaţiilor, ce necesită a fi corelate cu condiţiile concrete de amplasament. Diversitatea acestor
situaţii concrete implică nu numai concepţii de proiectare adecvate, ci şi costuri diferite.
În condiţiile de mai sus, în prezentul standard a fost preluată o schemă generală completă cuprinzând toate
componentele tehnice şi tehnologice ce pot apărea în cadrul unui sistem de alimentare cu apă în mediul
rural, detaliindu-se distinct elementele de cost pentru fiecare dintre acestea pe bază de costuri unitare,
urmând ca în aplicarea concretă să fie preluate în concepţia de proiectare numai construcţiile şi
instalaţiile necesare, potrivit condiţiilor specifice din fiecare amplasament.
III.2. Date tehnice şi costuri unitare
Un sistem de alimentare cu apă a unei localităţi rurale cuprinde următoarele componente:
- frontul de captare a apei, inclusiv instalaţiile de pompare până la staţia de clorinare;
- aducţiunea de la frontul de captare până la staţia de clorinare;
- staţia de clorinare a apei, inclusiv instalaţia hidraulică de racordare la rezervor;
- staţiile de tratare a apei (deferizare, demanganizare, denitrificare, reducere a amoniacului, desalinizare
şi mineralizare, degazeificare şi alte tratamente);
- rezervorul de înmagazinare a apei potabile;
- staţiile de pompare şi repompare între componentele tehnologice şi de la acestea în reţelele de
distribuţie;
- reţelele de distribuţie;
- anexele administrative şi împrejmuirile.
Frontul de captare, aducţiunea, staţia de clorinare, rezervorul, staţiile de pompare şi repompare, reţeaua
de distribuţie a apei, anexele administrative şi împrejmuirile reprezintă componente comune şi obligatorii
ale tuturor sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural.
Staţiile de tratare a apei sunt concludent diferenţiate în funcţie de situaţiile concrete şi se constituie
componente ale sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural, numai în măsura în care acestea
necesită corectarea componenţei chimice a apei pentru a corespunde prevederilor legale şi normelor europene.
Într-o altă structură de sistem, cu excepţia frontului de captare, a aducţiunii şi a reţelei de distribuţie,
toate celelalte componente ale sistemelor de alimentare cu apă constituie "gospodăria de apă".
III.2.1. Front de captare
Fronturile de captare pot fi captări subterane şi captări de suprafaţă.
Funcţia tehnologică a captărilor subterane sau de suprafaţă în cadrul sistemelor de alimentare cu apă este
asigurarea debitului maxim zilnic necesar pentru sistem [Q(nec)= 1,2 Q(max zi), exprimat în l/s].
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
III.2.1.1. Captările subterane se realizează prin puţuri forate de mică adâncime (până la 20 m), de adâncime
medie (între 20 şi 50 m) şi de mare adâncime (peste 50 m).
Unitatea de măsură a captării subterane prin puţuri forate este metrul liniar de foraj.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia captării subterane,
raportate la unitatea de măsură:
- cheltuielile de transport, montaj, punere în operă, dezasamblare după foraj şi transport în bază a
instalaţiilor de foraj, la o distanţă medie de 50 km;
- lucrările de forare-etanşare;
- tuburile de cămăşuială a forajului;
- pompele submersibile, inclusiv instalaţiile electrice aferente;
- componentele de racorduri hidraulice până la conducta de captare a frontului;
- instalaţiile electrice aferente până la tabloul electric de separaţie;
- cabina fiecărui puţ forat, inclusiv tabloul electric de separaţie;
- racordurile, fitingurile, armăturile, debitmetrele, alte aparate de măsură şi control şi orice alte
lucrări aferente funcţionalităţii frontului de captare;
- împrejmuirile terenului de protecţie sanitară, porţi şi alei de acces.
Perimetrul frontului de captare se limitează la conducta de colectare a frontului.
Cost unitar (exclusiv TVA)
Tabel III.2.1.1 (valori informative)
┌────────────────────────┬─────────────────────────┬──────────────────────────┐
│Puţuri forate de mică │ Puţuri forate de medie │ Puţuri forate de mare │
│adâncime (până la 20 m) │ adâncime (20 - 50 m) │ adâncime (peste 50 m) │
├───────────┬────────────┼────────────┬────────────┼────────────┬─────────────┤
│ lei/m.l. │ euro*)/m.l.│ lei/m.l. │ euro*)/m.l.│ lei/m.l. │ euro*)/m.l. │
│ foraj │ foraj │ foraj │ foraj │ foraj │ foraj │
├───────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────┤
│ 8.249 │ 1.964 │ 4.952 │ 1.179 │ 2.860 │ 681 │
│ până la │ până la │ până la │ până la │ până la │ până la │
│ 4.952 │ 1.179 │ 2.860 │ 681 │ 2.722 │ 648 │
└───────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴─────────────┘
------------
III. 2.1.2. Captările de suprafaţă pot fi captări de izvoare, drenuri laterale din cursuri de apă, captări
de apă direct din malul râurilor, captări prin chesoane.
Unitatea de măsură pentru captările de suprafaţă este debitul de 1 l/s.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul toate cheltuielile pentru execuţia captării de suprafaţă,
raportate la unitatea de măsură.
Costul unitar al unei captări de suprafaţă este influenţat considerabil de condiţiile specifice ale
terenului pe care se amplasează captarea de suprafaţă, precum şi de caracteristicile cursului de apă
(variaţii de debit minim şi maxim în timpul anului, perioadele de etiaj, evoluţia gradului de turbiditate a
apei în timpul anului şi a modificării încărcării chimice în perioada anuală şi multianuală).
Tabel III.2.1.2 (valori informative)
┌────────────────────┬─────────────────┬────────────────────────┬───────────────────┐
│Captări din izvoare │Drenuri laterale │Captări din mal de râuri│Captări prin cheson│
├─────────┬──────────┼───────┬─────────┼────────────┬───────────┼─────────┬─────────┤
│ lei/ │ euro*)/ │ lei/ │ euro*)/ │ lei/ │ euro*)/ │ lei/ │ euro*)/ │
│ 1 l/s │ 1 l/s │ 1 l/s │ 1 l/s │ 1 l/s │ 1 l/s │ 1 l/s │ 1 l/s │
├─────────┼──────────┼───────┼─────────┼────────────┼───────────┼─────────┼─────────┤
│ 41.000 │ 9.762 │ 5.099 │ 1.214 │ 29.497 │ 7.023 │ 27.300 │ 6.500 │
│ până la │ până la │până la│până la │ până la │ până la │ până la │ până la │
│ 52.000 │ 12.381 │ 6.598 │ 1.571 │ 39.102 │ 9.310 │ 33.100 │ 7.881 │
└─────────┴──────────┴───────┴─────────┴────────────┴───────────┴─────────┴─────────┘
-----------
III.2.2. Conducte de aducţiune
Funcţia tehnologică a conductelor de aducţiune în sistemul de alimentare cu apă este transportul apei
captate de la frontul de captare la gospodăria de apă.
Unitatea de măsură pentru conductele de aducţiune este metrul liniar de conductă.
O soluţie adecvată alimentării cu apă la sate o reprezintă folosirea conductelor de PEID (polietilenă de
înaltă densitate), pentru care s-au stabilit costuri unitare, luându-se în calcul următoarele cheltuieli
pentru punerea în operă a conductei de aducţiune, raportate la unitatea de măsură:
- cheltuielile de transport şi depozitare la amplasamentul lucrărilor;
- săpăturile în teren mediu, la o adâncime medie de 1,5 m, care asigură protecţia la îngheţ;
- aşezarea unui strat de balast de 10 cm;
- montarea şi sudarea conductelor la poziţie;
- astuparea tranşeei şi aducerea terenului la starea iniţială;
- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii şi cămine de vane de secţionare;
- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii;
- aparate de măsură şi control;
- probe tehnologice în perioada montării şi punerii în funcţiune.
Conductele de aducţiune se dimensionează la debitul maxim zilnic, calculat potrivit normelor în vigoare.
Tabel III.2.2 (valori de referinţă)
*Font 9*
┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Diametrul nominal│ Presiuni de serviciu │
│al conductei PEID├───────────────────────┬───────────────────────┬────────────────────────┤
│ [mm] │ PN 6 atm │ PN 10 atm │ PN 16 atm │
│ ├──────────┬────────────┼──────────┬────────────┼───────────┬────────────┤
│ │ lei/m.l. │euro*)/m.l. │ lei/m.l. │euro*)/m.l. │ lei/ m.l. │ euro*)/m.l.│
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│ DN 63 │ 67 │ 16 │ 71 │ 17 │ 76 │ 18 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 75 │ 80 │ 19 │ 84 │ 20 │ 92 │ 22 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 80 │ 84 │ 20 │ 88 │ 21 │ 97 │ 23 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 90 │ 101 │ 24 │ 105 │ 25 │ 109 │ 26 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 110 │ 126 │ 30 │ 130 │ 31 │ 143 │ 34 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 125 │ 139 │ 33 │ 143 │ 34 │ 162 │ 39 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 140 │ 172 │ 41 │ 185 │ 44 │ 206 │ 49 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 160 │ 197 │ 47 │ 214 │ 51 │ 239 │ 57 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 180 │ 235 │ 56 │ 256 │ 61 │ 286 │ 68 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 200 │ 252 │ 60 │ 281 │ 67 │ 323 │ 77 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 225 │ 269 │ 64 │ 311 │ 74 │ 391 │ 93 │
├─────────────────┼──────────┼────────────┼──────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│ DN 315 │ 403 │ 96 │ 487 │ 116 │ 508 │ 121 │
└─────────────────┴──────────┴────────────┴──────────┴────────────┴───────────┴────────────┘
------------
III.2.3. Staţii de clorinare a apei
Funcţia tehnologică a staţiei de clorinare în sistemul de alimentare cu apă este asigurarea dozei de clor
necesară îndeplinirii condiţiilor de calitate a apei din punct de vedere bacteriologic, până la extremitatea
reţelei de distribuţie.
Având în vedere structura asemănătoare, unitatea de măsură pentru staţia de clorinare independentă este
bucata. Costul unitar este diferenţiat pentru debite mai mici şi, respectiv, mai mari de 10 l/s.
Tabel III.2.3 (valori informative)
┌─────────────────────────────────────┬─────────────┬──────────────────┐
│ Capacitatea staţiei de clorinare │ lei/bucată │ euro*)/bucată │
├─────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ < 10 l/s │ 142.800 │ 34.000 │
├─────────────────────────────────────┼─────────────┼──────────────────┤
│ > 10 l/s │ 171.301 │ 40.786 │
└─────────────────────────────────────┴─────────────┴──────────────────┘
------------
Staţia de clorinare se dimensionează la debitul maxim zilnic.
III.2.4. Staţii de tratare a apei
Funcţia tehnologică a staţiei de tratare este corectarea calităţii apei pentru a asigura transformarea
încărcării chimice a apei brute în apă cu condiţii de potabilitate impuse de prevederile legale şi normele
europene.
Unitatea de măsură pentru staţia de tratare este 1 l/s apă tratată.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia staţiei de tratare
a apei, raportate la unitatea de măsură:
- fundaţia containerului şi legăturile electrice şi hidraulice cu celelalte componente ale sistemului;
- containerul (containerele) pentru bateriile staţiei de tratare;
- bateriile de filtrare ale staţiei de tratare, componentele tehnologice aferente;
- conductele şi instalaţiile interioare de legătură;
- instalaţiile de pompare interioare;
- aparatele de măsură şi control;
- elementele de automatizare pentru supravegherea şi controlul procesului.
┌───────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ Tipul staţiei de tratare │ Debitul staţiei de tratare │
│ ├────────────────────────┬────────────────────────┤
│ │ < 10 l/s │ > 10 l/s │
│ ├───────────┬────────────┼───────────┬────────────┤
│ │lei/1 l/s │euro*)/1 l/s│lei/1 l/s │euro*)/1 l/s│
│ │apă tratată│apă tratată │apă tratată│apă tratată │
├───────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│Deferizare şi demanganizare│ 172.998 │ 41.190 │ 93.702 │ 22.310 │
│ │ până la │ până la │ până la │ până la │
│ │ 243.000 │ 57.857 │ 130.998 │ 31.190 │
└───────────────────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘
------------
*Font 8*
┌───────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Debitul staţiei de tratare │
│ ├────────────────────────┬────────────────────────┤
│ Tipul staţiei de tratare │ < 10 l/s │ > 10 l/s │
│ ├───────────┬────────────┼───────────┬────────────┤
│ │ lei/1 l/s │euro*)/1 l/s│ lei/1 l/s │euro*)/1 l/s│
│ │apă tratată│apă tratată │apă tratată│apă tratată │
├ ┼ ┼ ┼ ┼ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│Deferizare şi demanganizare │ 172.998 │ 41.190 │ 93.702 │ 22.310 │
│ │ 243.000 │ 57.857 │ 130.998 │ 31.190 │
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│Denitrificare │ 85.000 │ 20.238 │ 68.700 │ 16.357 │
│ │ 118.000 │ 28.095 │ 96.000 │ 22.857 │
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│Reducere a amoniacului │ 145.000 │ 34.524 │ 96.999 │ 23.095 │
│ │ 190.000 │ 45.238 │ 135.001 │ 32.143 │
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│Instalaţie complexă de tratare (deferizare, │ 148.701 │ 35.405 │ 101.800 │ 24.238 │
│demanganizare şi denitrificare) a apei subterane │ până la │ până la │ până la │ până la │
│ │ 205.002 │ 48.810 │ 142.401 │ 33.905 │
├───────────────────────────────────────────────────┼───────────┼────────────┼───────────┼────────────┤
│Instalaţie complexă de tratare (deferizare, │ 131.200 │ 31.238 │ 85.700 │ 20.405 │
│demanganizare şi denitrificare) a apei de suprafaţă│ până la │ până la │ până la │ până la │
│ │ 182.700 │ 43.500 │ 119.599 │ 28.476 │
└───────────────────────────────────────────────────┴───────────┴────────────┴───────────┴────────────┘
-----------
Staţia de tratare se dimensionează la debitul maxim zilnic.
În componenţa unei staţii de tratare poate intra şi staţia de clorinare, în funcţie de soluţia tehnică
propusă.
III.2.5. Rezervoare de înmagazinare a apei
Funcţia tehnologică a rezervoarelor de înmagazinare a apei este compensarea diferenţelor orare care pot
apărea între debitul maxim zilnic livrat de fronturile de captare şi debitul maxim orar consumat în anumite
ore de vârf, asigurarea protecţiei în caz de incendiu, precum şi a funcţionalităţii sistemului în cazul unor
defecţiuni în fronturile de captare sau la sursele de energie.
Prezentul standard de cost se referă la utilizarea rezervoarelor din panouri termoizolante şi a
rezervoarelor din tole metalice galvanizate izolate cu polistiren extrudat, cu membrană butilică, care reduc
procesele umede numai la fundaţii şi asigură o durată scurtă de montare, prin elemente de dimensiuni mici,
cu transport mai ieftin şi mai rapid.
Unitatea de măsură pentru această componentă a sistemului de alimentare cu apă o reprezintă 1 m3 capacitate.
La stabilirea costului unitar au fost luate în considerare următoarele:
- fundaţiile radiale în cazul rezervoarelor confecţionate din panouri termoizolante prefabricate sau, după
caz, fundaţiile circulare în cazul rezervoarelor din tole metalice galvanizate cu membrană butilică;
- panourile termoizolante sau, după caz, tolele metalice şi membrana butilică, inclusiv aprovizionarea şi
transportul acestora la locul de punere în operă;
- montajul elementelor prefabricate şi al instalaţiilor aferente care asigură funcţionalitatea (sistem de
încălzire, vane hidraulice şi alte instalaţii interioare);
- construcţiile şi instalaţiile de racordare a rezervorului la celelalte componente ale sistemului (inclusiv
cămine, vane de alimentare şi evacuare, aparate de măsură şi control);
- probele de etanşeitate legate nemijlocit de realizarea lucrărilor de construcţii şi montaj.
Rezervoarele de înmagazinare a apei se calculează la "volumul necesar de compensare orară", la care se
adaugă "rezerva de incendiu", "rezerva de avarie" şi "rezerva de apă intangibilă". Volumele de compensare şi
rezervele de înmagazinare se calculează potrivit normativelor în vigoare.
*Font 7*
┌────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ │ Rezervor din panouri termoizolante │ Rezervor din tole metalice galvanizate, │
│Capacitatea rezervorului│ │ cu membrană butilică │
│ [mc] ├───────────────────┬──────────────────────┼───────────────────┬──────────────────────┤
│ │lei/1 mc capacitate│euro*)/1 mc capacitate│lei/1 mc capacitate│euro*)/1 mc capacitate│
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 15 │ 8.072 │ 1.922 │ x │ x │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 50 │ 4.519 │ 1.076 │ x │ x │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 100 │ 3.587 │ 854 │ 2.302 │ 548 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 150 │ 3.100 │ 738 │ 2.201 │ 524 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 200 │ 2.617 │ 623 │ 2.100 │ 500 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 300 │ 2.062 │ 491 │ 1.600 │ 381 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 350 │ 1.940 │ 462 │ 1.369 │ 326 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 400 │ 1.819 │ 433 │ 1.151 │ 274 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 500 │ 1.562 │ 372 │ 1.100 │ 262 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 600 │ 1.579 │ 376 │ 1.050 │ 250 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 700 │ 1.558 │ 371 │ 949 │ 226 │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 800 │ 1.428 │ 340 │ x │ x │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 900 │ 1.525 │ 363 │ x │ x │
├────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ 1.000 │ 1.520 │ 362 │ x │ x │
└────────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
------------
III.2.6. Staţii de pompare şi repompare
Funcţia tehnologică a staţiilor de pompare şi repompare este transportul apei între componentele sistemului
şi de la aceste componente în reţeaua de distribuţie, asigurându-se presiunile de serviciu necesare.
Unitatea de măsură pentru aceste componente ale sistemului de alimentare cu apă este 1 l/s x m col. apă,
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
întrucât depinde de 2 parametri: debitul pompat şi înălţimea de pompare H(p) (exprimată în metri coloană
apă).
La calculul costului unitar au fost luate în considerare următoarele: preţul pompelor, montajul şi
instalarea acestora, preţul containerului staţiei de pompare, inclusiv fundaţiile şi aşezarea pe fundaţii.
*Font 8*
┌───────────────┬────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ │ Tipul pompei │
│Debitul staţiei│Înălţimea de pompare├─────────────────────────────┬──────────────────────────┤
│ de pompare │ [m col. apă] │ Turaţie fixă │ Turaţie variabilă │
│ [l/s] │ ├──────────────┬──────────────┼───────────┬──────────────┤
│ │ │ lei/l/s x m │euro*)/l/s x m│lei/l/s x m│euro*)/l/s x m│
│ │ │ col. apă │ col. apă │ col. apă │ col. apă │
├───────────────┼────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ < 2 l/s │ < 25 │3.570 - 4.402 │ 850 - 1.048 │ x │ x │
│ ├────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ 25 - 50 │2.948 - 3.671 │ 702 - 874 │ x │ x │
├───────────────┼────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ 2 - 5 l/s │ < 25 │2.369 - 3.100 │ 564 - 738 │ x │ x │
│ ├────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ 25 - 60 │1.760 - 2.398 │ 419 - 571 │ x │ x │
├───────────────┼────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ 5 - 10 l/s │ < 25 │1.457 - 1.949 │ 347 - 464 │ x │ x │
│ ├────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ 25 - 50 │1.100 - 1.512 │ 262 - 360 │ x │ x │
├───────────────┼────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ > 10 l/s │ < 25 │ 781 - 1.151 │ 186 - 274 │928 - 1.151│ 221 - 274 │
│ ├────────────────────┼──────────────┼──────────────┼───────────┼──────────────┤
│ │ 25 - 100 │ 630 - 811 │ 150 - 193 │760 - 1.172│ 181 - 279 │
└───────────────┴────────────────────┴──────────────┴──────────────┴───────────┴──────────────┘
-----------
Staţiile de pompare se dimensionează, după caz, la debitul maxim zilnic sau la debitul maxim orar.
III.2.7. Reţele de distribuţie
Funcţia tehnologică a reţelei de distribuţie în sistemul de alimentare cu apă este transportul apei de la
gospodăria de apă până la consumatori, cu presiunea de serviciu necesară.
Reţeaua de distribuţie cuprinde conducte principale, conducte secundare şi conducte de distribuţie cu
branşamente la consumator.
Unitatea de măsură pentru reţeaua de distribuţie este metrul liniar de conductă.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia reţelelor de
distribuţie, raportate la unitatea de măsură:
- cheltuielile de transport şi de depozitare la amplasamentul lucrărilor;
- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii, cămine de vane de secţionare şi cămine
de trecere;
- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii, exclusiv costul branşamentelor;
- hidranţii de incendiu;
Conductele de distribuţie se dimensionează la debitul maxim orar, calculat potrivit normelor în vigoare.
Tabel III.2.7 (valori de referinţă)
┌─────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Presiuni de serviciu │
│ ├────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┤
│Diametrul nominal│ PN 6 atm │ PN 10 atm │ PN 16 atm │
│al conductei PEID├────────┬───────────┼────────┬──────────┼────────┬──────────┤
│ [mm] │lei/m.l.│euro*)/m.l.│lei/m.l.│euro*/m.l.│lei/m.l.│euro*)/m.l│
│ │conductă│ conductă │conductă│ conductă │conductă│ conductă │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 63 │ 55 │ 13 │ 55 │ 13 │ 63 │ 15 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 75 │ 67 │ 16 │ 71 │ 17 │ 76 │ 18 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 90 │ 88 │ 21 │ 92 │ 22 │ 97 │ 23 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 110 │ 118 │ 28 │ 126 │ 30 │ 139 │ 33 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 125 │ 130 │ 31 │ 139 │ 33 │ 155 │ 37 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 140 │ 164 │ 39 │ 176 │ 42 │ 193 │ 46 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 160 │ 185 │ 44 │ 202 │ 48 │ 231 │ 55 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 200 │ 239 │ 57 │ 273 │ 65 │ 311 │ 74 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 225 │ 256 │ 61 │ 298 │ 71 │ 353 │ 84 │
├─────────────────┼────────┼───────────┼────────┼──────────┼────────┼──────────┤
│ DN 315 │ 391 │ 93 │ 466 │ 111 │ 554 │ 132 │
└─────────────────┴────────┴───────────┴────────┴──────────┴────────┴──────────┘
---------
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
III.2.8. Anexe administrative şi împrejmuiri
Anexele administrative şi împrejmuirile nu au funcţie tehnologică, dar reprezintă componente obligatorii ale
sistemelor de alimentare cu apă, pentru asigurarea perimetrelor de amplasament sau, după caz, a perimetrelor
de protecţie sanitară, precum şi a spaţiilor necesare pentru depozitarea unor materiale de consum, a unui
birou administrativ şi a instalaţiilor sanitare de apă-canal pentru folosinţa personalului.
Prezentul standard de cost se referă la o împrejmuire şi porţi din gard de sârmă ghimpată, susţinut de
stâlpi din beton prefabricaţi şi un container administrativ.
Unitatea de măsură pentru împrejmuire şi porţi este metrul liniar de împrejmuire. Pentru containerul
administrativ, unitatea de măsură este bucata, cu acelaşi cost unitar pentru toate sistemele.
┌────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Împrejmuire │ Container administrativ │
├────────────────────┬───────────────────────┼────────────────┬────────────────┤
│lei/m.l. împrejmuire│euro*)/m.l. împrejmuire│ lei/buc. │ euro*)/buc. │
├────────────────────┼───────────────────────┼────────────────┼────────────────┤
│ 2.360 │ 562 │ 34.100 │ 8.119 │
└────────────────────┴───────────────────────┴────────────────┴────────────────┘
------------
IV. Cost total
IV.1. Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă
Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă se face însumând costurile unitare prezentate
la cap. III.2. al prezentului standard, înmulţite cu cantităţile efective rezultate din proiectare pentru
toate categoriile de lucrări, construcţii şi instalaţii componente ale sistemului de alimentare cu apă.
Precizare
La stabilirea costurilor s-au luat în calcul:
mediei anului 2009;
- C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
- transport materiale: 25 km;
- transport pământ: 10 km.
NOTE:
- cap. 5 - Alte cheltuieli.
diferite faţă de caracteristicile investiţiei de referinţă se justifică distinct în documentaţia pentru
IV.2. Exemple de calcul
În prezentul standard sunt prezentate 4 exemple de calcul pentru sisteme de alimentare cu apă, rezultând
faptul că evaluarea costurilor propuse este uşor aplicabilă pentru orice structură de sistem centralizat de
alimentare cu apă în mediul rural.
IV.2.1. Sistem de alimentare cu apă nr. 1
SCHEMA TEHNOLOGICĂ
--------------
NOTĂ(CTCE)
Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 2 august 2010, la pagina 27, (a
*Font 7*
┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┐
│Nr. │ Componentele sistemului │Cantitatea│ U.M. │Cost unitar │ Cost total │
│crt.│ │ │ │- lei/U.M. -│ - lei - │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 1. │Captare subterană din 4 puţuri forate de mică adâncime, │ 4 x 12 │ m.l. foraj │ 7.900 │ 379.200│
│ │cu adâncimea de 12 m fiecare │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 2. │Conducta de aducţiune din PEID, DN 110, PN6 │ 3.850 │ m.l. conductă │ 126 │ 485.100│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 3. │Staţie de tratare cu instalaţie complexă de deferizare, │ 7 │ 1 l/s │ 179.000 │ 1.253.000│
│ │demanganizare şi denitrificare pentru un debit < 10 l/s │ │ │ │ │
│ │(Q = 7 l/s) │ │ │ │ │
├ ┼ ┼ ┼ ┼ ┼ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 4. │Rezervor de înmagazinare din tole metalice galvanizate │ 400 │ mc capacitate │ 1.151 │ 460.400│
│ │cu membrană butilică, cu capacitatea de 400 mc │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 5. │Staţie de clorinare independentă pentru un debit │ 1 │ buc. │ 171.301 │ 171.301│
│ │< 10 l/s (Q = 11 l/s) │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 6. │Staţie de pompare cu 2 pompe pentru un debit de 11 l/s │ 11 x 30 │l/s x m col apă │ 790 │ 260.700│
│ │şi înălţimea de pompare de 30 m, cu turaţie variabilă │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 7. │Reţea de distribuţie în lungime totală de 20.780 m, din │ │ │ │ │
│ │conducte PEID, din care: │ │ │ │ │
│ │- 1.100 m DN110, PN6 │ 1.100 │ m.l. conductă │ 118 │ 129.800│
│ │- 2.300 m DN90, PN6 │ 2.300 │ │ 88 │ 202.400│
│ │- 17.380 m DN63, PN6 │ 17.380 │ │ 55 │ 955.900│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 8. │Împrejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime totală de 400 m│ 400 │m.l. împrejmuire│ 2.360 │ 944.000│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 9. │Container administrativ │ 1 │ buc. │ 34.100 │ 34.100│
├────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴────────────────┴────────────┼──────────────┤
│Cost total - investiţie de bază şi probe - în lei │ 5.275.901 lei│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│Cost total - investiţie de bază şi probe - în euro*) │1.256.167 euro│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘
-----------
SECŢIUNE FORAJ
--------------
NOTĂ(CTCE)
REZERVOR DIN TOLE METALICE GALVANIZATE
--------------
NOTĂ(CTCE)
CONTAINER STAŢIE DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE
--------------
NOTĂ(CTCE)
STAŢIE DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE
--------------
NOTĂ(CTCE)
FUNDAŢIE CONTAINER DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE
--------------
NOTĂ(CTCE)
SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ
--------------
NOTĂ(CTCE)
*Font 7*
┌────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┐
│crt.│ │ │ │- lei/U.M. -│ - lei - │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 1. │Captare subterană din 2 puţuri forate de mare │ 2 x 100 │ m.l. foraj │ 2.700 │ 540.000│
│ │adâncime, cu adâncimea de 100 m fiecare │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 2. │Conductă de aducţiune din PEID, DN 110, PN6 │ 450 │ m.l. conductă │ 126 │ 56.700│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 3. │Staţie de tratare cu instalaţie de reducere a │ 7 │ 1 l/s │ 160.700 │ 1.124.900│
│ │amoniacului cu instalaţie de clorinare │ │ │ │ │
│ │încorporată, pentru un debit < 10 l/s (Q = 7 l/s)│ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 4. │Rezervor de înmagazinare din panouri │ 350 │ mc capacitate │ 1.940 │ 679.000│
│ │termoizolante, cu capacitatea de 350 mc │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 5. │Staţie de pompare 2 + 1 pompe pentru un debit │ 30 x 11 │l/s x m col apă │ 790 │ 260.700│
│ │de 11 l/s şi înălţimea de pompare de 30 m, cu │ │ │ │ │
│ │turaţie variabilă │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 6. │Staţie de repompare cu 2 pompe cu │ 4 x 60 │l/s x m col apă │ 2.250 │ 540.000│
│ │Q = 4 l/s H(p) = 60 m col apă │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 7. │Rezervor de înmagazinare tampon din panouri │ 15 │ m3 capacitate │ 8.072 │ 121.080│
│ │termoizolante, cu capacitatea de 15 m3 │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 8. │Reţea de distribuţie în lungime totală de │ │ │ │ │
│ │19.800 m, din conducte PEID, din care: │ │ │ │ │
│ │- 1.500 m DN160, PN10 │ 1.500 │ m.l. conductă │ 202 │ 303.000│
│ │- 2.710 m DN90, PN6 │ 2.710 │ │ 88 │ 238.480│
│ │- 15.590 m DN63, PN6 │ 15.590 │ │ 55 │ 857.450│
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 9. │Împrejmuiri (inclusiv porţi) cu o │ 500 │m.l. împrejmuire│ 2.360 │ 1.180.000│
│ │lungime totală de 500 m │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│10. │Container administrativ │ 1 │ buc. │ 34.100 │ 34.100│
├────┴─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴────────────────┴────────────┼──────────────┤
│ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘
-----------
STAŢIE DE TRATARE PENTRU REDUCEREA AMONIULUI
--------------
NOTĂ(CTCE)
REZERVOR DIN PANOURI TERMOIZOLANTE
--------------
NOTĂ(CTCE)
STAŢIE DE REPOMPARE
--------------
NOTĂ(CTCE)
POZARE CONDUCTĂ PRINCIPALĂ DE DISTRIBUŢIE
--------------
NOTĂ(CTCE)
SCHEMA TEHNOLOGICĂ
--------------
NOTĂ(CTCE)
*Font 8*
┌────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬────────────────┬────────────┬─────────────┐
│crt.│ │ │ │- lei/U.M. -│ - lei - │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ 1. │Captare subterană formată dintr-un puţ forat de medie │ 31 │ m.l. foraj │ 4.100 │ 127.100│
│ │adâncime, cu adâncimea de 31 m. │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ 2. │Conducta de aducţiune din PEID, DN 80, PN6 │ 50 │ m.l. conductă │ 84 │ 4.200│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ 3. │Staţie de tratare deferizare, pentru un debit < 10 l/s │ 4 │ 1 l/s │ 190.000 │ 760.000│
│ │(Q = 4 l/s) │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ 4. │Rezervor de înmagazinare din panouri termoizolante, cu │ 150 │ mc capacitate │ 3.100 │ 465.000│
│ │capacitatea de 150 mc │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ 5. │Staţie de repompare (2+1) pompe, Q = 3 l/s, înălţimea │ 3 x 25 │l/s x m col apă │ 2.350 │ 176.250│
│ │de pompare H(p) = 25 m │ │ │ │ │
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ │- 900 m DN 90, PN6 │ 900 │ m.l. conductă │ 88 │ 79.200│
│ │- 1.100 m DN 75, PN6 │ 1.100 │ │ 67 │ 73.700│
│ │- 2.535 m DN63, PN6 │ 2.535 │ │ 55 │ 139.425│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
│ 7. │Împrejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime totală de 400 m│ 400 │m.l. împrejmuire│ 2.360 │ 944.000│
├────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼─────────────┤
├────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴────────────────┴────────────┼─────────────┤
│Cost total - investiţie de bază şi probe - în lei │2.802.975 lei│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┤
│Cost total - investiţie de bază şi probe - în euro*) │ 667.375 euro│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┘
------------
SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ STAŢIE DE TRATARE-DEFERIZARE
--------------
NOTĂ(CTCE)
SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ 4
--------------
NOTĂ(CTCE)
*Font 7*
┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬────────────────┬────────────┬──────────────┐
│crt.│ │ │ │- lei/U.M. -│ - lei - │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 1. │Captare subterană din 3 puţuri forate de mică adâncime, │ 3 x 12 │ m.l. foraj │ 7.900 │ 284.400│
│ │cu adâncimea de 12 m fiecare. │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 2. │Conducta de aducţiune din PEID, DN 160, PN10 │ 2.134 │ m.l. conductă │ 214 │ 456.676│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 3. │Staţie de denitrificare cu schimb de ioni cu instalaţie de│ 11 │ 1 l/s │ 87.000 │ 957.000│
│ │clorinare încorporată, pentru un debit mai mare de │ │ │ │ │
│ │10 l/s (Q = 11 l/s) │ │ │ │ │
├ ┼ ┼ ┼ ┼ ┼ ┤
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 4. │Staţie de pompare (1+1) pompe cu turaţie variabilă pentru │10,2 x 100│l/s x m col apă │ 1.150 │ 1.173.000│
│ │un debit de10.2 l/s şi înălţimea de pompare de 100 m │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 5. │Rezervor de aspiraţie din panouri termoizolante, cu │ 7 │ mc capacitate │ 7.500 │ 52.500│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 6. │Rezervor de înmagazinare din panouri termoizolante, cu │ 400 │ mc capacitate │ 1.819 │ 727.600│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ │- 1.500 m DN 160, PN6 │ 1.500 │ m.l. conductă │ 185 │ 277.500│
│ │- 2.300 m DN 110, PN6 │ 2.300 │ │ 118 │ 271.400│
│ │- 4.297 m DN 75, PN6 │ 4.297 │ │ 67 │ 287.899│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
│ 8. │Împrejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime totală de 600 m │ 600 │m.l. împrejmuire│ 2.360 │ 1.416.000│
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┼────────────────┼────────────┼──────────────┤
├────┴──────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴────────────────┴────────────┼──────────────┤
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘
-------------
POZARE CONDUCTE DE ADUCŢIUNE ŞI DISTRIBUŢIE
--------------
NOTĂ(CTCE)
CONTAINER CLORARE ŞI TRATARE CU SCHIMB DE IONI
--------------
NOTĂ(CTCE)
SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ STAŢIE DE TRATARE CU SCHIMBĂTOR DE IONI
--------------
NOTĂ(CTCE)
STAŢIE DE TRATARE
cu schimb de ioni - Diagrama de proces
--------------
NOTĂ(CTCE)
------------
Anexa 2.19
┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐
│ │MODERNIZARE DRUM COMUNAL │ │
│ MINISTERUL DEZVOLTĂRII │ CLASA TEHNICĂ IV │ Indicativ: │
│ REGIONALE ŞI TURISMULUI ├─────────────────────────┤ SCOST-09/MDRT │
└─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘
I. Preambul
III.1. Prezentare generală: "Modernizarea unui kilometru de drum comunal de clasa tehnică IV"
Scop:
- asigurarea conexiunii la reţeaua naţională şi judeţeană;
- asigurarea accesibilităţii unor zone cu potenţial la nivel de regiune unde condiţiile economice au
împiedicat dezvoltarea zonei;
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
III.2. Date tehnice
îmbunătăţirea elementelor geometrice şi a căilor de rulare;
aducerea structurilor rutiere la parametrii tehnici corespunzători categoriei drumului;
realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se încadreze în prevederile legale;
suprapunerea traseului peste traseul existent;
asigurarea vitezei de deplasare de 30-60 km/h;
încadrarea drumului în clasa tehnică IV, categoria de importanţă C;
clasa de trafic mediu: nivel de trafic de 0,1-0,3 m.o.s. (milioane osii standard 11,5 tone)
Pentru drumuri de clasă tehnică IV vor fi asigurate:
lăţime platformă: 8,0 m;
lăţime parte carosabilă: 2 x 3,0 m;
lăţime acostamente: 2 x 1,0 m, compuse din:
- 2 x 0,25 m benzi de încadrare; şi
- 2 x 0,75 m umplutură balast;
panta transversală carosabil: 2,5%
panta transversală acostament: 4%
4 cm uzură din BA16;
5 cm strat de legătură BAD 25;
15 cm piatră spartă;
15 cm balast pentru reprofilare (grosime medie);
acostamente amenajate (balastate)
şanţuri secţiune naturală 80% şi secţiune pereată 20% din lungime, pe ambele părţi ale drumului.
┌─────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│ Denumirea │ Clasa/Nivelul de performanţă │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Caracteristica macroseismică a amplasamen- │a(g) = = 0,08 g; Tc = 0,7 sec.│
│tului P100-1/2006 │ │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Clasa tehnică │ IV │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Categoria de importanţă │ "C" - normală │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Zona climatică │ III │
│STAS 1709/1-90 │ │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Tipul de pământ │ P3 │
│STAS 1709/1 │ │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Adâncimea de îngheţ │ 80-90 cm │
│STAS 6054-77 │ │
└─────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘

_________
NOTĂ (CTCE)
Secţiunea transversală se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2011, la
pagina 6 (a se vedea imaginea asociată).
IV.1. Cost unitar

┌──────┬─────────────────────────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │ │ COST UNITAR │
│ Nr. │ Capitolul/Subcapitolele de cheltuieli │ (exclusiv TVA) │
│ crt. │ ├─────────┬─────────┤
│ │ │ lei/km │euro*)/km│
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┤
├──────┬─────────────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┤
│ 4.1. │Construcţii şi instalaţii │ 812.725 │ 193.506 │
│ │Lucrări de drumuri │ │ │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ 720.085 │ 171.449 │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│4.1.2.│Şanţuri │ 92.640 │ 22.057 │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│ 4.2. │Montaj utilaje tehnologice │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│ 4.3. │Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│ 4.4. │Utilaje fără montaj şi echipamente de transport │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│ 4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│ 4.6. │Active necorporale │ - │ - │
├──────┴─────────────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┤
│Investiţie de bază - cost unitar │ 812.725 │ 193.506 │
└────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┘
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
________
Precizare
---------
mediei anului 2009;
C.A.S, C.A.S.S, ajutor de şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare;
transport materiale - 25 km;
transport pământ - 10 km.
NOTE:
- cap. 1. - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;
- cap. 2. - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
- cap. 3. - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
- cap. 5. - Alte cheltuieli;
- cap. 6. - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.
investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite de
--------------
Anexa 2.19 a fost introdusă de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 250 din 17 martie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 25 martie 2011, având conţinutul anexei 2 din acelaşi act
normativ.
Anexa 2.20
I. Preambul
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────┬───────────────────┐
│ │MODERNIZARE DRUM DE EXPLOATARE│ │
│ MINISTERUL DEZVOLTĂRII │ AGRICOLĂ - CATEGORIA I - │ Indicativ: │
│ ŞI DEZVOLTĂRII RURALE │ ÎMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ │ SCOST-02/MADR │
│ ├──────────────────────────────┤ │
└─────────────────────────┴──────────────────────────────┴───────────────────┘

Tipurile de drumuri clasificate în funcţie de categoria drumului şi a tipurilor de structuri rutiere sunt
prezentate în cap. V "Tabel informativ".
III.1. Prezentare generală: "Modernizarea unui kilometru de drum de exploatare agricolă - categoria I -
îmbrăcăminte asfaltică" - zonă de şes
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
Scop:
- asigurarea conexiunii la reţeaua de drumuri comunale, judeţene sau naţionale;
- asigurarea accesibilităţii în zone în care se desfăşoară activităţi agricole;
NOTĂ:
Pentru zone de deal şi de munte, costul unitar se va majora având în vedere dificultatea sporită a
condiţiilor de lucru pentru utilaje, mijloace de transport şi manoperă.
Se va aplica un spor de 15% pentru zona de deal şi 25% pentru zona de munte.
III.2. Date tehnice
- îmbunătăţirea elementelor geometrice şi a căilor de rulare;
- aducerea structurilor rutiere la parametrii tehnici corespunzători categoriei drumului;
- realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care să se încadreze în prevederile legale;
- suprapunerea traseului peste traseul existent;
- asigurarea vitezei de deplasare de 30-60 km/h;
- încadrarea drumului în categoria I de drumuri agricole, categoria de importanţă C.
Pentru drumuri de categoria I vor fi asigurate:
- lăţime parte carosabilă: 2 x 2,75 m = 5,50 m;
- panta transversală carosabil: 2,5%;
- panta transversală acostament: 4%.
- 4 cm uzură din BA16;
- 5 cm strat de legătură BAD 25;
- 15 cm piatră spartă;
- 15 cm balast;
- acostamente amenajate (balastate);
- asigurarea scurgerii apelor: rigole şi/sau şanţuri trapezoidale.
┌─────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│ Denumirea │ Clasa/Nivelul de performanţă │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Caracteristica macroseismică a amplasamen- │a(g) = = 0,08 g; Tc = 0,7 sec.│
│tului P100-1/2006 │ │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Categoria drumului │ I │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Categoria de importanţă │ "C" - normală │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Zona climatică STAS 1709/1-90 │ III │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Tipul de pământ STAS 1709/1 │ P3 │
├─────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Adâncimea de îngheţ STAS 6054-77 │ 80-90 cm │
└─────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────┘

_________
NOTĂ (CTCE)
Imaginea Planurilor şi secţiunilor caracteristice se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
210 din 25 martie 2011, la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată).
IV.1. Cost unitar

┌──────┬───────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ │ │ COST UNITAR │
│ Nr. │ Capitolul/Subcapitolele de cheltuieli │ (exclusiv TVA) │
│ crt. │ ├──────────┬──────────┤
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│ 4.1. │Construcţii şi instalaţii │ 545.475 │ 129.875 │
│ │Lucrări de drumuri │ │ │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.1.│Sistemul rutier │ 530.955 │ 126.418 │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│4.1.2.│Şanţuri │ 14.520 │ 3.457 │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│ 4.2. │Montaj utilaje tehnologice │ - │ - │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│ 4.3. │Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale│ - │ - │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│ 4.4. │Utilaje fără montaj şi echipamente de transport│ - │ - │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│ │
├──────┬───────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│ 4.5. │Dotări │ - │ - │
├──────┼───────────────────────────────────────────────┼──────────┼──────────┤
│ 4.6. │Active necorporale │ - │ - │
├──────┴───────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┤
│ │
├──────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┤
│Investiţie de bază - Cost unitar │545.475**)│129.875**)│
└──────────────────────────────────────────────────────┴──────────┴──────────┘
__________
**) Pentru zone de deal şi de munte, costul unitar se va majora având în vedere dificultatea sporită a
condiţiilor de lucru pentru utilaje, mijloace de transport şi manoperă.
Se va aplica un spor de 15% pentru zona de deal şi 25% pentru zona de munte.
Precizare
----------
mediei anului 2009;
C.A.S, C.A.S.S, ajutor de şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările ulterioare;
pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;
transport materiale - 25 km;
transport pământ - 10 km.
NOTE:
- cap. 1. - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;
- cap. 2. - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
- cap. 3. - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
- cap. 5. - Alte cheltuieli;
- cap. 6. - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.
indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei;
V. Tabel informativ
Drumuri de exploatare agricolă
┌──────────────┬─────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ │ Categoria drumului*) │
│ │ ├───────┬───────┬───────┤
│ │ │ I │ II │ III │
├──────────────┼─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ Carosabil (m) │ 5,50 │ 4,00 │ 2,75 │
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ Date tehnice │ Acostament (m) │ 2x0,75│ 2x0,50│2x0,375│
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ Lăţime totală (m) │ 7,00 │ 5,00 │ 3,50 │
├──────────────┼─────────────────────────────────────┼───────┴───────┴───────┤
│ Relief │ Tipuri de structuri rutiere │ COSTURI PE 1 KM │
│ │ │ lei/euro │
├──────────────┼─────────────────────────────────────┼───────┬───────┬───────┤
│ │ │ X**) │ X │ - │
│ │ Asfaltare ├───────┼───────┼───────┤
│ │ │ X │ X │ - │
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ X │ X │
│ Şes │ Pietruire ├───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ X │ X │
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ - │ X │
│ │ Teren stabilizat ├───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ - │ X │
├──────────────┼─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ X │ X │ - │
│ │ Asfaltare ├───────┼───────┼───────┤
│ │ │ X │ X │ - │
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ X │ X │
│ Deal │ Pietruire ├───────┼───────┼───────┤
│ │ │ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 363 14/04/2010
│ │ │ - │ X │ X │
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ - │ X │
│ │ │ - │ - │ X │
├──────────────┼─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ X │ X │ - │
│ │ Asfaltare ├───────┼───────┼───────┤
│ │ │ X │ X │ - │
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ X │ X │
│ Munte │ Pietruire ├───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ X │ X │
│ ├─────────────────────────────────────┼───────┼───────┼───────┤
│ │ │ - │ - │ X │
│ │ │ - │ - │ X │
└──────────────┴─────────────────────────────────────┴───────┴───────┴───────┘
________
*) Categoriile de drumuri sunt în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi
pădurilor şi al ministrului administraţiei publice nr. 212/145/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de
întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole.
**) Valorile poziţiilor notate cu X din tabelul informativ se regăsesc în standardele de cost în curs de
elaborare pentru fiecare tip de drum agricol.
--------------
Anexa 2.20 a fost introdusă de pct. 4 al articolului unic din HOTĂRÂREA nr. 250 din 17 martie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 25 martie 2011, având conţinutul anexei 3 din acelaşi act
normativ.
--------------
HOTĂRÂRE nr. 622 din 21 aprilie 2004 (**republicată**)(*actualizată*)
privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii*)
(aplicabilă începând cu data de 25 aprilie 2012*)
EMITENT GUVERNUL
----------
*) Forma actualizată a acestui act normativ aplicabilă începând cu data de 25 aprilie 2012 este
realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic"
S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: HOTĂRÂREA
nr. 1.031 din 13 octombrie 2010; HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012.
Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-
Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor.
-------
**) Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 796/2005 pentru modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe
piaţă a produselor pentru construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
706 din 4 august 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.
Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
421 din 11 mai 2004 şi a mai fost completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.708/2005 pentru
completarea art. 39 din Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de
introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.191 din 29 decembrie 2005.
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Prevederile prezentei hotărâri stabilesc condiţiile de introducere pe piaţă a produselor pentru

construcţii, denumite în continuare produse, în măsura în care cerinţele esenţiale ale
construcţiei, prevăzute în anexa nr. 1, se referă la acestea.
Articolul 2
(1) Pentru aplicarea prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum
urmează:
a) agrement tehnic european - specificaţie tehnică ce exprimă o evaluare tehnică favorabilă a
adecvării unui produs la o utilizare preconizată, bazată pe satisfacerea cerinţelor esenţiale
aplicabile construcţiei în care produsul urmează a fi utilizat;
b) agrement tehnic în construcţii - specificaţie tehnică naţională, astfel cum este definită în
anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare;
c) atestarea conformităţii produselor pentru construcţii - sistem procedural prin care este
evaluată şi stabilită conformitatea produselor pentru construcţii cu specificaţiile tehnice
aplicabile, în vederea aplicării marcajului european de conformitate CE, denumit în continuare
marcaj CE;
d) construcţii - orice obiect care este construit sau rezultă din operaţii şi/sau lucrări de
construcţii şi este fixat de pământ, termenul desemnând atât clădirile, cât şi lucrările de
inginerie civilă;
e) documente interpretative - documente elaborate de Comisia Europeană, prin care cerinţele
esenţiale sunt transpuse într-o formă concretă şi care creează legăturile necesare între cerinţele
esenţiale ale construcţiei şi mandatele de standardizare, mandatele pentru ghidurile pentru
agremente tehnice europene sau recunoaşterea altor specificaţii tehnice;
f) documente tehnice directoare - ghiduri, regulamente şi proceduri elaborate în temeiul prezentei
hotărâri şi în scopul aplicării acesteia;
g) familie de produse - grup de produse generice care au utilizări prevăzute similare, cum ar fi:
finisaje pentru pereţi interiori sau învelitori de acoperiş;
h) ghid - reglementare care cuprinde metode şi procedee detaliate de satisfacere a cerinţelor
aplicate;
i) autorităţi de supraveghere a pieţei - organe ale administraţiei publice centrale care răspund
de supravegherea pieţei produselor pentru construcţii;
-----------
Litera i) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din
13 martie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012, prin înlocuirea unui
termen.
j) perioadă de coexistenţă a specificaţiilor tehnice armonizate - perioadă în care au valabilitate
pentru introducerea pe piaţă a produselor atât specificaţiile tehnice armonizate, cât şi
specificaţiile tehnice naţionale existente, referitoare la acelaşi produs;
k) piaţa produselor pentru construcţii - întreaga arie acoperită de lanţul de distribuţie a
produselor pentru construcţii de la producător la consumatorul final, inclusiv şantierele de
construcţii, până la punerea în operă;
l) produs pentru construcţii - orice produs realizat în scopul de a fi încorporat în mod permanent
în construcţii, termenul desemnând materiale, elemente şi componente individuale sau alcătuind un
set, inclusiv pentru sisteme prefabricate sau instalaţii, plasate pe piaţă în forma în care
urmează a fi încorporate, asamblate, aplicate sau instalate în construcţii prin operaţii şi/sau
lucrări de construcţii;
m) specificaţie tehnică - document care stabileşte caracteristicile unui produs, cum ar fi
niveluri de calitate, performanţă, securitate sau dimensiuni, inclusiv cerinţe care se aplică
produsului cu privire la denumirea sub care acesta este comercializat, terminologie, simboluri,
încercări şi metode de încercare, ambalare, marcare sau etichetare şi proceduri pentru evaluarea
conformităţii;
n) specificaţii tehnice armonizate - standarde române care adoptă standarde europene armonizate
din domeniul produselor pentru construcţii sau standarde naţionale ale statelor membre ale Uniunii
Europene care adoptă standarde europene armonizate în domeniul produselor pentru construcţii şi
agremente tehnice europene;
o) specificaţii tehnice recunoscute - specificaţii tehnice române şi/sau ale statelor membre ale
Uniunii Europene, care au fost recunoscute de Comisia Europeană şi de statele membre ca fiind
conforme cu cerinţele esenţiale în cadrul unei proceduri coordonate de Comisia Europeană şi ale
căror indicative de referinţă sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C;
p) utilizare preconizată - rol sau funcţie care urmează a fi îndeplinită de produs pentru
satisfacerea cerinţelor esenţiale ale construcţiei.
(2) Termenii «acreditare», «producător» şi «retragere», precum şi sintagmele «reprezentant
autorizat», «punere la dispoziţie pe piaţă», «autoritate de supraveghere a pieţei», «supraveghere
a pieţei» şi «marcaj CE», utilizate în cuprinsul prezentei hotărâri, au semnificaţiile stabilite
de Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de
stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte
comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 218 din 13 august 2008.
----------
Alin. (2) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012
Articolul 3
(1) Activităţile de specialitate care decurg din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se
realizează de Consiliul Tehnic Permanent pentru Construcţii, denumit în continuare Consiliu,
entitate fără personalitate juridică, ce funcţionează pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului.
-----------
Alin. (1) al art. 3 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.031 din 13 octombrie
2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 21 octombrie 2010.
(1^1) Consiliul este format din specialişti din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului, al autorităţilor de supraveghere a pieţei produselor pentru construcţii, al altor
autorităţi centrale cu responsabilităţi în domeniul liberei circulaţii a mărfurilor, precum şi din
cadrul unor asociaţii profesionale şi patronale, instituţii de învăţământ superior şi institute de
cercetare-dezvoltare în domeniul construcţiilor, numiţi prin ordin al ministrului dezvoltării
regionale şi turismului, în baza nominalizărilor transmise de conducerile
autorităţilor/instituţiilor menţionate.
-----------
Alin. (1^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.031 din 13 octombrie
(1^2) Secretariatul tehnic al Consiliului se asigură de către Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă «URBAN-INCERC» şi
funcţionează ca un compartiment distinct în cadrul acestuia.
-----------
(1^3) Organizarea şi funcţionarea Consiliului se stabilesc prin ordin al ministrului dezvoltării
regionale şi turismului.
-----------
(1^4) Documentele directoare elaborate de Consiliu în temeiul prezentei hotărâri se aprobă prin
ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului.
-----------
(2) Consiliul preia şi atribuţiile Comisiei Naţionale de Agrement Tehnic în Construcţii,
înfiinţată conform Hotărârii Guvernului nr. 766/1997, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi disponibilul existent în contul 5003 "Disponibil al instituţiei publice finanţate din
venituri proprii", aferent activităţii de agrement tehnic în construcţii, desfăşurată în cadrul
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor până la data preluării acestei
activităţi de către Consiliu.
Capitolul II Introducerea pe piaţă a produselor

Articolul 4
(1) Se admite introducerea pe piaţă a produselor destinate utilizării în construcţii numai dacă
sunt adecvate acelei utilizări preconizate. Aceasta înseamnă că ele au astfel de caracteristici
încât construcţiile în care urmează a fi încorporate, asamblate, aplicate sau instalate, dacă sunt
corect proiectate şi executate, pot să satisfacă cerinţele esenţiale ale construcţiilor prevăzute
în anexa nr. 1, dacă şi unde construcţiile respective fac obiectul unor reglementări conţinând
astfel de cerinţe.
(2) Produsele pentru construcţii realizate în şantier şi puse în operă direct nu fac obiectul
prezentei hotărâri.
Articolul 5
(1) În cazul în care produselor le sunt aplicabile şi alte reglementări tehnice armonizate cu
privire la alte aspecte şi care impun, de asemenea, aplicarea marcajului CE, aplicarea marcajului
semnifică faptul că produsele sunt conforme cu prevederile tuturor acestor reglementări
armonizate.
(2) În cazul în care una sau mai multe dintre reglementările tehnice prevăzute la alin. (1) permit
producătorului, pentru o perioadă tranzitorie, să aleagă ce măsuri să aplice, marcajul CE va
semnifica numai conformitatea cu reglementările tehnice aplicate de producător. Acestea trebuie
înscrise în documentele, anunţurile sau instrucţiunile care însoţesc produsul, cu precizarea
indicativelor de referinţă ale directivelor europene corespunzătoare, aşa cum sunt publicate în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) Autorităţile competente pot reglementa cerinţe specifice de protecţie a sănătăţii şi
integrităţii fizice a persoanelor şi, în special, a lucrătorilor care utilizează produsele. Aceste
cerinţe nu trebuie să implice modificări ale produselor care contravin prevederilor prezentei
hotărâri.
Articolul 6
(1) Cerinţele esenţiale aplicabile construcţiilor care pot influenţa caracteristicile tehnice ale
unui produs, exprimate în termeni de obiective în anexa nr. 1, sunt următoarele:
1. rezistenţă mecanică şi stabilitate;
2. securitate la incendiu;
3. igienă, sănătate şi mediul înconjurător;
4. siguranţă în exploatare;
5. protecţie împotriva zgomotului;
6. economia de energie şi izolarea termică.
(2) Unei construcţii îi pot fi aplicabile una, mai multe sau toate cerinţele esenţiale; acestea
trebuie satisfăcute pe o perioadă de viaţă a construcţiei rezonabilă din punct de vedere economic.
(3) În situaţii determinate de existenţa specifică pe plan naţional, regional sau local a anumitor
condiţii geografice ori climatice, a unui anumit mod de viaţă sau a anumitor niveluri de
protecţie, pentru fiecare cerinţă esenţială se pot stabili clase specifice, în cadrul sistemelor
de clasificare adoptate la nivel european, transpuse prin documentele interpretative şi
specificaţiile tehnice definite conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. e) şi m), pentru a
asigura satisfacerea cerinţei respective.
Articolul 7
(1) Pentru produsele prevăzute la art. 4 se acceptă prezumţia că sunt adecvate pentru utilizare
dacă permit construcţiilor la care sunt folosite, cu condiţia ca cele din urmă să fie corect
proiectate şi executate, să satisfacă cerinţele esenţiale prevăzute în anexa nr. 1, atunci când
produsele respective poartă marcajul CE.
(2) Marcajul CE semnifică faptul că:
a) produsele sunt conforme cu standardele române şi/sau cu standardele naţionale ale statelor
membre ale Uniunii Europene care adoptă standarde europene armonizate din domeniul produselor
pentru construcţii, ale căror indicative de referinţă au fost publicate în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria C;
b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european, eliberat conform procedurii prevăzute
în cap. IV; sau
c) produsele sunt conforme, în măsura în care nu există specificaţii tehnice armonizate, cu
specificaţii tehnice recunoscute.
Articolul 8
(1) Atunci când autoritatea competentă în domeniul produselor pentru construcţii consideră că
există specificaţii tehnice româneşti conforme cu cerinţele esenţiale, aceasta va putea transmite
textul integral al acestor specificaţii Comisiei Europene spre a fi supuse procedurii de
recunoaştere.
(2) Specificaţiile tehnice recunoscute, altele decât standardele, se adoptă ca versiuni oficiale
în limba română cu denumirea generică "specificaţie tehnică recunoscută" şi sigla STR adăugată
indicativului original, pe baza unei metodologii care va fi elaborată de Consiliu ca document
tehnic director, iar indicativele lor se includ în lista prevăzută la art. 13 alin. (3).
(3) Consiliul pune aceste specificaţii tehnice recunoscute la dispoziţia utilizatorilor, contra
cost.
Articolul 9
(1) Atunci când un producător sau reprezentantul său autorizat nu a aplicat specificaţiile tehnice
armonizate ori specificaţiile tehnice recunoscute care prevăd pentru atestarea conformităţii
produselor sistemele 3 şi 4 din anexa nr. 3, produsele pot fi introduse pe piaţă după ce
conformitatea este atestată prin procedura aferentă sistemului 3.
(2) Produsele incluse în lista cuprinzând produsele care au un rol minor cu privire la sănătate şi
securitate, elaborată şi revizuită periodic de Comisia Europeană, pot fi introduse pe piaţă în
baza declaraţiei de conformitate cu regulile cunoscute ale tehnologiei, întocmită de către
producător.
Articolul 10
(1) Marcajul CE semnifică faptul că produsele satisfac cerinţele art. 7 alin. (2) şi ale art. 9
alin. (1).
(2) Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia are responsabilitatea pentru aplicarea
marcajului CE pe produs, pe o etichetă ataşată produsului, pe ambalaj sau pe documentele
comerciale însoţitoare, potrivit prevederilor cap. V.
(3) Modelul pentru marcajul CE şi condiţiile pentru utilizarea acestuia sunt prezentate în anexa
nr. 3.
(4) Produsele prevăzute la art. 9 alin. (2) nu trebuie să poarte marcajul CE.
Articolul 11
(1) Atunci când autoritatea competentă constată că standardele europene armonizate sau agrementele
tehnice europene ori mandatele acordate de Comisia Europeană organismelor europene de
standardizare pentru elaborarea standardelor europene armonizate nu corespund cerinţelor esenţiale
ale construcţiilor, această constatare, cu motivele justificative, este notificată Comitetului
Permanent pentru Construcţii de pe lângă Comisia Europeană, în vederea retragerii acestora din
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Atunci când autoritatea competentă constată că o specificaţie tehnică recunoscută nu mai este
conformă cu cerinţele esenţiale ale construcţiilor, această constatare, cu motivele justificative,
este notificată Comitetului Permanent pentru Construcţii de pe lângă Comisia Europeană, în vederea
stabilirii de către aceasta a măsurii ce priveşte menţinerea sau retragerea indicativelor de
referinţă respective din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 12
(1) În situaţiile în care pentru unele produse pentru construcţii nu sunt în vigoare specificaţii
tehnice armonizate sau specificaţii tehnice recunoscute, precum şi în perioada de coexistenţă a
specificaţiilor tehnice armonizate în vigoare, se admite introducerea pe piaţa românească a
produselor respective în următoarele condiţii, după caz:
a) atunci când există standarde naţionale aplicabile, produsele care sunt realizate în
conformitate cu standardele respective pot fi introduse pe piaţă dacă conformitatea cu standardele
face obiectul unei declaraţii de conformitate date de producător sau de reprezentantul său
autorizat pe baza unei proceduri de evaluare echivalente sistemului de atestare a conformităţii
prevăzut pentru produs potrivit prevederilor art. 21 alin. (5);
b) atunci când nu există standarde naţionale sau produsele se abat de la prevederile standardelor
existente, produsele pot fi introduse pe piaţă pe baza agrementului tehnic în construcţii şi cu
respectarea prevederilor acestuia.
(1^1) Produsele prevăzute la alin. (1) lit. a) se supun atestării de conformitate de către
organisme pentru atestarea conformităţii produselor cu standardul naţional aplicabil, acreditate
de către un organism naţional de acreditare, în sensul şi în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 765/2008, dacă sistemul de atestare a conformităţii prevăzut pentru produs
potrivit prevederilor art. 21 alin. (5) este 1, 1+, 2, 2+ sau 3.
------------
Alin. (1^1) al art. 12 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie
2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
(2) În timpul perioadei de coexistenţă a unei specificaţii tehnice armonizate, pentru produsele
care intră în domeniul său de aplicare, producătorul sau reprezentantul său autorizat poate opta
între respectarea specificaţiei respective sau respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1).
(3) Durata perioadei de coexistenţă a specificaţiilor tehnice armonizate este stabilită distinct
pentru fiecare specificaţie tehnică armonizată, datele individualizate de încetare a perioadei de
coexistenţă fiind indicate în specificaţiile respective, precum şi în lista prevăzută la art. 13
alin. (3).
(4) După data de încetare a perioadei de coexistenţă a unei specificaţii tehnice armonizate,
produsele care intră în domeniul său de aplicare nu mai pot fi introduse pe piaţă decât cu
marcajul CE aplicat potrivit prevederilor art. 10.
(5) Pe produsele prevăzute la alin. (1) nu se aplică marcajul CE.
(6) Reglementările care conţin prevederi referitoare la niveluri de performanţă impuse
construcţiilor şi/sau produselor trebuie să fixeze aceste niveluri numai în cadrul clasificărilor
precizate conform art. 6 alin. (3), putând folosi, după caz, toate clasele, o parte dintre ele sau
o singură clasă.
Capitolul III Specificaţii tehnice şi documente tehnice directoare
Articolul 13
(1) Referenţiale pentru conformitatea produselor şi aplicarea marcajului CE sunt specificaţiile

tehnice prevăzute la art. 7 alin. (2), ale căror indicative sunt publicate potrivit prevederilor
alin. (3).
(2) Pentru alinierea reglementărilor potrivit cerinţelor prezentei hotărâri, se vor utiliza ca
referinţe, în plus faţă de specificaţiile tehnice menţionate la alin. (1), standardele şi
documentele tehnice directoare de felul celor de mai jos, ale căror indicative vor fi specificate
de autoritatea competentă, după caz:
a) standardele naţionale care transpun standardele europene referitoare la terminologie, metode de
încercare sau alte metode de lucru, care servesc la aplicarea specificaţiilor tehnice armonizate;
b) standardele naţionale care transpun standardele europene care tratează proiectarea şi execuţia
construcţiilor;
c) ghiduri de interpretare a cerinţelor esenţiale, reprezentând versiunea oficială în limba română
a documentelor interpretative;
d) regulamentele specifice cu privire la clasificări, proceduri şi alte cerinţe, stabilite la
nivel european şi acceptate de România;
e) alte documente tehnice directoare care transpun documente relevante elaborate la nivel
comunitar, precum ghidurile pentru agrementele tehnice europene, ghidurile şi comunicările
Comisiei CE etc.
(3) Lista cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde
europene armonizate şi ale specificaţiilor tehnice recunoscute, precum şi datele de încetare a
perioadei de coexistenţă aferente acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii
competente în domeniul produselor pentru construcţii şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(4) Lista prevăzută la alin. (3) se elaborează şi se actualizează periodic de către Consiliu, pe
măsură ce diferitele categorii de documente se adoptă de către organizaţiile învestite cu
atribuţii în acest sens.
Articolul 14
Agrementele tehnice europene, eliberate în oricare stat membru al Uniunii Europene, se acceptă de
drept ca referenţiale pentru produsele acoperite de agrementele respective. Agrementele tehnice
europene se traduc şi se adoptă, pe baza unei metodologii care va fi elaborată de către Consiliu
ca document tehnic director.
Articolul 15
Documentele tehnice directoare prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. c), d) şi e), asimilate
reglementărilor tehnice în construcţii, se elaborează din iniţiativa autorităţilor competente, de
către Consiliu, şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii competente în domeniul
produselor pentru construcţii.
Articolul 16
Regulile de procedură privind elaborarea şi/sau adoptarea diferitelor categorii de referenţiale

tehnice, precum şi cele referitoare la derularea relaţiilor şi a schimbului de informaţii dintre
autorităţile publice/instituţiile implicate în aceste activităţi se stabilesc şi se aprobă ca
documente tehnice directoare.
Capitolul IV Agrementul tehnic european
Articolul 17
(1) Agrementul tehnic european, denumit în continuare ETA, definit la art. 2 alin. (1) lit. a),
poate fi acordat pentru:
a) produse pentru care nu există niciun standard european armonizat, în vigoare, în lucru sau ca
intenţie de elaborare, niciun standard naţional recunoscut;
b) produse care se abat în mod semnificativ de la standardele armonizate sau de la standardele
naţionale recunoscute.
(2) Chiar şi în cazul în care a fost emis un mandat pentru un standard armonizat, dispoziţiile
prevăzute la alin. (1) lit. a) nu vor exclude acordarea ETA pentru produse pentru care există deja
ghiduri pentru astfel de agremente. Această prevedere se aplică până la intrarea în vigoare a
standardului armonizat în statele membre ale Uniunii Europene.
(3) În cazuri speciale, prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), Comisia Europeană poate
autoriza eliberarea unui ETA pentru produse pentru care există un mandat pentru un standard
armonizat sau pentru care a stabilit că poate fi elaborat un standard armonizat. Autorizarea va fi
valabilă pentru o perioadă determinată.
(4) În general, durata de valabilitate a ETA este de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Articolul 18
(1) Organismele prevăzute la art. 19 alin. (1) acordă ETA pentru un produs în baza examinărilor,
încercărilor şi a unei evaluări a produsului în conformitate cu ghidurile de interpretare
prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. c) şi cu ghidurile prevăzute la art. 20 referitoare la acel
produs sau la familia de produse corespunzătoare.
(2) Dacă ghidurile prevăzute la art. 20 nu există sau încă nu există, ETA se poate elibera prin
referire la cerinţele esenţiale relevante şi la ghidurile de interpretare a acestora, cu evaluarea
produsului adoptată în comun de toate organismele membre ale Organizaţiei Europene pentru
Agremente Tehnice - EOTA, prevăzute în anexa nr. 2. Dacă organismele membre EOTA nu pot cădea de
acord cu privire la rezultatul evaluării, cazul se transferă spre soluţionare Comitetului
Permanent pentru Construcţii de pe lângă Comisia Europeană.
(3) ETA va fi eliberat într-un stat membru al Uniunii Europene, potrivit procedurii din anexa nr.
2, la solicitarea producătorului sau a reprezentantului autorizat al acestuia.
Articolul 19
(1) Autoritatea competentă notifică Comisiei Europene şi celorlalte state membre ale Uniunii
Europene numele şi adresele organismelor pe care le-a autorizat să elibereze ETA.
(2) În vederea autorizării, organismele de agrement tehnic trebuie să satisfacă cerinţele
prezentei hotărâri şi, în special, să fie capabile:
a) să evalueze adecvarea la utilizare a unor produse noi pe baza cunoştinţelor ştiinţifice şi
practice;
b) să ia decizii imparţiale în raport cu interesele producătorilor implicaţi sau ale
reprezentanţilor acestora; şi
c) să coreleze contribuţiile tuturor părţilor interesate într-o evaluare echilibrată.
(3) Lista organismelor prevăzute la alin. (2), autorizate să elibereze ETA, precum şi toate
amendamentele la această listă se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi se
actualizează periodic de către Comisia Europeană.
Articolul 20
(1) Ghidurile pentru ETA elaborate în cadrul EOTA se adoptă ca versiuni oficiale în limba română
de către Consiliu, conform unei proceduri ce va fi elaborată de Consiliu şi aprobată de
autoritatea competentă. Consiliul pune aceste ghiduri la dispoziţia utilizatorilor, contra cost.
(2) Titlurile ghidurilor pentru ETA publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, se
publică în lista prevăzută la art. 13 alin. (3).
Capitolul V Atestarea conformităţii produselor
Articolul 21
(1) Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia răspunde de atestarea conformităţii

produsului cu cerinţele unei specificaţii tehnice prevăzute la art. 7 alin. (2).
(2) Produsele care fac obiectul unei atestări a conformităţii vor beneficia de prezumţia de
conformitate cu specificaţiile tehnice armonizate sau cu specificaţiile tehnice recunoscute.
Conformitatea va fi stabilită prin încercări sau alte verificări, pe baza specificaţiilor tehnice
respective şi potrivit prevederilor anexei nr. 3.
(3) Atestarea conformităţii unui produs presupune ca:
a) producătorul să dispună de un sistem de control al producţiei în fabrică apt să asigure că
producţia este conformă cu specificaţiile tehnice relevante;
b) pentru anumite produse precizate în specificaţiile tehnice relevante, pe lângă sistemul de
control al producţiei aplicat în fabrică, să intervină un organism de certificare notificat pentru
a evalua şi supraveghea controlul producţiei sau produsul însuşi.
(4) Conformitatea produselor pentru construcţii este evaluată în raport cu specificaţiile tehnice
armonizate sau cu specificaţiile tehnice recunoscute, utilizându-se sisteme de atestare a
conformităţii alcătuite pe baza unor metode de control şi evaluare specifice acestui domeniu.
----------
(5) Sistemele de atestare care pot fi utilizate sunt cele prevăzute la pct. 2 din anexa nr. 3.
Sistemul aplicabil unui anumit produs sau unei familii de produse determinate este stabilit,
conform prevederilor deciziilor Comisiei Europene, printr-un regulament specific, elaborat ca
document tehnic director, şi se prevede în specificaţiile tehnice de referinţă pentru produsele
respective.
(6) Produsele fabricate la bucată sau ca unicate fac doar obiectul unei declaraţii de conformitate
de al treilea tip, conform prevederilor sistemului 4 prevăzut în anexa nr. 3, dacă nu sunt
prevăzute alte dispoziţii prin specificaţiile tehnice pentru produsele care au implicaţii deosebit
de importante pentru sănătate şi securitate.
Articolul 22
(1) Procedurile aferente sistemelor prevăzute în anexa nr. 3 se finalizează cu întocmirea unei
declaraţii de conformitate EC pentru produs, dată de producător sau de reprezentantul autorizat al
acestuia potrivit sistemului de atestare aplicat, după caz:
a) pe propria şi unica sa răspundere, în cazul sistemului 4;
b) pe baza raportului de încercări iniţiale de tip, eliberat de un laborator notificat, în cazul
sistemului 3;
c) pe baza unui certificat de conformitate EC pentru un sistem de control şi supraveghere a
producţiei sau pentru produsul însuşi, eliberat de un organism de certificare notificat, în cazul
sistemelor 1+, 1, 2+ şi 2.
(2) Declaraţia de conformitate EC dă dreptul producătorului sau reprezentantului autorizat al
acestuia să aplice în mod corespunzător marcajul CE.
Articolul 23
(1) Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia este obligat să respecte toate
prevederile prezentei hotărâri referitoare la aplicarea şi utilizarea corectă a marcajului CE.
(2) În afară de producător sau de reprezentantul autorizat al acestuia, alte persoane fizice sau
juridice care comercializează ori utilizează produsele nu au dreptul să aplice marcajul CE.
(3) Fără a contraveni prevederilor art. 33:
a) atunci când autorităţile de supraveghere a pieţei constată că marcajul CE a fost aplicat în mod
necorespunzător pe un produs, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia este obligat
să aducă produsul în conformitate cu cerinţele referitoare la marcajul CE şi să înceteze
neconformitatea până la o dată convenită de comun acord cu autoritatea de supraveghere a pieţei;
-----------
Litera a) a alin. (3) al art. 23 a fost modificată de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din
termen.
b) dacă neconformitatea continuă, autoritatea de supraveghere a pieţei dispune restricţionarea sau
interzicerea introducerii pe piaţă şi/sau retragerea de pe piaţă a produsului în cauză, potrivit
procedurilor prevăzute la art. 33.
-----------
Litera b) a alin. (3) al art. 23 a fost modificată de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din
termen.
(4) Este interzisă aplicarea pe produse sau pe ambalaje a unor marcaje care ar putea induce în
eroare autorităţile de supraveghere a pieţei sau utilizatorii asupra semnificaţiei şi formei
marcajului CE. Orice alte marcaje pot fi aplicate pe produse, pe o etichetă ataşată ambalajului
sau pe documentele comerciale însoţitoare, cu condiţia ca acestea să nu afecteze vizibilitatea ori
lizibilitatea marcajului CE.
------------
Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie
2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012, prin înlocuirea unui termen.
Articolul 24
Sistemele de atestare a conformităţii produselor pentru construcţii sunt prevăzute schematic în

anexa nr. 5.
Capitolul VI Proceduri speciale
Articolul 25
(1) Atunci când pentru un anumit produs nu există specificaţii tehnice din categoria celor
prevăzute la art. 7 alin. (2), statul membru de destinaţie va considera, la cerere pentru cazuri
individuale, că produsul este conform cu prevederile sale naţionale în vigoare, dacă acesta s-a
dovedit corespunzător în urma încercărilor şi inspecţiilor efectuate de către un organism
notificat în statul membru producător, potrivit metodelor în vigoare în statul membru de
destinaţie sau recunoscute ca echivalente de către respectivul stat membru.
(2) Statul membru producător va informa statul membru de destinaţie asupra organismului pe care
intenţionează să-l notifice pentru efectuarea încercărilor şi inspecţiilor conform reglementărilor
aplicabile în statul de destinaţie. Statul membru de destinaţie şi statul membru producător îşi
vor furniza unul altuia toate informaţiile necesare. La finalizarea acestui schimb de informaţii,
statul membru producător va notifica organismul astfel desemnat. Dacă un stat membru are
obiecţiuni, acesta îşi va exprima în scris poziţia şi o va transmite Comisiei Europene.
(3) Organismele desemnate de România acordă asistenţa necesară organismelor desemnate de statele
membre ale Uniunii Europene.
(4) Atunci când un stat membru constată că un organism notificat nu efectuează încercările şi
inspecţiile exact în conformitate cu dispoziţiile sale naţionale, acesta va sesiza statul membru
care a notificat organismul. Într-o perioadă rezonabilă de timp statul membru notificator al
organismului va informa statul membru prejudiciat asupra măsurilor pe care le-a luat. Dacă statul
membru prejudiciat consideră acţiunile luate ca insuficiente, el poate interzice introducerea pe
piaţă şi utilizarea produselor respective sau le poate supune unor condiţii speciale. El va
informa statul membru notificator şi Comisia Europeană asupra măsurilor dispuse.
Articolul 26
(1) Rapoartele şi documentele de atestare a conformităţii, eliberate în statul membru producător
potrivit procedurii prevăzute la art. 25, au acelaşi statut ca şi documentele naţionale
corespondente.
(2) În situaţiile prevăzute la art. 25, atribuţiile ce revin României în calitate de stat membru
producător sau de destinaţie se exercită de autoritatea competentă în domeniul produselor pentru
construcţii.
Capitolul VII Organisme desemnate şi notificate
Articolul 27
(1) Pentru executarea procedurilor de atestare a conformităţii produselor se desemnează şi se

notifică organisme de certificare, organisme de inspecţie şi laboratoare de încercări.
(2) Autoritatea competentă pentru desemnarea organismelor implicate în atestarea conformităţii
produselor este Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, cu excepţia
organismelor specializate pe familii de produse cu rol în satisfacerea cerinţei de securitate la
incendiu, pentru care autoritatea competentă pentru desemnare este Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative.
(3) Procedura de desemnare a organismelor în domeniul produselor pentru construcţii se elaborează
de către Consiliu ca document tehnic director şi se aprobă prin ordin comun al autorităţilor
competente prevăzute la alin. (2), care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 27^1
(1) Pentru evaluarea solicitării cu privire la acordarea desemnării, precum şi pentru evaluarea cu
privire la restricţionarea, suspendarea şi retragerea desemnării organismelor de certificare,
organismelor de inspecţie şi laboratoarelor de încercări, precum şi a organismelor de agrement
tehnic, autorităţile prevăzute la art. 27 alin. (2) constituie comisii de desemnare.
(2) Componenţa comisiilor de desemnare, precum şi regulamentele de organizare şi funcţionare a
acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii competente.
------------
Art. 27^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012 publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
Articolul 28
(1) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului notifică Comisiei Europene şi statelor membre
ale Uniunii Europene organismele de agrement tehnic european, organismele de certificare,
organismele de inspecţie şi laboratoarele de încercări desemnate în vederea efectuării de sarcini
legate de agrementul tehnic european, certificate de conformitate, inspecţii şi încercări,
potrivit prevederilor prezentei hotărâri, folosind instrumentul de notificare electronică
dezvoltat şi gestionat de către Comisia Europeană.
-----------
(2) Lista cuprinzând organismele şi laboratoarele notificate, împreună cu numerele lor de
identificare, sarcinile şi produsele pentru care au fost notificate, este publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene şi se actualizează de către Comisia Europeană.
(3) În vederea menţinerii desemnării şi notificării, organismele de certificare, organismele de
inspecţie şi laboratoarele de încercări trebuie să deţină un certificat de acreditare valabil,
emis de către un organism naţional de acreditare în sensul şi în conformitate cu prevederile
Regulamentului (CE) nr. 765/2008, care atestă competenţa organismului de a realiza sarcinile
specifice prevăzute de prezenta hotărâre.
-----------
(4) Abrogat.
------------
Alin. (4) al art. 28 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012
Articolul 29
(1) Organismele care solicită desemnarea în vederea notificării în domeniul produselor pentru
construcţii trebuie să fie acreditate în prealabil de către un organism naţional de acreditare în
sensul şi în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 765/2008.
(2) Organismele notificate se supun supravegherii anuale şi, după caz, la solicitarea întemeiată a
autorităţii de notificare, supravegherii excepţionale efectuate de către Consiliu, prin comisii de
supraveghere desemnate în acest scop, ce constă în verificarea documentaţiei tehnice aferente
certificatelor de conformitate/rapoartelor de încercări emise de către acestea.
-----------
Art. 29 a fost modificat de pct. 7 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012 publicată în
Capitolul VIII Supravegherea pieţei
Articolul 30
(1) Autorităţile de supraveghere a pieţei pentru supravegherea pieţei produselor pentru

construcţii sunt:
-----------
Partea introductivă a alin. (1) al art. 30 a fost modificată de pct. 20 al art. I din HOTĂRÂREA
nr. 167 din 13 martie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012, prin
înlocuirea unui termen.
a) Inspectoratul de Stat în Construcţii, care funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului, pentru toate produsele/familiile de produse, cu excepţia celor cu rol în
satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu;
----------
13 martie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
b) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, care funcţionează în subordinea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, pentru produsele/familiile de produse cu rol în
satisfacerea cerinţei de securitate la incendiu.
(2) Modul de coordonare şi colaborare dintre aceste instituţii şi autoritatea competentă în
domeniul produselor pentru construcţii va fi stabilit de autorităţile competente implicate.
Articolul 31
(1) Activităţile de supraveghere a pieţei constau în:

a) monitorizarea produselor puse la dispoziţie pe piaţă sau achiziţionate în vederea încorporării,
asamblării, aplicării sau instalării în construcţii de către executanţi de lucrări de construcţii,
pentru a verifica dacă ele corespund prevederilor prezentei hotărâri;
-----------
b) aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea conformităţii, atunci când sunt constatate
abateri.
(2) Principalele atribuţii specifice ce revin autorităţilor de supraveghere a pieţei sunt:
-----------
a) să verifice periodic obiectivele comerciale şi industriale, depozitele, şantierele şi
construcţiile;
b) să organizeze controale inopinate şi verificări punctuale;
c) să ia mostre de produse, să le examineze şi să le testeze, dacă este posibil;
d) să solicite toate informaţiile şi/sau documentele necesare;
e) să impună acţiunile împotriva neconformităţilor constatate, potrivit principiului
proporţionalităţii cu gradul de neconformitate.
(3) Autorităţile de supraveghere a pieţei pot subcontracta sarcinile tehnice de încercări şi
control altor organisme specializate, cu condiţia să se asigure că informaţiile furnizate de
acestea sunt imparţiale. Responsabilitatea deciziilor luate pe baza unor astfel de informaţii
revine autorităţilor de supraveghere a pieţei.
-----------
(4) Sarcinile tehnice de supraveghere a pieţei pot fi subcontractate numai cu organisme
independente.
Articolul 32
(1) Produsele se introduc pe piaţă numai însoţite de documentele de atestare a conformităţii, care
se impun potrivit prevederilor alin. (2) şi (3).
(2) Orice persoană fizică sau juridică, care introduce pe piaţă un produs cu marcaj CE, trebuie să
fie în măsură să dovedească, la cererea autorităţilor de supraveghere a pieţei, atestarea
conformităţii produsului prin unul dintre documentele prevăzute la art. 22 alin. (1),
corespunzător sistemului de atestare prestabilit pentru produsul respectiv.
-----------
(3) Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie să pună la dispoziţie
autorităţilor de supraveghere a pieţei, în plus faţă de declaraţia de conformitate, toate
documentele care atestă conformitatea produsului, conform prevederilor prezentei hotărâri.
-----------
Articolul 32^1
Orice persoană fizică sau juridică ce pune la dispoziţie pe piaţă un produs pentru construcţii,
precum şi orice executant de lucrări de construcţii care a achiziţionat un produs pentru
construcţii în vederea încorporării, asamblării, aplicării sau instalării acestuia într-o
construcţie trebuie să fie în măsură să dovedească, la cererea autorităţii de supraveghere a
pieţei, atestarea conformităţii produsului prin unul dintre documentele prevăzute la art. 12 alin.
(1)-(5) şi art. 22 alin. (1), după caz.
-----------
Art. 32^1 a fost introdus de pct. 10 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012 publicată
Articolul 33
(1) Atunci când autoritatea de supraveghere a pieţei constată că un produs declarat a fi în

conformitate cu prevederile prezentei hotărâri nu corespunde art. 4-6, trebuie luate măsuri
adecvate pentru retragerea produselor respective de pe piaţă, interzicerea introducerii lor pe
piaţă şi restricţionarea liberei lor circulaţii.
-----------
(2) În situaţii de natura celor prevăzute la alin. (1), autorităţile de supraveghere a pieţei au
următoarele obligaţii:
-----------
a) să informeze în scris, în termen de 72 de ore, autoritatea competentă în domeniul produselor
pentru construcţii, despre orice astfel de măsură, indicând motivele deciziei adoptate;
b) să comunice în scris părţii implicate, de îndată, decizia luată, motivele pe care se bazează
aceasta, demersurile legale ce pot fi întreprinse de partea implicată şi termenele disponibile
pentru iniţierea acestora.
c) să informeze Comisia Europeană şi celelalte state membre în legătură cu acţiunile sale, conform
prevederilor art. 22 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.
-----------
Litera c) a alin. (2) al art. 33 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din
(3) Informarea prevăzută la alin. (2) trebuie să indice expres dacă neconformitatea este
determinată de:
a) nerespectarea art. 4-6, dacă produsul nu este acoperit de niciuna dintre categoriile de
specificaţii tehnice prevăzute la art. 7 alin. (2);
b) aplicarea incorectă a specificaţiilor tehnice prevăzute la art. 7 alin. (2);
c) deficienţe ale specificaţiilor tehnice prevăzute la art. 7 alin. (2).
(4) Abrogat.
-----------
(5) Măsurile notificate de autorităţile din România şi din celelalte state membre ale Uniunii
Europene, care au fost considerate de Comisia Europeană ca fiind justificate, sunt comunicate
tuturor statelor membre.
(6) Autoritatea de supraveghere a pieţei poate acţiona în mod adecvat împotriva oricui a făcut
declaraţia de conformitate şi va informa Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
care, la rândul său, va informa, prin intermediul Ministerului Economiei şi Finanţelor, în
legătură cu acţiunile sale, Comisia Europeană şi celelalte state membre.
-----------
Capitolul IX
Abrogat.
-----------
Cap. IX a fost abrogat de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012 publicată în
Articolul 34
Abrogat.
-----------
Art. 34 a fost abrogat de pct. 13 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012 publicată în
Articolul 35
Abrogat.
-----------
Articolul 36
Abrogat.
-----------
Articolul 37
Abrogat.
-----------
Articolul 38
Abrogat.
-----------
Capitolul X Sancţiuni
Articolul 39
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează, cu respectarea prevederilor art. 21 din

Regulamentul (CE) nr. 765/2008, după cum urmează:
-----------
nr. 167 din 13 martie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
a) nerespectarea prevederilor art. 4, art. 7 alin. (1), art. 9 alin. (1), art. 10, art. 23 alin.
(2) şi alin. (3) lit. b) şi ale art. 32, cu amendă de la 35.000 lei la 50.000 lei şi retragerea de
pe piaţă şi/sau interzicerea utilizării şi a introducerii pe piaţă a produselor neconforme;
-----------
b) nerespectarea prevederilor art. 12 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (5) şi (6) şi ale art. 22
alin. (1), cu amendă de la 22.500 lei la 35.000 lei şi interzicerea comercializării sau utilizării
produsului până la o dată stabilită pentru eliminarea neconformităţilor de către autoritatea de
supraveghere a pieţei împreună cu producătorul, reprezentantul autorizat al acestuia ori altă
persoană responsabilă pentru introducerea pe piaţă, după caz;
-----------
Litera b) a alin. (1) al art. 39 a fost modificată de pct. 14 şi 20 ale art. I din HOTĂRÂREA nr.
167 din 13 martie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
c) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (4), cu amendă de la 22.500 lei la 35.000 lei
şi retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă a produselor nemarcate ori
marcate incorect;
-----------
Litera c) a alin. (1) al art. 39 a fost modificată de pct. 14 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din
c^1) nerespectarea prevederilor art. 32^1, cu amendă de la 5.000 lei la 35.000 lei şi retragerea
de pe piaţă sau interzicerea utilizării/punerii la dispoziţie pe piaţă a produsului până la o dată
stabilită de către autoritatea de supraveghere a pieţei împreună cu persoana fizică sau juridică
ce se face vinovată, pentru eliminarea neconformităţilor;
-----------
Litera c^1) a alin. (1) al art. 39 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167 din
c^2) depozitarea, manipularea inadecvată a produselor pentru construcţii, precum şi punerea la
dispoziţie pe piaţă a produselor pentru construcţii cu termene de valabilitate expirate, cu amendă
de la 10.000 lei la 22.500 lei şi, după caz, impunerea de către autoritatea de supraveghere a
pieţei de măsuri privind utilizarea/punerea la dispoziţie pe piaţă a acestora;
-----------
c^3) neîndeplinirea, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse de autoritatea de supraveghere a
pieţei, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.
-----------
d) nerespectarea obligaţiilor de către organismele autorizate pentru agrementul tehnic european şi
de către organismele desemnate şi/sau notificate pentru atestarea conformităţii produselor, care,
nemaiîndeplinind condiţiile iniţiale, continuă să execute astfel de sarcini, se sancţionează cu
amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei şi retragerea autorizării/desemnării.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de
persoane împuternicite/abilitate din cadrul autorităţilor de supraveghere a pieţei prevăzute la
art. 30 alin. (1).
----------
(3) Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se completează cu
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 40
(1) Daunele generate de aplicarea necorespunzătoare a marcajului CE, precum şi eliberarea de

certificate de conformitate necorespunzătoare se suportă de către vinovaţi.
----------
2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
(2) Eliberarea de certificate de conformitate, rapoarte de încercări sau agremente tehnice
neconforme cu produsele pentru construcţii şi/sau cu actele normative în vigoare conduce, după
caz, în funcţie de gravitatea faptelor şi efectele acestora, la restricţionarea, suspendarea sau
retragerea de către autoritatea competentă a desemnării/notificării/autorizării/ atestării
organismelor care le-au eliberat.
-----------
Alin. (2) al art. 40 a fost introdus de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.031 din 13 octombrie
(3) Neconformităţile prevăzute la alin. (2) se constată şi se aduc la cunoştinţa autorităţilor
competente de către autorităţilor de supraveghere a pieţei pentru supravegherea pieţei produselor
pentru construcţii prevăzute la art. 30 alin. (1).
----------
Capitolul XI Dispoziţii finale
Articolul 41
(1) Autoritatea competentă în domeniul produselor pentru construcţii este Ministerul Dezvoltării,
Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
(2) Pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor poate emite
instrucţiuni care se aprobă prin ordin al ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Articolul 42
(1) Pot fi introduse pe piaţă sau utilizate în scopurile prevăzute, fără alte restricţii legale,
numai produsele care satisfac prevederile prezentei hotărâri.
(2) Este interzisă obstrucţionarea, prin reglementări impuse de autorităţi publice sau de
organisme private abilitate de către autorităţi ori aflate în poziţie de monopol, a folosirii
potrivit destinaţiei prevăzute a produselor care satisfac prevederile prezentei hotărâri.
(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) reglementările care transpun prevederi ale actelor
comunitare sau care condiţionează din punct de vedere tehnic folosirea produselor.
Articolul 43
(1) Se instituie sistemul naţional de informare privind produsele pentru construcţii a căror
conformitate cu specificaţii tehnice armonizate a fost atestată, care este gestionat de Consiliu.
(2) Procedura de constituire şi diseminare a informaţiilor se elaborează de Consiliu ca document
tehnic director şi se aprobă prin ordin al autorităţii competente, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(3) Abrogat.
-----------
Articolul 44
Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 45
(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 27 februarie 2005.

(2) Excepţie de la prevederile alin. (1) fac:
a) prevederile art. 3 şi art. 37 alin. (3) şi (4), care intră în vigoare la data publicării
prezentei hotărâri;
b) prevederile art. 25, 26 şi ale art. 28 alin. (1), care se aplică la data intrării în vigoare a
protocolului PECA;
c) prevederile art. 11, art. 33 alin. (4), (5) şi (6), care intră în vigoare la data aderării
României la Uniunea Europeană.
(3) Reglementările tehnice existente şi cele care vor fi promovate ulterior intrării în vigoare a
prezentei hotărâri, care conţin dispoziţii referitoare la fabricarea, comercializarea sau
utilizarea produselor pentru construcţii, trebuie să fie armonizate potrivit prevederilor
prezentei hotărâri şi celor stabilite prin documentele tehnice directoare, în sensul art. 2 alin.
(1) lit. f).
(4) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:
a) Regulamentul privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în
construcţii, prevăzut în anexa nr. 6, şi Regulamentul privind certificarea de conformitate a
calităţii produselor folosite în construcţii, prevăzut în anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr.
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările şi
b) Hotărârea Guvernului nr. 877/1999 privind obligativitatea furnizorilor de materiale, elemente
de construcţii şi produse destinate construcţiilor de a efectua încercări şi analize de laborator
numai prin laboratoare autorizate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538
din 4 noiembrie 1999;
c) Hotărârea Guvernului nr. 102/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a
produselor pentru construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din
27 februarie 2003;
d) orice alte dispoziţii contrare.
Articolul 46
Prezenta hotărâre transpune Directiva 89/106/CEE a Consiliului Comunităţii Europene din 21

decembrie 1988 privind produsele pentru construcţii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii
Europene, L 40 din 11 februarie 1989, pag. 12, amendată prin Directiva 93/68/EEC a Consiliului
Comunităţii Europene din 22 iulie 1993, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene, L
220 din 30 august 1993, pag. 1.
Anexa 1
CERINŢELE ESENŢIALE ALE CONSTRUCŢIILOR
Produsele pentru construcţii trebuie să permită realizarea construcţiilor care, în ansamblul lor
şi, separat, pe elementele de construcţii componente, luând în considerare şi aspectele economice,
să fie adecvate pentru utilizarea preconizată, şi, în acest sens, să satisfacă cerinţe esenţiale
din prezenta anexă, atunci când construcţiile sunt supuse unor reglementări ce conţin asemenea
cerinţe. Astfel de cerinţe trebuie, în condiţiile unei mentenanţe normale, să fie satisfăcute de-a
lungul unei durate de viaţă rezonabilă din punct de vedere economic. Cerinţele au în vedere, în
general, acţiuni previzibile.
1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât încărcările susceptibile de a se
exercită asupra lor în timpul construirii şi în exploatare să nu determine niciunul din
evenimentele următoare:
a) prăbuşirea în întregime sau a unei părţi din construcţie;
b) deformaţii de o mărime inadmisibilă;
c) deteriorări ale unor părţi ale construcţiei, ale instalaţiilor sau echipamentelor înglobate ca
rezultat al unor deformaţii importante ale structurii portante;
d) distrugeri determinate de evenimente accidentale, disproporţionate ca mărime în raport cu
cauzele primare.
2. Securitate la incendiu
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât, în cazul izbucnirii unui
incendiu:
a) stabilitatea elementelor portante ale construcţiei să poată fi estimată pentru o perioadă
determinată de timp;
b) apariţia şi propagarea focului şi fumului în interiorul construcţiei să fie limitate;
c) propagarea incendiului la construcţiile învecinate să fie limitată;
d) utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să poată fi salvaţi prin alte mijloace;
e) să fie luată în consideraţie securitatea echipelor de intervenţie.
3. Igienă, sănătate şi mediu înconjurător
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât să nu constituie o ameninţare
pentru igiena şi sănătatea ocupanţilor sau a vecinilor, în special ca urmare a:
a) degajării de gaze toxice;
b) prezenţei în aer a unor particule sau gaze periculoase;
c) emisiei de radiaţii periculoase;
d) poluării sau contaminării apei sau solului;
e) evacuării defectuoase a apelor reziduale, a fumului şi a deşeurilor solide sau lichide;
f) prezenţei umidităţii în părţi ale construcţiei sau pe suprafeţele interioare ale acesteia.
4. Siguranţă în exploatare
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât utilizarea sau funcţionarea lor
să nu prezinte riscuri inacceptabile de accidentare, precum alunecare, cădere, lovire, ardere,
electrocutare, rănire ca urmare a unei explozii.
5. Protecţie împotriva zgomotului
Construcţiile trebuie să fie proiectate şi executate astfel încât zgomotul perceput de ocupanţi
sau de persoanele aflate în apropiere să fie menţinut la un nivel atât de scăzut încât să nu
afecteze sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze în condiţii
satisfăcătoare.
6. Economia de energie şi izolarea termică
Construcţiile şi instalaţiile lor de încălzire, răcire şi ventilare trebuie să fie proiectate şi
executate astfel încât consumul de energie necesar pentru utilizarea construcţiei să rămână scăzut
în raport cu condiţiile climatice locale, însă fără a afecta confortul termic al ocupanţilor.
Anexa 2
AGREMENTUL TEHNIC EUROPEAN
1. O cerere pentru un agrement tehnic european poate fi făcută de un producător sau de
reprezentantul autorizat al acestuia numai unui singur organism autorizat în acest scop.
2. Agrementele tehnice europene (ETA) se întocmesc de către organisme specializate cu sediul în
statele membre ale Uniunii Europene, autorizate în acest scop de autorităţile statelor respective
şi reunite în cadrul Organizaţiei Europene pentru Agremente Tehnice (EOTA), denumite în continuare
organisme membre EOTA.
În vederea elaborării de agremente tehnice europene, autoritatea competentă din România poate
abilita unul sau mai multe organisme specializate cu sediul pe teritoriul României. În cazul în
care vor fi abilitate mai multe organisme, acestea vor fi coordonate de Consiliu, care
nominalizează unul dintre acestea ca purtător de cuvânt al României în cadrul EOTA. Numele şi
adresele acestor organisme se notifică Comisiei Europene şi celorlalte state membre de către
autoritatea competentă.
3. Regulile comune de procedură pentru solicitarea, elaborarea şi acordarea agrementului tehnic
european, stabilite în cadrul EOTA, vor fi publicate ca versiune oficială în limba română într-un
regulament specific, elaborat de Consiliu ca document tehnic director.
4. Organismele membre EOTA iniţiază şi derulează procedurile de agrementare adoptate în cadrul
EOTA, acordându-şi reciproc tot sprijinul necesar.
5. Organismele membre EOTA publică agrementele tehnice elaborate şi comunică indicativele acestora
tuturor organismelor notificate. La cererea unui organism membru EOTA, acestuia i se transmite
setul complet de documente care susţin agrementul acordat.
6. Costurile generate de elaborarea agrementelor tehnice europene se stabilesc de organismele
membre EOTA şi se suportă de solicitant.
Anexa 3
ATESTAREA CONFORMITĂŢII CU SPECIFICAŢIILE TEHNICE
1. Metode pentru controlul conformităţii
În cadrul procedurilor de atestare a conformităţii produselor cu specificaţiile tehnice potrivit
prevederilor art. 21, se utilizează următoarele metode de control al conformităţii; selecţia şi
combinarea metodelor pentru fiecare sistem determinat depind de cerinţele specifice produsului sau
unui grup de produse:
a) încercări iniţiale de tip ale produsului, efectuate de către producător sau de un organism
notificat;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei potrivit unui plan de încercări
prestabilit, efectuate de către producător sau de un organism notificat;
c) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la locul producţiei, de pe piaţă sau dintr-un
şantier, efectuate de către producător sau de un organism notificat;
d) încercări pe eşantioane prelevate dintr-un lot pregătit pentru livrare sau deja livrat,
efectuate de către producător sau de un organism notificat;
e) controlul producţiei în fabrică;
f) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică, efectuată de
către un organism notificat;
g) supravegherea, aprecierea şi evaluarea continuă a controlului producţiei în fabrică, efectuată
de către un organism notificat.
În sensul prezentei hotărâri, prin control al producţiei în fabrică se înţelege controlul intern
permanent exercitat de producător. Acesta trebuie să conţină toate elementele, cerinţele şi
dispoziţiile adoptate de producător, documentate în mod sistematic sub forma unor politici şi
proceduri scrise. Documentaţia scrisă asupra sistemului de control al producţiei în fabrică
trebuie să asigure stabilirea corespondenţei cu elementele aplicabile ale unui sistem de asigurare
a calităţii şi să permită verificarea realizării caracteristicilor cerute pentru produs şi a
modului efectiv de operare al sistemului de control al producţiei în fabrică.
2. Sisteme de atestare a conformităţii
Sistemele de atestare a conformităţii produselor se definesc în funcţie de repartizarea sarcinilor
între producător şi organismele notificate şi se codifică într-o notaţie numerică de la 1 la 4,
exprimând nivelul de exigenţă în ordine descrescătoare, după cum urmează:
A. Sistem 1+: Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,
pe bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit.
2) Sarcinile organismelor notificate
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică;
d) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la locul producţiei, de pe piaţă sau de pe
şantiere.
B. Sistem 1: Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,
pe bază de:
----------
Partea introductivă a literei B a pct. 2 din anexa 3 a fost modificată de pct. 18 al art. I din
HOTĂRÂREA nr. 167 din 13 martie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit.
b) inspecţia iniţială a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică.
C. Sistem 2+: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază
de:
b) controlul producţiei în fabrică;
c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit.
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;
- supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică.
D. Sistem 2: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază
de:
b) controlul producţiei în fabrică;
c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit.
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică.
E. Sistem 3: Declaraţia de conformitate a produsului (de al doilea tip) dată de producător, pe
bază de:
2) Sarcinile laboratorului notificat
b) încercări iniţiale de tip ale produsului.
F. Sistem 4: Declaraţia de conformitate a produsului (de al treilea tip) dată de producător, pe
baza următoarelor sarcini efectuate de el însuşi:
b) controlul producţiei în fabrică.
3. Organisme implicate în atestarea conformităţii
În raport cu funcţiunile organismelor implicate în atestarea conformităţii, trebuie făcută
distincţie între:
a) organisme de certificare, prin care se înţeleg organisme independente, guvernamentale sau
neguvernamentale, având competenţa şi responsabilitatea de a efectua certificarea conformităţii
corespunzător unor reguli prestabilite de procedură şi de management;
b) organisme de inspecţie, prin care se înţeleg organisme independente, având organizarea,
personalul, competenţa şi integritatea necesare pentru a executa, conform unor criterii
specificate, funcţiuni precum evaluarea, recomandarea acceptării şi auditul ulterior al
operaţiilor de control al producţiei realizate de producător, ca şi eşantionarea şi evaluarea
produselor conform criteriilor specificate;
c) laboratoare de încercări, prin care se înţeleg laboratoare care măsoară, examinează, încearcă,
etalonează sau determină în orice alt fel caracteristicile sau performanţele materialelor sau
produselor.
În situaţiile prevăzute la pct. 2 lit. A, B, C şi D, cele trei funcţiuni menţionate la pct. 3 lit.
a), b) şi c) pot fi îndeplinite de acelaşi organism sau de organisme diferite, în cazul din urmă
organismele de inspecţie şi laboratoarele de încercări implicate în atestarea conformităţii
executându-şi sarcinile în numele organismului de certificare.
Criteriile privind competenţa, imparţialitatea şi integritatea organismelor de certificare, a
organismelor de inspecţie şi a laboratoarelor de încercări sunt prevăzute în anexa nr. 4.
4. Marcajul de conformitate CE, Certificatul de conformitate EC, Declaraţia de conformitate EC
4.1. Marcajul de conformitate CE
- Marcajul CE trebuie să respecte elementele de identificare prevăzute în anexa II la Regulamentul
(CE) nr. 765/2008.
----------
Prima liniuţă a pct. 4.1. din anexa 3 a fost modificată de pct. 19 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 167
din 13 martie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 197 din 26 martie 2012.
- Marcajul CE trebuie să fie urmat de numărul de identificare al organismului implicat în faza de
control al producţiei.
Informaţii asociate
Marcajul CE trebuie să fie însoţit de următoarele informaţii:
a) numele sau marca de identificare a producătorului;
b) ultimele două cifre ale anului în care a fost aplicat marcajul;
c) numărul Certificatului de conformitate EC, dacă e cazul;
d) indicaţii pentru identificarea caracteristicilor produsului pe baza specificaţiilor tehnice;
e) indicativele directivelor comunitare aplicate.
4.2. Certificatul de conformitate EC
Certificatul de conformitate EC trebuie să conţină în special următoarele:
a) numele şi adresa organismului de certificare;
b) numele şi adresa producătorului sau ale reprezentantului autorizat al acestuia;
c) descrierea produsului, precizând tipul, identificarea, utilizarea etc.;
d) specificaţiile tehnice cu care este conform produsul;
e) condiţiile particulare de utilizare a produsului;
f) numărul Certificatului;
g) condiţiile şi perioada de valabilitate a Certificatului, după caz;
h) numele şi funcţia persoanei abilitate să semneze Certificatul.
4.3. Declaraţia de conformitate EC
Declaraţia de conformitate EC trebuie să conţină în special următoarele:
a) numele şi adresa producătorului sau ale reprezentantului autorizat al acestuia, stabilit pe
teritoriul Uniunii Europene;
b) descrierea produsului, precizând tipul, identificarea, utilizarea etc.;
c) specificaţiile tehnice cu care este conform produsul;
d) condiţiile particulare de utilizare a produsului;
e) numele şi adresa organismului notificat, dacă e cazul;
f) numele şi funcţia persoanei abilitate să semneze
Declaraţia în numele producătorului sau al reprezentantului autorizat al acestuia.
4.4. Certificatul şi declaraţia de conformitate trebuie prezentate în limba sau limbile oficiale
ale statului membru al Uniunii Europene în care produsul urmează a fi folosit.
Anexa 4
NOTIFICAREA LABORATOARELOR DE ÎNCERCĂRI, A
ORGANISMELOR DE INSPECŢIE ŞI A ORGANISMELOR DE CERTIFICARE
Laboratoarele de încercări, organismele de inspecţie şi organismele de certificare desemnate în
domeniul produselor pentru construcţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minimale:
1. să dispună de personal specializat şi de necesarul de mijloace şi echipamente adecvate;
2. personalul să dovedească competenţă tehnică şi integritate profesională;
3. conducerea şi personalul tehnic să acţioneze imparţial, la efectuarea încercărilor, la
întocmirea rapoartelor, la eliberarea certificatelor şi la executarea supravegherii, în raport cu
toate sferele, grupurile sau persoanele care au un interes direct sau indirect asupra produselor;
4. să fie asigurată păstrarea secretului profesional de către personalul implicat;
5. să deţină o asigurare de răspundere civilă, atunci când răspunderea nu revine statului prin
lege;
6. să participe efectiv la cooperarea europeană în cadrul Grupului Organismelor Notificate în
domeniul produselor pentru construcţii.
Autoritatea competentă trebuie să verifice periodic dacă se menţine îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la pct. 1 şi 2.
Anexa 5
PREZENTARE SCHEMATICA
a sistemelor de atestare a conformitatii produselor pentru constructii
┌──────────┐
│PRODUCĂTOR│
└────┬─────┘
▼
┌──────────────┐
│Produse pentru│
│ constructii │
└──────┬───────┘
▼
┌───────────────────────────────────┐
┌───────────────────┤ Exista standard armonizat sau │
│ │ specificatie tehnica recunoscută │
│ └────────────────┬──────────────────┘
│ │ ┌────────────────────┐
▼ │ ┌────┐ │Produsul corespunde │
┌────┐ └────►│ DA ├─►│ cu standardul/ │
│ NU │ └──┬─┘ │ specificatia │
└──┬─┘ │ └─────────────────┬──┘
│ │ │
│ │ │
▼ ▼ │
┌──────────────────┐ ┌─────────────────────────┐ │
│ AGREMENT TEHNIC │←─────────────────────┤ Produsul se abate de la │ │
│ EUROPEAN │ │ standard/specificatie │ │
└────────┬─────────┘ └─────────────────────────┘ │
│ │
│ │
▼ ▼
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Sistemul de atestare a conformitatii aplicabil este impus prin decizie a │
│ │
│ Comisiei Europene şi prevăzut în regulamentul specific şi în specificatia │
│ tehnica relevanta │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Producătorul raspunde de aplicarea sistemului de atestare impus produsului │
│ individualizat │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┘
┌────────────────────────────────┐ |
│ Organisme notificate │ |
┌─────┴────────┬──────────────┬────────┴────────┐ |
│ Organisme de │ Organisme de│ Laboratoare de ├────┐ |
│ certificare │ inspecţie │ încercări │ │ |
└─┬────────────┴──────┬───────┴───────┬─────────┘ │ |
│◄──────────────────┘ │ │ |
│◄──────────────────────────────────┘ │ |
├────────────┬────────────┬─────────────┐ │ |
│ ┌--------┼---┬--------┼---┬---------┼--┬-------┼---┬----------┤
▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
┌────────┐ ┌────────┐ ┌────────┐ ┌────────┐ ┌────────┐ ┌─────────┐
│ Sistem │ │ Sistem │ │ Sistem │ │ Sistem │ │ Sistem │ │ Sistem │
│ 1+ │ │ 1 │ │ 2+ │ │ 2 │ │ 3 │ │ 4 │
└─┬──────┘ └─┬──────┘ └─┬──────┘ └──┬─────┘ └────┬───┘ └─────┬───┘
▼ ▼ ▼ ▼ ▼ ▼
┌───────────────────┐ ┌───────────────────────────┐ ┌───────────┐ ┌──────────┐
│ Declaratie de con-│ │ Declaratie de conformitate│ │Declaratie │ │Declaratie│
│ formitate data de │ │ de primul tip data de │ │de confor- │ │de confor-│
│ producător pe baza│ │ producător pe baza unui │ │mitate de │ │mitate de │
│ unui certificat de│ │ certificat de conformitate│ │al doilea │ │al treilea│
│ conformitate PC │ │ PC pentru un sistem de │ │tip data de│ │tip data │
│ pentru produs, │ │ control al productiei în │ │producător │ │de produ- │
│ eliberat de un │ │ fabrica, eliberat de un │ │pe baza │ │cator pe │
│ organism de cer- │ │ organism de certificare │ │raportului │ │proprie │
│ tificare notificat│ │ notificat │ │de incer- │ │raspundere│
└──────────┬────────┘ └───────────┬───────────────┘ │cari initi-│ └──┬───────┘
│ │ │ale de tip │ │
│ │ │eliberat de│ │
│ │ ┌──────────────┤un labora- │ │
│ │ │ │tor noti- │ │
│ ▼ ▼ │ficat │ │
│ ┌─────────┐ └───────────┘ │
└────────────────►│ CE │◄────────────────────────────┘
└─────────┘
------
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor
tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice
EMITENT GUVERNUL
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.061 din 29 decembrie 2016
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. I din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru
prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru
modificarea și completarea unor acte normative,
Articolul 1
(1) Prezenta hotărâre reglementează etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-
economice pentru realizarea obiectivelor/proiectelor noi de investiții în domeniul construcțiilor, a
lucrărilor de intervenții la construcții existente și a altor lucrări de investiții, denumite în continuare
obiective de investiții, ale căror cheltuieli, destinate realizării de active fixe de natura domeniului
public și/sau privat al statului/unității administrativ-teritoriale ori de natura domeniului privat al
persoanelor fizice și/sau juridice, se finanțează total sau parțial din fonduri publice, respectiv din
bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și
completările ulterioare, și la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu
modificările și completările ulterioare.
(2) Documentațiile prevăzute la alin. (1) se elaborează, pe etape, astfel:
a) în etapa I:
(i) nota conceptuală;
(ii) tema de proiectare;
b) în etapa a II-a:
(i) studiul de prefezabilitate, după caz;
(ii) studiul de fezabilitate sau documentația de avizare a lucrărilor de intervenții, după caz;
c) în etapa a III-a:
(i) proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
d) în etapa a IV-a:
(i) proiectul tehnic de execuție.
Articolul 2
În sensul prezentei hotărâri, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) obiectiv/proiect de investiții - rezultatul scontat la investirea de capital pe timp limitat, ca urmare a
realizării unuia sau mai multor obiecte de investiții, situate pe un amplasament distinct delimitat, care
asigură satisfacerea cerințelor formulate de beneficiarul investiției și de investitor; în sintagma
"obiectiv de investiții" se cuprinde, după caz, obiectivul nou de investiții, obiectivul mixt de investiții
sau intervenție la construcție existentă;
b) obiect de investiții - parte a obiectivului de investiții, cu funcționalitate distinctă în cadrul
ansamblului acestuia, care constă în lucrări de construcții pentru realizarea unor obiecte noi de investiții
sau în lucrări de intervenții la construcții existente;
c) obiectiv/proiect mixt de investiții - obiectiv de investiții care cuprinde lucrări de construcții pentru
realizarea unuia/mai multor obiecte noi de investiții, precum și lucrări de intervenții asupra uneia/mai
multor construcții existente;
d) obiectiv/proiect major de investiții - obiectiv de investiții a cărui valoare totală estimată depășește
echivalentul a 75 milioane euro în cazul investițiilor pentru promovarea sistemelor de transport durabile și
eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii rețelelor majore sau echivalentul a 50 milioane euro în
cazul investițiilor promovate în alte domenii;
e) intervenție la construcție existentă - rezultatul scontat obținut ca urmare a realizării de lucrări de
intervenții asupra uneia/mai multor construcții existente, inclusiv instalațiile aferente, astfel cum sunt
prevăzute în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, efectuate în scopul
asigurării, menținerii și/sau îmbunătățirii cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor, potrivit
destinației acestora;
f) investiție publică - totalitatea cheltuielilor din fonduri publice, inițiale sau ulterioare, destinate
realizării de active fixe de natura domeniului public și/sau privat al statului/unității administrativ-
teritoriale, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum și cheltuielile ocazionate de înlocuirea
acestora, care se finanțează total sau parțial din fondurile publice prevăzute la art. 1; se consideră
investiție publică și totalitatea cheltuielilor de investiții, inițiale sau ulterioare, destinate realizării
de active fixe de natura proprietății private a persoanelor fizice și/sau juridice, inclusiv înlocuirea
activelor fixe uzate, precum și cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanțează total sau
parțial din fondurile publice prevăzute la art. 1;
g) investitor - entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce efectuează cheltuieli de investiții care
se finanțează total sau parțial din fondurile publice prevăzute la art. 1, având drept rezultat realizarea
de obiective/proiecte de investiții;
h) beneficiar al investiției - entitate publică, persoană juridică sau fizică, ce are un drept de execuție a
lucrărilor de construcții potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
i) construcție - clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcții, respectiv orice
lucrare de inginerie civilă, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută
și executată pentru îndeplinirea ori menținerea unor funcții tehnice, economice, sociale sau ecologice,
indiferent de specificul, importanța, categoria și clasa de importanță, inclusiv utilajele, echipamentele și
instalațiile tehnologice și funcționale aferente;
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G0JVC2XK9DUJVM2JZ13YW8W5BER 1/29
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
j) construcție existentă - construcție pentru care a fost admisă recepția la terminarea lucrărilor sau
construcție care a fost înscrisă în cartea funciară;
k) construcție nefinalizată - construcție în diferite stadii de execuție pentru care a fost sistată execuția
lucrărilor și neefectuată recepția la terminarea lucrărilor și a cărei finalizare implică un rest de
executat, fizic și valoric;
l) soluție tehnică - parte a scenariului/opțiunii tehnico-economic(e) din studiul de fezabilitate, respectiv
din documentația de avizare a lucrărilor de intervenție, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnic,
constructiv, tehnologic și funcțional-arhitectural, a principalelor lucrări pentru investiția de bază,
corelată cu nivelul tehnic, calitativ și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici
propuși;
m) durata de execuție a obiectivului de investiții - perioada, exprimată în luni, cuprinsă între data
stabilită de investitor pentru începerea lucrărilor de execuție și comunicată executantului și data
încheierii procesului-verbal privind admiterea recepției la terminarea lucrărilor;
n) durata de realizare a obiectivului de investiții - perioada cuprinsă între data aprobării indicatorilor
tehnico-economici ai investiției și data procesului-verbal privind admiterea recepției finale;
o) durata de implementare a obiectivului de investiții - perioada exprimată în luni cuprinsă între data
aprobării notei conceptuale și data încheierii procesului-verbal privind admiterea recepției finale.
Capitolul II Nota conceptuală și tema de proiectare
Articolul 3
(1) Nota conceptuală este documentația întocmită de beneficiarul investiției în scopul justificării
necesității și oportunității realizării unui obiectiv de investiții, finanțat total sau parțial din fonduri
publice.
(2) Prin nota conceptuală se evidențiază datele preliminare necesare implementării obiectivului de
investiții propus și se prezintă informații cu privire la estimarea suportabilității investiției publice.
(3) Conținutul-cadru al notei conceptuale este prevăzut în anexa nr. 1.
Articolul 4
(1) Tema de proiectare exprimă intențiile investiționale și nevoile funcționale ale beneficiarului
investiției, evidențiate în nota conceptuală, determinând concepția de realizare a obiectivului de
investiții, în funcție de condiționările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de protecție a
mediului natural și a patrimoniului cultural sau alte condiționări specifice obiectivului de investiții.
(2) Tema de proiectare se elaborează de către beneficiarul investiției sau, după caz, de către
proiectanți/consultanți care prestează servicii de proiectare/consultanță în domeniu și se aprobă de către
beneficiar.
(3) Conținutul temei de proiectare este prevăzut în anexa nr. 2 și se adaptează de către beneficiar, în
funcție de specificul/categoria și clasa de importanță, precum și de complexitatea obiectivului de
investiții propus.
Capitolul III Documentațiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiții finanțate din fonduri
publice
Secţiunea 1 Prevederi comune
Articolul 5
(1) Documentațiile tehnico-economice se elaborează pe faze de proiectare, astfel:
a) în cazul obiectivelor noi de investiții:
(i) studiu de prefezabilitate, după caz;
(ii) studiu de fezabilitate;
(iii) proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
(iv) proiect tehnic de execuție;
b) în cazul intervențiilor la construcții existente:

(i) documentație de avizare a lucrărilor de intervenții;
(ii) proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
(iii) proiect tehnic de execuție;
c) în cazul obiectivelor mixte de investiții:

(i) studiu de prefezabilitate, după caz;
(ii) studiu de fezabilitate, completat cu elementele specifice din documentația de avizare a lucrărilor de
intervenții;
(iii) proiect pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor;
(iv) proiect tehnic de execuție.
(2) Elaborarea studiului de prefezabilitate, după caz, a studiului de fezabilitate ori a documentației de
avizare a lucrărilor de intervenții este condiționată de aprobarea prealabilă de către beneficiarul
investiției a notei conceptuale și a temei de proiectare, prevăzute la art. 3 și 4.
(3) Documentațiile tehnico-economice prevăzute la alin. (1) se elaborează de către operatori economici sau
persoane fizice autorizate care prestează servicii de proiectare în domeniu.
(4) Elaborarea proiectului tehnic de execuție este condiționată de aprobarea prealabilă a indicatorilor
tehnico-economici și emiterea autorizației de construire/desființare a executării lucrărilor.
Secţiunea a 2-a Studiul de prefezabilitate
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
Articolul 6
(1) Studiul de prefezabilitate este documentația prin care, fără a se limita la datele și informațiile
cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare, se analizează, preliminar, necesitatea și
oportunitatea realizării obiectivului de investiții, se identifică scenarii/opțiuni tehnico-economice
posibile și se selectează un număr limitat de scenarii/opțiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de
investiții.
(2) Studiul de prefezabilitate se elaborează pentru obiective/proiecte majore de investiții, cu excepția
cazurilor în care necesitatea și oportunitatea realizării acestor obiective de investiții au fost
fundamentate în cadrul unor strategii, unor master planuri, unui plan de amenajare a teritoriului ori în
cadrul unor planuri similare în vigoare, aprobate prin acte normative.
(3) Studiul de prefezabilitate se aprobă de către ordonatorul principal de credite, în cazul administrației
publice centrale, respectiv de către autoritățile deliberative, în cazul programelor de investiții publice
locale.
(4) Conținutul-cadru al studiului de prefezabilitate este prevăzut în anexa nr. 3.
Secţiunea a 3-a Studiul de fezabilitate
Articolul 7
(1) Studiul de fezabilitate este documentația tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la
datele și informațiile cuprinse în nota conceptuală și în tema de proiectare și, după caz, în studiul de
prefezabilitate, analizează, fundamentează și propune minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice
diferite, recomandând, justificat și documentat, scenariul/opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru
realizarea obiectivului de investiții.
(2) Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă) potrivit alin. (1), cuprinde:
a) soluția tehnică;
b) principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții;
c) certificatul de urbanism, avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum și avize, acorduri și
studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții;
d) strategia de implementare, exploatare/operare și de întreținere a investiției.
(3) În cazul obiectivelor de investiții a căror funcționare implică procese tehnologice specifice,
componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate
aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție,
în condițiile art. 12 alin. (1).
(4) Indicatorii tehnico-economici prevăzuți la alin. (2) lit. b) cuprind:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și,
respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M) în conformitate cu devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să
indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu
standardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul
și ținta fiecărui obiectiv de investiții;
d) durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.
(5) Pentru indicatorii tehnico-economici prevăzuți la alin. (4) lit. c), proiectantul indică, în cadrul
studiului de fezabilitate, valorile admisibile și intervalele în care se pot încadra acestea, în funcție de
specificul obiectivului de investiții și în conformitate cu normele și reglementările tehnice în vigoare.
(6) În situația în care, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, apar schimbări care determină
modificarea în plus a valorilor maximale și/sau modificarea în minus a valorilor minimale ale indicatorilor
tehnico-economici aprobați ori depășirea intervalelor prevăzute la alin. (5), sunt necesare refacerea
corespunzătoare a documentației tehnico-economice aprobate și reluarea procedurii de aprobare a noilor
indicatori, cu excepția situațiilor de actualizare a acestora prevăzute în Legea nr. 500/2002, cu
(7) Studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competențelor stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu
modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare.
(8) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate este prevăzut în anexa nr. 4.
Articolul 8
(1) În cazul obiectivului mixt de investiții, studiul de fezabilitate se elaborează cu respectarea
conținutului-cadru prevăzut în anexa nr. 4, completat cu elementele specifice din conținutul-cadru al
documentației de avizare a lucrărilor de intervenții prevăzut în anexa nr. 5.
(2) Elementele specifice prevăzute la alin. (1) cuprind soluțiile tehnice și măsurile din expertiza tehnică
la construcția/construcțiile existentă/existente și, după caz, ale auditului energetic la clădirea/clădirile
existentă/existente, precum și ale studiilor, auditurilor ori analizelor relevante realizate.
Secţiunea a 4-a Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții
Articolul 9
(1) Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții este documentația tehnico-economică, similară
studiului de fezabilitate, elaborată pe baza expertizei tehnice a construcției/construcțiilor existente și,
după caz, a studiilor, auditurilor ori analizelor de specialitate în raport cu specificul investiției.
(2) Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) recomandat(ă) cuprinde datele și informațiile prevăzute
la art. 7 alin. (2).
(3) În cazul obiectivelor a căror funcționare implică procese tehnologice specifice, componenta tehnologică
a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea
investiției, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile art. 12 alin. (1).
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
(4) Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții se aprobă potrivit competențelor stabilite prin
Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 273/2006, cu modificările
și completările ulterioare.
(5) Conținutul-cadru al documentației de avizare a lucrărilor de intervenții este prevăzut în anexa nr. 5.
Secţiunea a 5-a Devizul general și devizul pe obiect
Articolul 10
(1) Devizul general este partea componentă a studiului de fezabilitate sau a documentației de avizare a
lucrărilor de intervenții, prin care se stabilește valoarea totală estimativă, exprimată în lei, a
cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de investiții.
(2) Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli. În cadrul fiecărui
capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu cheltuielile estimate aferente realizării obiectului/obiectelor
de investiție din cadrul obiectivului de investiții.
(3) Devizul pe obiect stabilește valoarea estimativă a obiectului din cadrul obiectivului de investiții și
se obține prin însumarea valorilor categoriilor de lucrări ce compun obiectul.
(4) Devizul general întocmit la faza de proiectare studiu de fezabilitate în cazul obiectivului nou/mixt de
investiții și, respectiv, la faza documentație de avizare a lucrărilor de intervenții în cazul intervenției
la construcție existentă se actualizează prin grija beneficiarului investiției/investitorului, ori de câte
ori este necesar, dar în mod obligatoriu în următoarele situații:
a) la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de
intervenții;
b) la data solicitării autorizației de construire;
c) după finalizarea procedurilor de achiziție publică, rezultând valoarea de finanțare a obiectivului de
investiții;
d) la data întocmirii sau modificării de către ordonatorul principal de credite, potrivit legii, a listei
obiectivelor de investiții, anexă la bugetul de stat sau la bugetul local.
(5) Pe parcursul execuției obiectivului de investiții, devizul general se poate revizui prin grija
beneficiarului investiției/investitorului, prin compensarea cheltuielilor între capitolele/subcapitolele de
cheltuieli care intră în componența lucrărilor de construcții-montaj din devizul general, cu încadrarea în
valoarea totală de finanțare.
(6) Prin excepție de la prevederile art. 7 alin. (6), în situația în care punerea în aplicare a unor noi
prevederi legale fiscale influențează valoarea investiției, aceasta se reface prin grija și pe răspunderea
beneficiarului investiției/investitorului, fără a fi necesară reluarea procedurii de aprobare a noii valori
rezultate.
(7) Metodologia de elaborare a devizului general și a devizului pe obiect este prevăzută în anexa nr. 6.
(8) Devizul general și devizul pe obiect se elaborează cu respectarea conținuturilor-cadru prevăzute în
anexa nr. 7 și, respectiv, în anexa nr. 8.
Secţiunea a 6-a Proiectul pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor și proiectul tehnic de

execuție
Articolul 11
(1) Proiectul pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor este parte a documentației pentru
emiterea autorizației de construire/desființare, reglementată prin Legea nr. 50/1991, republicată, cu
(2) Conținutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, conținutul-cadru
al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desființare, precum și conținutul-cadru al
proiectului de organizare a execuției lucrărilor sunt cele prevăzute în anexa nr. 9 și se adaptează de către
operatorii economici care prestează servicii de proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul
investiției.
Articolul 12
(1) Proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază și, după
caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opțiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de
fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; componenta tehnologică a soluției tehnice
poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de
investiții, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuție, în condițiile respectării indicatorilor
tehnico-economici aprobați și a autorizației de construire/desființare.
(2) Proiectul tehnic de execuție conține părți scrise și părți desenate, necesare pentru execuția
obiectivului de investiții.
(3) Părțile scrise cuprind date generale privind investiția, descrierea generală a lucrărilor, memorii
tehnice pe specialități, caiete de sarcini, liste cu cantitățile de lucrări, graficul general de realizare a
investiției.
(4) Părțile desenate cuprind planșe de ansamblu, precum și planșe aferente specialităților: planșe de
arhitectură, de structură, de instalații, de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv planșe de dotări.
(5) Detaliile de execuție se elaborează, de regulă, odată cu proiectul tehnic de execuție, constituind parte
integrantă a acestuia, și explicitează soluțiile de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte
asemenea operațiuni privind părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și care indică
dimensiuni, materiale, tehnologii de execuție, precum și legături între elementele constructive structurale/
nestructurale ale obiectivului de investiții.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), anumite detalii de execuție se pot elabora/definitiva, în
funcție de complexitatea proiectului și de natura lucrărilor de intervenții, precum și în cazul obiectivelor
de investiții a căror funcționare implică procese tehnologice specifice, pe parcursul execuției lucrărilor
la obiectivul de investiție.
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
(7) Proiectul tehnic de execuție, inclusiv detaliile de execuție se verifică de către specialiști
verificatori de proiecte atestați pe domenii/subdomenii de construcții și specialități pentru instalații, în
scopul verificării îndeplinirii cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor, pentru protejarea vieții
oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului și pentru asigurarea sănătății și siguranței
persoanelor implicate, pe întregul ciclu de viață a construcțiilor.
(8) Conținutul-cadru al proiectului tehnic de execuție este cel prevăzut în anexa nr. 10 și se adaptează de
către operatorii economici care prestează servicii de proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul
investiției.
Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 13
Etapele de elaborare a documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții

finanțate din fonduri publice sunt prevăzute în anexa nr. 11.
Articolul 14
(1) Pentru executarea lucrărilor în primă urgență, pentru care autorizația de construire/desființare se
emite imediat în condițiile Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
documentația tehnico-economică prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. b) se elaborează și se aprobă până la
recepția la terminarea lucrărilor de intervenții în primă urgență, dar nu mai târziu de 6 luni de la
deschiderea finanțării și începerea execuției lucrărilor.
(2) Prin excepție de la prevederile art. 4, în cazul lucrărilor în primă urgență prevăzute la alin. (1),
raportul de expertiză tehnică, întocmit de către expert tehnic atestat, cu respectarea reglementărilor
tehnice în vigoare aplicabile, constituie temă de proiectare. La elaborarea raportului de expertiză tehnică
se iau în considerare datele și informațiile din procesul-verbal de constatare a pierderilor provocate de
fenomene meteorologice periculoase și de alți factori vătămători, întocmit conform prevederilor legale în
vigoare.
(3) Pentru executarea lucrărilor în primă urgență, proiectantul dezvoltă soluția tehnică recomandată prin
raportul de expertiză tehnică prevăzut la alin. (2).
(4) Pentru lucrările de intervenție efectuate pentru înlăturarea efectelor produse de acțiuni accidentale și
calamități naturale, cuprinse la art. 38^1 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și
completările ulterioare, până la aprobarea documentației de avizare, se aprobă deschiderea finanțării și
începerea execuției lucrărilor pe bază de liste de lucrări estimate cantitativ și valoric.
(5) Pentru lucrările executate prevăzute la alin. (4), decontarea se va face pe baza situațiilor de lucrări
însușite de beneficiar.
Articolul 15
(1) Prezenta hotărâre nu se aplică obiectivelor/ proiectelor de investiții:
a) ale căror lucrări sunt în curs de execuție la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri;
(la 27-02-2017, Litera a) din Articolul 15 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 1, ARTICOL UNIC din
HOTĂRÂREA nr. 79 din 27 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 27 februarie 2017 )
b) pentru ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de
intervenții au fost inițiate procedurile de achiziție publică până la data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri, prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare/emiterea invitației de participare,
respectiv ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de
intervenții au fost recepționate de investitor/beneficiar ori au fost depuse spre aprobare/avizare;
(la 27-02-2017, Litera b) din Articolul 15 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 1, ARTICOL UNIC din
HOTĂRÂREA nr. 79 din 27 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 27 februarie 2017 )
c) pentru care a fost aprobată finanțarea.
d) ale căror proiecte tehnice/studii de fezabilitate/ documentații de avizare a lucrărilor de intervenții
necesită actualizare, în conformitate cu actele normative în vigoare, dacă au fost elaborate și recepționate
de investitor/beneficiar până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, ori sunt depuse spre
reaprobare/reavizare.
(la 27-02-2017, Articolul 15 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr.
79 din 27 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 27 februarie 2017 )
(2) Cazurilor prevăzute la alin. (1) li se aplică legislația referitoare la elaborarea documentației
tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și la elaborarea devizului general pentru obiective
de investiții și lucrări de intervenții, în vigoare la data la care au intervenit situațiile respective.
(la 27-02-2017, Articolul 15 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 3, ARTICOL UNIC din HOTĂRÂREA nr.
79 din 27 februarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 27 februarie 2017 )
Articolul 16
Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei hotărâri, Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice, cu consultarea autorităților publice centrale responsabile pentru implementarea
obiectivelor/proiectelor de investiții, emite instrucțiuni, care se aprobă prin ordin al ministrului și se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 17
Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 18
(1) Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:
a) Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 48 din 22 ianuarie 2008;
b) Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 863/2008 pentru aprobarea
"Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea
conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii
și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții",
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 11 iulie 2008, cu modificările și
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ
Contrasemnează:
--------------
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice,
Vasile Dîncu
Viceprim-ministru, ministrul economiei,

comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri,
Costin Grigore Borc
Ministrul fondurilor europene,

Dragoș Cristian Dinu
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

Erika Stanciu,
secretar de stat
p. Ministrul culturii,
Oana Bogdan,
secretar de stat
Ministrul transporturilor,
Petru Sorin Bușe
Ministrul finanțelor publice,

Anca Dana Dragu
București, 29 noiembrie 2016.
Nr. 907.
Anexa nr. 1
Beneficiar .................
Nr. ......./........
Aprob
.............................
(numele, funcția și semnătura)
L.S.
NOTĂ CONCEPTUALĂ
- conținut-cadru -
1. Informații generale privind obiectivul de investiții propus
1.1. Denumirea obiectivului de investiții
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar)
1.4. Beneficiarul investiției
2. Necesitatea și oportunitatea obiectivului de investiții propus
2.1. Scurtă prezentare privind:
a) deficiențe ale situației actuale;
b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții;
c) impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiții.
2.2. Prezentarea, după caz, a obiectivelor de investiții cu aceleași funcțiuni sau funcțiuni similare cu
obiectivul de investiții propus, existente în zonă, în vederea justificării necesității realizării
obiectivului de investiții propus
2.3. Existența, după caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare, aprobate prin
acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiții propus
2.4. Existența, după caz, a unor acorduri internaționale ale statului care obligă partea română la
realizarea obiectivului de investiții
2.5. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiției
3. Estimarea suportabilității investiției publice
3.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuția obiectivului de investiții, luându-se în considerare, după
caz:– costurile unor investiții similare realizate;– standarde de cost pentru investiții similare.
3.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentației tehnico-economice aferente
obiectivului de investiție, precum și pentru elaborarea altor studii de specialitate în funcție de
specificul obiectivului de investiții, inclusiv cheltuielile necesare pentru obținerea avizelor,
autorizațiilor și acordurilor prevăzute de lege
3.3. Surse identificate pentru finanțarea cheltuielilor estimate (în cazul finanțării nerambursabile se va
menționa programul operațional/axa corespunzătoare, identificată)
4. Informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției existente
5. Particularități ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea obiectivului de
investiții:
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
a) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus(e) (localizare, suprafața terenului,
dimensiuni în plan);
b) relațiile cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
c) surse de poluare existente în zonă;
d) particularități de relief;
e) nivel de echipare tehnico-edilitară a zonei și posibilități de asigurare a utilităților;
f) existența unor eventuale rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura
în care pot fi identificate;
g) posibile obligații de servitute;
h) condiționări constructive determinate de starea tehnică și de sistemul constructiv al unor construcții
existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de intervenții, după caz;
i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentațiilor de urbanism aprobate - plan urbanistic
general/plan urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism aferent;
j) existența de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat
învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate.
6. Descrierea succintă a obiectivului de investiții propus, din punct de vedere tehnic și funcțional:
a) destinație și funcțiuni;
b) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;
c) durata minimă de funcționare apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
d) nevoi/solicitări funcționale specifice.
7. Justificarea necesității elaborării, după caz, a:– studiului de prefezabilitate, în cazul
obiectivelor/proiectelor majore de investiții;– expertizei tehnice și, după caz, a auditului energetic ori a
altor studii de specialitate, audituri sau analize relevante, inclusiv analiza diagnostic, în cazul
intervențiilor la construcții existente;– unui studiu de fundamentare a valorii resursei culturale
referitoare la restricțiile și permisivitățile asociate cu obiectivul de investiții, în cazul intervențiilor
pe monumente istorice sau în zone protejate.
Data:
.....................
Întocmit
..........................................
(numele, funcția, compartimentul și semnătura)
Anexa nr. 2
Beneficiar/Proiectant/Consultant
...............................
Nr. ....../.............
TEMĂ DE PROIECTARE*1)
Notă
*1) Conținutul temei de proiectare se adaptează de către beneficiar, în funcție de specificul/categoria și
clasa de importanță, precum și de complexitatea obiectivului de investiții propus.
1. Informații generale
1.3. Ordonator de credite (secundar, terțiar)
1.5. Elaboratorul temei de proiectare
2. Date de identificare a obiectivului de investiții
2.1. Informații privind regimul juridic, economic și tehnic al terenului și/sau al construcției existente,
documentație cadastrală
2.2. Particularități ale amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse pentru realizarea obiectivului de
investiții, după caz:
a) descrierea succintă a amplasamentului/amplasamentelor propus/propuse (localizare, suprafața terenului,
dimensiuni în plan);
c) surse de poluare existente în zonă;
d) particularități de relief;
e) nivel de echipare tehnico-edilitară al zonei și posibilități de asigurare a utilităților;
f) existența unor eventuale rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura
în care pot fi identificate;
g) posibile obligații de servitute;
h) condiționări constructive determinate de starea tehnică și de sistemul constructiv al unor construcții
existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de intervenții, după caz;
i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentațiilor de urbanism aprobate - plan urbanistic
general/plan urbanistic zonal și regulamentul local de urbanism aferent;
j) existența de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat
învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție.
2.3. Descrierea succintă a obiectivului de investiții propus din punct de vedere tehnic și funcțional:
b) caracteristici, parametri și date tehnice specifice, preconizate;
c) nivelul de echipare, de finisare și de dotare, exigențe tehnice ale construcției în conformitate cu
cerințele funcționale stabilite prin reglementări tehnice, de patrimoniu și de mediu în vigoare;
d) număr estimat de utilizatori;
e) durata minimă de funcționare, apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
f) nevoi/solicitări funcționale specifice;
g) corelarea soluțiilor tehnice cu condiționările urbanistice, de protecție a mediului și a patrimoniului;
h) stabilirea unor criterii clare în vederea soluționării nevoii beneficiarului.
2.4. Cadrul legislativ aplicabil și impunerile ce rezultă din aplicarea acestuia
Aprob Luat la cunoștință

Beneficiar, Investitor,
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
..................... .....................................
(numele, funcția și semnătura autorizată)
Întocmit
Beneficiar/Proiectant/Consultant,
..............................
Anexa nr. 3
Proiectant
.......................................................
(denumirea persoanei juridice și datele de identificare)
Nr. ...../.........
STUDIU DE PREFEZABILITATE
- conținut-cadru*1) -
Notă
*1) Conținutul-cadru al studiului de prefezabilitate poate fi adaptat, în funcție de specificul și
complexitatea obiectivului de investiții propus.
A. PIESE SCRISE
1. Informații generale privind obiectivul de investiții
1.5. Elaboratorul studiului de prefezabilitate
2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului de investiții

2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație și acorduri relevante, structuri
instituționale și financiare
2.2. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
2.3. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția
cererii, în scopul justificării necesității și dimensionării obiectivului de investiții
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice
3. Identificarea și prezentarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice posibile pentru realizarea

obiectivului de investiții
3.1. Particularități ale amplasamentului
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/ extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan,
regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept de preempțiune, zonă de
utilitate publică, informații/obligații/ constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);
b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice și particularități de relief;
f) existența unor:– rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;– posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
amplasament sau în zona imediat învecinată; existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor
zone protejate;– terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine
publică și siguranță națională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiu geotehnic preliminar,
cuprinzând:
(i) date privind zonarea seismică;
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și nivelul
maxim al apelor freatice;
(iii) date geologice generale;
(iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele
determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și
consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările
tehnice în vigoare;
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor,
cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.
3.2. Date tehnice și funcționale ale obiectivului de investiții:
b) caracteristici, parametri, nivel de echipare și de dotare, date tehnice specifice, preconizate;
c) durata minimă de funcționare apreciată corespunzător destinației/funcțiunilor propuse;
d) nevoi/solicitări funcționale specific, după caz.
3.3. Aspecte sociale și de mediu
3.4. Aspecte instituționale și de implementare
3.5. Rezultatele preconizate
3.6. Costurile de investiție estimate prin raportare la obiective de investiții similare
3.7. Costurile de exploatare și întreținere estimate prin raportare la obiective de investiții similare
3.8. Analiza preliminară privind aspecte economice și financiare
4. Soluții fezabile pentru realizarea obiectivului de investiții

4.1. Propunerea unui număr limitat de scenarii/opțiuni dintre cele identificate care vor fi analizate la
faza de studiu de fezabilitate
4.2. Identificarea surselor potențiale de finanțare a investiției publice: fonduri proprii, credite bancare,
alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri
externe nerambursabile, alte surse legal constituite
4.3. Concluzii
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
4.4. Recomandări privind dezvoltarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice fezabile selectate pentru a fi
studiate ulterior în cadrul studiului de fezabilitate
B. PIESE DESENATE
1. plan de amplasare în zonă;
2. plan de situație.
Data: Proiectant*2),
.................. ....................................
(numele, funcția și semnătura autorizată)
Notă
*2) Studiul de prefezabilitate va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin care
elaboratorul acestuia își însușește și asumă datele și soluțiile propuse, și care va conține cel puțin
următoarele date: nr.../dată contract, numele și prenumele în clar ale proiectanților pe specialități, ale
persoanei responsabile de proiect - șef de proiect/director de proiect, inclusiv semnăturile acestora și
ștampila.
Anexa nr. 4
PROIECTANT
...................................................
Nr. ...../............
STUDIU DE FEZABILITATE
Notă
*1) Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate poate fi adaptat, în funcție de specificul și
complexitatea obiectivului de investiții propus.
A. PIESE SCRISE
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate
2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții
2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind
situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile/opțiunile
tehnico-economice identificate și propuse spre analiză
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale
și financiare
2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor
2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția
cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții
3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice pentru
realizarea obiectivului de investiții*2)
Notă
*2) În cazul în care anterior prezentului studiu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate, se vor
prezenta minimum două scenarii/opțiuni tehnico-economice dintre cele selectate ca fezabile la faza studiu de
prefezabilitate.
Pentru fiecare scenariu/opțiune tehnico-economic(ă) se vor prezenta:

3.1. Particularități ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan,
regim juridic - natura proprietății sau titlul de proprietate, servituți, drept de preempțiune, zonă de
utilitate publică, informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz);
b) relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile;
c) orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite;
d) surse de poluare existente în zonă;
e) date climatice și particularități de relief;
f) existența unor:– rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care
pot fi identificate;– posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
zone protejate sau de protecție;– terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de
apărare, ordine publică și siguranță națională;
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament - extras din studiul geotehnic elaborat conform
normativelor în vigoare, cuprinzând:
(i) date privind zonarea seismică;
(ii) date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convențională și nivelul maxim
al apelor freatice;
(iii) date geologice generale;
(iv) date geotehnice obținute din: planuri cu amplasamentul forajelor, fișe complexe cu rezultatele
determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și
consolidări, hărți de zonare geotehnică, arhive accesibile, după caz;
(v) încadrarea în zone de risc (cutremur, alunecări de teren, inundații) în conformitate cu reglementările
tehnice în vigoare;
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic stabilite în baza studiilor existente, a documentărilor,
cu indicarea surselor de informare enunțate bibliografic.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic:–
caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;– varianta constructivă de
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia;– echiparea și dotarea specifică funcțiunii
propuse.
3.3. Costurile estimative ale investiției:– costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții,
cu luarea în considerare a costurilor unor investiții similare, ori a unor standarde de cost pentru
investiții similare corelativ cu caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de
investiții;– costurile estimative de operare pe durata normată de viață/de amortizare a investiției publice.
3.4. Studii de specialitate, în funcție de categoria și clasa de importanță a construcțiilor, după caz:–
studiu topografic;– studiu geotehnic și/sau studii de analiză și de stabilitate a terenului;– studiu
hidrologic, hidrogeologic;– studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență
ridicată pentru creșterea performanței energetice;– studiu de trafic și studiu de circulație;– raport de
diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru obiectivele de investiții ale căror
amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză de utilitate publică;– studiu peisagistic în cazul
obiectivelor de investiții care se referă la amenajări spații verzi și peisajere;– studiu privind valoarea
resursei culturale;– studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.
3.5. Grafice orientative de realizare a investiției
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opțiuni tehnico-economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea
scenariului de referință
4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări
climatice, ce pot afecta investiția
4.3. Situația utilităților și analiza de consum:– necesarul de utilități și de relocare/protejare, după
caz;– soluții pentru asigurarea utilităților necesare.
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:
a) impactul social și cultural, egalitatea de șanse;
b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de
operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate,
după caz;
d) impactul obiectivului de investiție raportat la contextul natural și antropic în care acesta se
integrează, după caz.
4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat,
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7. Analiza economică*3), inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică: valoarea actualizată
netă, rata internă de rentabilitate și raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate
4.8. Analiza de senzitivitate*3)
Notă
*3) Prin excepție de la prevederile pct. 4.7 și 4.8, în cazul obiectivelor de investiții a căror valoare
totală estimată nu depășește pragul pentru care documentația tehnico-economică se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și
completările ulterioare, se elaborează analiza cost-eficacitate.
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor

5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilității și riscurilor
5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e)
5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim(e) recomandat(e) privind:
a) obținerea și amenajarea terenului;
b) asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;
c) soluția tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-
arhitectural și economic, a principalelor lucrări pentru investiția de bază, corelată cu nivelul calitativ,
tehnic și de performanță ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuși;
d) probe tehnologice și teste.
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și,
respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate
din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform
gradului de detaliere al propunerilor tehnice
5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
6. Urbanism, acorduri și avize conforme
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în documentația
tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și
care pot condiționa soluțiile tehnice
7. Implementarea investiției
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiții (în luni
calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani,
resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale
8. Concluzii și recomandări
B. PIESE DESENATE
În funcție de categoria și clasa de importanță a obiectivului de investiții, piesele desenate se vor
prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia, cuprinzând:
1. plan de amplasare în zonă;
2. plan de situație;
3. planuri generale, fațade și secțiuni caracteristice de arhitectură cotate, scheme de principiu pentru
rezistență și instalații, volumetrii, scheme funcționale, izometrice sau planuri specifice, după caz;
4. planuri generale, profile longitudinale și transversale caracteristice, cotate, planuri specifice, după
caz.
.................. ............................................
(numele, funcția și semnătura persoanei autorizate)
L.S.
Notă
*4) Studiul de fezabilitate va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de semnături, prin care
elaboratorul acestuia își însușește și asumă datele și soluțiile propuse, și care va conține cel puțin
următoarele date: nr.../dată contract, numele și prenumele în clar ale proiectanților pe specialități, ale
persoanei responsabile de proiect - șef de proiect/director de proiect, inclusiv semnăturile acestora și
ștampila.
Anexa nr. 5
PROIECTANT,
.....................................................
Nr. ...../.../...../..........
DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE
a lucrărilor de intervenții - conținut-cadru*1) -
Notă
*1) Conținutul-cadru al documentației de avizare a lucrărilor de intervenții poate fi adaptat, în funcție de
specificul și complexitatea obiectivului de investiții propus.
A. PIESE SCRISE
1.5. Elaboratorul documentației de avizare a lucrărilor de intervenție
2. Situația existentă și necesitatea realizării lucrărilor de intervenții
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale
și financiare
2.2. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a deficiențelor
3. Descrierea construcției existente
3.1. Particularități ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafața terenului, dimensiuni în plan);
c) datele seismice și climatice;
d) studii de teren:
(i) studiu geotehnic pentru soluția de consolidare a infrastructurii conform reglementărilor tehnice în
vigoare;
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate ale terenului,
hidrologice, hidrogeotehnice, după caz;
e) situația utilităților tehnico-edilitare existente;

f) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări
climatice ce pot afecta investiția;
g) informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
zone protejate.
3.2. Regimul juridic:
a) natura proprietății sau titlul asupra construcției existente, inclusiv servituți, drept de preempțiune;
b) destinația construcției existente;
c) includerea construcției existente în listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii naturale
protejate, precum și zonele de protecție ale acestora și în zone construite protejate, după caz;
d) informații/obligații/constrângeri extrase din documentațiile de urbanism, după caz.
3.3. Caracteristici tehnice și parametri specifici:
a) categoria și clasa de importanță;
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz;
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcție;
d) suprafața construită;
e) suprafața construită desfășurată;
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
f) valoarea de inventar a construcției;
g) alți parametri, în funcție de specificul și natura construcției existente.
3.4. Analiza stării construcției, pe baza concluziilor expertizei tehnice și/sau ale auditului energetic,
precum și ale studiului arhitecturalo-istoric în cazul imobilelor care beneficiază de regimul de protecție
de monument istoric și al imobilelor aflate în zonele de protecție ale monumentelor istorice sau în zone
construite protejate. Se vor evidenția degradările, precum și cauzele principale ale acestora, de exemplu:
degradări produse de cutremure, acțiuni climatice, tehnologice, tasări diferențiate, cele rezultate din
lipsa de întreținere a construcției, concepția structurală inițială greșită sau alte cauze identificate prin
expertiza tehnică.
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural și analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurării
cerințelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
3.6. Actul doveditor al forței majore, după caz.
4. Concluziile expertizei tehnice și, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor de
diagnosticare*2):
Notă
*2) Studiile de diagnosticare pot fi: studii de identificare a alcătuirilor constructive ce utilizează
substanțe nocive, studii specifice pentru monumente istorice, pentru monumente de for public, situri
arheologice, analiza compatibilității conformării spațiale a clădirii existente cu normele specifice
funcțiunii și a măsurii în care aceasta răspunde cerințelor de calitate, studiu peisagistic sau studii,
stabilite prin tema de proiectare.
a) clasa de risc seismic;

b) prezentarea a minimum două soluții de intervenție;
c) soluțiile tehnice și măsurile propuse de către expertul tehnic și, după caz, auditorul energetic spre a
fi dezvoltate în cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții;
d) recomandarea intervențiilor necesare pentru asigurarea funcționării conform cerințelor și conform
exigențelor de calitate.
5. Identificarea scenariilor/opțiunilor tehnico-economice (minimum două) și analiza detaliată a acestora
5.1. Soluția tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcțional-arhitectural și
economic, cuprinzând:
a) descrierea principalelor lucrări de intervenție pentru:– consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a
ansamblului structural;– protejarea, repararea elementelor nestructurale și/sau restaurarea elementelor
arhitecturale și a componentelor artistice, după caz;– intervenții de protejare/conservare a elementelor
naturale și antropice existente valoroase, după caz;– demolarea parțială a unor elemente structurale/
nestructurale, cu/fără modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției;– introducerea
unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;– introducerea de dispozitive antiseismice pentru
reducerea răspunsului seismic al construcției existente;
b) descrierea, după caz, și a altor categorii de lucrări incluse în soluția tehnică de intervenție propusă,
respectiv hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea instalațiilor/echipamentelor aferente
construcției, demontări/montări, debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea
terenului de fundare, precum și lucrări strict necesare pentru asigurarea funcționalității construcției
reabilitate;
c) analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări
climatice ce pot afecta investiția;
d) informații privind posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe
zone protejate;
e) caracteristicile tehnice și parametrii specifici investiției rezultate în urma realizării lucrărilor de
intervenție.
5.2. Necesarul de utilități rezultate, inclusiv estimări privind depășirea consumurilor inițiale de
utilități și modul de asigurare a consumurilor suplimentare
5.3. Durata de realizare și etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul orientativ de
realizare a investiției, detaliat pe etape principale
5.4. Costurile estimative ale investiției:– costurile estimate pentru realizarea investiției, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiții similare;– costurile estimative de operare pe durata normată de
viață/amortizare a investiției.
5.5. Sustenabilitatea realizării investiției:
a) impactul social și cultural;
b) estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de
operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate,
după caz.
5.6. Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție:
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului
de referință;
b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției, inclusiv
prognoze pe termen mediu și lung;
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;
d) analiza economică; analiza cost-eficacitate;
e) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
6. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
6.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilității și riscurilor
6.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e), recomandat(e)
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți investiției:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și,
respectiv, fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcțiunii preconizate
din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform
gradului de detaliere al propunerilor tehnice
6.5. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocații de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite
7. Urbanism, acorduri și avize conforme
7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
7.3. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
7.4. Avize privind asigurarea utilităților, în cazul suplimentării capacității existente
7.5. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu,
în documentația tehnico-economică
7.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, care pot condiționa soluțiile tehnice, precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficiență ridicată pentru creșterea
performanței energetice;
b) studiu de trafic și studiu de circulație, după caz;
c) raport de diagnostic arheologic, în cazul intervențiilor în situri arheologice;
d) studiu istoric, în cazul monumentelor istorice;
e) studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.
B. PIESE DESENATE
În funcție de categoria și clasa de importanță a obiectivului de investiții, piesele desenate se vor
prezenta la scări relevante în raport cu caracteristicile acestuia, cuprinzând:
1. Construcția existentă:
a) plan de amplasare în zonă;
b) plan de situație;
c) releveu de arhitectură și, după caz, structura și instalații - planuri, secțiuni, fațade, cotate;
d) planșe specifice de analiză și sinteză, în cazul intervențiilor pe monumente istorice și în zonele de
protecție aferente.
2. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă):
a) plan de amplasare în zonă;
b) plan de situație;
c) planuri generale, fațade și secțiuni caracteristice de arhitectură, cotate, scheme de principiu pentru
rezistență și instalații, volumetrii, scheme funcționale, izometrice sau planuri specifice, după caz;
d) planuri generale, profile longitudinale și transversale caracteristice, cotate, planuri specifice, după
caz.
.................. ............................................
(numele, funcția și semnătura persoanei autorizate)
L.S.
Notă
*3) Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții va avea prevăzută, ca pagină de capăt, pagina de
semnături, prin care elaboratorul acesteia își însușește și asumă datele și soluțiile propuse, și care va
conține cel puțin următoarele date: nr.../dată contract, numele și prenumele în clar ale proiectanților pe
specialități, ale persoanei responsabile de proiect - șef de proiect/director de proiect, inclusiv
semnăturile acestora și ștampila.
Anexa nr. 6
METODOLOGIE
privind elaborarea devizului general și a devizului pe obiect
Capitolul I Structura devizului general

Devizul general se structurează pe capitole și subcapitole de cheltuieli.
În cadrul fiecărui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu obiectele de investiție (la cap. 4 și, după
caz, la subcap. 1.2, 1.3, 2, 3.1, 5.1) sau natura cheltuielilor (la celelalte capitole/subcapitole).
Valoarea lucrărilor de construcții-montaj (C+M), inclusă în valoarea totală a devizului general, exprimată
în lei, cuprinde cheltuielile prevăzute la cap./subcap. 1.2, 1.3, 1.4, 2, 4.1, 4.2, 5.1.1 din devizul
general.
Conținutul-cadru al devizului general, prevăzut în anexa nr. 7, cuprinde următoarele capitole și subcapitole
de cheltuieli:
Secţiunea 1 Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

1.1. Obținerea terenului
Cuprinde cheltuielile efectuate pentru:
a) cumpărarea de terenuri;
b) plata concesiunii (redevenței) pe durata realizării lucrărilor;
c) exproprieri și despăgubiri;
d) schimbarea regimului juridic al terenului;
e) scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol;
f) cheltuieli de aceeași natură, prevăzute de lege.
1.2. Amenajarea terenului
Cuprinde cheltuielile efectuate pentru pregătirea amplasamentului și care constau în:
a) demolări;
b) demontări;
c) dezafectări;
d) defrișări;
e) colectare, sortare și transport la depozitele autorizate al deșeurilor rezultate;
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
f) sistematizări pe verticală;
g) accesuri/drumuri/alei/parcări/drenuri/rigole/canale de scurgere, ziduri de sprijin;
h) drenaje;
i) epuizmente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiția de bază);
j) devieri de cursuri de apă;
k) strămutări de localități;
l) strămutări de monumente istorice;
m) descărcări de sarcină arheologică sau, după caz, protejare în timpul execuției obiectivului de investiții
(în cazul executării unor lucrări pe amplasamente ce fac parte din Lista monumentelor istorice sau din
Repertoriul arheologic național);
n) lucrări pentru pregătirea amplasamentului.
1.3. Amenajări pentru protecția mediului și aducerea terenului la starea inițială
Cuprinde cheltuielile efectuate pentru lucrări și acțiuni de protecția mediului, inclusiv pentru refacerea
cadrului natural după terminarea lucrărilor, de exemplu:
a) plantare de copaci;
b) reamenajare spații verzi;
c) reintroducerea în circuitul agricol a suprafețelor scoase temporar din uz;
d) lucrări/acțiuni pentru protecția mediului.
1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților (devieri rețele de utilități din amplasament)
Secţiunea a 2-a Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții

Cuprinde cheltuielile aferente lucrărilor pentru asigurarea cu utilitățile necesare a funcționării
obiectivului de investiție, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca
aparținând obiectivului de investiție, precum și cheltuielile aferente racordării la rețelele de utilități,
precum:
a) alimentare cu apă;
b) canalizare;
c) alimentare cu gaze naturale;
d) agent termic;
e) energie electrică;
f) telecomunicații;
g) drumuri de acces;
h) căi ferate industriale;
i) alte utilități.
Secţiunea a 3-a Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică

3.1. Studii
Cuprinde cheltuielile pentru:
3.1.1. studii de teren: studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice,
topografice și de stabilitate ale terenului pe care se amplasează obiectivul de investiție;
3.1.2. raport privind impactul asupra mediului;
3.1.3. studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției.
3.2. Documentații-suport și cheltuieli pentru obținerea de avize, acorduri și autorizații
Cuprinde toate cheltuielile necesare pentru elaborarea documentațiilor și obținerea avizelor:
a) obținerea/prelungirea valabilității certificatului de urbanism;
b) obținerea/prelungirea valabilității autorizației de construire/desființare;
c) obținerea avizelor și acordurilor pentru racorduri și branșamente la rețele publice de alimentare cu apă,
canalizare, alimentare cu gaze, alimentare cu agent termic, energie electrică, telefonie;
d) obținerea certificatului de nomenclatură stradală și adresă;
e) întocmirea documentației, obținerea numărului cadastral provizoriu și înregistrarea terenului în cartea
funciară;
f) obținerea actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului;
g) obținerea avizului de protecție civilă;
h) avizul de specialitate în cazul obiectivelor de patrimoniu;
i) alte avize, acorduri și autorizații.
3.3. Expertizare tehnică a construcțiilor existente, a structurilor și/sau, după caz, a proiectelor tehnice,
inclusiv întocmirea de către expertul tehnic a raportului de expertiză tehnică, în conformitate cu
prevederile art. 14 alin. (2)
3.4. Certificarea performanței energetice și auditul energetic al clădirilor
3.5. Proiectare
3.5.1. tema de proiectare;
3.5.2. studiu de prefezabilitate;
3.5.3. studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții și deviz general;
3.5.4. documentațiile tehnice necesare în vederea obținerii avizelor/acordurilor/autorizațiilor;
3.5.5. verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție;
3.5.6. proiect tehnic și detalii de execuție.
3.6. Organizarea procedurilor de achiziție
Cuprinde cheltuieli aferente organizării și derulării procedurilor de achiziții publice:
a) cheltuieli aferente întocmirii documentației de atribuire și multiplicării acesteia (exclusiv cele
cumpărate de ofertanți);
b) cheltuieli cu onorariile, transportul, cazarea și diurna membrilor desemnați în comisiile de evaluare;
c) anunțuri de intenție, de participare și de atribuire a contractelor, corespondență prin poștă, fax, poștă
electronică în legătură cu procedurile de achiziție publică;
d) cheltuieli aferente organizării și derulării procedurilor de achiziții publice.
3.7. Consultanță
Cuprinde cheltuieli efectuate pentru:
3.7.1. managementul de proiect pentru obiectivul de investiții;
3.7.2. auditul financiar.
3.8. Asistență tehnică
Cuprinde cheltuielile efectuate pentru:
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
3.8.1. asistență tehnică din partea proiectantului:
a) pe perioada de execuție a lucrărilor;
b) pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuție,
avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții;
3.8.2. dirigenție de șantier, asigurată de personal tehnic de specialitate, autorizat.
Secţiunea a 4-a Cheltuieli pentru investiția de bază

4.1. Construcții și instalații
Cuprinde cheltuielile aferente execuției tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiție.
Proiectantul va delimita obiectele de construcții din cadrul obiectivului de investiții și va nominaliza
cheltuielile pe fiecare obiect.
Cheltuielile aferente fiecărui obiect de construcție se regăsesc în devizul pe obiect.
4.2. Montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale
Cuprinde cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice și al utilajelor incluse în instalațiile
funcționale, inclusiv rețelele aferente necesare funcționării acestora.
Cheltuielile se desfășoară pe obiecte de construcție.
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care necesită montaj
Cuprinde cheltuielile pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor tehnologice, precum și a celor
incluse în instalațiile funcționale.
4.4. Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale care nu necesită montaj și echipamente de transport
Cuprinde cheltuielile pentru achiziționarea utilajelor și echipamentelor care nu necesită montaj, precum și
a echipamentelor de transport, inclusiv tehnologic.
4.5. Dotări
Cuprinde cheltuielile pentru procurarea de bunuri care intră în categoria mijloacelor fixe sau obiectelor de
inventar, precum: mobilier, dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, dotări de uz
gospodăresc, dotări privind protecția muncii.
Dotările se cuprind în devizul general în baza fundamentării privind necesitatea și oportunitatea finanțării
acestora, întocmită de autoritatea contractantă și aprobată de către autoritatea administrației publice
centrală competentă din domeniul căreia se realizează investiția publică.
4.6. Active necorporale
Cuprinde cheltuielile cu achiziționarea activelor necorporale: drepturi referitoare la brevete, licențe,
know-how sau cunoștințe tehnice nebrevetate.
Secţiunea a 5-a Alte cheltuieli

5.1. Organizare de șantier
Cuprinde cheltuieli necesare în vederea creării condițiilor de desfășurare a activității de construcții-
montaj, din punct de vedere tehnologic și organizatoric.
5.1.1. Lucrări de construcții și instalații aferente organizării de șantier
Cuprinde cheltuieli aferente realizării unor construcții provizorii sau amenajări în construcții existente,
precum și cheltuieli de desființare a organizării de șantier:
a) vestiare/barăci/spații de lucru pentru personalul din șantier;
b) platforme tehnologice/dezafectarea platformelor tehnologice;
c) grupuri sanitare;
d) rampe de spălare auto;
e) depozite pentru materiale;
f) fundații pentru macarale;
g) rețele electrice de iluminat și forță;
h) căi de acces auto și căi ferate;
i) branșamente/racorduri la utilități;
j) împrejmuiri;
k) panouri de prezentare;
l) pichete de incendiu;
m) cheltuieli pentru desființarea organizării de șantier, inclusiv cheltuielile necesare readucerii
terenurilor ocupate la starea lor inițială, la terminarea execuției lucrărilor de investiții, cu excepția
cheltuielilor aferente pct. 1.3 "Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială" din
structura devizului general;
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de șantier
a) obținerea autorizației de construire/desființare aferente lucrărilor de organizare de șantier;
b) taxe de amplasament;
c) închirieri semne de circulație;
d) întreruperea temporară a rețelelor de transport sau distribuție de apă, canalizare, agent termic, energie
electrică, gaze naturale, a circulației rutiere, feroviare, navale sau aeriene;
e) contractele de asistență cu poliția rutieră;
f) contracte temporare cu furnizorul de energie electrică, cu furnizorul de apă și cu unități de
salubrizare;
g) taxe depozit ecologic;
h) taxe locale;
i) chirii pentru ocuparea temporară a domeniului public;
j) cheltuielile necesare readucerii terenurilor ocupate la starea lor inițială, la terminarea execuției
lucrărilor de investiții/intervenții, operațiune care constituie obligația executanților, cu excepția
cheltuielilor aferente pct. 1.3 "Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială" din
structura devizului general;
k) costul energiei electrice și al apei consumate în incinta organizării de șantier pe durata de execuție a
lucrărilor;
l) costul transportului muncitorilor nelocalnici și/sau cazarea acestora;
m) paza șantierului;
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
n) asigurarea pompierului autorizat;
o) cheltuieli privind asigurarea securității și sănătății în timpul execuției lucrărilor pe șantier.
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului
Cuprinde, după caz:
5.2.1. comisioanele și dobânzile aferente creditului băncii finanțatoare;
5.2.2. cota aferentă Inspectoratului de Stat în Construcții, calculată potrivit prevederilor Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcții, republicată;
5.2.3. cota aferentă Inspectoratului de Stat în Construcții, calculată potrivit prevederilor Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și
5.2.4. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC, în aplicarea prevederilor Legii nr. 215/1997
privind Casa Socială a Constructorilor.;
5.2.5. taxe pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire/desființare.
5.3. Cheltuieli diverse și neprevăzute
Cheltuielile diverse și neprevăzute vor fi folosite în conformitate cu legislația în domeniul achizițiilor
publice ce face referire la modificările contractuale apărute în timpul execuției.
Cheltuielile diverse și neprevăzute se estimează procentual, din valoarea cheltuielilor prevăzute la
cap./subcap. 1.2, 1.3, 1.4, 2, 3.5, 3.8, 4 ale devizului general, astfel:
a) 10% în cazul executării unui obiectiv/obiect nou de investiții;
b) 20% în cazul executării lucrărilor de intervenției la construcție existentă.
5.4. Cheltuieli pentru informare și publicitate
Cuprinde cheltuielile pentru publicitate și informare, inclusiv pentru diseminarea informațiilor de interes
public.
Secţiunea a 6-a Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste

6.1. Pregătirea personalului de exploatare
Cuprinde cheltuielile necesare instruirii/școlarizării personalului în vederea utilizării corecte și
eficiente a utilajelor și tehnologiilor.
6.2. Probe tehnologice și teste
Cuprinde cheltuielile aferente execuției probelor/încercărilor, prevăzute în proiect, rodajelor,
expertizelor la recepție, omologărilor.
În situația în care se obțin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în devizul general se înscrie
valoarea rezultată prin diferența dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor și veniturile
realizate din acestea.
Capitolul II Structura devizului pe obiect

Obiectivul de investiții cuprinde, după caz, unul sau mai multe obiecte de investiții.
Delimitarea obiectelor din cadrul obiectivului de investiție se face de către proiectant, la faza de
proiectare studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții.
Valoarea fiecărui obiect se estimează prin devizul pe obiect și se obține prin însumarea valorilor
categoriilor de lucrări ce compun obiectul.
Valoarea lucrărilor identificate, pe categorii de lucrări, în cadrul devizului pe obiect se
evaluează/estimează justificat pe baza costurilor lucrărilor necesare a fi executate pentru realizarea
obiectului de investiții, la faza studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de
intervenții.
Devizul pe obiect se structurează cu respectarea conținutului-cadru prevăzut în anexa nr. 8.
Anexa nr. 7
Proiectant,
......................................................
DEVIZ GENERAL*1)
al obiectivului de investiții
......................................
(denumirea obiectivului de investiții)
- conținut-cadru -
Notă
*1) Devizul general este parte componentă a studiului de fezabilitate/documentației de avizare a lucrărilor
de intervenții.
┌────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬───────────┐
│Nr. │ │Valoare*2)│ │ Valoare │
│crt.│ Denumirea capitolelor și subcapitolelor │(fără TVA)│ TVA │ cu TVA │
│ │ de cheltuieli ├──────────┼───────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │
│ │ │ lei │ lei │ lei │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────┴──────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴───────────┤
│ CAPITOLUL 1 │
│ Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬───────────┤
│1.1 │Obținerea terenului │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│1.2 │Amenajarea terenului │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│1.3 │Amenajări pentru protecția mediului │ │ │ │
│ │și aducerea terenului la starea inițială │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
│1.4 │Cheltuieli pentru relocarea/protecția │ │ │ │
│ │utilităților │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│Total capitol 1 │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴───────────┤
│ CAPITOLUL 2 │
│ Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții│
├───────────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬───────────┤
├───────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴───────────┤
│ CAPITOLUL 3 │
│ Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬───────────┤
│3.1 │Studii │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.1.1. Studii de teren │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.1.2. Raport privind impactul asupra │ │ │ │
│ │mediului │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.1.3. Alte studii specifice │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│3.2 │Documentații-suport și cheltuieli pentru │ │ │ │
│ │obținerea de avize, acorduri și │ │ │ │
│ │autorizații │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│3.3 │Expertizare tehnică │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│3.4 │Certificarea performanței energetice și │ │ │ │
│ │auditul energetic al clădirilor │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│3.5 │Proiectare │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.5.1. Temă de proiectare │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.5.2. Studiu de prefezabilitate │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentație│ │ │ │
│ │de avizare a lucrărilor de intervenții și │ │ │ │
│ │deviz general │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.5.4. Documentațiile tehnice necesare în │ │ │ │
│ │vederea obținerii avizelor/acordurilor/ │ │ │ │
│ │autorizațiilor │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a │ │ │ │
│ │proiectului tehnic și a detaliilor de │ │ │ │
│ │execuție │ │ │ │
│ ├──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.5.6. Proiect tehnic și detalii de │ │ │ │
│ │execuție │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│3.6 │Organizarea procedurilor de achiziție │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│3.7 │Consultanță │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.7.1. Managementul de proiect pentru │ │ │ │
│ │obiectivul de investiții │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.7.2. Auditul financiar │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│3.8 │Asistență tehnică │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.8.1. Asistență tehnică din partea │ │ │ │
│ │proiectantului │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.8.1.1. pe perioada de execuție a │ │ │ │
│ │lucrărilor │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.8.1.2. pentru participarea │ │ │ │
│ │proiectantului la fazele incluse în │ │ │ │
│ │programul de control al lucrărilor de │ │ │ │
│ │execuție, avizat de către Inspectoratul │ │ │ │
│ │de Stat în Construcții │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │3.8.2. Dirigenție de șantier │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
├───────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴───────────┤
│ CAPITOLUL 4 │
│ Cheltuieli pentru investiția de bază │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬───────────┤
│4.1 │Construcții și instalații │ │ │ │
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│4.2 │Montaj utilaje, echipamente tehnologice │ │ │ │
│ │și funcționale │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│4.3 │Utilaje, echipamente tehnologice și │ │ │ │
│ │funcționale care necesită montaj │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│4.4 │Utilaje, echipamente tehnologice și │ │ │ │
│ │funcționale care nu necesită montaj și │ │ │ │
│ │echipamente de transport │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│4.5 │Dotări │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│4.6 │Active necorporale │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
├───────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴───────────┤
│ CAPITOLUL 5 │
│ Alte cheltuieli │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬───────────┤
│5.1 │Organizare de șantier │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │5.1.1. Lucrări de construcții și │ │ │ │
│ │instalații aferente organizării de șantier│ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │5.1.2. Cheltuieli conexe organizării │ │ │ │
│ │șantierului │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│5.2 │Comisioane, cote, taxe, costul creditului │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │5.2.1. Comisioanele și dobânzile aferente │ │ │ │
│ │creditului băncii finanțatoare │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul │ │ │ │
│ │calității lucrărilor de construcții │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul │ │ │ │
│ │statului în amenajarea teritoriului, │ │ │ │
│ │urbanism și pentru autorizarea lucrărilor │ │ │ │
│ │de construcții │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a │ │ │ │
│ │Constructorilor - CSC │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│ │5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize │ │ │ │
│ │conforme și autorizația de construire/ │ │ │ │
│ │desființare │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│5.3 │Cheltuieli diverse și neprevăzute │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│5.4 │Cheltuieli pentru informare și publicitate│ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
├───────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴───────────┤
│ CAPITOLUL 6 │
│ Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬───────────┤
│6.1 │Pregătirea personalului de exploatare │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│6.2 │Probe tehnologice și teste │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
├───────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│TOTAL GENERAL │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼───────────┤
│din care: │ │ │ │
│C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴───────────┘
Data: Întocmit,
.................... .......................
(numele, funcția și semnătura)
Beneficiar/Investitor,
......................
Notă
*2) În prețuri la data de..........; 1 euro = .......... lei.
Anexa nr. 8
Proiectant,
................................................
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
Nr. ...../... ...... ........
DEVIZUL
obiectului .....................
- conținut-cadru -
┌──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬─────────┐
│ Nr. │ │ Valoare │ │ Valoare │
│ crt. │ Denumirea capitolelor și subcapitolelor │(fără TVA)│ TVA │ cu TVA │
│ │ de cheltuieli ├──────────┼───────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │
│ │ │ lei │ lei │ lei │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├──────┴──────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴─────────┤
│Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiția de bază │
├──────┬──────────────────────────────────────────┬──────────┬───────┬─────────┤
│4.1*) │Construcții și instalații │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│4.1.1.│Terasamente, sistematizare pe verticală │ │ │ │
│ │și amenajări exterioare │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│4.1.2 │Rezistență │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│4.1.3 │Arhitectură │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│4.1.4 │Instalații │ │ │ │
├──────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│TOTAL I - subcap. 4.1 │ │ │ │
├──────┬──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│ 4.2 │Montaj utilaje, echipamente tehnologice │ │ │ │
│ │și funcționale │ │ │ │
├──────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│TOTAL II - subcap. 4.2 │ │ │ │
├──────┬──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│ 4.3 │Utilaje, echipamente tehnologice și │ │ │ │
│ │funcționale care necesită montaj │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│ 4.4 │Utilaje, echipamente tehnologice și │ │ │ │
│ │funcționale care nu necesită montaj și │ │ │ │
│ │echipamente de transport │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│ 4.5 │Dotări │ │ │ │
├──────┼──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│ 4.6 │Active necorporale │ │ │ │
├──────┴──────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│TOTAL III - subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6 │ │ │ │
├─────────────────────────────────────────────────┼──────────┼───────┼─────────┤
│Total deviz pe obiect │ │ │ │
│(Total I + Total II + Total III) │ │ │ │
└─────────────────────────────────────────────────┴──────────┴───────┴─────────┘
Notă
*) În cadrul subcap. 4.1 - Construcții și instalațiile aferente acestora, categoriile de lucrări se
detaliază de către proiectant pe domenii/subdomenii de construcții și specialități de instalații, în funcție
de tipul și specificul obiectului.
Anexa nr. 9
Conținutul-cadru al proiectului pentru autorizarea

executării lucrărilor de construire, conținutul-cadru al
proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de desființare,
precum și conținutul-cadru al proiectului de organizare
a execuției lucrărilor
A. CONȚINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE - P.A.C.
I. Piese scrise
1. Lista și semnăturile proiectanților
Se completează cu numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care
răspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
Descrierea lucrărilor care fac obiectul autorizării, făcându-se referiri la:– amplasamentul, topografia
acestuia, trasarea lucrărilor;– clima și fenomenele naturale specifice;– geologia și seismicitatea;–
categoria de importanță a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialități
Descrierea lucrărilor de:– arhitectură;– structură;– instalații;– dotări și instalații tehnologice, după
caz;– amenajări exterioare și sistematizare verticală.
2.3. Date și indici care caracterizează investiția proiectată, cuprinși în anexa la cererea pentru
autorizare:– suprafețele - construită desfășurată, construită la sol și utilă;– înălțimile clădirilor și
numărul de niveluri;– volumul construcțiilor;– procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;– coeficientul de
utilizare a terenului - C.U.T.
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului în conformitate cu legislația în vigoare, întocmite de
verificatori de proiecte atestați, aleși de investitor
II. Piese desenate

1. Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu– plan de încadrare în zonă a lucrării, întocmit la scările 1:10.000,
1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz, emis de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial
1.2. Plan de situație privind amplasarea obiectivelor investiției– plan cu reprezentarea reliefului,
întocmit în sistemul de proiecție stereografic 1970, la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100,
după caz, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial, pe care se vor reprezenta:
● imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descris
prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafața, lungimea laturilor, unghiuri,
inclusiv poziția și înălțimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum și poziția reperelor fixe și mobile de
trasare;
● amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține, se vor desființa sau se vor construi, după caz;
● cotele construcțiilor proiectate și menținute pe cele trei dimensiuni (cotele ± 0,00; cote de nivel;
distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea);
● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție;
● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale;
● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute;
● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a
proprietății.
1.3. Planul privind construcțiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din zona amplasamentului:
trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac - și va fi redactat la
scara 1:500.
În cazul lipsei unor rețele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalațiile proprii
prevăzute prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă și canalizare.
2. Planșe pe specialități
2.1. Arhitectură
Proiectul de arhitectură va cuprinde planșele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la
scara 1:50 sau 1:100, după cum urmează:– planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane și supraterane,
cu indicarea funcțiunilor, dimensiunilor și a suprafețelor;– planurile acoperișurilor - terasa sau șarpantă
-, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice și a modului de colectare a acestora, inclusiv
indicarea materialelor din care se execută învelitorile;– secțiuni caracteristice - în special pe linia de
cea mai mare pantă, acolo unde este cazul -, care să cuprindă cota ± 0,00, cotele tuturor nivelurilor,
înălțimile determinante ale acoperișului - cotele la coamă și la cornișă -, fundațiile clădirilor
învecinate, la care se alătură construcțiile proiectate;– toate fațadele, cu indicarea materialelor și
finisajelor, inclusiv culorile, cotate și cu indicarea racordării la nivelul terenului amenajat;– în
situația integrării construcțiilor într-un front existent, se va prezenta și desfășurarea stradală prin care
se va arăta modul de integrare a acestora în țesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundațiilor
Se redactează la scara 1:50 și va releva:– modul de respectare a condițiilor din studiul geotehnic;–
măsurile de protejare a fundațiilor și a construcțiilor învecinate, la care se alătură construcțiile
proiectate.
2.2.2. Planurile de cofraj sau de ansamblu pentru toate nivelurile distincte. Se redactează la scara 1:50 și
vor releva geometria structurii și materialele din care sunt alcătuite elementele structurale.
2.3. Instalații
2.3.1. Schemele instalațiilor
Se prezintă parametrii principali și schemele funcționale ale instalațiilor proiectate.

2.4. Dotări și instalații tehnologice
În situația în care investiția urmează să funcționeze pe baza unor dotări și instalații tehnologice,
determinante pentru configurația planimetrică a construcțiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare planșă prezentată în cadrul secțiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un cartuș
care va cuprinde numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul
autorizației, după caz, titlul proiectului și al planșei, numărul proiectului și al planșei, data
elaborării, numele, calitatea și semnătura elaboratorilor și ale șefului de proiect.
B. CONȚINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE DESFIINȚARE - P.A.D.

I. Piese scrise
răspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale
Descrierea construcției care urmează să fie desființată:– scurt istoric: anul edificării, meșteri cunoscuți,
alte date caracteristice;– descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic;–
menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva;– fotografii
color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări
rezultate din asamblarea mai multor fotografii;– descrierea lucrărilor care fac obiectul proiectului pentru
autorizarea lucrărilor de desființare.
II. Piese desenate

1. Plan de încadrare în teritoriu– planșa pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru și publicitate
imobiliară teritorial, întocmită la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz.
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
2. Plan de situație a imobilelor– planșa pe suport topografic vizat de oficiul de cadastru și publicitate
imobiliară teritorial, întocmită la scările 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, prin care se
precizează:
● parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism;
● amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține sau se vor desființa;
● modul de amenajare a terenului după desființarea construcțiilor;
● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale;
● plantațiile existente și care se mențin după desființare.
Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse -
plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații etc., după caz.
3. Planul privind construcțiile subterane
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor de utilități urbane din zona amplasamentului:
trasee, dimensiuni, cote de nivel privind poziționarea căminelor - radier și capac -, și va fi redactat la
scara 1: 500.
În cazul lipsei unor rețele publice de echipare tehnico-edilitară se vor indica instalațiile proprii, în
special cele pentru alimentare cu apa și canalizare.
4. Releveul construcțiilor care urmează să fie desființate
Planșele se vor redacta la o scară convenabilă - 1:100 sau 1:50 - care să permită evidențierea spațiilor și
a funcțiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafețelor și a materialelor existente:– planurile tuturor
nivelurilor și planul acoperișului;– principalele secțiuni: transversală, longitudinală, alte secțiuni
caracteristice, după caz;– toate fațadele.
În situația în care desființarea necesită operațiuni tehnice complexe, se va prezenta și proiectul de
organizare a execuției lucrărilor.
Fiecare planșă prezentată în cadrul secțiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreapta jos un cartuș
autorizației, după caz, denumirea investiției, titlul proiectului și al planșei, numărul proiectului și al
planșei, data elaborării, numele, calitatea și semnătura elaboratorilor și ale șefului de proiect.
C. CONȚINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI DE ORGANIZARE A EXECUȚIEI LUCRĂRILOR - P.O.E.

P.O.E. este necesar în toate cazurile în care se realizează o investiție și se prezintă, de regulă, împreună
cu documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, în condițiile legii.
Proiectul de organizare a execuției lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii
pregătitoare și necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuție a investiției, atât pe terenul
aferent investiției, cât și pe spațiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul
public, după cum urmează:
I. Piese scrise
răspund.
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:– descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a
construcțiilor, amenajărilor și depozitelor de materiale;– asigurarea și procurarea de materiale și
echipamente;– asigurarea racordării provizorii la rețeaua de utilități urbane din zona amplasamentului;–
precizări cu privire la accesuri și împrejmuiri;– precizări privind protecția muncii.
Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitățile urbane din zonă, necesare în
vederea obținerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fișelor tehnice întocmite în proiectul pentru
autorizarea executării/desființării lucrărilor de construcții, după caz.
II. Piese desenate

Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planșă realizată conform planului de situație privind
amplasarea obiectivelor investiției, cuprinzând amplasamentul investiției și toate amenajările și
construcțiile provizorii necesare realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a executării lucrărilor vor putea fi
prezentate și în planul de situație privind amplasarea obiectivelor investiției al proiectului pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Fiecare planșă prezentată în cadrul secțiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreapta jos un cartuș
autorizației, după caz, titlul proiectului și al planșei, numărul proiectului și al planșei, data
elaborării, numele, calitatea și semnătura elaboratorilor și ale șefului de proiect.
Anexa nr. 10
Proiectant,
.......................................................
Nr....../..../....../.......
PROIECT TEHNIC DE EXECUȚIE
Notă
*1) Conținutul proiectului tehnic de execuție se adaptează de către operatorii economici care prestează în
condițiile legii servicii de proiectare în domeniu, în conformitate cu specificul investiției.
Proiectul tehnic de execuție trebuie să fie astfel elaborat încât să fie clar, să asigure informații tehnice
complete privind viitoarea lucrare și să răspundă cerințelor tehnice, economice și tehnologice ale
beneficiarului.
A. PĂRȚI SCRISE
I. Memoriu tehnic general
1.2. Amplasamentul
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condițiile legii, studiul de
fezabilitate/documentația de avizare a lucrărilor de intervenții
1.4. Ordonatorul principal de credite
1.5. Investitorul
1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuție
2. Prezentarea scenariului/opțiunii aprobat(e) în cadrul studiului de fezabilitate/documentației de avizare
a lucrărilor de intervenții
2.1. Particularități ale amplasamentului, cuprinzând:
a) descrierea amplasamentul;
b) topografia;
c) clima și fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) devierile și protejările de utilități afectate;
f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon și altele asemenea pentru lucrări definitive și
provizorii;
g) căile de acces permanente, căile de comunicații și altele asemenea;
h) căile de acces provizorii;
i) bunuri de patrimoniu cultural imobil.
2.2. Soluția tehnică cuprinzând:
a) caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții;
b) varianta constructivă de realizare a investiției;
c) trasarea lucrărilor;
d) protejarea lucrărilor executate și a materialelor din șantier;
e) organizarea de șantier.
II. Memorii tehnice pe specialități
a) Memoriu de arhitectură - conține descrierea lucrărilor de arhitectură, cu precizarea echipării și dotării
specifice funcțiunii
b) Memorii corespondente domeniilor/subdomeniilor de construcții
c) Memorii corespondente specialităților de instalații, cu precizarea echipării și dotării specifice
funcțiunii
III. Breviare de calcul
Breviarele de calcul reprezintă documente justificative pentru dimensionarea elementelor de construcții și
de instalații și se elaborează pentru fiecare element de construcție în parte. În acestea se vor preciza
încărcările și ipotezele de calcul, combinațiile de calcul, metodologia de calcul, verificările și
dimensionările, precum și programele de calcul utilizate.
IV. Caiete de sarcini
Caietele de sarcini sunt părți integrante ale proiectului tehnic de execuție, care reglementează nivelul de
performanță a lucrărilor, precum și cerințele, condițiile tehnice și tehnologice, condițiile de calitate
pentru produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările,
nivelurile de toleranțe și altele de aceeași natură, care să garanteze îndeplinirea exigențelor de calitate
și performanță solicitate.
Caietele de sarcini se elaborează de către proiectanți, care prestează, în condițiile legii, servicii de
proiectare în domeniul construcțiilor și instalațiilor pentru construcții, pe specialități, prin dezvoltarea
elementelor tehnice cuprinse în planșe, și nu trebuie să fie restrictive.
Caietele de sarcini, împreună cu planșele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza lor, să se poată
determina cantitățile de lucrări, costurile lucrărilor și utilajelor, forța de muncă și dotarea necesară
execuției lucrărilor.
Redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă și sistematizată.
1. Rolul și scopul caietelor de sarcini:
a) reprezintă descrierea elementelor tehnice și calitative menționate în planșe și prezintă informații,
precizări și prescripții complementare planșelor;
b) detaliază notele și cuprind caracteristicile și calitățile materialelor folosite, testele și probele
acestora, descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele, verificările și probele
acestor lucrări, ordinea de execuție și de montaj și aspectul final;
c) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiției;
d) prevăd măsurile și acțiunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deșeurilor)
după expirarea perioadei de viață (postutilizarea).
2. Tipuri de caiete de sarcini
2.1. În funcție de categoria de importanță a obiectivului de investiții, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcțiilor și care se
elaborează pentru toate obiectivele de investiții;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice și care se elaborează independent pentru
fiecare lucrare.
2.2. În funcție de destinație, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru execuția lucrărilor;
b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice și
confecții diverse;
c) caiete de sarcini pentru recepții, teste, probe, verificări și puneri în funcțiune;
d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor și conținutul cărții tehnice.
3. Conținutul caietelor de sarcini
Caietele de sarcini trebuie să cuprindă:

a) nominalizarea planșelor, părților componente ale proiectului tehnic de execuție, care guvernează
lucrarea;
b) descrierea obiectivului de investiții; aspect, formă, caracteristici, dimensiuni, toleranțe și altele
asemenea;
c) descrierea execuției lucrărilor, a procedurilor tehnice de execuție specifice și etapele privind
realizarea execuției;
d) măsurători, probe, teste, verificări și altele asemenea, necesare a se efectua pe parcursul execuției
obiectivului de investiții;
e) proprietățile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranțe, probe, teste și altele asemenea pentru
produsele/materialele utilizate la realizarea obiectivului de investiții;
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
f) standarde, normative și alte prescripții care trebuie respectate în cazul execuției,
produselor/materialelor, confecțiilor, elementelor prefabricate, utilajelor, montajului, probelor, testelor,
verificărilor;
g) condiții privind recepția.
V. Liste cu cantități de lucrări
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor și conține:
a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);
b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);
c) listele cu cantitățile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3);
d) listele cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);
e) fișele tehnice ale utilajelor și echipamentelor tehnologice, inclusiv dotări (formularul F5);
f) listele cu cantități de lucrări pentru construcții provizorii OS (organizare de șantier) (Se poate
utiliza formularul F3.).
NOTĂ:
Formularele F1-F5, completate cu prețuri unitare și valori, devin formulare pentru devizul ofertei și vor fi
utilizate pentru întocmirea situațiilor de lucrări executate, în vederea decontării.
VI. Graficul general de realizare a investiției publice (formularul F6)
Graficul general de realizare a investiției publice reprezintă eșalonarea fizică a lucrărilor de
investiții/intervenții.
NOTĂ:
Formularele F1-F6 fac parte integrantă din anexa nr. 10 la prezenta hotărâre.
B. PĂRȚI DESENATE
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execuție pe baza cărora se elaborează părțile scrise
ale acestuia, cuprinzând toate informațiile necesare elaborării caietelor de sarcini și care, de regulă, se
compun din:
1. Planșe generale
Sunt planșe de ansamblu și cuprind:
a) planșa de încadrare în zonă;
b) planșele de amplasare a reperelor de nivelment și planimetrice;
c) planșele topografice principale;
d) planșele de amplasare a forajelor și profilurilor geotehnice, cu înscrierea condițiilor și a
recomandărilor privind lucrările de fundare;
e) planșele principale de amplasare a obiectelor, cu înscrierea cotelor de nivel, a distanțelor de
amplasare, orientărilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment și planimetrice, a cotei ± 0,00, a
cotelor trotuarelor, a cotelor și distanțelor principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor
pietonale, platformelor și altele asemenea;
f) planșele principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, cu înscrierea volumelor de
terasamente, săpături-umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent și deficit), a
lucrărilor privind stratul vegetal, a precizărilor privind utilajele și echipamentele de lucru, precum și a
altor informații și elemente tehnice și tehnologice;
g) planșele principale privind construcțiile subterane, cuprinzând amplasarea lor, secțiuni, profiluri
longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj și armare, ariile și cerințele specifice ale
oțelului, clasa betoanelor, protecții și izolații hidrofuge, protecții împotriva agresivității solului, a
coroziunii și altele asemenea;
h) planșele de amplasare a reperelor fixe și mobile de trasare.
2. Planșele aferente specialităților
Sunt planșe cu caracter tehnic, care definesc și explicitează toate elementele construcției.
Se recomandă ca fiecare obiect subteran/suprateran să fie identificat prin număr/cod și denumire proprii.
Planșele principale se elaborează pe obiecte și, în general, cuprind:
2.1. Planșe de arhitectură
Definesc și explicitează toate elementele de arhitectură ale fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni,
distanțe, funcțiuni, arii, precizări privind finisajele și calitatea acestora și alte informații de această
natură:– planurile de arhitectură ale fiecărui nivel subteran și suprateran, inclusiv sistemul de acoperire,
cotate, cu indicarea funcțiunilor și finisaje, cu mobilier reprezentat;– secțiuni caracteristice, cotate, cu
indicarea finisajelor;– fațade, cu indicarea finisajelor, inclusiv cu reprezentarea încadrării în frontul
stradal existent, după caz.
2.2. Planșe de structură
Definesc și explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea și execuția structurii de rezistență, cu toate
caracteristicile acesteia, și cuprind:
● planurile infrastructurii și secțiunile caracteristice cotate;
● planurile suprastructurii și secțiunile caracteristice cotate;
● descrierea soluțiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuție și montaj (numai în
situațiile speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind transportul, manipularea,
depozitarea și montajul.
2.3. Planșe de instalații
Definesc și explicitează pentru fiecare obiect amplasarea, alcătuirea și execuția instalațiilor, inclusiv
cote, dimensiuni, toleranțe și altele asemenea.
2.4. Planșe de utilaje și echipamente tehnologice
Vor cuprinde, în principal, planșele principale de tehnologie și montaj, secțiuni, vederi, detalii, inclusiv
cote, dimensiuni, toleranțe, detalii montaj, și anume:
● planșe de ansamblu;
● scheme ale fluxului tehnologic;
● scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
● scheme ale instalațiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicații, rețele de
combustibil, apă, iluminat și altele asemenea, precum și ale instalațiilor tehnologice;
● planșe de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, prestațiilor, sarcinilor și a
altor informații de aceeași natură, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj;
● diagrame, nomograme, calcule inginerești, tehnologice și de montaj, inclusiv materialul grafic necesar
punerii în funcțiune și exploatării;
● liste cu utilaje și echipamente din componența planșelor tehnologice, inclusiv fișe cuprinzând parametrii,
performanțele și caracteristicile acestora.
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
2.5. Planșe de dotări
Cuprind planșe de amplasare și montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secțiuni, vederi, tablouri de dotări și
altele asemenea, pentru:
● piese de mobilier;
● elemente de inventar gospodăresc;
● dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor;
● dotări necesare securității muncii;
● alte dotări necesare în funcție de specific.
NOTĂ:
La elaborarea proiectelor, materialele, confecțiile, elementele prefabricate, utilajele tehnologice și
echipamentele vor fi definite prin parametri, performanțe și caracteristici.
Este interzis a se face referiri sau trimiteri la mărci de fabrică, producători, furnizori sau la alte
asemenea recomandări ori precizări care să indice preferințe sau să restrângă concurența.
Caracteristicile tehnice și parametrii funcționali vor fi prezentați în cadrul unor limite (pe cât posibil)
rezultate din breviarele de calcul și nu vor fi date în mod determinist, în scopul de a favoriza un anumit
furnizor (producător).
C. DETALII DE EXECUȚIE
Detaliile de execuție, parte componentă a proiectului tehnic de execuție, respectă prevederile acestuia și
detaliază soluțiile de alcătuire, asamblare, executare, montare și alte asemenea operațiuni privind
părți/elemente de construcție ori de instalații aferente acesteia și care indică dimensiuni, materiale,
tehnologii de execuție, precum și legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale
obiectivului de investiții.
În funcție de complexitatea proiectului și de natura lucrărilor de intervenții, precum și în cazul
obiectivelor de investiții a căror funcționare implică procese tehnologice specifice, anumite detalii de
execuție se pot elabora/definitiva pe parcursul execuției obiectivului de investiții (proiectantul va
specifica pe planșe care sunt detaliile de execuție ce urmează a fi elaborate/definitivate astfel).
Detaliile de execuție pot fi de 3 tipuri:
a) detalii de execuție privind soluționările elaborate de proiectant;
b) detalii de execuție pentru echiparea obiectivului de investiții, în timpul execuției, cu aparatură și
echipamente, realizate cu respectarea datelor și informațiilor oferite de către furnizorii acestora;
c) detalii de execuție curente standardizate (conform detaliilor-tip ale furnizorilor de subansamble) sau
detalii de execuție care depind de specificul tehnologic al firmei constructoare, care se vor executa, de
regulă, de către constructor.
În toate cazurile prevăzute mai sus, proiectantul, în cadrul asistenței tehnice, trebuie să supervizeze
întocmirea și adaptarea funcțională a tuturor detaliilor de execuție, indiferent de elaboratorul acestora.
FORMULARUL F1
*Font 9*
OBIECTIV Proiectant,
................. ...................................
(denumirea) (denumirea persoanei juridice și
datele de identificare)
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiectiv
┌─────────┬─────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬─────────┐
│Nr. cap./│ │ Valoarea │Din care:│
│ subcap. │ │ cheltuielilor│ C+M │
│ deviz │ Denumirea capitolelor de cheltuieli │ pe obiect │ │
│ general │ │(exclusiv TVA)│ │
│ │ ├──────────────┼─────────┤
│ │ │ lei │ lei │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 1.2 │Amenajarea terenului │ │ │
│ │1.2.1 .... │ │ │
│ │.... │ │ │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 1.3 │Amenajări pentru protecția mediului și aducerea │ │ │
│ │terenului la starea inițială │ │ │
│ │1.3.1 ... │ │ │
│ │.... │ │ │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 1.4 │Cheltuieli pentru relocarea/protecția utilităților │ │ │
│ │1.4.1 ... │ │ │
│ │... │ │ │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 2 │Realizarea utilităților necesare obiectivului │ │ │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 3.5 │Proiectare (numai în cazul în care obiectivul se │ │ │
│ │realizează în sistemul "design & build") │ │ │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 4 │Investiția de bază │ │ │
│ │4.1 Construcții și instalațiile aferente acestora │ │ │
│ │4.2 Montaj utilaje și echipamente tehnologice │ │ │
│ │... │ │ │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 5.1 │Organizare de șantier │ │ │
│ │5.1.1.... │ │ │
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
│ │5.1.2.... │ │ │
├─────────┼─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│ 6.2 │Probe tehnologice și teste │ │ │
├─────────┴─────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Total valoare (exclusiv TVA): │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Taxa pe valoarea adăugată │ │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼─────────┤
│Total valoare (inclusiv TVA): │ │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┴─────────┘
Proiectant,
........................................
(numele și semnătura persoanei autorizate)
L.S.
PRECIZARE:
Proiectantul completează și răspunde pentru datele și informațiile înscrise în coloanele 1 și 2.
Coloanele 3 și 4 se completează de către ofertanți în cadrul derulării, în condițiile legii, a unei
proceduri de achiziție publică.
FORMULARUL F2
.......... ...................................
(denumirea) (denumirea persoanei juridice și
datele de identificare)
CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiect și categorii de lucrări
Obiectul ............
┌─────────────┬─────────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ Nr. │ │ │
│cap./subcap. │ │ Valoarea │
│deviz general│ Cheltuieli pe categoria de lucrări │(exclusiv TVA)│
│ │ ├──────────────┤
│ │ │ lei │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.1 │Construcții și instalațiile aferente acestora │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.1.1 │Terasamente │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.1.2 │Rezistență │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.1.3 │Arhitectură │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.1.4 │Instalații │ │
├─────────────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ Total I │ │
├─────────────┬─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.2 │Montaj utilaje și echipamente tehnologice │ │
├─────────────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ Total II │ │
├─────────────┬─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ │Procurare │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.3 │Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale │ │
│ │care necesită montaj │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.4 │Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale │ │
│ │care nu necesită montaj și echipamente de │ │
│ │transport │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.5 │Dotări │ │
├─────────────┼─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 4.6 │Active necorporale │ │
├─────────────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ Total III │ │
├─────────────┬─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ 6.2 │Probe tehnologice și teste │ │
├─────────────┴─────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ Total IV │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ Total valoare (exclusiv TVA): │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ Taxa pe valoarea adăugată │ │
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
├───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ Total valoare │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘
Proiectant,
.....................................
L.S.
PRECIZARE:
Coloana 3 se completează de către ofertanți în cadrul derulării, în condițiile legii, a unei proceduri de
achiziție publică.
FORMULARUL F3
*Font 7*
........... ......................................
(denumirea) (denumirea persoanei juridice și datele
de identificare)
LISTA
cu cantități de lucrări, pe categorii de lucrări
Obiectul .................
Categoria de lucrări .........
- lei -
┌────┬────────────────────┬────┬─────────┬─────────────┬─────────┬────────┬────────┬─────────┬───────────┐
│ │ │ │ │Prețul unitar│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │a) materiale │ │ │ │ │ │
│Nr. │Capitolul de lucrări│U.M.│Cantitate│ b) manoperă │ M │ m │ U │ t │ T │
│crt.│ │ │ │ c) utilaj │Materiale│Manoperă│ Utilaj │Transport│ Total │
│ │ │ │ │d) transport │(3 x 4a) │(3 x 4b)│(3 x 4c)│(3 x 4d) │ (3 x 4) │
│ │ │ │ │............ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ Total │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ a)+b)+c)+d) │ │ │ │ │ │
├────┴────────────────────┴────┴─────────┼─────────────┴─────────┴────────┴────────┴─────────┴───────────┤
│ SECȚIUNE TEHNICĂ │ SECȚIUNE FINANCIARĂ │
├────┬────────────────────┬───-┬─────────┼─────────────┬─────────┬────────┬────────┬─────────┬───────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │
├────┼────────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────┼─────────┼───────────┤
│ 1 │Capitol de lucrare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1.1. Subcapitol │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │1.2. Subcapitol │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │................ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────┼─────────┼───────────┤
│ 2 │Capitol de lucrare │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │2.1 Subcapitol │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │2.2 Subcapitol │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │................ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────────┼────┼─────────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────┼─────────┼───────────┤
│....│................ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┴────────────────────┴────┴─────────┼─────────────┼─────────┼────────┼────────┼─────────┼───────────┤
│Cheltuieli directe │ │ M │ m │ U │ t │ T │
├────────────────────────────────────────┴─────────────┼─────────┼────────┼────────┼─────────┼───────────┤
│Alte cheltuieli directe: │ │ │ │ │ │
│- CAS │ │ │ │ │ │
│- șomaj │ │ │ │ │ │
│- fond de risc │ │ │ │ │ │
│- alte cheltuieli conform prevederilor │ │ │ │ │ │
│ legale, nominalizate: │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┼─────────┼───────────┤
│ Total cheltuieli directe │ M(O) │ m(O) │ U(O) │ t(O) │ T(O) │
├──────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────┴─────────┼───────────┤
│Cheltuieli indirecte = T(O) x % │ I(O) │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│Profit = [T(O) + I(O)] x % │ P(O) │
├────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ │ V(O) = │
│ TOTAL GENERAL │T(O) + I(O)│
│ │ + P(O) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘
Proiectant,
...........................................
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
L.S.
PRECIZĂRI:
1. Proiectantul completează și răspunde pentru datele și informațiile înscrise în coloanele 1-3.
Coloanele 4-9 se completează de către ofertanți în cadrul derulării, în condițiile legii, a unei proceduri
de achiziție publică.
2. Beneficiarul are obligația de a include în lista cuprinzând cantitățile de lucrări, atât în secțiunea
tehnică, cât și în cea financiară, materialele și furniturile pe care intenționează să le pună la
dispoziție, în scopul preluării și includerii acestora în prețurile unitare, precizând și condițiile de
livrare. Utilajele și echipamentele tehnologice, puse la dispoziție de către beneficiar, nu vor fi cuprinse
în valoarea aferentă listelor de procurare a utilajelor și echipamentelor.
3. Formularul F3 poate fi utilizat și pentru stabilirea cantităților de lucrări pentru construcții
provizorii OS (organizare de șantier).
FORMULARUL F4
*Font 7*
........... ......................................
de identificare)
LISTA
cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice,
inclusiv dotări și active necorporale
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────┬─────────────┬──────────────┬────────────────────┐
│ │ │ │ │ Valoarea │ │
│Nr. │ Denumirea │U.M.│Prețul unitar│(exclusiv TVA)│Fișa tehnică atașată│
│crt.│ │ │- lei/U.M. - │ (3 x 4) │ │
│ │ │ │ │ - lei - │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale│ │ │ │ │
│ │care necesită montaj │ │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │a)... │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
│ ├───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │b)... │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
│ ├───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │..... │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Utilaje, echipamente tehnologice și funcționale│ │ │ │ │
│ │care nu necesită montaj și echipamente de │ │ │ │ │
│ │transport │ │ │ │ │
│ ├───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │a)... │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
│ ├───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │b)... │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
│ ├───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │..... │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Dotări │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────┼─────────────┼──────────────┼────────────────────┤
│ │Active necorporale │ │ │ │Fișa tehnică nr. ...│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────┴─────────────┼──────────────┼────────────────────┘
│ TOTAL │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┘
Proiectant,
...........................................
L.S.
PRECIZARE:
Coloanele 3-5 se completează de către ofertanți în cadrul derulării, în condițiile legii, a unei proceduri
de achiziție publică.
FORMULARUL F5
*Font 8*
........... ......................................
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
de identificare)
FIȘA TEHNICĂ Nr. ......

(Se completează pentru fiecare utilaj,
echipament tehnologic, de transport, dotări.)
Utilajul, echipamentul tehnologic: ............

(denumirea)
┌────┬───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────┐
│Nr. │ │Corespondența propunerii │Furnizor │
│crt.│ Specificații tehnice impuse prin caietul de sarcini │tehnice cu specificațiile│(denumire, │
│ │ │tehnice impuse prin │adresa, │
│ │ │caietul de sarcini │telefon, fax)│
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│ 1 │Parametri tehnici și funcționali │ │ │
│ │............................................. │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│ 2 │Specificații de performanță și condiții privind │ │ │
│ │siguranța în exploatare │ │ │
│ │............................................. │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│ 3 │Condiții privind conformitatea cu standardele relevante│ │ │
│ │............................................... │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│ 4 │Condiții de garanție și postgaranție │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────┤
│ 5 │Condiții cu caracter tehnic │ │ │
└────┴───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────┘
Proiectant,
...........................................
L.S.
PRECIZARE:
Proiectantul completează și răspunde pentru datele și informațiile înscrise în coloana 1.
Coloanele 2 și 3 se completează de către ofertanți în cadrul derulării, în condițiile legii, a unei
proceduri de achiziție publică.
FORMULARUL F6
*Font 8*
........... ......................................
de identificare)
GRAFICUL GENERAL
de realizare a investiției publice
┌────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬──────┐
│ │ │ Anul 1 │ ... │Anul n│
│ │ ├─────────────────┴─────┴──────┤
│Nr. │Denumirea obiectului/categoriei de lucrări │ Luna │
│crt.│ ├─────┬─────┬─────┬─────┬──────┤
│ │ │ 1 │ 2 │ 3 │ ... │ n │
├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ I │ Organizare de santier │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ 1 │ Obiect ....... │ │ │ │ │ │
│ │ Categoria de lucrări: │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│ 2 │ Obiect ....... │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤
│... │ Obiect ...... │ │ │ │ │ │
└────┴───────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘
Proiectant,
...........................................
10/28/2018 HG (A) 907 29/11/2016
L.S.
Anexa nr. 11
ETAPELE DE ELABORARE
a documentațiilor tehnico-economice*)
aferente obiectivelor/proiectelor de
investiții finanțate din fonduri publice
┌───────────┐ ┌──────────┐
│ NOTA │ │ TEMA DE │
ETAPA I │CONCEPTUALĂ├─────>│PROIECTARE├────────────────────┐
│ (N.C.) │ │ (T.M.) │ │
└───────────┘ └─────┬────┘ │
│ │
│ v
│ ┌──────────────────┐
│ │ STUDIUL DE │
│ │PREFEZABILITATE**)│
│ │ (S.P.F.) │
│ └─────────┬────────┘
│ │
v │
┌────────────┐ │
│ STUDIUL DE │ │
ETAPA a-II a │FEZABILITATE│<─────────────────┘
│ (S.F.) │
└─────┬──────┘
│
│ ┌---------------------┐
└─────────────>| APROBAREA |
| INDICATORILOR |
┌───────────────┤TEHNICO-ECONOMICI***)|
│ └---------------------┘
│
._._._._._._._._._._._._._._._
P │ │ │
R . v .
O │ ┌────────────────────────┐ │
ETAPA a-III a I . │ PROIECTUL PENTRU │ .
E │ │AUTORIZAREA/DESFIINȚAREA│ │
C . │ EXECUTĂRII LUCRĂRILOR │ .
T │ │ (P.T. - Partea I) │ │
. └────────────┬───────────┘ .
T │ │ │
E . │ . ┌---------------------┐
H │ └───────────────>|EMITEREA AUTORIZAȚIEI|
N . │ | DE CONSTRUIRE / |
I │ ┌────────────────┤ DESFIINȚARE ****) |
C . │ . └---------------------┘
│ │ │
(P.T.). v .
│ ┌──────────────────────┐ │
. │ PROIECTUL TEHNIC │ .
│ │ DE EXECUȚIE │ │
. │(P.T. - Partea a II a)│ .
ETAPA a-IV a │ └──────────────────────┘ │
._._._._._._._._._._._._._._._.
Notă
*) Conținutul documentațiilor este prevăzut în anexele nr. 1-10 la prezenta hotărâre.
**) Studiul de prefezabilitate se elaborează pentru obiective de investiții a căror valoare totală estimată
depășește echivalentul a 75 milioane euro în cazul investițiilor pentru promovarea sistemelor de transport
durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurii rețelelor majore sau echivalentul a 50 milioane
euro în cazul investițiilor promovate în alte domenii;
***) Indicatorii tehnico-economici din studiul de fezabilitate se aprobă potrivit competențelor stabilite
prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr.
273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.
****) Autorizația de construire/desființare se emite în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
------
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
HOTĂRÂRE nr. 717 din 14 iulie 2010

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost
pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice
EMITENT GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 2 august 2010
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Articolul UNIC
Hotărârea Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii
finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai
2010, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Se aprobă standardele de cost, prevăzute în anexa nr. 1, al căror conţinut este prevăzut în anexele nr.
2.1-2.18."
2. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2.1-2.18 fac parte integrantă din prezenta hotărâre."
3. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
4. După anexa nr. 2.15 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 2.16-2.18, al căror conţinut este prevăzut în
anexele nr. 2-4, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
---------------
Ministrul dezvoltării
regionale şi turismului,
p. Ministrul administraţiei
şi internelor,
Mihai Capră,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucureşti, 14 iulie 2010.
Nr. 717.
Anexa 1
-------
(Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010)
--------------------------------------------------
LISTA
standardelor de cost
Elaboratorul Denumirea standardului Indicativul

1. Sală de sport şcolară nivel competiţional SCOST-01/MDRT
2. Centru cultural SCOST-02/MDRT
3. Bloc de locuinţe pentru tineri SCOST-03/MDRT
Reabilitare termică anvelopă bloc de
4. SCOST-04/MDRT
Ministrul locuinţe
Dezvoltării 5. Modernizare drum comunal clasa tehnică V SCOST-05/MDRT
1.
Regionale şi Reabilitare drum judeţean clasa tehnică
Turismului 6. SCOST-06/MDRT
III - V
Modernizare drum judeţean clasa tehnică
7. SCOST-07/MDRT
III - V
Sistem centralizat de alimentare cu apă în
8. SCOST-08/MDRT
mediul rural
1. Reabilitare drum forestier principal SCOST-01/MMP
Ministerul Mediului 2. Reabilitare drum forestier secundar SCOST-02/MMP
2.
şi Pădurilor 3. Reabilitare drum forestier magistral SCOST-03/MMP
4. Drum forestier secundar SCOST-04/MMP
Ministerul 1. Şcoală cu 8 săli de clasă SCOST-01/MEdCTS
Educaţiei,
3. Cercetării, 2. Grădiniţă cu 4 săli de grupă SCOST-02/MEdCTS
Tineretului şi
Sportului 3. Cămin studenţesc SCOST-03/MEdCTS
1. Spital regional de urgenţă SCOST-01/MS
4. Ministerul Sănătăţii
2. Spital judeţean de urgenţă SCOST-02/MS
Ministerul
5. Agriculturii şi 1. Canale de irigaţii impermeabilizare SCOST-01/MADR
Dezvoltării Rurale
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G0TZDGB92UUI1322JP30BM6JQOX 1/21
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
Anexa 2
-------
(Anexa nr. 2.16 la Hotărârea Guvernului nr. 363/2010)
-----------------------------------------------------
REABILITARE DRUM JUDEŢEAN

MINISTERUL DEZVOLTĂRII
CLASA TEHNICĂ III - V Indicativ: SCOST-06/MDRT
REGIONALE ŞI TURISMULUI
STANDARD DE COST
I. Preambul
ianuarie 2010.
Prezentul standard se referă la reabilitarea unui kilometru de drum judeţean prin ranforsare.
drumului.
Standardul nu se referă la celelalte categorii de lucrări care intră în componenţa unui drum, dar nu sunt
Scopul reabilitării:
- facilitarea legăturilor dintre centrele urbane din judeţ şi celelalte localităţi;
III.2. Date tehnice
● 5-6 cm straturi asfaltice;
● 20-30 cm fundaţie din material granular: piatră spartă şi balast.
- clasă de trafic greu: nivel de trafic de 0,3-1,0 m.o.s. (milioane osii standard - 11.5 tone);
● frezarea stratului asfaltic pe grosime de cca. 6 cm;
● completarea fundaţiei existente cu piatră spartă pe grosime medie de 20 cm;
● amorsare cu emulsie bituminoasă 0,9 kg/mý;
● strat de legătură din beton asfaltic deschis (binder) cu grosime de 7 cm BAD 25 plus 2 cm pentru
reprofilare;
● strat de uzură din beton asfaltic cu grosime de 5 cm BA 16;
Denumirea Clasa/Nivelul de
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
performanţă
Categoria de importanţă
Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. C - normală
766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
în construcţii, cu modificările ulterioare
Clasa tehnică
Ordinul ministrului transporturilor nr. 46/1998 pentru
III - V
aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice
a drumurilor publice
Zona climatică
II
STAS 1709/1-90
Tipul de pământ
P3
STAS 1709/1-90
Adâncime de îngheţ
80 cm
STAS 1709/1-90
Teren de fundare Simbol 2
STAS 2914-84 Calitate bună

REABILITARE PRIN RANFORSAREA STRUCTURII RUTIERE EXISTENTE

IV.1. Cost unitar
Nr. Cost unitar (exclusiv TVA)

Capitolul/Subcapitolele de cheltuieli
crt. lei/km euro*)/km
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:
4.1. Lucrări de drumuri 1.150.191 273.855
4.1.1. Sistem rutier 927.931 220.936
4.1.2. Şanţuri 222.260 52.919
4.2. Montaj utilaje tehnologice - -
Utilaje, echipamente tehnologice şi
4.3. - -
funcţionale cu montaj
Utilaje fără montaj şi echipamente de
4.4. - -
transport
4.5. Dotări - -
4.6. Active necorporale - -
Investiţie de bază - cost unitar 1.150.191 273.855
---------------
Notă *) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).
Precizare
mediei anului 2009;
- C.A.S, C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
- transport pământ 10 km.
NOTE:
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) ş1i e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4
Anexa 3
-------
-----------------------------------------------------
MODERNIZARE DRUM JUDEŢEAN

MINISTERUL DEZVOLTĂRII
CLASA TEHNICĂ III-V Indicativ: SCOST-07/MDRT
STANDARD DE COST
I. Preambul
ianuarie 2010.
Prezentul standard se referă la modernizarea unui kilometru de drum judeţean prin refacerea structurii
rutiere.
drumului.
Standardul nu se referă la celelalte categorii de lucrări care intră în componenţa unui drum dar nu sunt
Scopul modernizării:
- facilitarea legăturilor între centrele urbane din judeţ şi celelalte localităţi;
III.2. Date tehnice
● 10-20 cm împietruire din material granular: piatră spartă şi balast.
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
- clasă de trafic foarte greu: nivel de trafic de 1,0-3,0 m.o.s. (milioane osii standard - 11.5 tone);
● excavarea şi evacuarea împietruirii existente pe grosime de 20 cm (partea infestată cu pământ);
● aşternerea unui strat separator din geotextil;
● strat inferior de fundaţie din balast cu grosime de 30 cm;
● strat superior de fundaţie din piatră spartă cu grosime de 25 cm;
● amorsare cu emulsie bituminoasă 0,9 kg/mý;
● strat de legătură din beton asfaltic deschis (binder) cu grosime de 7 cm BAD 25 plus 2 cm pentru
reprofilare;
● strat de uzură din beton asfaltic cu grosime de 5 cm BA 16;
Clasa/Nivelul de
Denumirea
performanţă
Categoria de importanţă
Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a C - normală
construcţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
766/1997, cu modificările şi completările ulterioare
Clasa tehnică
III-V
Ordinul ministrului transporturilor nr. 46/1998
Zona climatică
II
STAS 1709/1-90
Tipul de pământ
P3
STAS 1709/1-90
Adâncime de îngheţ
80 cm
STAS 1709/1-90
Teren de fundare Simbol 2
STAS 2914-84 Calitate bună

MODERNIZAREA UNUI DRUM JUDETEAN IMPIETRUIT

IV.1. Cost unitar
Nr. Cost unitar (exclusiv TVA)

Capitolul/Subcapitolele de cheltuieli
crt. lei/km euro*)/km
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:
4.1. Lucrări de drumuri 1.397.894 332.832
4.1.1. Sistem rutier 1.175.634 279.913
4.1.2. Şanţuri 222.260 52.919
4.2. Montaj utilaje tehnologice - -
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi - -
funcţionale cu montaj
Utilaje fără montaj şi echipamente de
4.4. - -
transport
4.5. Dotări - -
4.6. Active necorporale - -
Investiţie de bază - cost unitar 1.397.894 332.832
-----------
Precizare
mediei anului 2009;
- C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii nr. 12/2010;
- pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002, republicată;
- transport pământ 10 km;
NOTE:
Anexa 4
-------
-----------------------------------------------------
SISTEM CENTRALIZAT DE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII ALIMENTARE CU APĂ ÎN MEDIUL
RURAL Indicativ: SCOST-08/MDRT
STANDARD DE COST
I. Preambul
Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 "Cheltuieli pentru investiţia de bază" şi
cap. 6 "Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar" din Metodologia privind
elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.
La stabilirea costului investiţiei s-au avut în vedere:
- costul investiţiei rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri ianuarie
2010.
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
Sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural, cuprinzând în cadrul obiectivului de investiţii
totalitatea obiectelor, construcţiilor şi instalaţiilor care asigură alimentarea cu apă, cu respectarea
tuturor cerinţelor ce privesc calitatea apei din perspectiva aplicării normelor europene.
Proiectarea şi execuţia unui sistem de alimentare cu apă sunt condiţionate de o multitudine de condiţii:
- caracteristicile geomorfologice ale terenului, formele de relief şi clima;
- structura şi capacitatea surselor de apă (caracteristicile şi debitele capabile ale apelor subterane sau
ale apelor de suprafaţă, dacă acestea constituie surse de apă) şi calitatea apei brute din punct de vedere
al încărcării bacteriologice şi fizico-chimice;
- numărul de locuitori deserviţi de sistemul de alimentare cu apă;
- gradul de dispersie sau concentrare a populaţiei din localităţile beneficiare;
- condiţiile economico-sociale de dezvoltare a localităţilor în următorii 20 de ani;
- perioada de utilizare a sistemelor de alimentare cu apă avută în vedere, în raport cu perspectiva de
dezvoltare a localităţii (30-40 de ani).
Toate aceste condiţii determină diferenţe în privinţa schemei tehnologice adoptate şi a structurii
construcţiilor şi instalaţiilor. La acestea se adaugă diversitatea materialelor, construcţiilor şi
instalaţiilor, ce necesită a fi corelate cu condiţiile concrete de amplasament. Diversitatea acestor
situaţii concrete implică nu numai concepţii de proiectare adecvate, ci şi costuri diferite.
În condiţiile de mai sus, în prezentul standard a fost preluată o schemă generală completă cuprinzând toate
componentele tehnice şi tehnologice ce pot apărea în cadrul unui sistem de alimentare cu apă în mediul
rural, detaliindu-se distinct elementele de cost pentru fiecare dintre acestea pe bază de costuri unitare,
urmând ca în aplicarea concretă să fie preluate în concepţia de proiectare numai construcţiile şi
instalaţiile necesare, potrivit condiţiilor specifice din fiecare amplasament.
III.2. Date tehnice şi costuri unitare
Un sistem de alimentare cu apă a unei localităţi rurale cuprinde următoarele componente:
- frontul de captare a apei, inclusiv instalaţiile de pompare până la staţia de clorinare;
- aducţiunea de la frontul de captare până la staţia de clorinare;
- staţia de clorinare a apei, inclusiv instalaţia hidraulică de racordare la rezervor;
- staţiile de tratare a apei (deferizare, demanganizare, denitrificare, reducere a amoniacului, desalinizare
şi mineralizare, degazeificare şi alte tratamente);
- rezervorul de înmagazinare a apei potabile;
- staţiile de pompare şi repompare între componentele tehnologice şi de la acestea în reţelele de
distribuţie;
- reţelele de distribuţie;
- anexele administrative şi împrejmuirile.
Frontul de captare, aducţiunea, staţia de clorinare, rezervorul, staţiile de pompare şi repompare, reţeaua
de distribuţie a apei, anexele administrative şi împrejmuirile reprezintă componente comune şi obligatorii
ale tuturor sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural.
Staţiile de tratare a apei sunt concludent diferenţiate în funcţie de situaţiile concrete şi se constituie
componente ale sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural, numai în măsura în care acestea
necesită corectarea componenţei chimice a apei pentru a corespunde prevederilor legale şi normelor europene.
Într-o altă structură de sistem, cu excepţia frontului de captare, a aducţiunii şi a reţelei de distribuţie,
toate celelalte componente ale sistemelor de alimentare cu apă constituie "gospodăria de apă".
III.2.1. Front de captare
Fronturile de captare pot fi captări subterane şi captări de suprafaţă.
Funcţia tehnologică a captărilor subterane sau de suprafaţă în cadrul sistemelor de alimentare cu apă este
asigurarea debitului maxim zilnic necesar pentru sistem [Q(nec)= 1,2 Q(max zi), exprimat în l/s].
III.2.1.1. Captările subterane se realizează prin puţuri forate de mică adâncime (până la 20 m), de adâncime
medie (între 20 şi 50 m) şi de mare adâncime (peste 50 m).
Unitatea de măsură a captării subterane prin puţuri forate este metrul liniar de foraj.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia captării subterane,
raportate la unitatea de măsură:
- cheltuielile de transport, montaj, punere în operă, dezasamblare după foraj şi transport în bază a
instalaţiilor de foraj, la o distanţă medie de 50 km;
- lucrările de forare-etanşare;
- tuburile de cămăşuială a forajului;
- pompele submersibile, inclusiv instalaţiile electrice aferente;
- componentele de racorduri hidraulice până la conducta de captare a frontului;
- instalaţiile electrice aferente până la tabloul electric de separaţie;
- cabina fiecărui puţ forat, inclusiv tabloul electric de separaţie;
- racordurile, fitingurile, armăturile, debitmetrele, alte aparate de măsură şi control şi orice alte
lucrări aferente funcţionalităţii frontului de captare;
- împrejmuirile terenului de protecţie sanitară, porţi şi alei de acces.
Perimetrul frontului de captare se limitează la conducta de colectare a frontului.
Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.1.1 (valori informative)
Puţuri forate de mică Puţuri forate de medie Puţuri forate de mare

adâncime (până la 20 m) adâncime (20-50 m) adâncime (peste 50 m)
euro*)/m.l. lei/m.l. euro*)/m.l. lei/m.l. euro*)/m.l.
lei/m.l. foraj
foraj foraj foraj foraj foraj
8.249 1.964 4.952 1.179 2.860 681
- - - - - -
4.952 1.179 2.860 681 2.722 648
------------
III. 2.1.2. Captările de suprafaţă pot fi captări de izvoare, drenuri laterale din cursuri de apă, captări
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
de apă direct din malul râurilor, captări prin chesoane.
Unitatea de măsură pentru captările de suprafaţă este debitul de 1 l/s.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul toate cheltuielile pentru execuţia captării de suprafaţă,
raportate la unitatea de măsură.
Costul unitar al unei captări de suprafaţă este influenţat considerabil de condiţiile specifice ale
terenului pe care se amplasează captarea de suprafaţă, precum şi de caracteristicile cursului de apă
(variaţii de debit minim şi maxim în timpul anului, perioadele de etiaj, evoluţia gradului de turbiditate a
apei în timpul anului şi a modificării încărcării chimice în perioada anuală şi multianuală).
Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.1.2 (valori informative)
Captări din mal de

Captări din izvoare Drenuri laterale Captări prin cheson
râuri
euro*)/1 euro*)/1 euro*)/1 euro*)/1
lei/1 l/s lei/1 l/s lei/1 l/s lei/1 l/s
l/s l/s l/s l/s
41.000 9.762 5.099 1.214 29.497 7.023 27.300 6.500
- - - - - - - -
52.000 12.381 6.598 1.571 39.102 9.310 33.100 7.881
-----------
III.2.2. Conducte de aducţiune

Funcţia tehnologică a conductelor de aducţiune în sistemul de alimentare cu apă este transportul apei
captate de la frontul de captare la gospodăria de apă.
Unitatea de măsură pentru conductele de aducţiune este metrul liniar de conductă.
O soluţie adecvată alimentării cu apă la sate o reprezintă folosirea conductelor de PEID (polietilenă de
înaltă densitate), pentru care s-au stabilit costuri unitare, luându-se în calcul următoarele cheltuieli
pentru punerea în operă a conductei de aducţiune, raportate la unitatea de măsură:
- cheltuielile de transport şi depozitare la amplasamentul lucrărilor;
- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii şi cămine de vane de secţionare;
- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii;
Conductele de aducţiune se dimensionează la debitul maxim zilnic, calculat potrivit normelor în vigoare.
Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.2 (valori de referinţă)
Presiuni de serviciu
Diametrul nominal al
PN 6 atm PN 10 atm PN 16 atm
conductei PEID [mm]
lei/m.l. euro*)/m.l. lei/m.l. euro*)/m.l. lei/ m.l. euro*)/m.l.
DN 63 67 16 71 17 76 18
DN 75 80 19 84 20 92 22
DN 80 84 20 88 21 97 23
DN 90 101 24 105 25 109 26
DN 110 126 30 130 31 143 34
DN 125 139 33 143 34 162 39
DN 140 172 41 185 44 206 49
DN 160 197 47 214 51 239 57
DN 180 235 56 256 61 286 68
DN 200 252 60 281 67 323 77
DN 225 269 64 311 74 391 93
DN 315 403 96 487 116 508 121
------------
III.2.3. Staţii de clorinare a apei

Funcţia tehnologică a staţiei de clorinare în sistemul de alimentare cu apă este asigurarea dozei de clor
necesară îndeplinirii condiţiilor de calitate a apei din punct de vedere bacteriologic, până la extremitatea
reţelei de distribuţie.
Având în vedere structura asemănătoare, unitatea de măsură pentru staţia de clorinare independentă este
bucata. Costul unitar este diferenţiat pentru debite mai mici şi, respectiv, mai mari de 10 l/s.
Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.3 (valori informative)
Capacitatea staţiei de clorinare lei/bucată euro*)/bucată

< 10 l/s 142.800 34.000
> 10 l/s 171.301 40.786
------------
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
Staţia de clorinare se dimensionează la debitul maxim zilnic.

III.2.4. Staţii de tratare a apei
Funcţia tehnologică a staţiei de tratare este corectarea calităţii apei pentru a asigura transformarea
încărcării chimice a apei brute în apă cu condiţii de potabilitate impuse de prevederile legale şi normele
europene.
Unitatea de măsură pentru staţia de tratare este 1 l/s apă tratată.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia staţiei de tratare
a apei, raportate la unitatea de măsură:
- fundaţia containerului şi legăturile electrice şi hidraulice cu celelalte componente ale sistemului;
- containerul (containerele) pentru bateriile staţiei de tratare;
- bateriile de filtrare ale staţiei de tratare, componentele tehnologice aferente;
- conductele şi instalaţiile interioare de legătură;
- instalaţiile de pompare interioare;
- aparatele de măsură şi control;
- elementele de automatizare pentru supravegherea şi controlul procesului.
Debitul staţiei de tratare

< 10 l/s > 10 l/s
Tipul staţiei de tratare lei/1 l/s euro*)/1 lei/1 l/s euro*)/1
apă l/s apă apă l/s apă
tratată tratată tratată tratată
172.998 41.190 93.702 22.310
Deferizare şi demanganizare - - - -
243.000 57.857 130.998 31.190
85.000 20.238 68.700 16.357
Denitrificare - - - -
118.000 28.095 96.000 22.857
145.000 34.524 96.999 23.095
Reducere a amoniacului - - - -
190.000 45.238 135.001 32.143
Instalaţie complexă de tratare (deferizare, 148.701 35.405 101.800 24.238
demanganizare şi denitrificare) a apei - - - -
subterane 205.002 48.810 142.401 33.905
Instalaţie complexă de tratare (deferizare, 131.200 31.238 85.700 20.405
demanganizare şi denitrificare) a apei de - - - -
suprafaţă 182.700 43.500 119.599 28.476
-----------
Staţia de tratare se dimensionează la debitul maxim zilnic.

În componenţa unei staţii de tratare poate intra şi staţia de clorinare, în funcţie de soluţia tehnică
propusă.
III.2.5. Rezervoare de înmagazinare a apei
Funcţia tehnologică a rezervoarelor de înmagazinare a apei este compensarea diferenţelor orare care pot
apărea între debitul maxim zilnic livrat de fronturile de captare şi debitul maxim orar consumat în anumite
ore de vârf, asigurarea protecţiei în caz de incendiu, precum şi a funcţionalităţii sistemului în cazul unor
defecţiuni în fronturile de captare sau la sursele de energie.
Prezentul standard de cost se referă la utilizarea rezervoarelor din panouri termoizolante şi a
rezervoarelor din tole metalice galvanizate izolate cu polistiren extrudat, cu membrană butilică, care reduc
procesele umede numai la fundaţii şi asigură o durată scurtă de montare, prin elemente de dimensiuni mici,
cu transport mai ieftin şi mai rapid.
Unitatea de măsură pentru această componentă a sistemului de alimentare cu apă o reprezintă 1 m3 capacitate.
La stabilirea costului unitar au fost luate în considerare următoarele:
- fundaţiile radiale în cazul rezervoarelor confecţionate din panouri termoizolante prefabricate sau, după
caz, fundaţiile circulare în cazul rezervoarelor din tole metalice galvanizate cu membrană butilică;
- panourile termoizolante sau, după caz, tolele metalice şi membrana butilică, inclusiv aprovizionarea şi
transportul acestora la locul de punere în operă;
- montajul elementelor prefabricate şi al instalaţiilor aferente care asigură funcţionalitatea (sistem de
încălzire, vane hidraulice şi alte instalaţii interioare);
- construcţiile şi instalaţiile de racordare a rezervorului la celelalte componente ale sistemului (inclusiv
cămine, vane de alimentare şi evacuare, aparate de măsură şi control);
- probele de etanşeitate legate nemijlocit de realizarea lucrărilor de construcţii şi montaj.
Rezervoarele de înmagazinare a apei se calculează la "volumul necesar de compensare orară", la care se
adaugă "rezerva de incendiu", "rezerva de avarie" şi "rezerva de apă intangibilă". Volumele de compensare şi
rezervele de înmagazinare se calculează potrivit normativelor în vigoare.
Capacitatea rezervorului [m3] Rezervor din tole metalice

Rezervor din panouri
galvanizate, cu membrană
termoizolante
butilică
lei/1 euro*)/1 lei/1 euro*)/1
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
m3capacitate m3capacitate m3capacitate m3capacitate
15 8.072 1.922 x x
50 4.519 1.076 x x
100 3.587 854 2.302 548
150 3.100 738 2.201 524
200 2.617 623 2.100 500
300 2.062 491 1.600 381
350 1.940 462 1.369 326
400 1.819 433 1.151 274
500 1.562 372 1.100 262
600 1.579 376 1.050 250
700 1.558 371 949 226
800 1.428 340 x x
900 1.525 363 x x
1.000 1.520 362 x x
------------
III.2.6. Staţii de pompare şi repompare

Funcţia tehnologică a staţiilor de pompare şi repompare este transportul apei între componentele sistemului
şi de la aceste componente în reţeaua de distribuţie, asigurându-se presiunile de serviciu necesare.
Unitatea de măsură pentru aceste componente ale sistemului de alimentare cu apă este 1 l/s x m col. apă,
întrucât depinde de 2 parametri: debitul pompat şi înălţimea de pompare H(p) (exprimată în metri coloană
apă).
La calculul costului unitar au fost luate în considerare următoarele: preţul pompelor, montajul şi
instalarea acestora, preţul containerului staţiei de pompare, inclusiv fundaţiile şi aşezarea pe fundaţii.
Tipul pompei
Debitul staţiei Înălţimea de
Turaţie fixă Turaţie variabilă
de pompare pompare [m col.
[l/s] apă] lei/l/s x m euro*)/l/s x lei/l/s x m euro*)/l/s x
col. apă m col. apă col. apă m col. apă
< 25 3.570 - 4.402 850 - 1.048 x x
< 2 l/s
25 - 50 2.948 - 3.671 702 - 874 x x
< 25 2.369 - 3.100 564 - 738 x x
2 - 5 l/s
25 - 60 1.760 - 2.398 419 - 571 x x
< 25 1.457 - 1.949 347 - 464 x x
5 - 10 l/s
25 - 50 1.100 - 1.512 262 - 360 x x
< 25 781 - 1.151 186 - 274 928 - 1.151 221 - 274
> 10 l/s
25 - 100 630 - 811 150 - 193 760 - 1.172 181 - 279
-----------
Staţiile de pompare se dimensionează, după caz, la debitul maxim zilnic sau la debitul maxim orar.
III.2.7. Reţele de distribuţie
Funcţia tehnologică a reţelei de distribuţie în sistemul de alimentare cu apă este transportul apei de la
gospodăria de apă până la consumatori, cu presiunea de serviciu necesară.
Reţeaua de distribuţie cuprinde conducte principale, conducte secundare şi conducte de distribuţie cu
branşamente la consumator.
Unitatea de măsură pentru reţeaua de distribuţie este metrul liniar de conductă.
La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia reţelelor de
distribuţie, raportate la unitatea de măsură:
- cheltuielile de transport şi de depozitare la amplasamentul lucrărilor;
- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii, cămine de vane de secţionare şi cămine
de trecere;
- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii, exclusiv costul branşamentelor;
- hidranţii de incendiu;
Conductele de distribuţie se dimensionează la debitul maxim orar, calculat potrivit normelor în vigoare.
Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.7 (valori de referinţă)
Presiuni de serviciu
Diametrul nominal al PN 6 atm PN 10 atm PN 16 atm
conductei PEID [mm] lei/m.l. euro*)/m.l. lei/m.l. euro*/m.l. lei/m.l. euro*)/m.l.
conductă conductă conductă conductă conductă conductă
DN 63 55 13 55 13 63 15
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
DN 75 67 16 71 17 76 18
DN 90 88 21 92 22 97 23
DN 110 118 28 126 30 139 33
DN 125 130 31 139 33 155 37
DN 140 164 39 176 42 193 46
DN 160 185 44 202 48 231 55
DN 200 239 57 273 65 311 74
DN 225 256 61 298 71 353 84
DN 315 391 93 466 111 554 132
---------
III.2.8. Anexe administrative şi împrejmuiri

Anexele administrative şi împrejmuirile nu au funcţie tehnologică, dar reprezintă componente obligatorii ale
sistemelor de alimentare cu apă, pentru asigurarea perimetrelor de amplasament sau, după caz, a perimetrelor
de protecţie sanitară, precum şi a spaţiilor necesare pentru depozitarea unor materiale de consum, a unui
birou administrativ şi a instalaţiilor sanitare de apă-canal pentru folosinţa personalului.
Prezentul standard de cost se referă la o împrejmuire şi porţi din gard de sârmă ghimpată, susţinut de
stâlpi din beton prefabricaţi şi un container administrativ.
Unitatea de măsură pentru împrejmuire şi porţi este metrul liniar de împrejmuire. Pentru containerul
administrativ, unitatea de măsură este bucata, cu acelaşi cost unitar pentru toate sistemele.
Împrejmuire Container administrativ

euro*)/m.l.
lei/m.l. împrejmuire lei/buc. euro*)/buc.
împrejmuire
2.360 562 34.100 8.119
------------
IV. Cost total

IV.1. Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă
Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă se face însumând costurile unitare prezentate
la cap. III.2. al prezentului standard, înmulţite cu cantităţile efective rezultate din proiectare pentru
toate categoriile de lucrări, construcţii şi instalaţii componente ale sistemului de alimentare cu apă.
Precizare
La stabilirea costurilor s-au luat în calcul:
mediei anului 2009;
- C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
- transport materiale: 25 km;
- transport pământ: 10 km.
NOTE:
- cap. 5 - Alte cheltuieli.
diferite faţă de caracteristicile investiţiei de referinţă se justifică distinct în documentaţia pentru
IV.2. Exemple de calcul
În prezentul standard sunt prezentate 4 exemple de calcul pentru sisteme de alimentare cu apă, rezultând
faptul că evaluarea costurilor propuse este uşor aplicabilă pentru orice structură de sistem centralizat de
alimentare cu apă în mediul rural.
SCHEMA TEHNOLOGICĂ
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
Cost
Nr. unitar - Cost total
Componentele sistemului Cantitatea U.M.
crt. lei/U.M. - lei -
-
Captare subterană din 4 puţuri forate de mică
1. 4 x 12 m.l. foraj 7.900 379.200
adâncime, cu adâncimea de 12 m fiecare
m.l.
2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 110, PN6 3.850 126 485.100
conductă
Staţie de tratare cu instalaţie complexă de
3. deferizare, demanganizare şi denitrificare 7 1 l/s 179.000 1.253.000
pentru un debit < 10 l/s (Q = 7 l/s)
Rezervor de înmagazinare din tole metalice
4. galvanizate cu membrană butilică, cu 400 m3capacitate 1.151 460.400
capacitatea de 400 m3
Staţie de clorinare independentă pentru un
5. 1 buc. 171.301 171.301
debit < 10 l/s (Q = 11 l/s)
Staţie de pompare cu 2 pompe pentru un debit
l/s x m col
6. de 11 l/s şi înălţimea de pompare de 30 m, cu 11 x 30 790 260.700
apă
turaţie variabilă
Reţea de distribuţie în lungime totală de
7.
20.780 m, din conducte PEID, din care:
- 1.100 m DN110, PN6 1.100 m.l. 118 129.800
conductă
- 2.300 m DN90, PN6 2.300 88 202.400
- 17.380 m DN63, PN6 17.380 55 955.900
Împrejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime m.l.
8. 400 2.360 944.000
totală de 400 m împrejmuire
9. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100
5.275.901
Cost total - investiţie de bază şi probe - în lei
lei
1.256.167
Cost total - investiţie de bază şi probe - în euro*)
euro
-----------
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
SECŢIUNE FORAJ
REZERVOR DIN TOLE METALICE GALVANIZATE
CONTAINER STAŢIE DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE
STAŢIE DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
FUNDAŢIE CONTAINER DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ
Cost
Nr. unitar - Cost total
Componentele sistemului Cantitatea U.M.
crt. lei/U.M. - lei -
-
Captare subterană din 2 puţuri forate de mare
1. 2 x 100 m.l. foraj 2.700 540.000
adâncime, cu adâncimea de 100 m fiecare
m.l.
2. Conductă de aducţiune din PEID, DN 110, PN6 450 126 56.700
conductă
Staţie de tratare cu instalaţie de reducere a
amoniacului cu instalaţie de clorinare
3. 7 1 l/s 160.700 1.124.900
încorporată, pentru un debit < 10 l/s (Q = 7
l/s)
Rezervor de înmagazinare din panouri
4. 350 m3capacitate 1.940 679.000
termoizolante, cu capacitatea de 350 m3
5. Staţie de pompare 2 + 1 pompe pentru un debit 30 x 11 l/s x m col 790 260.700
de 11 l/s şi înălţimea de pompare de 30 m, cu apă
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
turaţie variabilă
Staţie de repompare cu 2 pompe cu Q = 4 l/s l/s x m col
6. 4 x 60 2.250 540.000
H(p) = 60 m col apă apă
Rezervor de înmagazinare tampon din panouri
7. 15 m3capacitate 8.072 121.080
8.
m.l.
- 1.500 m DN160, PN10 1.500 202 303.000
conductă
- 2.710 m DN90, PN6 2.710 88 238.480
- 15.590 m DN63, PN6 15.590 55 857.450
9. 500 2.360 1.180.000
5.935.410
lei
1.413.193
euro
-----------
STAŢIE DE TRATARE PENTRU REDUCEREA AMONIULUI
REZERVOR DIN PANOURI TERMOIZOLANTE
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
STAŢIE DE REPOMPARE
POZARE CONDUCTĂ PRINCIPALĂ DE DISTRIBUŢIE
10/28/2018 HG 717 14/07/2010

SCHEMA TEHNOLOGICĂ
Cost
unitar Cost
Nr.
Componentele sistemului Cantitatea U.M. - total -
crt.
lei/U.M. lei -
-
Captare subterană formată dintr-un puţ forat
1. 31 m.l. foraj 4.100 127.100
de medie adâncime, cu adâncimea de 31 m.
2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 80, PN6 50 m.l. conductă 84 4.200
Staţie de tratare deferizare, pentru un debit
3. 4 1 l/s 190.000 760.000
< 10 l/s (Q = 4 l/s)
4. 150 m3 capacitate 3.100 465.000
Staţie de repompare (2+1) pompe, Q = 3 l/s, l/s x m col
5. 3 x 25 2.350 176.250
înălţimea de pompare H(p) = 25 m apă
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
6. Reţea de distribuţie în lungime totală de m.l. conductă
- 900 m DN 90, PN6 900 88 79.200
- 1.100 m DN 75, PN6 1.100 67 73.700
- 2.535 m DN63, PN6 2.535 55 139.425
7. 400 2.360 944.000
2.802.975
lei
667.375
euro
------------
SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ STAŢIE DE TRATARE-DEFERIZARE

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ 4
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
Cost
Cost
Nr. unitar -
Componentele sistemului Cantitatea U.M. total -
crt. lei/U.M.
lei -
-
Captare subterană din 3 puţuri forate de
1. 3 x 12 m.l. foraj 7.900 284.400
mică adâncime, cu adâncimea de 12 m fiecare.
m.l.
2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 160, PN10 2.134 214 456.676
conductă
Staţie de denitrificare cu schimb de ioni cu
3. instalaţie de clorinare încorporată, pentru 11 1 l/s 87.000 957.000
un debit mai mare de 10 l/s (Q = 11 l/s)
Staţie de pompare (1+1) pompe cu turaţie
l/s x m col
4. variabilă pentru un debit de10.2 l/s şi 10,2 x 100 1.150 1.173.000
apă
înălţimea de pompare de 100 m
Rezervor de aspiraţie din panouri
5. 7 m3capacitate 7.500 52.500
6. 400 m3capacitate 1.819 727.600
7.
- 1.500 m DN 160, PN6 1.500 m.l. 185 277.500
conductă
- 2.300 m DN 110, PN6 2.300 118 271.400
- 4.297 m DN 75, PN6 4.297 67 287.899
8. 600 2.360 1.416.000
5.938.075
lei
1.413.827
euro
-------------
POZARE CONDUCTE DE ADUCŢIUNE ŞI DISTRIBUŢIE
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
CONTAINER CLORARE ŞI TRATARE CU SCHIMB DE IONI
SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ STAŢIE DE TRATARE CU SCHIMBĂTOR DE IONI
10/28/2018 HG 717 14/07/2010
STAŢIE DE TRATARE
cu schimb de ioni - Diagrama de proces
------------
Guvernul României - Regulament din 11 octombrie 2017
Regulamentul privind agrementul tehnic în construcţii din

11.10.2017
În vigoare de la 19 octombrie 2017
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 829 din 19 octombrie 2017. Nu există
modificări până la 25 octombrie 2017.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Prin prezentul regulament se stabilesc, în condiţiile legii,

conţinutul-cadru şi principalele elemente de organizare a activităţii privind
agrementul tehnic în construcţii, obligaţiile care le revin producătorilor,
reprezentanţilor autorizaţi ai acestora, importatorilor şi organismelor
elaboratoare de agremente tehnice în construcţii.
Art. 2. - (1) Agrementul tehnic în construcţii este o componentă a
sistemului calităţii în construcţii şi reprezintă evaluarea tehnică favorabilă,
concretizată într-un document scris, asupra aptitudinii de utilizare în
conformitate cu cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor prevăzute la
art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
republicată, a unor produse sau seturi, denumite în continuare produse pentru
construcţii, care nu fac obiectul unei specificaţii tehnice. Agrementul tehnic în
construcţii stabileşte, în conformitate cu art. 12 alin. (1) din Legea nr. 10/1995,
republicată, condiţiile de fabricaţie, de transport, de depozitare, de punere în
operă şi de întreţinere a acestora.
(2) Specificaţiile tehnice sunt:
a) specificaţii tehnice armonizate, care cuprind standardele europene
armonizate şi documentele de evaluare europene;
b) specificaţii tehnice nearmonizate, care cuprind standardele şi documente
de standardizare internaţionale, standardele şi documente de standardizare
europene nearmonizate adoptate de Asociaţia de Standardizare din România
la nivel naţional, precum şi standardele române originale.
Art. 3. - (1) Agrementul tehnic în construcţii este elaborat, în condiţiile legii,
de un organism elaborator de agremente tehnice în construcţii abilitat de
autoritatea de stat competentă în domeniul produselor pentru construcţii,
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor
Europene, denumit în continuare MDRAPFE.
(2) Prin producător se înţelege persoana fizică sau juridică care fabrică un
produs pentru construcţii şi care comercializează acest produs în nume
propriu sau sub marca sa.
1
(3) Prin reprezentat autorizat al producătorului se înţelege persoana fizică
sau juridică stabilită în Uniunea Europeană împuternicită de producător printr-
un mandat scris să acţioneze în numele acestuia în legătură cu sarcinile
prevăzute de prezentul regulament.
(4) Agrementele tehnice se eliberează titularului numai pentru produse
pentru construcţii bine definite sub aspectul alcătuirii, formei şi caracteristicilor
şi a căror realizare şi punere în operă pot fi asigurate de către producători şi
executanţi în vederea menţinerii calităţii şi constanţei caracteristicilor relevante
ale produselor pentru construcţii în procesul de fabricaţie, dacă utilizarea şi
modul de punere în operă sunt conforme cu cele precizate de producător sau
reprezentantul autorizat al acestuia şi cuprinse în agrementul tehnic
respectiv.
(5) Titularul unui agrement tehnic în construcţii este solicitantul acestuia.
(6) La eliberarea unui agrement tehnic în construcţii, titularul predă
organismului elaborator declaraţia de conformitate cu agrementul tehnic
respectiv emisă de producător.
(7) Produsul pentru construcţii este un produs sau set fabricat şi introdus pe
piaţă în scopul de a fi încorporat în mod permanent în construcţii sau părţi ale
acestora şi a cărui performanţă afectează performanţa construcţiilor în ceea
ce priveşte cerinţele fundamentale aplicabile construcţiilor.
(8) Documentele agrementului tehnic în construcţii sunt:
a) agrementul tehnic propriu-zis;
b) dosarul tehnic;
c) anexe, după caz.
(9) Dosarul tehnic al agrementului tehnic va conţine:
a) documentaţia de referinţă privind produsul pentru construcţii, inclusiv
piese desenate, întocmită de solicitant şi verificată de elaborator;
b) documentele privind rezultatele activităţilor de apreciere a produsului:
rapoarte de încercări, teste, buletine de analize, după caz;
c) documente privind evaluarea unităţii producătoare, dacă este cazul;
d) extrase din procesul-verbal al şedinţei de deliberare a grupei
specializate.
(10) Produsele încorporate în instalaţii şi echipamente tehnologice de
producţie nu sunt considerate produse pentru construcţii.
(11) Nu fac obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar
documentaţii tehnice de concepţie, proiecte ale unor produse pentru
construcţii, fără a fi însoţite de încercările sau testele necesare elaborării
agrementului tehnic în construcţii, care să demonstreze îndeplinirea cerinţelor
specificate.
Art. 4. - (1) Încercările sau testele necesare elaborării agrementului tehnic
în construcţii se efectuează în laboratoare acreditate de un organism naţional
de acreditare în sensul şi potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr.
765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de
stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce
priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE)
2
nr. 339/93 sau în laboratoare autorizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii
- ISC; laboratoarele trebuie să fie acreditate/autorizate pentru încercările sau
testele prevăzute în agrementul tehnic în cauză.
(2) Selectarea laboratoarelor prevăzute la alin. (1) în vederea realizării
încercărilor şi testelor pe produsele pentru construcţii este în responsabilitatea
organismului elaborator de agremente tehnice în construcţii, cu acceptul
producătorului.
Art. 5. - (1) Produsele pentru construcţii pentru care s-au elaborat
agremente tehnice sunt supuse controlului producţiei în fabrică de către
producător care trebuie să dispună de un sistem propriu de management al
calităţii realizat în concordanţă cu cerinţele aplicabile standardului SR EN ISO
9001:2015 Sisteme de management al calităţii, în vederea menţinerii calităţii
şi constanţei caracteristicilor relevante ale produselor pentru construcţii în
procesul de fabricaţie.
(2) În cazul în care agrementul tehnic se referă la un set, prevederile alin.
(1) nu se aplică produselor componente ale setului care sunt purtătoare de
marcaj CE aplicat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr.
305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de
stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru
construcţii şi de abrogare a Directivei nr. 89/106/CEE.
Art. 6. - Prevederile prezentului regulament se aplică, după caz, tuturor
producătorilor, reprezentanţilor autorizaţi ai acestora, importatorilor,
distribuitorilor care fabrică, furnizează sau comercializează produse pentru
construcţii, precum şi investitorilor, proiectanţilor, executanţilor, proprietarilor şi
utilizatorilor construcţiilor la care se prevede folosirea produselor respective.
CAPITOLUL II
Conţinutul-cadru şi principalele elemente de organizare privind agrementul
tehnic în construcţii
Art. 7. - (1) Agrementul tehnic este valabil 3 ani.

(2) Agrementul tehnic în construcţii este valabil numai însoţit de avizul tehnic
în valabilitate emis de Consiliul tehnic permanent pentru construcţii.
(3) Conţinutul-cadru al agrementului tehnic în construcţii este prevăzut în
anexa nr. 1.
(4) Conţinutul-cadru al avizului tehnic este prevăzut în anexa nr. 2.
(5) Conţinutul-cadru al avizului tehnic de prelungire este prevăzut în anexa
nr. 3.
Art. 8. - (1) Consiliul tehnic permanent pentru construcţii, denumit în
continuare CTPC, este constituit şi funcţionează ca entitate fără personalitate
juridică pe lângă MDRAPFE.
(2) Preşedintele CTPC este secretarul de stat coordonator al domeniului
construcţii din cadrul MDRAPFE.
(3) CTPC asigură desfăşurarea activităţii privind agrementul tehnic în
construcţii prin comisii tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor
3
tehnice în construcţii, extinderii sau modificării agrementelor tehnice în
construcţii şi a prelungirii avizelor tehnice pentru agrementele tehnice în
valabilitate.
Art. 9. - (1) Membrii comisiilor tehnice de specialitate sunt specialişti care
se nominalizează, prin decizie a preşedintelui CTPC, dintre specialiştii propuşi
de către universităţile tehnice de profil, autorităţile de supraveghere a pieţei
produselor pentru construcţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică din cadrul
Ministerului Sănătăţii, asociaţiile profesionale de profil.
(2) Comisiile tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor tehnice în
construcţii se organizează pe categorii de produse pentru construcţii, după
cum urmează:
a) comisia tehnică nr. 1 - produse/seturi aferente elementelor structurale şi
fundaţii; elemente de închidere, compartimentare, pereţi nestructurali,
tâmplărie şi vitraje; protecţii la foc, termotehnică, acustică, protecţii hidrofuge
şi învelitori; finisaje, protecţii anticorozive şi speciale, tencuieli, placaje şi
pardoseli;
b) comisia tehnică nr. 2 - produse/seturi pentru instalaţiile aferente
construcţiilor: încălziri, climatizări, ventilaţii, sanitare, gaze, electrice;
domotică;
c) comisia tehnică nr. 3 - produse/seturi aferente drumurilor, podurilor
rutiere, porturilor şi aeroporturilor.
Art. 10. - Comisiile tehnice de specialitate pentru avizarea agrementelor
tehnice în construcţii se compun din 7-15 membri, preşedintele comisiei fiind
desemnat de membrii comisiei respective.
Art. 11. - După avizarea proiectului de agrement tehnic de către comisia
tehnică de specialitate se emite avizul tehnic care este semnat de către
preşedintele CTPC.
Art. 12. - (1) Avizul tehnic este valabil 2 ani.
(2) În cazul în care în perioada de valabilitate a avizului tehnic iniţial sunt
îndeplinite condiţiile privind menţinerea calităţii şi constanţei caracteristicilor
relevante ale produsului pentru construcţii în procesul de fabricaţie, avizul
tehnic se prelungeşte cu încă 1 an, până la expirarea termenului de
valabilitate al agrementului tehnic prevăzut la art. 7 alin. (1).
(3) Prelungirea valabilităţii avizului tehnic iniţial se solicită de către titularul
agrementului în cauză cu 3 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate
de 2 ani a acestuia şi se face ca urmare a raportului favorabil întocmit de
elaboratorul agrementului tehnic respectiv.
Art. 13. - În cadrul organismelor elaboratoare de agremente tehnice în
construcţii se constituie, prin decizie a preşedintelui CTPC, grupe
specializate.
Art. 14. - Grupele specializate se organizează pe domenii de specialitate,
după cum urmează:
a) grupa specializată nr. 1: Elemente structurale şi fundaţii;
b) grupa specializată nr. 2: Elemente de închidere, compartimentare, pereţi
nestructurali, tâmplărie, vitraje;
4
c) grupa specializată nr. 3: Protecţii la foc, termotehnică, acustică, protecţii
hidrofuge şi învelitori;
d) grupa specializată nr. 4: Finisaje, protecţii anticorozive şi speciale,
tencuieli, placaje şi pardoseli;
e) grupa specializată nr. 5: Produse pentru instalaţiile aferente construcţiilor,
încălziri, climatizări, ventilaţii, sanitare, gaze, electrice;
f) grupa specializată nr. 6: Domotică, produse înglobate în construcţii;
g) grupa specializată nr. 7: Drumuri, poduri rutiere, porturi şi aeroporturi.
Art. 15. - (1) Grupele specializate realizează activităţile legate de
elaborarea agrementelor tehnice în construcţii, precum şi supravegherea
privind menţinerea calităţii şi constanţei caracteristicilor produselor pentru
construcţii în procesul de fabricaţie şi urmărirea comportării în exploatare a
acestora.
(2) Agrementele tehnice în construcţii aferente produselor pentru construcţii
care se supun domeniului de competenţă al mai multor grupe specializate se
elaborează cu participarea specialiştilor din acele grupe specializate.
Art. 16. - În perioada de valabilitate a agrementelor tehnice în construcţii
pot interveni următoarele schimbări:
a) prelungirea valabilităţii avizului tehnic, în condiţiile prevăzute la art. 12;
b) modificarea agrementului tehnic în construcţii, care se realizează la
iniţiativa producătorului sau a reprezentantului său autorizat, determinată de
modificările aduse produsului, tehnologiei de fabricaţie, domeniului de
utilizare, a modificării datelor de identificare ale producătorului sau
reprezentantului său autorizat, ale titularului sau grupei specializate care l-a
elaborat, ca urmare a constatării unor neconformităţi; modificarea
agrementului tehnic în construcţii se face cu păstrarea termenului de
valabilitate iniţial al agrementului tehnic;
c) extinderea agrementului tehnic în construcţii cu acordul titularului, care
reprezintă nominalizarea şi a unui alt titular, a altui domeniu de utilizare sau
extinderea numărului de produse din agrementul tehnic; extinderea se face cu
păstrarea termenului de valabilitate iniţial al agrementului tehnic;
d) suspendarea agrementului tehnic în construcţii, la iniţiativa grupei
specializate şi cu aprobarea preşedintelui CTPC, pe baza raportului grupei
specializate a organismului elaborator, autorităţilor de supraveghere a pieţei
produselor pentru construcţii, după caz, dacă se constată nerespectarea
caracteristicilor, a condiţiilor de fabricare, de utilizare sau comportarea
necorespunzătoare în exploatare a produselor pentru construcţii; suspendarea
se notifică în scris titularului care, după eliminarea cauzelor de suspendare,
într-un interval de timp de 6 luni, depune la MDRAPFE o cerere de
reexaminare a cazului, care să conducă la revizuirea agrementului tehnic
respectiv;
e) retragerea agrementului tehnic în construcţii, la iniţiativa grupei
specializate şi cu aprobarea preşedintelui CTPC, pe baza raportului grupei
specializate a organismului elaborator, autorităţilor de supraveghere a pieţei
produselor pentru construcţii, după caz, dacă, cu ocazia revizuirii sau
5
reexaminării după suspendare, se constată situaţii care conduc la această
decizie;
f) retragerea agrementului tehnic în construcţii la solicitarea titularului şi cu
aprobarea preşedintelui CTPC.
Art. 17. - (1) Prelungirea valabilităţii avizului tehnic, modificarea,
extinderea, suspendarea şi retragerea agrementelor tehnice în construcţii sunt
specificate în listele agrementelor tehnice în valabilitate postate pe site-ul
MDRAPFE, pe fiecare an calendaristic în parte.
(2) Retragerea unui agrement tehnic în construcţii se operează prin
ştergerea acestuia din listele prevăzute la alin. (1).
CAPITOLUL III
Obligaţii
Art. 18. - (1) Producătorii sau reprezentanţii lor autorizaţi au următoarele

obligaţii, în conformitate cu reglementările în vigoare:
a) să solicite MDRAPFE, prin intermediul organismelor de agrement tehnic,
elaborarea agrementului tehnic pentru produse pentru construcţii;
b) să furnizeze grupelor specializate care elaborează agrementele tehnice
toate datele şi informaţiile necesare privind produsul pentru construcţii
respectiv;
c) să faciliteze şi să asigure organismelor elaboratoare de agremente
tehnice în construcţii şi grupelor specializate condiţii pentru desfăşurarea
tuturor activităţilor necesare în elaborarea agrementului tehnic;
d) să răspundă pentru neîndeplinirea de către produsul pentru construcţii a
performanţei menţionate în declaraţia de conformitate;
e) să suporte cheltuielile generate de elaborarea şi avizarea agrementelor
tehnice, în conformitate cu prevederile legale.
(2) Condiţiile necesare pentru desfăşurarea activităţilor de agrement tehnic
ce trebuie asigurate organismelor elaboratoare de agremente tehnice în
construcţii şi grupelor specializate, potrivit alin. (1) lit. c), sunt, în principal,
următoarele:
a) examinarea şi evaluarea spaţiilor de producţie sub aspectul dotării, al
cunoaşterii proceselor de fabricaţie, precum şi al asigurării menţinerii calităţii
şi constanţei caracteristicilor relevante ale produsului pentru construcţii în
procesul de fabricaţie;
b) efectuarea verificărilor şi încercărilor numai în cadrul laboratoarelor
acreditate de un organism naţional de acreditare în sensul şi potrivit
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 765/2008 sau în laboratoare autorizate
de Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC; laboratoarele trebuie să fie
acreditate/autorizate pentru încercările sau testele prevăzute în agrementul
tehnic în cauză;
c) efectuarea urmăririi comportării în exploatare a produsului pentru
construcţii pe toată durata de valabilitate a agrementului tehnic.
6
Art. 19. - Organismele elaboratoare de agrement tehnic în construcţii au
următoarele obligaţii, în conformitate cu reglementările în vigoare:
a) să îndeplinească în permanenţă criteriile organizatorice, tehnice şi
deontologice pe baza cărora au fost abilitate, în conformitate cu documentele
şi cu procedurile aplicabile;
b) să asigure funcţionarea grupelor specializate;
c) să realizeze activităţile legate de elaborarea agrementelor tehnice;
d) să realizeze activităţile legate de urmărirea comportării în exploatare a
produselor pentru construcţii;
e) să efectueze periodic, dar cel puţin o dată pe an, activităţi de verificare şi
supraveghere a controlului producţiei în fabrică, pe bază de contracte
încheiate cu solicitanţii acestor agremente tehnice în construcţii;
f) să răspundă de exactitatea datelor înscrise în agrementele tehnice şi de
încercările sau testele care au stat la baza elaborării acestora;
g) să păstreze secretul profesional asupra informaţiilor privind documentele
care stau la baza emiterii agrementelor tehnice în construcţii;
h) la solicitarea titularului agrementului tehnic în cauză, să efectueze
activităţi de verificare şi supraveghere a controlului producţiei în fabrică pentru
acele produse pentru construcţii cărora le expiră avizul tehnic iniţial.
Art. 20. - Grupele specializate au următoarele obligaţii:
a) să îndeplinească în permanenţă criteriile organizatorice, tehnice şi
deontologice avute în vedere la înfiinţare;
b) să asigure colaborarea specialiştilor pentru rezolvarea competentă a
activităţilor de elaborare a agrementelor tehnice;
c) să asigure menţinerea calităţii şi constanţei caracteristicilor relevante ale
produselor pentru construcţii în procesul de fabricaţie;
d) să participe la acţiunile de efectuare a verificărilor şi încercărilor privind
produsele pentru care au elaborat agremente tehnice în construcţii;
e) să participe la acţiunile de urmărire a comportării în exploatare a
produselor pentru care au elaborat agremente tehnice în construcţii;
f) să motiveze oportunitatea prelungirii avizelor tehnice.
Art. 21. - Titularii agrementelor tehnice au următoarele obligaţii:
a) să furnizeze proiectanţilor, executanţilor, distribuitorilor, utilizatorilor,
verificatorilor de proiecte atestaţi şi experţilor tehnici atestaţi, la solicitarea
acestora, o copie a agrementului tehnic în construcţii însoţit de avizul tehnic în
valabilitate şi a declaraţiei de conformitate întocmite de producător pentru
produsul pentru construcţii respectiv, fie letric, fie prin mijloace electronice;
b) să verifice menţinerea calităţii şi constanţei caracteristicilor relevante ale
produselor pentru construcţii în procesul de fabricaţie.
Art. 22. - Comisiile tehnice de specialitate au următoarele obligaţii:
a) să analizeze oportunitatea avizării agrementelor tehnice în construcţii,
inclusiv extinderea sau modificarea acestora;
b) să analizeze proiectele de agremente tehnice pentru construcţii pe
domeniile pentru care au fost elaborate;
7
c) să analizeze oportunitatea prelungirii avizelor tehnice aferente
agrementelor tehnice în valabilitate;
d) să păstreze secretul profesional asupra informaţiilor privind documentele
care stau la baza emiterii agrementelor tehnice în construcţii.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 23. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Art. 24. - Agrementul tehnic în construcţii nu acordă titularului dreptul
exclusiv de comercializare a produsului pentru care a fost eliberat.
Art. 25. - Referirea la un agrement tehnic în construcţii în corespondenţa
comercială, în anunţuri publicitare sau în contracte va menţiona numărul şi
data aprobării lui.
Art. 26. - Reproducerea agrementului tehnic în construcţii nu se va face
decât integral şi cu acordul titularului.
ANEXA Nr. 1
la regulament
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI

FONDURILOR EUROPENE
CONSILIUL TEHNIC PERMANENT PENTRU CONSTRUCŢII
Agrement Tehnic 000-00/000-0000
(Denumire produs, procedeu sau seturi de produse): . . . . . . . . . . (limba

română) . . . . . . . . . . (limba franceză) . . . . . . . . . . (limba engleză) . . . . . . . . .
. (limba germană) . . . . . . . . . .
PRODUCĂTOR . . . . . . . . . . (denumire producător) . . . . . . . . . . (adresa

completă) . . . . . . . . . . (telefon, fax)
TITULARUL . . . . . . . . . . (Denumirea şi adresa titularului agrementului

tehnic)
8
ORGANISMUL ELABORATOR DE AGREMENT TEHNIC: . . . . . . . . . .
(Denumirea şi adresa organismului elaborator al agrementului tehnic) . . . . . . .
. . . (grupa specializată nr. şi denumirea desfăşurată a grupei specializate)
Prezentul agrement tehnic este valabil până la data de 00.00.0000 numai

însoţit de AVIZUL TEHNIC al Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcţii
şi nu ţine loc de certificat de calitate.
Grupa specializată nr. . . . din cadrul. . . . . . . . . . . . , analizând

documentaţia de solicitare de agrement tehnic, prezentată de. . . . . . . . . . . . şi
înregistrată cu nr. . . . . . . din data de. . . . . . , referitoare la
(produsul/procedeul sau seturile de produse). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
realizat de. . . . . . . . . . . . . . . . ., elaborează prezentul agrement tehnic nr.
000-00/0000-0000, în conformitate cu actele normative aferente domeniului
de referinţă valabile la această dată.
1. Definirea succintă
1.1. Descrierea succintă
1.2. Identificarea produselor
2. Agrementul tehnic
2.1. Domenii acceptate de utilizare în construcţii:
(pentru produsele care intră în contact cu apa potabilă se va face
următoarea menţiune: "Pentru utilizarea preconizată în contact cu apa
potabilă, . . . . . . . . . . trebuie să deţină aviz sanitar/notificare emis/emisă de
Institutul Naţional de Sănătate Publică")
2.2. Aprecieri asupra produsului (procedeului sau seturilor de produse)
2.2.1. Aptitudinea de exploatare în construcţii
• Rezistenţă mecanică şi stabilitate
• Securitate la incendiu
• Igienă, sănătate şi mediul înconjurător
• Siguranţă şi accesibilitate în exploatare
• Protecţia împotriva zgomotului
• Economie de energie şi izolare termică
• Utilizare sustenabilă a resurselor naturale
2.2.2. Durabilitatea (fiabilitatea) şi întreţinerea produsului, procedeului sau
seturilor de produse
2.2.3. Fabricaţia şi controlul
2.2.4. Punerea în operă
2.3. Caietul de prescripţii tehnice
2.3.1. Condiţii de concepţie
(Se indică reglementările tehnice la care să răspundă produsul, procedeul
sau seturile de produse şi punerea lor în operă.)
2.3.2. Condiţii de fabricare
9
Se indică concret modul în care se face verificarea menţinerii calităţii şi
constanţei caracteristicilor relevante ale produsului şi se va indica stadiul de
implementare a Sistemului de Management al Calităţii.
2.3.3. Condiţii de livrare
La livrare produsul/procedeul sau seturile de produse trebuie să fie
însoţit(e) de un document, care să ateste conformitatea
produsului/procedeului/seturilor de produse cu prezentul agrement tehnic,
potrivit legislaţiei româneşti în vigoare, cu indicarea expresă a denumirii
acestui act şi a reglementării respective.
Tot la livrare produsul/procedeul/seturile de produse trebuie să fie însoţit(e)
de instrucţiuni de utilizare în limba română.
2.3.4. Condiţii de punere în operă
Se indică denumirea reglementărilor tehnice proprii, precum şi a celor
româneşti, care trebuie respectate la punerea în operă.
Concluzii Aprecierea globală • Utilizarea produsului, procedeului, seturilor de

produse în domeniile de utilizare acceptate este apreciată favorabil, în
condiţiile specifice din România, dacă se respectă prevederile prezentului
agrement. • (pentru produsele care intră în contact cu apa potabilă se va face
următoarea menţiune: "Pentru utilizarea preconizată în contact cu apa
potabilă . . . . . . . . . . trebuie să deţină aviz sanitar/notificare emis/emisă de
Condiţii
• Calitatea şi constanţa caracteristicilor relevante ale
produsului/procedeului/seturilor de produse au fost examinate şi găsite
corespunzătoare şi trebuie menţinute constante pe toată durata de valabilitate
a acestui agrement.
• Oriunde se face referire în acest agrement la acte legislative sau
reglementări tehnice trebuie avut în vedere că acestea erau în vigoare la data
elaborării acestui agrement.
• Acordând acest agrement, Consiliul tehnic permanent pentru construcţii nu
se implică în prezenţa şi/sau absenţa drepturilor legale ale firmei de a
comercializa, monta sau întreţine produsul, procedeul sau seturile de
produse.
• Orice recomandare referitoare la folosirea în condiţii de siguranţă a acestui
produs/procedeu/seturi de produse, care este conţinută sau se referă la acest
agrement tehnic, reprezintă cerinţe minime necesare la punerea sa/lor în
operă.
• Organismul elaborator de agrement tehnic răspunde de exactitatea datelor
înscrise în agrementul tehnic şi de încercările sau testele care au stat la baza
acestor date. Agrementul tehnic nu îi absolvă pe furnizori şi/sau pe utilizatori
de responsabilităţile ce le revin conform reglementărilor legale în vigoare.
• Oportunitatea elaborării agrementului tehnic este stabilită de organismul
elaborator de agrement tehnic.
10
• Verificarea menţinerii aptitudinii de utilizare a
produsului/procedeului/seturilor de produse va fi realizată conform
programului stabilit de către organismul elaborator al agrementului tehnic
(verificări/încercări de laborator, tipul şi frecvenţa încercărilor).
• Acţiunile cuprinse în program şi modul lor de realizare vor respecta actele
normative şi reglementările tehnice în vigoare.
• Organismul elaborator al agrementului tehnic (sau alt organism elaborator
de agrement tehnic abilitat de către CTPC în cazul în care cel iniţial îşi
încetează activitatea) va informa Consiliul tehnic permanent pentru construcţii
despre rezultatul verificărilor, iar dacă acestea nu dovedesc menţinerea
aptitudinii de utilizare, va solicita MDRAPFE anularea agrementului tehnic din
baza de date.
• Anularea agrementului tehnic se va face şi în cazul constatării prin
controale, efectuate de către organismele de supraveghere a pieţei, a
nerespectării menţinerii constante a condiţiilor de fabricaţie şi utilizare ale
produsului/procedeului.
• În cazul în care titularul de agrement tehnic nu se conformează
prevederilor din agrementul tehnic, organismul elaborator solicită retragerea
agrementului tehnic şi anularea din baza de date a MDRAPFE.
Valabilitate: (zi, lună, an) Prelungirea valabilităţii avizului tehnic trebuie

solicitată cu cel puţin trei luni înainte de data expirării acestuia. În cazul
neprelungirii valabilităţii avizului tehnic, agrementul tehnic se anulează de la
sine. Modificarea/Extinderea agrementului tehnic se va face cu respectarea
termenului de valabilitate iniţial.
Pentru grupa specializată nr. . . . . . . . . . .
Preşedinte
(nume, prenume, semnătură)
DIRECTOR
(organism elaborator)
(nume, prenume, semnătură)
3. Remarci complementare ale grupei specializate□

Textul se referă la previziuni privind comportarea în exploatare a
produsului, procedeului sau setului de produse, eventualele rezerve privind
comportarea în timp şi orice alte argumente care să fundamenteze acordarea
agrementului tehnic.
În cazul prelungirii agrementului tehnic, se fac referiri la comportarea
acestuia în exploatare pe durata de valabilitate a agrementului iniţial.
Tot aici se pot consemna constatările reprezentanţilor grupei specializate
făcute cu ocazia vizitei la producător.
11
Sinteza rapoartelor de încercare (sub formă de tabel). Această sinteză va fi
susţinută în dosarul tehnic al agrementului tehnic prin rapoartele de
încercare.
Încercările sau testele necesare pentru elaborarea agrementelor tehnice se
efectuează în laboratoare acreditate de organismul naţional de acreditare în
sensul şi potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 765/2008 sau în
laboratoare autorizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC.
Pentru rapoartele de încercare elaborate de terţi, organismul elaborator va
face menţiunea că îşi asumă rezultatele acestor rapoarte de încercare.
4. Anexe
• Extrase semnificative din procesul-verbal al şedinţei de deliberare a grupei
specializate. Se indică numărul şi data procesului-verbal, care este
consemnat într-un registru special cu pagini numerotate şi sigilat.
• Se indică numele şi prenumele persoanelor care au participat la şedinţă.
• Propunerea grupei specializate de aprobare a agrementului tehnic
• Dosarul tehnic al agrementului tehnic nr. 000-00/0000-0000, conţinând . . .
. . . . . . pagini, face parte integrantă din prezentul agrement tehnic.
• TITULARI DE AGREMENT TEHNIC (dacă este cazul)
Raportorul grupei specializate nr. . . . . . . . . . .

(nume şi prenume, semnătura)
• Membrii grupei specializate

(nume, prenume, semnătura)
..........
..........
..........
Notă:
Dosarul tehnic al agrementului tehnic va conţine:
- documentaţia de referinţă privind produsul, inclusiv piese desenate,
întocmită de solicitant şi verificată de elaborator;
- documentele privind rezultatele activităţilor de apreciere a produsului:
rapoarte de încercări, teste, buletine de analize, după caz;
- documente privind evaluarea unităţii producătoare, dacă este cazul;
- extrase din procesul-verbal al şedinţei de deliberare a grupei specializate.
ANEXA Nr. 2
la regulament
12
FONDURILOR EUROPENE CONSILIUL TEHNIC PERMANENT PENTRU
CONSTRUCŢII
AVIZ TEHNIC
În baza Procesului-verbal nr. . . . . . . . . . . din data de . . . . . . . . . . al

Comisiei tehnice de specialitate nr. . . . . . . . . . . pentru avizarea agrementelor
tehnice în construcţii:
AVIZEAZĂ FAVORABIL:
agrementul tehnic nr. 000-00/0000-0000, elaborat de . . . . . . . . . ., pentru . .

. . . . . . . ., al cărui producător este . . . . . . . . . .
Prezentul AVIZ TEHNIC este valabil până la data de . . . . . . . . . . şi se
poate prelungi în situaţia în care titularul face dovada menţinerii aptitudinii de
utilizare a obiectului agrementului tehnic, potrivit prevederilor referitoare la
"condiţii" din anexa nr. 1 la regulament.
(Pentru produsele care intră în contact cu apa potabilă se face următoarea
menţiune: "în baza prezentului aviz tehnic, produsul/procedeul/setul de
produse: . . . . . . . . . . poate fi utilizat pentru destinaţia preconizată în contact
cu apa potabilă numai însoţit de avizul sanitar/notificarea emis/emisă de
Agrementul tehnic este valabil până la data de . . . . . . . . . ., pentru titular,
producător şi distribuitorii din anexa la agrementul tehnic.
PREŞEDINTE AL CONSILIULUI TEHNIC PERMANENT PENTRU

CONSTRUCŢII,
..........
ANEXA Nr. 3
la regulament
13
FONDURILOR EUROPENE CONSILIUL TEHNIC PERMANENT PENTRU
CONSTRUCŢII
AVIZ TEHNIC DE PRELUNGIRE
Conform Procesului-verbal nr. . . . . . . din data de . . . . . . . . . . . . . . al

Comisiei de avizare nr. . . . . . . . . . . . a agrementelor tehnice în construcţii,
aceasta a constatat că titularul a făcut dovada menţinerii aptitudinii de utilizare
a obiectului agrementului tehnic, conform prevederilor menţionate la cap.
"condiţii" din agrementul tehnic.
prelungeşte AVIZUL TEHNIC al agrementului tehnic nr. 000-00/0000-0000,

referitor la: . . . . . . . . . ., produs de . . . . . . . . . . până la data de . . . . . . . . . .
(pentru produsele care intră în contact cu apa potabilă se va face următoarea
menţiune: "în baza prezentului aviz tehnic de prelungire,
produsul/procedeul/setul de produse: . . . . . . . . . . poate fi utilizat pentru
destinaţia preconizată în contact cu apa potabilă numai însoţit de avizul
sanitar/notificarea emis/emisă de Institutul Naţional de Sănătate Publică")
PREŞEDINTELE CONSILIULUI TEHNIC PERMANENT PENTRU

CONSTRUCŢII
..........
14
10/28/2018 HG 808 04/08/2010
HOTĂRÂRE nr. 808 din 4 august 2010

pentru modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C., aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1.378/2009, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului şi a Hotărârii Guvernului nr. 405/2007 privind funcţionarea Secretariatului General al Guvernului
EMITENT GUVERNUL
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Articolul I
(1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1.378/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 25 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare,
se modifică şi se înlocuieşte cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C., prevăzut în
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Numărul maxim de posturi aprobat pentru Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. este de 875, prin restructurarea şi desfiinţarea, în
condiţiile legii, a unui număr de 155 de posturi.
(3) Încetarea contractelor individuale de muncă, precum şi încadrarea personalului în numărul de posturi aprobat şi pe noile funcţii, ca
urmare a reorganizării potrivit prezentei hotărâri, se fac cu respectarea termenelor şi procedurilor legale aplicabile categoriei de personal.
Articolul II
Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 11, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
"(5) Conducătorii unităţilor prevăzute în anexa nr. 2 sunt numiţi şi mandataţi să conducă unităţile şi sunt eliberaţi din funcţie prin ordin
al ministrului dezvoltării regionale şi turismului, cu excepţia inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii -
I.S.C., care este numit prin decizie a primului-ministru, în conformitate cu legislaţia în vigoare."
2. La anexa nr. 2, litera A va avea următorul cuprins:
"A. UNITĂŢILE
care funcţionează în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, finanţate integral de la bugetul de stat
Denumirea unităţii Localitatea
Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. Bucureşti"
Articolul III
La anexa nr. 2 "Structurile, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiile publice finanţate prin bugetul
Secretariatului General al Guvernului" la Hotărârea Guvernului nr. 405/2007 privind funcţionarea Secretariatului General al Guvernului,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 7 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 19 se
abrogă.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
---------------
Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Secretarul general al Guvernului,
Daniela Nicoleta Andreescu
Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale,
Mihai Constantin Şeitan
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu
Bucureşti, 4 august 2010.
Nr. 808.
Anexă
(Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.378/2009)

REGULAMENT
de organizare şi funcţionare a Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.
Articolul 1
(1) Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C., denumit în continuare I.S.C., este organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, având sediul în municipiul Bucureşti,
str. Apolodor nr. 17, sectorul 5.
(2) I.S.C. administrează bunuri din domeniul public şi privat al statului, iar patrimoniul instituţiei la data de 31 mai 2010 este în sumă de
138.307.585 lei.
Articolul 2
I.S.C. îşi desfăşoară activitatea de inspecţie şi control în conformitate cu actele normative aplicabile în domeniu şi cu prezentul
regulament.
Articolul 3
I.S.C. este, potrivit legii, organul tehnic specializat care exercită controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale
în domeniul calităţii în construcţii, la respectarea disciplinei în urbanism, a regimului de autorizare a construcţiilor şi la supravegherea
pieţei produselor pentru construcţii.
Articolul 4
(1) I.S.C. este membru al Consorţiului European pentru Controlul Construcţiilor, achitând anual cotizaţia aferentă din bugetul propriu, precum
şi al Grupului de cooperare administrativă în domeniul supravegherii pieţei produselor pentru construcţii, de pe lângă Comisia Europeană.
(2) În sensul prezentului regulament, următorii termeni se definesc astfel:
a) construcţii - clădirile de orice fel - social-culturale, administrative, industriale, comerciale, de cult, sportive, de învăţământ,
sănătate, hotelurile, sediile instituţiilor publice etc. - şi instalaţiile aferente acestora, drumurile, căile ferate şi metroul, podurile,
tunelurile şi celelalte lucrări de artă, pistele de aviaţie, construcţiile hidrotehnice, amenajările portuare, turnurile, coşurile de fum,
rezervoarele, lucrările tehnico-edilitare, reţelele de petrol şi gaze, construcţiile pentru transportul fluidelor, precum şi orice intervenţie
asupra acestora;
b) fază determinantă - stadiul fizic după care o lucrare de construire ajunsă în aceasta nu mai poate continua fără o analiză având la bază
concluzii formulate în scris de către beneficiar, proiectant şi executant şi care se avizează, după caz, de reprezentantul local al I.S.C.;
c) intervenţie asupra construcţiilor - orice lucrare de construire care este făcută în scopul transformării structurale şi/sau funcţionale,
consolidării, reabilitării, modernizării ori demolării/desfiinţării parţiale sau totale a construcţiilor definite conform dispoziţiilor lit.
a);
d) verificare - confirmarea prin examinare şi prezentare de probe obiective a faptului că cerinţele esenţiale specificate au fost îndeplinite.
Capitolul II Atribuţii
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G2LFRRKHRJ470Y32JIIGQ9NS1DG 1/6
10/28/2018 HG 808 04/08/2010
Articolul 5
I.S.C. are următoarele atribuţii:

a) exercită controlul statului privind calitatea în construcţii, în toate etapele de proiectare, autorizare, execuţie, recepţie, exploatare şi
postutilizare a construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale şi reglementările tehnice în vigoare, prin verificări şi inspecţii la
factorii implicaţi;
b) exercită controlul statului asupra organelor de specialitate ale administraţiei publice locale, cu privire la legalitatea emiterii
certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, în conformitate cu prevederile legale şi reglementările tehnice în
vigoare;
c) exercită controlul statului în domeniul disciplinei în urbanism şi al amenajării teritoriului, în conformitate cu prevederile legale şi
reglementările tehnice în vigoare;
d) exercită controlul statului privind supravegherea pieţei produselor pentru construcţii, în conformitate cu prevederile legale şi
reglementările tehnice în vigoare;
e) avizează din punct de vedere tehnic documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi care se finanţează, potrivit
legii, din fonduri publice sau din credite externe, contractate ori garantate de stat, ai căror indicatori tehnico-economici se aprobă de
Guvern în condiţiile prevăzute la art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum
şi documentaţiile tehnico-economice aferente lucrărilor de intervenţii la construcţii existente - reparaţii, modificări, reabilitări,
consolidări, restaurări -, finanţate din fonduri publice sau din credite externe, contractate ori garantate de stat, pentru care, potrivit
valorii determinate conform devizului general, exclusiv TVA, legislaţia în vigoare prevede organizarea de licitaţii deschise;
f) participă la toate fazele determinante ale construcţiilor stabilite conform reglementărilor în vigoare, precum şi la cele prevăzute de
proiectant, pe care le avizează odată cu luarea în evidenţă a lucrării, potrivit legii, scop în care verifică dacă sunt îndeplinite de către
factorii implicaţi condiţiile tehnice din proiectele şi reglementările tehnice aplicabile şi autorizează continuarea execuţiei lucrărilor de
construcţii numai în cazurile îndeplinirii acestora;
g) verifică respectarea reglementărilor în vigoare privind organizarea şi funcţionarea balastierelor, carierelor, staţiilor de betoane, de
producere agregate şi de mixturi asfaltice;
h) emite, în conformitate cu prevederile legale şi reglementările tehnice în vigoare, acorduri pentru intervenţii asupra construcţiilor
existente şi noi, în situaţiile în care acestea pot induce influenţe asupra construcţiilor existente;
i) verifică existenţa şi funcţionarea sistemelor de management al calităţii în construcţii la persoanele fizice/juridice cu activitate în
construcţii;
j) verifică respectarea reglementărilor referitoare la recepţia construcţiilor, întocmirea, păstrarea şi completarea cărţii tehnice a
construcţiilor;
k) verifică modul de respectare a agrementelor tehnice, privind caracteristicile, domeniul şi condiţiile de utilizare ale produselor,
procedeelor şi echipamentelor agrementate, astfel încât să fie asigurate cerinţele de calitate a construcţiilor, şi poate propune autorităţii
de reglementare, după caz, reanalizarea sau suspendarea agrementelor tehnice;
l) verifică la proprietarii, administratorii şi utilizatorii de construcţii respectarea reglementărilor privind urmărirea în exploatare a
construcţiilor în cazurile când aceasta este stabilită prin proiecte şi reglementări tehnice;
m) pentru protejarea vieţii oamenilor, I.S.C. stabileşte în sarcina proprietarilor, administratorilor sau utilizatorilor, după caz, efectuarea
de expertize tehnice la construcţii, indiferent de forma de proprietate şi de destinaţia acestora, atunci când în urma inspecţiei se
concluzionează astfel sau încetarea utilizării construcţiilor după producerea unor accidente tehnice sau dezastre, când în urma unei expertize
se concluzionează că este pusă în pericol viaţa cetăţenilor;
n) colaborează cu instituţiile de învăţământ superior de specialitate, de cercetare, cu laboratoare de încercări, în vederea elaborării de
rapoarte de expertiză, rapoarte de cercetare, rapoarte de încercări, soluţii şi proiecte de consolidare etc., necesare în activitatea de
control privind asigurarea cerinţelor esenţiale de rezistenţă mecanică şi stabilitate a construcţiilor, izolarea termică a acestora, punerea
în siguranţă a construcţiilor şi a terenurilor aferente, precum şi la verificarea calităţii produselor pentru construcţii;
o) dispune prelevarea de probe şi trimiterea acestora spre testare laboratoarelor de analiză şi încercări acreditate, în vederea efectuării
încercărilor necesare pentru confirmarea concluziilor în controalele efectuate; în scopul fundamentării concluziilor controalelor, I.S.C. se
poate dota cu echipamente de laborator specifice proprii şi/sau poate colabora cu instituţii de învăţământ superior de specialitate sau de
cercetare;
p) propune autorităţilor competente suspendarea funcţionării balastierelor şi carierelor care afectează rezistenţa şi stabilitatea
construcţiilor din vecinătatea acestora;
q) autorizează laboratoarele de analiză şi încercări în activitatea de construcţii, în condiţiile legislaţiei specifice în vigoare;
r) suspendă sau anulează autorizarea laboratoarelor de analiză şi încercări în construcţii, în cazul constatării nerespectării reglementărilor
tehnice specifice;
s) autorizează diriginţii de şantier din construcţii, în condiţiile legislaţiei specifice în vigoare;
t) suspendă sau anulează autorizaţiile diriginţilor de şantier în cazul nerespectării de către aceştia a atribuţiilor specifice şi/sau a
reglementărilor tehnice;
u) propune, după caz, suspendarea sau anularea atestatului pentru responsabilul tehnic cu execuţia, verificatorul de proiecte, expertul tehnic
şi auditorul energetic pentru clădiri, în cazul nerespectării de către aceştia a atribuţiilor specifice şi/sau a reglementărilor legale
privind cerinţele de asigurare a calităţii în construcţii;
v) primeşte şi rezolvă sau, după caz, transmite spre soluţionare celor în drept, potrivit competenţelor acestora, reclamaţiile şi sesizările
persoanelor fizice şi juridice cu privire la încălcarea prevederilor legale şi a reglementărilor tehnice în construcţii în vigoare;
w) elaborează şi actualizează, ori de câte ori este necesar, procedurile şi instrucţiunile privind realizarea atribuţiilor specifice I.S.C.,
care se aprobă, după caz, prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului, dacă prin acestea se reglementează activităţi de
interes public, sau prin decizie a inspectorului general de stat, dacă aplicabilitatea acestora este de ordin intern al I.S.C.;
x) iniţiază, prin organul de specialitate al administraţiei publice centrale corespunzător potrivit legii, proiecte de acte normative în
domeniile de activitate şi în domeniile conexe;
y) asigură dotarea tehnică necesară realizării activităţilor specifice;
z) publică procedurile şi instrucţiunile privind activităţile sale specifice, aprobate, în condiţiile legii;
aa) elaborează sinteze şi evaluări privind rezultatele activităţii de control desfăşurate cu privire la calitatea şi disciplina în
construcţii, urbanism şi amenajarea teritoriului şi la supravegherea pieţei produselor pentru construcţii, pe care le comunică autorităţilor
şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu;
bb) constată contravenţiile şi infracţiunile în toate domeniile specifice de control, aplică sancţiunile prevăzute de lege, respectiv
sesizează organele abilitate potrivit legii şi, după caz, opreşte lucrările realizate în mod necorespunzător.
Articolul 6
I.S.C. desfăşoară orice alte activităţi prevăzute în actele normative în vigoare şi de conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului.
Capitolul III Organizare
Articolul 7
Structura organizatorică a I.S.C. şi numărul maxim de posturi aprobat sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Articolul 8
(1) I.S.C. are în structură un număr de 40 de inspectorate teritoriale în construcţii, organizate la nivel judeţean, şi Inspectoratul
Teritorial în Construcţii Bucureşti-Ilfov, unităţi fără personalitate juridică.
(2) Structura organizatorică a unui inspectorat teritorial în construcţii, organizat la nivel judeţean, este prevăzută în anexa nr. 2, iar
structura organizatorică a Inspectoratului Teritorial în Construcţii Bucureşti-Ilfov este prevăzută în anexa nr. 3.
(3) Localităţile în care au sediul I.S.C. - aparatul central, inspectoratele teritoriale în construcţii, organizate la nivel judeţean, şi
Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti-Ilfov sunt prevăzute în anexa nr. 4.
Articolul 9
Statul de funcţii şi personal se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi turismului, la propunerea inspectorului general de
stat al I.S.C.
Capitolul IV Organele de conducere
Articolul 10
(1) Conducerea I.S.C. este asigurată de Consiliul de conducere, compus din 5 membri numiţi prin decizie a primului-ministru.
(2) Conducerea executivă a I.S.C. este asigurată de inspectorul general de stat al I.S.C., cu rang de secretar de stat, care este şi
preşedintele Consiliului de conducere, numit prin decizie a primului-ministru.
10/28/2018 HG 808 04/08/2010
(3) Secretarul Consiliului de conducere se stabileşte prin decizie a inspectorului general de stat al I.S.C.
Articolul 11
Consiliul de conducere are următoarele atribuţii şi competenţe:

a) avizează propunerile inspectorului general de stat al I.S.C. pentru modificarea şi completarea prezentului regulament şi le înaintează
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului;
b) aprobă raportul de activitate al I.S.C. pentru perioada anterioară şi propunerile privind activitatea pentru perioada următoare;
c) aprobă Regulamentul intern al I.S.C.;
d) avizează proiectul de buget al I.S.C. pentru a fi transmis şi inclus în proiectul de buget al ordonatorului principal de credite şi asigură
execuţia acestuia după aprobare;
e) aprobă propunerile privind programul anual de investiţii al I.S.C., care urmează a fi incluse în proiectul de buget al instituţiei;
f) aprobă închirierea de imobile/părţi ale imobilelor, necesare desfăşurării corespunzătoare a activităţii, cu respectarea prevederilor legale
în vigoare;
g) aprobă scoaterea din funcţiune şi valorificarea, în condiţiile legii, a bunurilor din patrimoniul I.S.C.;
h) aprobă cuantumul taxelor pentru autorizarea diriginţilor de şantier şi a laboratoarelor de analiză şi încercări în construcţii;
i) aprobă, numai pentru cazurile în care luarea unor decizii complexe impune un nivel ridicat de cunoştinţe de specialitate, care excedează
competenţelor specifice personalului propriu, încheierea unor contracte cu experţi, consilieri sau consultanţi din afara I.S.C.;
j) poate delega, pe perioadă determinată, o parte din atribuţiile sale preşedintelui acestuia sau altor persoane cu funcţii de conducere;
k) propune spre aprobare ordonatorului principal de credite transferul fără plată sau transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de folosinţă
asupra bunurilor proprietate a statului aflate în patrimoniul I.S.C. ori, după caz, aprobă transferul fără plată sau transmiterea cu titlu
gratuit a dreptului de folosinţă asupra bunurilor proprietate a I.S.C., cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
l) exercită orice alte atribuţii care îi revin conform prevederilor legale, prezentului regulament sau ordinelor ministrului dezvoltării
regionale şi turismului.
Articolul 12
(1) Consiliul de conducere se întruneşte lunar sau la solicitarea preşedintelui ori a unei treimi din numărul membrilor săi, ori de câte ori
este necesar.
(2) Şedinţele Consiliului de conducere sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membri, desemnat de
preşedinte.
(3) Şedinţele Consiliului de conducere se desfăşoară în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
(4) Hotărârile Consiliului de conducere se iau cu majoritatea membrilor acestuia.
Articolul 13
Inspectorul general de stat al I.S.C., în calitate de preşedinte al Consiliului de conducere, are următoarele atribuţii şi competenţe:
a) convocă şedinţele Consiliului de conducere;
b) prezidează desfăşurarea şedinţelor Consiliului de conducere;
c) semnează hotărârile Consiliului de conducere, în baza consemnărilor din procesul-verbal al şedinţei, asumate de către membrii Consiliului
de conducere.
Articolul 14
Inspectorul general de stat al I.S.C. are următoarele atribuţii şi competenţe:

a) conduce întreaga activitate executivă a I.S.C.;
b) emite decizii, în condiţiile legii;
c) stabileşte organizarea internă a inspectoratelor teritoriale în construcţii;
d) numeşte şi revocă directorii inspectoratelor teritoriale în construcţii, în condiţiile legii;
e) emite decizii privind angajarea sau concedierea personalului de conducere, de execuţie şi auxiliar din cadrul I.S.C., conform prevederilor
legale în vigoare;
f) repartizează parcul auto pe fiecare inspectorat teritorial în construcţii;
g) aprobă, prin decizie, procedurile şi instrucţiunile privind activităţile specifice ale I.S.C., conform prevederilor legale în vigoare;
h) dispune, conform atribuţiilor, suspendarea autorizaţiilor emise de I.S.C. pentru diriginţii de şantier;
i) propune suspendarea unor agremente tehnice în cazul în care se constată nerespectarea caracteristicilor, a condiţiilor de fabricaţie şi de
utilizare sau comportarea necorespunzătoare în exploatare a produselor;
j) poate delega o parte din atribuţii directorului general, secretarului general sau directorilor, în limita mandatului dat;
k) transmite ordonatorului principal de credite propunerea de buget al I.S.C., avizată de Consiliul de conducere, pentru a fi analizată şi
inclusă în proiectul de buget al ordonatorului principal de credite;
l) exercită orice alte atribuţii care îi revin prin hotărârile Consiliului de conducere, prin ordinele ministrului dezvoltării regionale şi
turismului, precum şi din celelalte prevederi legale în vigoare;
Articolul 15
I.S.C. are un secretar general, numit şi salarizat în condiţiile legii, care asigură coordonarea direcţiilor şi compartimentelor prevăzute în
anexa nr. 1 şi care îndeplineşte atribuţiile stabilite prin regulamentul intern, precum şi orice alte atribuţii stabilite de inspectorul
general de stat al I.S.C.
Capitolul V Bugetul I.S.C.
Articolul 16
(1) Cheltuielile curente şi de capital ale I.S.C. se finanţează integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării
Regionale şi Turismului.
(2) Inspectorul general de stat al I.S.C. are calitatea de ordonator terţiar de credite, potrivit legii.
Articolul 17
Pentru exercitarea controlului de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii în construcţii, al
amenajării teritoriului, la respectarea disciplinei în urbanism, a regimului de autorizare a construcţiilor şi la supravegherea pieţei
produselor pentru construcţii, parcul normat al I.S.C. este de 250 de autoturisme, cu o normă de combustibil de 200 litri/lună/autoturism.
Capitolul VI Personalul
Articolul 18
(1) Personalul I.S.C. este personal contractual, angajat pe bază de contract individual de muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Numirea şi promovarea personalului de conducere se fac prin decizie a inspectorului general de stat al I.S.C., în condiţiile legii.
Articolul 19
Personalul tehnic de specialitate al I.S.C. are atribuţii de inspecţie şi control, în baza reglementărilor legale în vigoare şi potrivit
domeniului de activitate.
Articolul 20
Drepturile salariale ale personalului contractual al I.S.C. se stabilesc conform reglementărilor legale în vigoare aplicabile personalului din
instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat.
Capitolul VII Relaţiile
Articolul 21
În vederea armonizării cu legislaţia internaţională, precum şi a luării măsurilor de punere în siguranţă a construcţiilor, în scopul
10/28/2018 HG 808 04/08/2010
protejării vieţii oamenilor, I.S.C. poate încheia contracte ori convenţii de colaborare şi/sau de cooperare pe plan naţional şi/sau
internaţional, în domeniul său de activitate, în condiţiile legii, cu alte organe/organisme similare, cu instituţii de învăţământ superior, de
cercetare, precum şi cu persoane fizice ori juridice din ţară şi/sau din străinătate.
Capitolul VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 22
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, inspectorul general de stat al I.S.C. va aproba noul regulament
intern al instituţiei.
Articolul 23
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Anexa 1
la regulament
Anexa 2
la regulament
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
a unui inspectorat teritorial în construcţii (organizat la nivel judeţean)
*Font 9*
┌────────────────────┐
│ DIRECTOR │
└─────────┬──────────┘
│
│
┌──────────────────────┼─────────────────────┬──────────────────────┐
│ │ │ │
▼ ▼ ▼ ▼
┌──────────────────┐ ┌─────────────────┐ ┌────────────────────┐ ┌────────────────┐
│ COMPARTIMENT │ │SERVICIUL CONTROL│ │ COMPARTIMENT │ │ COMPARTIMENT │
│SUPRAVEGHERE PIAŢĂ│ │ ŞI INSPECŢIE │ │ AVIZARE LUCRĂRI │ │ ECONOMIC │
│ PRODUSE │ └────────┬────────┘ │PUBLICE, ACORDURI ŞI│ │ADMINISTRATIV ŞI│
└──────────────────┘ │ │AUTORIZARE PERSONAL │ │ INFORMATIZARE │
│ └────────────────────┘ └────────────────┘
│
│
┌─────────────────────┼─────────────────────┐
│ │ │
▼ ▼ ▼
┌─────────────────────┐ ┌────────────────────┐ ┌────────────┐
│COMPARTIMENT CONTROL │ │COMPARTIMENT CONTROL│ │COMPARTIMENT│
│URBANISM, AMENAJAREA │ │ŞI INSPECŢIE PENTRU │ │ RECLAMAŢII │
│ TERITORIULUI ŞI │ │CALITATEA LUCRĂRILOR│ │ŞI SESIZĂRI │
│ AUTORIZAREA │ │ DE CONSTRUCŢII │ └────────────┘
│ │ └ ┘
10/28/2018 HG 808 04/08/2010
│EXECUTĂRII LUCRĂRILOR│ └────────────────────┘
└─────────────────────┘
Anexa 3
la regulament
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
a Inspectoratului Teritorial în Construcţii Bucureşti-Ilfov
┌────────────────────┐
│ DIRECTOR │
└─────────┬──────────┘
│
│
┌────────────────────────────┐ │ ┌──────────────────────┐
│COMPARTIMENT AVIZARE LUCRĂRI│ │ │COMPARTIMENT ECONOMIC,│
│ PUBLICE ACORDURI ŞI │◄─────────┼───────────►│ ADMINISTRATIV ŞI │
│ AUTORIZARE PERSONAL │ │ │ INFORMATIZARE │
└────────────────────────────┘ │ └──────────────────────┘
│
│
│
▼
┌─────────┬──────────┬─────────┬────────┬──────┬────────┬───────────┐
│ │ │ │ │ │ │ │
▼ │ ▼ │ │ ▼ │ ▼
┌──────────┐ │ ┌──────────┐ │ │ ┌──────────┐ │ ┌───────────┐
│SERVICIUL │ │ │SERVICIUL │ │ │ │SERVICIUL │ │ │ SERVICIUL │
│CONTROL ŞI│ │ │CONTROL ŞI│ │ │ │CONTROL ŞI│ │ │ CONTROL ŞI│
│INSPECŢIE │ │ │INSPECŢIE │ │ │ │INSPECŢIE │ │ │ INSPECŢIE │
│ SECTOR 1 │ │ │ SECTOR 3 │ │ │ │ SECTOR 5 │ │ │Judeţ ILFOV│
└──────────┘ ▼ └──────────┘ ▼ │ └──────────┘ ▼ └───────────┘
┌──────────┐ ┌──────────┐ │ ┌──────────┐
│SERVICIUL │ │SERVICIUL │ │ │SERVICIUL │
│CONTROL ŞI│ │CONTROL ŞI│ │ │CONTROL ŞI│
│INSPECŢIE │ │INSPECŢIE │ │ │INSPECŢIE │
│ SECTOR 2 │ │ SECTOR 4 │ │ │ SECTOR 6 │
└──────────┘ └──────────┘ │ └──────────┘
│
│
▼
┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ │ │
▼ ▼ ▼
┌──────────────┐ ┌────────────────────────────┐ ┌──────────────┐
│ COMPARTIMENT │ │ COMPARTIMENT │ │ COMPARTIMENT │
│ SUPRAVEGHERE │ │CONTROL URBANISM, AMENAJAREA│ │RECLAMAŢII ŞI │
│PIAŢA PRODUSE │ │TERITORIULUI ŞI AUTORIZAREA │ │ SESIZĂRI │
└──────────────┘ │ EXECUTĂRII LUCRĂRILOR │ └──────────────┘
└────────────────────────────┘
Anexa 4
la regulament
INSPECTORATELE TERITORIALE ÎN CONSTRUCŢII
(I.T.C.)
Nr. Structura Localitatea
crt.
0 1 2
1 I.T.C. Iaşi Iaşi
2 I.T.C. Botoşani Botoşani
3 I.T.C. Suceava Suceava
4 I.T.C. Neamţ Piatra-Neamţ
5 I.T.C. Bacău Bacău
6 I.T.C. Vaslui Vaslui
7 I.T.C. Constanţa Constanţa
8 I.T.C. Galaţi Galaţi
9 I.T.C. Buzău Buzău
10 I.T.C. Brăila Brăila
11 I.T.C. Tulcea Tulcea
12 I.T.C. Vrancea Focşani
13 I.T.C. Prahova Ploieşti
14 I.T.C. Argeş Piteşti
15 I.T.C. Dâmboviţa Târgovişte
16 I.T.C. Ialomiţa Slobozia
17 I.T.C. Călăraşi Călăraşi
18 I.T.C. Giurgiu Giurgiu
19 I.T.C. Teleorman Alexandria
20 I.T.C. Dolj Craiova
21 I.T.C. Gorj Târgu Jiu
22 I.T.C. Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin
23 I.T.C. Olt Slatina
24 I.T.C. Vâlcea Râmnicu Vâlcea
25 I.T.C. Timiş Timişoara
26 I.T.C. Arad Arad
27 I.T.C. Hunedoara Deva
28 I.T.C. Caraş-Severin Reşiţa
29 I.T.C. Cluj Cluj-Napoca
30 I.T.C. Bihor Oradea
31 I.T.C. Bistriţa-Năsăud Bistriţa
32 I.T.C. Maramureş Baia Mare
33 I.T.C. Sălaj Zalău
34 I.T.C. Satu Mare Satu Mare
35 I.T.C. Braşov Braşov
36 I.T.C. Alba Alba Iulia
37 I.T.C. Covasna Sfântu Gheorghe
10/28/2018 HG 808 04/08/2010
38 I.T.C. Harghita Miercurea-Ciuc
39 I.T.C. Mureş Târgu Mureş
40 I.T.C. Sibiu Sibiu
41 I.T.C.B.I. Bucureşti
42 ISC - aparat central Bucureşti
-------
Guvernul României - Hotărâre nr. 750/2017 din 11 octombrie 2017
Hotărârea nr. 750/2017 pentru modificarea anexei nr. 5 -

Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse,
procedee şi echipamente noi în construcţii - la Hotărârea
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea în construcţii
În vigoare de la 19 octombrie 2017
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 829 din 19 octombrie 2017. Nu există
modificări până la 25 octombrie 2017.
Prezenta hotărâre a fost adoptată cu respectarea procedurii de notificare

prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru
organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi
reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii
informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum
şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere prevederile art. IV lit. c) din Legea nr. 177/2015 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare, ale art. 4 alin. (1), art. 9 lit. c), art. 11 alin. (1) şi art. 41
alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată,
în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Art. I. - Anexa nr. 5 - Regulamentul privind agrementul tehnic pentru

produse, procedee şi echipamente noi în construcţii - la Hotărârea Guvernului
nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10
decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se
înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.
Art. II. - Agrementele tehnice în construcţii eliberate până la data intrării în
vigoare a prezentei hotărâri rămân în vigoare până la expirarea termenului de
valabilitate al acestora, cu condiţia menţinerii calităţii şi constanţei
caracteristicilor relevante ale produsului pentru construcţii în procesul de
fabricaţie.
1
PRIM-MINISTRU
MIHAI TUDOSE
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale,
administraţiei publice şi fondurilor europene,
Sirma Caraman,
secretar de stat
Ministrul economiei,
Gheorghe Şimon
Ministrul sănătăţii,
Florian-Dorel Bodog
Ministrul afacerilor interne,
Carmen Daniela Dan
Bucureşti, 11 octombrie 2017.

Nr. 750.
ANEXĂ
(Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997)
REGULAMENT
privind agrementul tehnic în construcţii
2
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
LEGE nr. 114 din 11 octombrie 1996 (**republicată**)privind locuințele

EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 393 din 31 decembrie 1997
**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 196 din 17 noiembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997.
Legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 21 octombrie 1996
și a mai fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40 din 10 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 154 din 14 iulie 1997 și prin Legea nr. 146 din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997.
Reglementarea cadrului general de realizare, exploatare și administrare a locuințelor are la baza următoarele principii:
Accesul liber și neîngrădit la locuința este un drept al fiecărui cetățean.
Realizarea locuințelor constituie un obiectiv major, de interes național, pe termen lung, al administrației publice centrale
și locale.
Articolul 1
Prezenta lege reglementează aspectele sociale, economice, tehnice și juridice ale construcției și folosinței locuințelor.
Articolul 2
Termenii utilizați în cuprinsul prezentei legi au următorul înțeles:

a) Locuința
Construcție alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care
satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.
b) Locuința convenabilă
Locuința care, prin gradul de satisfacere a raportului dintre cerința utilizatorului și caracteristicile locuinței, la un
moment dat, acoperă necesitățile esențiale de odihna, preparare a hranei, educație și igiena, asigurând exigentele minimale
prezentate în anexa nr. 1 la prezenta lege.
c) Locuința socială
Locuința care se atribuie cu chirie subvenționată unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul
la o locuința în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.
d) Locuința de serviciu
Locuința destinată funcționarilor publici, angajaților unor instituții sau agenți economici, acordata în condițiile
contractului de muncă, potrivit prevederilor legale.
e) Locuința de intervenție
Locuința destinată cazării personalului unităților economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplinește
activități sau funcții ce necesita prezenta permanenta sau în caz de urgență în cadrul unităților economice.
f) Locuința de necesitate
Locuința destinată cazării temporare a persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile în urma unor
catastrofe naturale sau accidente, sau ale căror locuințe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate
publică, precum și lucrărilor de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari.
f^1) Locuință de sprijin
Locuință cu o suprafață utilă de cel mult 100 mp, care se atribuie cu chirie unor persoane sau familii care au fost evacuate
prin proceduri de executare silită din locuințele proprietate personală, în urma neachitării obligațiilor contractuale
prevăzute în contracte de credit ipotecar, și a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate
sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.
(la 23-06-2017, Articolul 2 din Capitolul I a fost completat de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 143 din 16 iunie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 20 iunie 2017 )
g) Locuința de protocol
Locuința destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în unele funcții ori demnități publice, exclusiv
pe durata exercitării acestora.
h) Casa de vacanță
Locuința ocupată temporar, ca reședință secundara, destinată odihnei și recreerii.
i) Condominiu
Imobilul format din teren cu una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt
proprietăți individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă și câte o carte funciară individuală pentru
fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă, care poate fi reprezentată de locuințe și spații cu altă
destinație, după caz. Constituie condominiu:– un corp de clădire multietajat sau, în condițiile în care se poate delimita
proprietatea comună, fiecare tronson cu una sau mai multe scări din cadrul acestuia;– un ansamblu rezidențial format din
locuințe și construcții cu altă destinație, individuale, amplasate izolat, înșiruit sau cuplat, în care proprietățile
individuale sunt interdependențe printr-o proprietate comună forțată și perpetuă.
-------------
Litera i) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 310 din 6 octombrie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 680 din 9 octombrie 2009, care modifică pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 210 din
4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008.
j) Unitate individuală
Unitate funcțională, componentă a unui condominiu, formată din una sau mai multe camere de locuit și/sau spații cu altă
destinație situate la același nivel al clădirii sau la niveluri diferite, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare,
având acces direct și intrare separată, și care a fost construită sau transformată în scopul de a fi folosită, de regulă, de o
singură gospodărie. În cazul în care accesul la unitatea funcțională sau la condominiu nu se face direct dintr-un drum public,
acesta trebuie să fie asigurat printr-o cale de acces sau servitute de trecere, menționate obligatoriu în actele juridice și
înscrise în cartea funciară.
-------------
Litera j) a art. 2 a fost modificată de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 310 din 6 octombrie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 680 din 9 octombrie 2009, care modifică pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 210 din
4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008.
Articolul 3
Autorizarea executării construcțiilor de locuințe noi, indiferent de natura proprietății sau a amplasamentului, se face pe
baza satisfacerii exigentelor minimale, prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.
Consiliile județene și locale, potrivit competentelor stabilite prin lege, pot autoriza executarea etapizata a construcțiilor
de locuințe.
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G3CBV8BTKGFOII1U4IC8PV5IXYH 1/13
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Capitolul II Dezvoltarea construcției de locuințe
Articolul 4
Persoanele fizice sau juridice române pot realiza, cu respectarea prevederilor legale, construcții de locuințe pentru
folosința proprie sau în scopul valorificării acestora.
Articolul 5
Abrogat.
--------------
Alin. 1 al art. 5 a fost abrogat de art. 4 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 127 din 10 septembrie 1999, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 455 din 20 septembrie 1999.
Locuințele care se realizează prin investiții din profit de către persoane juridice române, precum și în condițiile art. 7 și
20 din prezenta lege se pot amplasa pe terenurile aparținând persoanelor fizice beneficiare de locuințe, ale persoanelor
juridice investitoare sau pe terenuri concesionate în acest scop de consiliile locale persoanelor juridice sau fizice, cu o
reducere de până la 95% din taxa de concesiune.
--------------
Alin. 2 al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 22 din 23 martie 2000, publicată
Lucrările privind clădirile și terenurile necesare pentru construirea de locuințe prin Agenția Națională pentru Locuințe, cu
excepția caselor de vacanță, sunt de utilitate publică.
--------------
Alin. 4 al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 22 din 23 martie 2000, publicată
Construcțiile de locuințe se pot amplasa, după caz, pe terenuri aparținând persoanelor fizice, persoanelor juridice, pe
terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului și/sau al unităților administrativ-teritoriale, identificate
printr-un singur număr cadastral și număr de carte funciară, în condițiile legii.
-------------
Alin. 5 al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 210 din 4 decembrie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008.
Beneficiarul/investitorul trebuie să dețină și să probeze un drept real asupra terenului destinat amplasării construcțiilor de
locuințe, cu actele de proprietate și extrasul de carte funciară pentru informare.
-------------
Alin. 6 al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 210 din 4 decembrie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008.
Articolul 5^1
Eliminat.
--------------
Art. 5^1 a fost eliminat prin abrogarea LEGII nr. 62 din 22 martie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 24 martie
2006 de către de art. 3 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 51 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie
2006.
Articolul 6
Abrogat.
--------------
Art. 6 a fost abrogat de de art. 4 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 127 din 10 septembrie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
455 din 20 septembrie 1999.
Articolul 7
Consiliile locale pot realiza din depozitele special constituite locuințe cu suprafețele construite prevăzute în anexa nr. 1
la prezenta lege, exercitând controlul asupra prețului de vânzare, în vederea înlesnirii accesului la proprietate pentru unele
categorii de persoane, în următoarea ordine de prioritate:
a) tinerii căsătoriți care, la data contractării locuinței, au, fiecare, vârsta de până la 35 de ani;
b) persoanele care beneficiază de facilități la cumpărarea sau construirea unei locuințe, potrivit prevederilor Legii nr.
42/1990, republicată;
c) persoanele calificate din agricultură, învățământ, sănătate, administrație publică și culte, care își stabilesc domiciliul
în mediul rural;
d) alte categorii de persoane stabilite de consiliile locale.
Persoanele din categoriile menționate la lit. a)-d) pot beneficia de o subvenție de la bugetul de stat, în limitele
prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, de până la 30% din valoarea locuinței
calculată la valoarea finala a acesteia, precum și de plată în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenței față de
prețul final al locuinței, după ce s-au scăzut subvenția și avansul minim obligatoriu de 10% achitat de contractant, din
valoarea locuințelor calculată la data contractării*).
-------------
Alin. 2 al art. 7 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
Dobânda la suma avansată din depozitul special, care se restituie în rate, este de 5% anual.
--------------
Alin. 2^1 al art. 7 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 22 din 23 martie 2000,
Abrogat.
-------------
Alin. 3 al art. 7 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
Abrogat.
-------------
Alin. 4 al art. 7 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
În cazul nerestituirii la termenele stabilite a ratelor scadente, se va plăti o dobândă de 10% anual asupra acestor rate.
Autoritățile publice locale, prin administratori delegați de acestea, vor încheia cu persoanele fizice prevăzute în prezentul
articol contracte de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special, potrivit normelor legale în vigoare.
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Articolul 8
Persoanele fizice prevăzute la art. 7 se vor adresa consiliilor locale, care vor analiza și vor aproba, după caz, cererile
respective, stabilind, totodată, și ordinea de prioritate.
Cuantumul subvenției se stabilește în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, potrivit normelor aprobate anual
de Guvern*).
Notă
*) A se vedea Nota de la alin. 2 al art. 7.
Articolul 9
Depozitele special constituite pe seama consiliilor locale se alimentează din următoarele surse:
a) sumele aprobate anual în bugetele locale, destinate realizării locuințelor;
b) încasările realizate din vânzarea locuințelor și a spațiilor cu altă destinație din clădirile de locuit, cu excepția celor
care se fac venituri la bugetele locale, potrivit prevederilor legale în vigoare, precum și sumele încasate potrivit
prevederilor art. 7;
c) alocațiile din bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate anual cu această destinație;
d) alte surse constituite potrivit legii.
Articolul 10
De prevederile art. 7 din prezenta lege beneficiază, o singura data, persoanele fizice care, împreună cu familia, nu au
deținut și nu au în proprietate o locuință, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 7 lit. c), sau dacă locuința în care
gospodăresc împreună nu satisface exigentele minimale de suprafață, prevăzute în anexa nr. 1, corespunzător numărului de
persoane din familie.
Abrogat.
----------
Paragraful 2 al art. 10 a fost abrogat de pct. 8 al alin. (1) al art. 502 din LEGEA nr. 227 din 8 septembrie 2015, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Abrogat.
----------
Paragraful 3 al art. 10 a fost abrogat de pct. 8 al alin. (1) al art. 502 din LEGEA nr. 227 din 8 septembrie 2015, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Articolul 10^1
Locuințele și unitățile individuale pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică
notarială, sub sancțiunea nulității absolute. Dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra unei
unități de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate și a extrasului de carte funciară pentru informare.
-------------
Art. 10^1 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 170 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 21 iulie
2010.
Articolul 11
Locuințele care se realizează în condițiile art. 7-9 din prezenta lege se vor amplasa, prin grija consiliilor locale, pe
terenurile aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale sau pe terenurile aparținând persoanelor fizice
beneficiare, în condițiile prevederilor Codului civil, cu respectarea documentațiilor de urbanism legal aprobate și cu
asigurarea utilităților și dotărilor edilitare necesare condițiilor de locuit.
Articolul 12
Lucrările de viabilizare a terenurilor destinate construcțiilor de locuințe, care constau în: drumuri publice, rețele de
alimentare cu apă și canalizare, rețele electrice și, după caz, rețele de gaze, telefonice și de termoficare se finanțează
după cum urmează:
a) drumurile publice, rețelele de alimentare cu apă și canalizare și, după caz, rețelele de termoficare, din bugetele locale
și din alte fonduri legal constituite cu această destinație;
b) rețelele electrice stradale, inclusiv posturile de transformare aferente și, după caz, de gaze și telefonice stradale, din
bugetele de venituri și cheltuieli ale regiilor autonome de profil, din credite bancare contractate de acestea, precum și din
alte fonduri constituite cu această destinație.
Abrogat.
--------------
Alin. 2 al art. 12 a fost abrogat de de art. 4 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 127 din 10 septembrie 1999, publicată în MONITORUL
Articolul 13
Deschiderea finanțării și începerea lucrărilor din fonduri publice se efectuează după contractarea cu viitorii beneficiari a
cel puțin 70% din numărul locuințelor prevăzute a fi începute.
Locuințele nerepartizate sau necontractate până la finalizare pot fi vândute în condițiile prevederilor legale.
-------------
Alin. 2 al art. 13 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
Articolul 14
Folosirea sumelor existente în depozitele constituite la nivelul consiliilor locale este de competenta și în răspunderea
acestora.
Articolul 15
Alocațiile de la bugetul de stat se fundamentează de către consiliile locale, cu ocazia elaborării bugetului de stat, distinct
pentru terminarea locuințelor și pentru realizarea de noi locuințe, și se transmit consiliului județean și, respectiv,
Consiliului General al Municipiului București, după caz.
Propunerile de alocații din bugetul de stat ale consiliilor locale, centralizate pe fiecare județ și municipiul București, se
transmit Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței de către consiliile județene și Consiliul General al Municipiului
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
București.
Pentru alocațiile de la bugetul de stat privind sprijinul statului pentru finanțarea construcțiilor de locuințe potrivit
prevederilor prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței îndeplinește atribuțiile ordonatorului principal de
credite, prevăzute în Legea privind finanțele publice.
În execuția bugetului de stat, alocațiile pentru construcții de locuințe se repartizează și se acordă consiliilor locale
beneficiare de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, prin intermediul consiliilor județene și al Consiliului
General al Municipiului București, potrivit normelor metodologice.
-------------
Art. 15 a fost modificat de art. 8 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 247
din 12 aprilie 2007, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului" cu denumirea
"Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor".
Articolul 16
Lista cuprinzând numărul, structura pe numărul de camere și amplasamentul locuințelor, precum și lista persoanelor care vor
beneficia de locuințe, în ordinea de prioritate stabilită conform art. 7 de către consiliile locale, se afișează la sediul
acestora.
Articolul 17
Prin familie, în sensul prezentei legi, se înțelege soțul, soția, copiii și părinții soților, care locuiesc și gospodăresc
împreună.
Articolul 18
Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuințelor, se instituie ipoteca legală asupra locuinței.
Articolul 19
Înstrăinarea, prin acte intre vii, a locuințelor pentru realizarea cărora s-au acordat subvenții se poate face numai după
restituirea integrala a sumelor actualizate datorate și pe baza dovezii depunerii integrale a contravalorii sumelor
actualizate, obținute ca subvenții de la bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 7, în depozitul constituit pentru
realizarea locuințelor, în condițiile prezentei legi.
Articolul 20
Abrogat.
--------------
Art. 20 a fost abrogat de lit. b) a art. 8 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 42 din 26 mai 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
463 din 1 iunie 2005.
Capitolul III Închirierea locuințelor
Articolul 21
Abrogat.
--------------
Art. 21 a fost abrogat de lit. s) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10
iunie 2011.
Articolul 22
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 23
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 24
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 25
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 26
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 27
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 28
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 29
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 30
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 31
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 32
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Articolul 33
Abrogat.
--------------
iunie 2011.
Capitolul IV Administrarea clădirilor de locuit
Articolul 34
Clădirile de locuit pot fi date de proprietar în administrarea unor persoane fizice sau juridice, asociații, servicii publice
sau agenți economici specializați, după caz.
Obligațiile celor care administrează sunt, în principal, următoarele:
a) gestionarea bunurilor și a fondurilor bănești;
b) efectuarea formalităților necesare în angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor pentru exploatarea și întreținerea
clădirii, derularea și urmărirea realizării acestor contracte;
-------------
Lit. b) a alin. 2 al art. 34 a fost modificată de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL
c) asigurarea cunoașterii și respectării regulilor de locuit în comun;
d) reprezentarea intereselor proprietarului în raport cu autoritățile publice;
e) îndeplinirea oricăror alte obligații prevăzute de lege.
Articolul 35
În clădirile de locuit cu mai multe locuințe, proprietarul răspunde de asigurarea condițiilor de funcționare normală a
locuinței aflate în proprietate exclusivă și a spațiilor aflate în proprietate indiviză.
În acest scop proprietarii se pot constitui în asociații cu personalitate juridică.
-------------
Alin. 2 al art. 35 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 439 din 9 septembrie 1999.
Articolul 35^1
Eliminat.
--------------
Art. 35^1 a fost eliminat prin abrogarea pct. 4 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 210 din 4 decembrie 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008 de către pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 310 din 6
octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 680 din 9 octombrie 2009.
Articolul 36
Abrogat.
--------------
Art. 36 a fost abrogat de art. 61 din LEGEA nr. 230 din 6 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 23 iulie
2007.
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Articolul 37
Chiriașii clădirilor cu mai multe locuințe se pot asocia, potrivit legii, în scopul reprezentării intereselor lor în
raporturile cu proprietarii, precum și cu alte persoane juridice sau persoane fizice.
În același scop, în cazul neconstituirii asociației, chiriașii pot mandata un reprezentant.
Capitolul V Locuința socială
Articolul 38
Construcțiile de locuințe sociale se pot realiza, în orice localitate, pe amplasamentele prevăzute în documentațiile de
urbanism și în condițiile prezentei legi.
Constituirea fondului de locuințe sociale se face prin realizarea de construcții noi și prin reabilitarea unor construcții
existente.
Consiliile locale controlează și răspund de fondul de locuințe sociale situate pe teritoriul unităților administrativ-
teritoriale respective.
Articolul 39
Locuințele sociale aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale.
Articolul 40
Locuințele sociale se vor amplasa numai pe terenurile aparținând unităților administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor
art. 11.
Articolul 41
Locuința socială se realizează cu respectarea suprafeței utile și a dotărilor stabilite în limita suprafeței construite,
potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege.
Pentru locuințele care se realizează prin reabilitarea construcțiilor existente se considera obligatorii numai prevederile
legate de dotarea minima.
Articolul 42
Au acces la locuință socială, în vederea închirierii, familiile sau persoanele cu un venit mediu net lunar pe persoană,
realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câștigului salarial mediu net lunar pe total economie, comunicat de Institutul
Național de Statistică în ultimul Buletin statistic anterior lunii în care se analizează cererea, precum și anterior lunii în
care se repartizează locuința.
--------------
Alin. 1 al art. 42 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 7 mai 2008, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 358 din 9 mai 2008.
Abrogat.
--------------
Alin. 2 al art. 42 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 7 mai 2008, publicată în MONITORUL
Venitul net lunar pe familie se stabilește pe baza declarației de venit și a actelor doveditoare, potrivit prevederilor
legale.
Declarațiile de venit, făcute cu nesinceritate, atrag răspunderea materială sau penală, după caz.
Articolul 43
Locuințele sociale se repartizează de către autoritățile administrației publice locale care le au în administrare pe baza
criteriilor stabilite anual de acestea, în condițiile prevederilor prezentului capitol, și de ele pot beneficia, în ordinea de
prioritate stabilită potrivit legii, următoarele categorii de persoane: persoanele și familiile evacuate sau care urmează a fi
evacuate din locuințele retrocedate foștilor proprietari, tinerii care au vârsta de până la 35 de ani, tinerii proveniți din
instituții de ocrotire socială și care au împlinit vârsta de 18 ani, invalizii de gradul I și II, persoanele cu handicap,
pensionarii, veteranii și văduvele de război, beneficiarii prevederilor Legii recunoștinței față de eroii-martiri și
luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au
jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004,
cu modificările și completările ulterioare, și ai prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie
1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările
ulterioare, alte persoane sau familii îndreptățite.
--------------
Art. 43 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 57 din 7 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 358 din 9 mai 2008.
Articolul 44
Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliți
de consiliul local, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declarației de venituri și a actelor
doveditoare necesare conform prevederilor legale.
Nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferența până la valoarea
nominala a chiriei, calculată potrivit art. 31, va fi subvenționată de la bugetul local al unității administrativ-teritoriale
unde este situată locuința socială.
Articolul 45
Titularul contractului de închiriere este obligat să comunice primarului, în termen de 30 de zile, orice modificare produsă în
venitul net lunar al familiei acestuia, sub sancțiunea rezilierii contractului de închiriere.
În cazurile în care venitul net lunar pe familie s-a modificat, autoritatea administrației publice locale va opera modificarea
chiriei și a subvenției acordate, cuvenite proprietarului.
Articolul 46
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Contractul de închiriere se poate rezilia:
a) în condițiile prevăzute la art. 24 din prezenta lege;
b) în cazul în care venitul mediu net lunar pe familie, realizat în 2 ani fiscali consecutivi, depășește cu peste 20% nivelul
minim prevăzut la art. 42 din prezenta lege, iar titularul contractului de închiriere nu a achitat valoarea nominala a chiriei
în termen de 90 de zile de la comunicare.
Articolul 47
Locuințele sociale realizate potrivit prezentei legi nu pot fi vândute.
Articolul 48
Nu pot beneficia de locuințe sociale, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:
a) dețin în proprietate o locuință;
b) au înstrăinat o locuință după data de 1 ianuarie 1990;
c) au beneficiat de sprijinul statului în credite și execuție pentru realizarea unei locuințe;
d) dețin, în calitate de chiriaș, o altă locuință din fondul locativ de stat.
-------------
Lit. d) a art. 48 a fost modificată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL
Articolul 49
Beneficiarii locuințelor sociale nu au dreptul să subinchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinația
spațiului închiriat, sub sancțiunea rezilierii contractului de închiriere și a suportării eventualelor daune aduse locuinței
și clădirii, după caz.
Articolul 50
Finanțarea locuințelor sociale se asigură din bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual, ale
consiliilor locale, în care scop se instituie o subdiviziune de cheltuieli distinctă în aceste bugete.
Statul sprijină construcția de locuințe sociale prin transferuri de la bugetul de stat, stabilite anual cu această destinație
în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței, prin legea bugetului de stat.
-------------
Alin. 2 al art. 50 a fost modificat de art. 8 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului" cu
denumirea "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor".
Persoanele fizice și agenții economici pot sprijini prin donații sau contribuții construcția de locuințe sociale.
Capitolul VI Locuința de serviciu și locuința de intervenție
Articolul 51
Fondul de locuințe de serviciu se compune din:

a) locuințe existente, care, potrivit prevederilor legale, rămân cu destinația de locuințe de serviciu la data intrării în
vigoare a prezentei legi;
b) locuințe noi.
Condițiile și durata de închiriere vor fi stipulate în contractul de închiriere încheiat intre părțile contractante, accesoriu
la contractul de muncă.
Articolul 52
Locuințele noi se finanțează, în condițiile legii, din:

a) bugetul de stat și bugetele locale, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual cu această destinație;
b) bugetele agenților economici, pentru salariații acestora.
Articolul 53
Locuințele de serviciu finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se realizează cu respectarea suprafeței utile
și a dotărilor, în limita suprafeței construite pe apartament, potrivit anexei nr. 1.
Locuințele de serviciu se vor amplasa după cum urmează:
a) pe terenurile aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, pentru locuințele finanțate de la
bugetul de stat sau de la bugetele locale, cu asigurarea viabilizării terenurilor, potrivit prevederilor art. 12;
b) pe terenurile aparținând agenților economici, pentru locuințele și lucrările de viabilizare a terenurilor, finanțate din
bugetele acestora.
În situații deosebite, determinate de natura amplasamentului și de caracterul zonei, cu aprobarea ordonatorilor de credite,
locuințele prevăzute la alin. 1 se pot construi cu suprafețe majorate cu până la 20% față de cele prevăzute în anexa nr. 1,
iar peste această limită, cu aprobarea Guvernului.
Locuințele de serviciu realizate în condițiile prezentei legi, finanțate din bugetul de stat și din bugetele locale, pot fi
vândute în condițiile legii, cu aprobarea Guvernului, în situația în care activitatea care a generat realizarea locuințelor
respective s-a restrâns sau a încetat.
Articolul 54
Locuința de intervenție urmează regimul locuinței de serviciu.

Locuințele de intervenție se realizează o dată cu obiectivul de investiție și se amplasează în incinta acestuia sau în
imediata apropiere.
Locuințele de intervenție nu pot fi vândute chiriașilor.
Capitolul VII Locuința de necesitate
Articolul 55
Locuința de necesitate se finanțează și se realizează în condițiile stabilite pentru locuința socială.

Locuința de necesitate se închiriază temporar persoanelor și familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile potrivit
prevederilor art. 2 lit. f).
Contractul de închiriere se încheie de către primarul localității sau de către o persoană împuternicită de acesta, pe baza
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
hotărârii consiliului local, până la înlăturarea efectelor care au făcut inutilizabile locuințele.
Articolul 56
Consiliile locale pot declara, în cazuri de extrema urgentă, drept locuințe de necesitate, locuințele libere aflate în fondul
de locuințe sociale.
Locuințele de necesitate libere se pot constitui temporar ca fond de locuințe sociale.
-------------
Alin. 2 al art. 56 a fost introdus de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL
Capitolul VII^1 Locuința de sprijin

(la 23-06-2017, Actul a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 143 din 16 iunie 2017, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 461 din 20 iunie 2017 )
Articolul 56^1
Locuințele de sprijin aparțin domeniului public al unităților administrativ-teritoriale și nu pot fi înstrăinate de către
acestea.
(la 23-06-2017, Capitolul VII^1 a fost completat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 143 din 16 iunie 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 461 din 20 iunie 2017 )
Articolul 56^2
Locuințele de sprijin se repartizează de către autoritățile administrației publice locale, care le-au cumpărat prin licitație
publică, pe baza criteriilor stabilite anual prin hotărâre a consiliului local, în condițiile prevederilor prezentului
capitol. De aceste locuințe pot beneficia persoanele și familiile care urmează a fi evacuate sau au fost evacuate prin
proceduri de executare silită din locuințe, în urma neachitării obligațiilor derivate din contractele de credit ipotecar.
Articolul 56^3
(1) Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii
stabiliți de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii pe baza declarației de venituri și a
actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale.
(2) Nivelul chiriei nu va depăși 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Diferența până la
valoarea nominală a chiriei va fi subvenționată de la bugetul local al unității administrativ-teritoriale unde este situată
locuința de sprijin.
Articolul 56^4
Contractul de închiriere se poate rezilia:

a) la cererea chiriașului, cu condiția notificării prealabile întrun termen de minimum 60 de zile;
b) la cererea proprietarului, în cazul în care:– chiriașul nu a respectat clauzele contractului de închiriere;– chiriașul nu a
achitat valoarea nominală a chiriei în termen de 90 de zile de la comunicare;– chiriașul nu și-a achitat obligațiile ce îi
revin din cheltuielile comune pe o perioadă de 90 de zile, dacă au fost stabilite prin contractul de închiriere în sarcina
chiriașului;– chiriașul are un comportament care face imposibilă conviețuirea sau împiedică folosirea normală a locuinței.
Articolul 56^5
Nu pot beneficia de locuințe de sprijin, potrivit prezentei legi, persoanele sau familiile care:
a) dețin în proprietate o altă locuință;
b) dețin, în calitate de chiriaș, o altă locuință din fondul locativ de stat.
Articolul 56^6
Beneficiarii locuințelor de sprijin nu au dreptul să subînchirieze, să transmită dreptul de locuire sau să schimbe destinația
spațiului închiriat, sub sancțiunea rezilierii contractului de închiriere și a suportării eventualelor daune aduse locuinței
și clădirii, după caz.
Articolul 56^7
(1) În cazul în care locuința de sprijin nu este solicitată de către fostul proprietar al locuinței, aceasta va fi repartizată
altor persoane a căror locuință a fost executată silit în urma neplății unui contract de credit ipotecar.
(2) Situația este valabilă și în cazul expirării termenului prevăzut la art. 56^4, dacă chiriașul nu dorește să prelungească
contractul de închiriere.
Articolul 56^8
În cazul în care numărul cererilor pentru închirierea locuințelor de sprijin la nivelul unei autorități ale administrației
publice locale este, timp de cel puțin un an, constant mai redus decât numărul locuințelor de sprijin aflate în proprietatea
autorității administrației publice locale, aceasta poate aproba închirierea locuințelor de sprijin și altor categorii de
solicitanți, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Articolul 56^9
Prin derogare de la prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri
financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările și completările ulterioare,
autoritățile administrației publice locale pot decide achiziționarea, prin licitație publică, a locuințelor reglementate de
prezentul capitol.
Capitolul VIII Locuința de protocol
Articolul 57
Locuințele de protocol sunt proprietate publică a statului.

Administrarea fondului locativ de protocol se face de către Regia Autonoma "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat",
care asigură evidența, întreținerea, repararea și conservarea acestuia, precum și încasarea chiriei.
Atribuirea, ocuparea și folosirea locuințelor de protocol se fac în condițiile prezentei legi.
Articolul 58
Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților și primul-ministru beneficiază, în condițiile
prezentei legi, de câte o locuință de protocol, ca reședință oficială.
Reședințele oficiale ale persoanelor prevăzute la alin. (1) se atribuie de către Guvern și sunt puse la dispoziția lor,
împreună cu dotările aferente, pe perioada exercitării funcției, de către Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat» .
-------------
Lista cuprinzând imobilele cu destinație de reședință oficială, precum și celelalte locuințe de protocol și condițiile pe care
acestea trebuie să le îndeplinească, inclusiv cele de dotare și confort, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
-------------
Articolul 59
Pot beneficia de locuința de protocol, la cerere, cu plata chiriei prevăzute de lege, persoanele care îndeplinesc următoarele
funcții publice: vicepreședinți ai Senatului și ai Camerei Deputaților, miniștri de stat, miniștrii și asimilații acestora,
precum și președintele Curții Supreme de Justiție, președintele Curții Constituționale, președintele Curții de Conturi,
președintele Consiliului Legislativ și avocatul poporului, pe durata exercitării funcției sau a mandatului.
Pentru persoanele prevăzute la alin. 1, atribuirea locuinței de protocol se face prin decizie a primului-ministru și se pune
la dispoziția lor de către Regia Autonoma "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".
Atribuirea locuințelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin. 1 nu dețin, în localitatea în care
își desfășoară activitatea, o altă locuință care să corespundă condițiilor stabilite potrivit art. 58 alin. 3.
Locuințele de protocol se amplasează numai în clădiri cu număr redus de apartamente destinate acestei folosințe.
-------------
Suprafețele locuințelor de protocol vor fi cu cel puțin 30% mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1, care face parte
integrantă din prezenta lege.
-------------
Articolul 60
Pentru reședințele oficiale, Regia Autonoma "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" va încheia contracte de
închiriere cu serviciile de specialitate ale instituțiilor în care își desfășoară activitatea persoanele beneficiare.
Pentru locuințele de protocol, contractele de închiriere se încheie de către Regia Autonoma "Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat" cu beneficiarii direcți, care, pe această bază, vor putea ocupa locuința respectivă împreună cu membrii
familiei.
Contractul de închiriere a locuințelor de protocol și a celor cu destinație de reședință oficială încetează de drept în termen
de 60 de zile de la data eliberării din funcție a beneficiarului.
Atribuirea, în condițiile prezentei legi, a unei reședințe oficiale, respectiv a unei locuințe de protocol, nu afectează
drepturile locative deținute de persoanele prevăzute la art. 58 și 59.
Capitolul IX Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 61
Orice litigiu în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluționează de către instanțele judecătorești.
Articolul 61^1
Prevederile art. 35 se aplică tuturor proprietarilor din cadrul condominiilor definite la art. 2 lit. i).
------------
Art. 61^1 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 310 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 680 din 9 octombrie 2009, care completează articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 210 din 4 decembrie 2008, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008, cu pct. 4^1.
Articolul 62
Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investițiilor pentru realizarea unor lucrări publice și
construcții de locuințe, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/1995, se aplică în continuare până la terminarea locuințelor
începute.
Abrogat.
------------
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Alin. 2 al art. 62 a fost abrogat de art. II din ORDONANȚA nr. 76 din 30 august 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 540
din 1 septembrie 2001.
Abrogat.
------------
Abrogat.
------------
Articolul 63
Abrogat.
-------------
Alin. 1 al art. 63 a fost abrogat de art. 86 din ORDONANȚA nr. 73 din 27 august 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419
din 31 august 1999. ORDONANȚA nr. 73 din 27 august 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999 a fost
abrogată de art. 85 din ORDONANȚA nr. 7 din 19 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 3 august 2001. ORDONANȚA
nr. 7 din 19 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 3 august 2001 a fost abrogată de art. 298 din LEGEA nr.
571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003.
Persoanele juridice române care investesc din profit pentru lucrările prevăzute la art. 5, 6 și 12, separat sau cumulativ,
beneficiază de scutirea de impozit pe profitul investit, conform prevederilor art. 5 din prezenta lege.
Abrogat.
--------------
Alin. 3 al art. 63 a fost eliminat prin abrogarea LEGII nr. 62 din 22 martie 2006, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din
24 martie 2006 de către de art. 3 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 51 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566
din 30 iunie 2006.
Articolul 64
Abrogat.
--------------
2007.
Articolul 65
Construirea caselor de vacanță se autorizează, la cererea persoanelor fizice și a agenților economici, numai pe terenurile
aflate în proprietatea acestora sau concesionate în condițiile legii, în zonele stabilite prin documentațiile de urbanism și
amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
Articolul 65^1
Terenurile cu sau fără construcții care fac obiectul prezentei legi se identifică prin număr cadastral și număr de carte
funciară, după caz.
-------------
Art. 65^1 a fost introdus de pct. 5 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 210 din 4 decembrie 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008.
Articolul 66
Plata chiriei pentru reședințele oficiale se face din bugetele Președenției României, Senatului, Camerei Deputaților și
Secretariatului General al Guvernului, în limitele prevederilor bugetare aprobate anual.
Articolul 67
Guvernul răspunde de aplicarea unitara, pe întreg teritoriul tarii, a politicii de dezvoltare a construcției de locuințe.
Programul de dezvoltare a construcției de locuințe se elaborează de Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, pe baza
fundamentării organelor administrației publice centrale interesate, a consiliilor județene și locale, în acord cu
documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
-------------
Alin. 2 al art. 67 a fost modificat de art. 8 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 11 aprilie 2007, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 247 din 12 aprilie 2007, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului" cu
denumirea "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor".
Articolul 68
Pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor prezentei legi, Guvernul va adopta norme metodologice de aplicare*).
Notă
*) Normele metodologice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 446 din 12 august 1997, publicate în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 203 din 21 august 1997.
Articolul 69
Abrogat.
--------------
2007.
Articolul 70
Abrogat.
-------------
Art. 70 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 9
septembrie 1999.
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Articolul 71
Persoanele care beneficiază de drepturi mai favorabile decât cele prevăzute în prezenta lege, consacrate prin legi speciale,
care se referă, printre altele, la materia raporturilor juridice locative și a celor conexe acestora, se bucură în continuare
de aplicarea drepturilor mai favorabile.
Articolul 72
Dispozițiile prezentei legi privind închirierea locuințelor se completează cu dispozițiile Codului civil privind contractul de
locațiune.
Articolul 73
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:– Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ și
reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, cu excepția cap. 4 și a art. 63 cu referire la cap. 4 din aceeași
lege, exclusiv dispozițiile referitoare la suprafețele locative proprietate personală;– H.C.M. nr. 860/1973 pentru stabilirea
masurilor de executare a Legii nr. 5/1973, în ceea ce privește închirierea de locuințe;– Decretul Consiliului de Stat nr.
256/1984 privind îmbunătățirea regimului de construire a locuințelor și modificarea unor reglementari referitoare la
stabilirea prețurilor limită ale locuințelor care se construiesc din fondurile statului, a prețurilor de contractare ale
locuințelor proprietate personală și a prețurilor de vânzare ale locuințelor din fondul locativ de stat, cu excepția art. III
și a anexelor nr. 3 și 4;– Decretul Consiliului de Stat nr. 68/1975 privind îmbunătățirea regimului de construire a
locuințelor din fondurile statului sau din fondurile populației cu sprijinul statului în credite și execuție;– art. 12 alin. 1
lit. a) și alin. 2, art. 21-25 și art. 35 alin. 2 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele
măsuri pentru realizarea locuințelor;– orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.
Anexa nr. 1
EXIGENTE MINIMALE
pentru locuințe
A. Cerințe minimale:– acces liber individual la spațiul locuibil, fără tulburarea posesiei și a folosinței exclusive a
spațiului deținut de către o altă persoană sau familie;– spațiu pentru odihna;– spațiu pentru prepararea hranei;– grup
sanitar;– acces la energia electrica și apă potabilă, evacuarea controlată a apelor uzate și a reziduurilor menajere;–
Eliminată.
------------
Ultima liniuță de la litera A din anexa 1 a fost eliminată prin abrogarea pct. 6 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 210 din 4 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 11 decembrie 2008 de către pct. 4 al articolului unic
din LEGEA nr. 310 din 6 octombrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 680 din 9 octombrie 2009.
B. Suprafețe minimale
-------------------------------------------------------------------------------
|Persoa-|Camere/|Camera|Dormi- |Loc de |Bucă- |Încă- |Spatii|Supra- |Supra- |
|ne/fa- |locuin-|de zi |toare |luat |tărie |peri |de de-|fața |fața |
|milie |ța | | |masa | |sanita-|pozi- |utilă |constru-|
| | | | | | |re |tare | |ită |
-------------------------------------------------------------------------------
| nr. | nr. | mp | mp | mp | mp | mp | mp | mp | mp |
-------------------------------------------------------------------------------
| 1 | 1 |18,00 | - | 2,50 | 5,00 | 4,50 | 2,00 | 37,00 | 58,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
| 2 | 2 |18,00 | 12,00 | 3,00 | 5,00 | 4,50 | 2,00 | 52,00 | 81,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
| 3 | 3 |18,00 | 22,00 | 3,00 | 5,50 | 6,50 | 2,50 | 66,00 | 102,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
| 4 | 3 |19,00 | 24,00 | 3,50 | 5,50 | 6,50 | 3,50 | 74,00 | 115,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
| 5 | 4 |20,00 | 34,00 | 3,50 | 6,00 | 7,50 | 4,00 | 87,00 | 135,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
| 6 | 4 |21,00 | 36,00 | 4,50 | 6,00 | 7,50 | 4,50 | 93,00 | 144,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
| 7 | 5 |22,00 | 46,00 | 5,00 | 6,50 | 9,00 | 5,00 | 107,00 | 166,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
| 8 | 5 |22,00 | 48,00 | 6,00 | 6,50 | 9,00 | 5,50 | 110,00 | 171,00 |
-------------------------------------------------------------------------------
NOTA:– Suprafață camerei de zi de la locuința cu o camera include spațiul pentru dormit.– Locul de luat masa poate fi înglobat
în bucătărie sau în camera de zi.– Înălțimea libera minima a camerelor de locuit va fi de 2,55 m, cu excepția mansardelor,
supantelor și nișelor, la care se va asigura un volum minim de 15 mc de persoană.– Suprafață locuibilă este suprafața
desfășurată a încăperilor de locuit. Ea cuprinde suprafața dormitoarelor și a camerei de zi.– Suprafață utilă este suprafața
desfășurată, mai puțin suprafața aferentă pereților.– Suprafață utilă a locuinței este suma tuturor suprafețelor utile ale
încăperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, băi, WC, dus, bucătărie, spații de depozitare și de circulație din
interiorul locuinței. Nu se cuprind: suprafața logiilor și a balcoanelor, pragurile golurilor de uși, ale trecerilor cu
deschideri până la 1,00 m, nișele de radiatoare, precum și suprafețele ocupate de sobe și cazane de baie (câte 0,50 mp pentru
fiecare sobă și cazan de baie), în cazul în care încălzirea se face cu sobe. În cazul locuințelor duplex, rampa, mai puțin
palierele, nu se cuprinde în suprafața utilă a locuinței.– Suprafață construită pe locuință, prevăzută în tabelul B, este suma
suprafețelor utile ale încăperilor, logiilor, balcoanelor, precum și a cotei-părți din suprafețele părților comune ale
clădirilor (spălătorii, uscătorii, casa scării, inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea și evacuarea deșeurilor
menajere, casa liftului etc.), la care se adaugă suprafața aferentă pereților interiori și exteriori ai locuinței; în cazul
încălzirii cu combustibil solid, se adaugă suprafața aferentă sobelor și cazanelor de baie. Nu sunt cuprinse suprafețele
aferente boxelor de la subsol și ale garajelor care pot fi prevăzute distinct.– Suprafață încăperii sanitare principale din
locuința va permite accesul la cada de baie al persoanelor imobilizate în scaun cu rotile.– Încăperea sanitară se include în
locuință, în cazul în care pot fi asigurate alimentarea cu apă și canalizarea.– Lățimea minima de circulație a coridoarelor și
a vestibulului din interiorul locuinței va fi de 120 cm.– În funcție de amplasamentul construcției, suprafețele construite pot
avea abateri în limitele de +-10% .– Numărul de persoane pe locuința se utilizează la repartizarea locuințelor sociale, de
intervenție, de serviciu și de necesitate.
C. Încăperi sanitare
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
Număr de camere/locuință
------------------------------------------------------------
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
------------------------------------------------------------------------------
| Baie | 1 | 1 | 1 | 1 | 2 |
------------------------------------------------------------------------------
| Dus | - | - | - | 1 | - |
------------------------------------------------------------------------------
| WC | - | - | 1 | - | - |
------------------------------------------------------------------------------
D. Dotarea minimă a încăperilor sanitare
------------------------------------
| Baie | Dus | WC |
------------------------------------------------------------------------------
| Cada de baie | | 1 | - | - |
------------------------------------------------------------------------------
| Vas WC | | 1 | 1 | 1 |
-----------------------------------------------------------------------------
| Lavoar | mare | 1 | - | - |
| -----------------------------------------------------
| | mic | - | 1 | 1 |
------------------------------------------------------------------------------
| Cuva pentru dus | | - | 1 | - |
-----------------------------------------------------------------------------
| Etajeră | mare | 1 | - | - |
| -----------------------------------------------------
| | mică | - | 1 | 1 |
------------------------------------------------------------------------------
| Oglindă | mare | 1 | - | - |
| -----------------------------------------------------
| | mică | - | 1 | 1 |
------------------------------------------------------------------------------
| Portprosop | | 1 | 1 | 1 |
-----------------------------------------------------------------------------
| Portsăpun | | 1 | 1 | 1 |
|-----------------------------------------------------------------------------
| Porthârtie | | 1 | 1 | 1 |
------------------------------------------------------------------------------
| Cuier | | 1 | 1 | - |
|-----------------------------------------------------------------------------
| Sifon pardoseala | | 1 | 1 | - |
------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
- În baie se va prevedea spațiul pentru mașina de spălat rufe.
- Încăperile sanitare vor fi ventilate direct sau prin cos de ventilație.
E. Dotarea minimă a bucătăriei
------------------------------------------------------------------------------
| Nr. de camere/locuință | 1-2 | 3 | 4 | 5 |
|-----------------------------------------------------------------------------
| Spălător cu cuvă și picurător | 1 | 1 | 1 | 1 |
------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
- În bucătărie se vor prevedea: cos de ventilație, spațiu pentru frigider și pentru masa de lucru.
F. Dotarea minimă cu instalații electrice
--------------------------------------------------------
| Dormitor | Camera de zi | Bucătărie | Baie | Dus | WC |
------------------------------------------------------------------------------
| Loc de lampă | 1 | 1 | - | - | - | - |
------------------------------------------------------------------------------
| Aplică | - | - | 1 | 1 | 1 | 1 |
------------------------------------------------------------------------------
| Comutator | 1 | 1 | - | - | - | - |
------------------------------------------------------------------------------
| Întrerupător | - | - | 1 | 1 | 1 | 1 |
------------------------------------------------------------------------------
| Priză | 2 | 3 | 1 | - | - | - |
------------------------------------------------------------------------------
| Priza cu contact | | | | | | |
| de protecție | - | - | 1 | 1 | - | - |
------------------------------------------------------------------------------
NOTA:– Se vor prevedea întrerupătoare și aplice pentru fiecare spațiu de depozitare și spațiu de circulație.– Priza cu contact
de protecție, instalată pentru baie, se montează în exteriorul încăperii.– Fiecare locuință va fi prevăzută cu instalație de
sonerie.– În clădiri cu mai multe locuințe se vor prevedea instalații și prize pentru antena colectivă și telefon.– Pentru
locuințele situate în mediu rural, dotările minime privind încăperile sanitare și bucătăria se vor putea realiza pe parcursul
existenței construcției, în corelare cu racordarea locuinței la rețelele de utilitate publică sau la sistemul propriu de
alimentare cu apă și evacuare controlată a apelor uzate.
G. Spatii și instalații de folosință comună pentru clădiri cu mai multe locuințe– Instalații de prevenire și stingere a
10/26/2018 LEGE (A) 114 11/10/1996
incendiilor, precum și ascensor conform normelor în vigoare.– Spații pentru biciclete, cărucioare și pentru uscarea rufelor.–
Spații destinate colectării, depozitarii și evacuării deșeurilor menajere.– Spații pentru depozitarea combustibililor solizi
sau lichizi, în situațiile în care nu se pot asigura încălzirea centrală și/sau gaze la bucătărie.– Rampa de acces pentru
persoanele imobilizate în scaun cu rotile.
Anexa nr. 2
Abrogată
-------------
Anexa 2 a fost abrogată de art. 61 din LEGEA nr. 230 din 6 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 23 iulie
2007.
------
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
LEGE nr. 153 din 5 iulie 2011 (*actualizată*)privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor
(actualizată la data de 29 iulie 2016*)
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 11 iulie 2011
În considerarea dreptului constituţional la un mediu înconjurător sănătos, reprezintă acţiune de interes public major şi general creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin
măsuri de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei acestora,
în scopul asigurării sănătăţii, vieţii, integrităţii fizice şi siguranţei populaţiei, al conservării caracterului estetic-arhitectural al cadrului urban construit, precum şi a calităţii
mediului natural, în condiţiile respectării şi punerii în valoare a specificităţii patrimoniului local şi naţional.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul 1
(1) Deţinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei
şi/sau afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane, în temeiul şi cu respectarea legislaţiei în vigoare privind calitatea în
construcţii şi a prezentei legi, sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei
clădirilor.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural-
ambientale a clădirilor prin reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acestora, în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate în condiţiile
legii.
(3) În situaţia în care deţinătorii clădirilor prevăzute la alin. (1) nu iau din proprie iniţiativă măsurile de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-
arhitecturală a anvelopei clădirilor, autorităţile administraţiei publice locale notifică acestora obligaţiile care le revin în condiţiile prezentei legi.
Articolul 2
Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentei legi:

a) clădirile expertizate tehnic şi încadrate, în condiţiile legii, în clasa I de risc seismic şi pentru care proprietarii - persoane fizice şi juridice - sunt obligaţi să acţioneze pentru
proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie privind reducerea riscului seismic al clădirilor;
b) clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi blocurile de locuinţe înscrise în programe locale multianuale pentru
executarea lucrărilor de reabilitare termică, în condiţiile legislaţiei în vigoare privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe;
c) abrogată;
----------
Lit. c) a art. 2 a fost abrogată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
Articolul 3
Prezenta lege stabileşte lucrările de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor, etapele, termenele şi modul de finanţare a lucrărilor, obligaţiile şi
răspunderile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale deţinătorilor clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1), precum şi sancţiunile aplicabile pentru neîndeplinirea/îndeplinirea
necorespunzătoare a obligaţiilor care le revin.
Articolul 4
În sensul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) deţinători de orice fel ai clădirilor, denumiţi în continuare deţinători - proprietari - persoane fizice şi juridice -, precum şi autorităţi ale administraţiei publice şi instituţii
publice, care deţin în proprietate/administrare clădirile prevăzute la art. 1 alin. (1);
b) program multianual privind creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, denumit în continuare program multianual - document elaborat de către autorităţile administraţiei
publice locale, fundamentat pe planurile de urbanism şi regulamentele locale aferente, aprobate, şi care cuprinde organizarea, monitorizarea şi controlul realizării măsurilor de reabilitare
structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1) în condiţiile prezentei legi, inclusiv fundamentarea alocaţiilor de la bugetul local şi modalităţile de
recuperare a cheltuielilor de la deţinătorii clădirilor;
c) lucrări de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirii, denumite în continuare lucrări de intervenţie - totalitatea lucrărilor stabilite prin proiectul
tehnic elaborat cu respectarea proiectului iniţial de arhitectură şi a caracteristicilor de culoare, materiale, detalii, stabilite de regulamentele de intervenţie pentru zonele de acţiune
prioritară prevăzute la lit. e), sau, în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, a concluziilor studiului istoric de fundamentare şi a proiectului de conservare-
restaurare întocmit şi avizat conform Legii nr. 422/2001privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare;
----------
Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
d) anvelopa clădirii - ansamblul constructiv de închidere perimetrală a clădirii, compus din faţade, indiferent de materiale şi sistem de realizare, precum şi sistem de acoperire - terasă
sau învelitoare -, inclusiv elementele exterioare funcţionale şi de plastică arhitecturală, precum balcoane, logii, bovindouri, aticuri, cornişe, ornamente - brâuri, ancadramente, trafoare,
bosaje, profile -, şi altele asemenea;
e) zonă de acţiune prioritară - zonă omogenă din punctul de vedere al caracteristicilor urbanistice şi arhitecturale, care afectează atractivitatea şi competitivitatea localităţii prin
procentul mare de clădiri a căror anvelopă necesită lucrări de intervenţie în conformitate cu prezenta lege şi care justifică intervenţia prioritară. Pentru zonele de acţiune prioritară se
stabileşte un regulament de intervenţie ce cuprinde caracteristicile urbanistice, estetice şi arhitecturale care să asigure identitatea şi coerenţa zonei şi integrarea armonioasă în
ansamblul localităţii;
f) beneficiar de credite - asociaţia de proprietari a blocului de locuinţe, respectiv proprietarul, persoană/e fizică/e, al clădirii tip locuinţă unifamilială care hotărăşte să execute
lucrări de intervenţie cu finanţare din credit bancar cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată, în condiţiile prezentei legi, precum şi cu respectarea normelor specifice de
creditare ale finanţatorului;
g) finanţator - instituţie de credit, inclusiv unităţile teritoriale ale acesteia - sucursale, agenţii, altele asemenea -, care acceptă să acorde credite în condiţiile prezentei legi;
h) FNGCIMM - Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii - S.A. - I.F.N.;
i) garanţie guvernamentală - garanţie asumată de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, materializată într-un contract de garantare, care acoperă pierderea suportată de finanţator, ca
urmare a producerii riscului de credit, şi care trebuie să fie irevocabilă, necondiţionată şi expresă, conform reglementărilor Băncii Naţionale a României relevante din perspectiva
recunoaşterii calităţii de diminuator de risc de credit al garanţiilor;
j) credit garantat - credit bancar acordat beneficiarilor de credite, garantat în procent de 100% de FNGCIMM, în numele şi în contul statului, exclusiv dobânzile şi comisioanele bancare şi
alte sume datorate de beneficiar în baza contractului de credit;
k) dobândă subvenţionată - dobândă datorată de beneficiarul de credite către finanţator în legătură cu creditul garantat, care este plătită în locul beneficiarului de credite de către
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie;
l) convenţie de fideiusiune - convenţie prin care proprietarul/coproprietarul unei locuinţe dintr-o clădire tip bloc de locuinţe/locuinţă unifamilială se obligă faţă de Ministerul Finanţelor
Publice să plătească el însuşi obligaţia pe care asociaţia de proprietari/coproprietarul nu o îndeplineşte la scadenţă, proporţional cu cota-parte indiviză pe care o deţine din proprietatea
comună, respectiv pentru valoarea parţială/totală de executare a garanţiei în cazul coproprietarilor clădirilor tip locuinţă unifamilială;
m) contract de garantare - contractul încheiat între FNGCIMM, finanţator şi beneficiarul de credite, în care se prevăd condiţiile specifice de acordare şi plată a garanţiei guvernamentale;
n) cadru urban construit - expresia fizic-perceptivă a ansamblului rezultat prin asocierea în timp a elementelor fizicospaţiale - construcţii şi spaţii amenajate -, interconectate prin
relaţii de funcţionalitate şi spaţialitate, care caracterizează şi conferă specificitate unei localităţi;
o) locuinţă unifamilială - clădire cu destinaţia de locuinţă, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.
Articolul 5
(1) Pentru elaborarea şi fundamentarea programelor multianuale, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia luării măsurilor necesare pentru identificarea şi inventarierea
clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1), precum şi a deţinătorilor acestora, stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi a regulamentelor de intervenţie, în condiţiile prevăzute de prezenta
lege.
(2) Zonele de acţiune prioritară şi regulamentele de intervenţie prevăzute la alin. (1) se elaborează în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b) şi alin. (2).
(3) Programele multianuale, listele de inventariere a clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi a deţinătorilor acestora, precum şi stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi
regulamentele de intervenţie aferente se avizează din punct de vedere urbanistic, estetic şi arhitectural de către comisiile locale de urbanism şi amenajarea teritoriului şi se aprobă,
respectiv se actualizează ori de câte ori este necesar, prin hotărâri ale consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi ale Consiliului General al Municipiului
Bucureşti, după caz.
(4) Comisiile locale de urbanism şi amenajarea teritoriului prevăzute la alin. (3) pot fi abilitate prin hotărâre a consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, să avizeze documentaţii tehnice pentru lucrările de intervenţie, să monitorizeze executarea lucrărilor, inclusiv să participe la
recepţia la terminarea lucrărilor.
(5) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4), comisiile locale de urbanism şi amenajarea teritoriului colaborează, în condiţiile legii, cu filialele teritoriale ale
Ordinului Arhitecţilor din România, precum şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi/sau serviciile deconcentrate ale acestuia, după caz.
Capitolul II Lucrări de intervenţie
Articolul 6
(1) Lucrările de intervenţie privind reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor se stabilesc prin proiectul tehnic elaborat de colective tehnice de specialitate coordonate
de un arhitect cu drept de semnătură sau, în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, de un arhitect cu drept de semnătură înscris în Registrul specialiştilor
şi/sau în Registrul experţilor şi verificatorilor tehnici atestaţi de către Ministerul Culturii şi pot consta, după caz, în:
----------
Partea introductivă a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
a) lucrări de consolidare, reparare/refacere a zidăriilor/pereţilor exteriori;
----------
Lit. a) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 22 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 26 iulie 2016.
b) lucrări de reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje şi altele asemenea;
c) lucrări de consolidare şi/sau reparare/refacere a sistemului de acoperire;
----------
Lit. c) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 22 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 26 iulie 2016.
d) lucrări de înlocuire, reparare/refacere a tâmplăriei exterioare şi a elementelor exterioare funcţionale, precum balcoane, logii, bovindouri, aticuri, cornişe şi altele asemenea;
----------
Lit. d) a alin. (1) al art. 6 a fost modificată de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 22 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 26 iulie 2016.
e) lucrări de reparare/refacere a elementelor de plastică arhitecturală, precum brâuri, ancadramente, bosaje, profiluri şi altele asemenea;
f) lucrări de demontare a instalaţiilor şi echipamentelor montate aparent pe faţade/acoperiş, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie.
(2) Odată cu lucrările prevăzute la alin. (1) se pot executa, după caz, şi lucrări de intervenţie justificate din punct de vedere tehnic prin proiect, precum:
a) lucrări de reparare/refacere a trotuarului de protecţie al clădirii;
b) lucrări de eliminare a igrasiei, precum şi de izolare a rosturilor;
c) alte lucrări de această natură, după caz.
(3) Lucrările de intervenţie prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt investiţii de interes public naţional sau local, declarate, după caz, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul
Culturii şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, respectiv prin hotărâri ale consiliilor locale, ale consiliilor judeţene sau prin hotărâre a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Culturii şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
----------
Alin. (3) al art. 6 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 22 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 26 iulie 2016.
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G277VTX85M2F5P3ADMMBX42XNXF 1/8
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
Articolul 7
Odată cu executarea lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 6, deţinătorii pot decide şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a anvelopei clădirii, în condiţiile legislaţiei în
vigoare privind creşterea performanţei energetice a clădirilor.
Capitolul III Etapele necesare implementării programului multianual şi termenele de realizare a lucrărilor de intervenţie
Articolul 8
(1) Etapele necesare elaborării şi implementării programului multianual sunt următoarele:
a) identificarea şi inventarierea clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1), precum şi a deţinătorilor acestora;
b) stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi elaborarea regulamentelor de intervenţie, în baza strategiei de dezvoltare şi a planurilor de urbanism aprobate, precum şi stabilirea
termenelor specifice pentru îndeplinirea măsurilor de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, pentru fiecare categorie de zone de pe teritoriul localităţii; pentru zonele
cu clădiri clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice ori pentru zonele construite protejate aprobate în condiţiile legii,
regulamentele de intervenţie se avizează de către Ministerul Culturii sau serviciile sale deconcentrate, după caz;
----------
Lit. b) a alin. (1) al art. 8 a fost modificată de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
c) notificarea de către primar a deţinătorilor clădirilor inventariate;
d) decizia deţinătorului persoană juridică/asociaţie de proprietari luată prin hotărâre emisă în condiţiile legii ori, după caz, acordul scris al deţinătorului persoană fizică privind
realizarea măsurilor notificate şi asigurarea sumelor necesare proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie;
e) proiectarea lucrărilor de intervenţie;
e^1) avizarea lucrărilor de intervenţie în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice şi/sau aflate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone
construite protejate;
----------
Lit. e^1) a alin. (1) al art. 8 a fost introdusă de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
f) executarea lucrărilor de intervenţie;
g) recepţia la terminarea lucrărilor de intervenţie;
h) recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor.
(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) lit. c), al cărei conţinut-cadru este prevăzut în anexa nr. 1, se transmite cu confirmare de primire şi cuprinde în principal:
a) obligaţiile care revin deţinătorilor pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prin executarea lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală
a anvelopei acestora; obligaţia privind folosinţa monumentului istoric, în cazul clădirilor monument istoric;
----------
Lit. a) a alin. (2) al art. 8 a fost modificată de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
b) facilităţile prevăzute de prezenta lege;
c) condiţiile, măsurile şi elementele privind respectarea unor caracteristici de culoare, materiale, detalii, prevăzute în regulamentul de intervenţie;
d) termenul general sau, după caz, termenul specific stabilit pentru fiecare zonă de acţiune prioritară;
e) răspunderile deţinătorilor;
f) sancţiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii/îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor.
Articolul 9
(1) Termenul general prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. d) pentru executarea lucrărilor de intervenţie este de 12 luni de la data primirii de către deţinător a notificării transmise în
condiţiile art. 8 alin. (2).
(2) La solicitarea scrisă a deţinătorului notificat, depusă la autoritatea administraţiei publice competente în termenul prevăzut la art. 10, ţinând seama de motivele invocate de acesta,
precum şi de concluziile notei tehnice de constatare şi documentele tehnice prevăzute de prezenta lege privind natura, complexitatea şi amploarea lucrărilor de intervenţie necesare, primarul
poate aproba, prin acord scris, majorarea corespunzătoare a termenului general prevăzut la alin. (1), dar nu mai mult de 6 luni, respectiv de 12 luni în cazul clădirilor clasate/în curs de
clasare ca monumente istorice, putând stabili şi termene intermediare de control al executării lucrărilor de intervenţie.
----------
Alin. (2) al art. 9 a fost modificat de pct. 7 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
(3) Dacă lucrările de intervenţie necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nu au fost finalizate, în termenele notificate, precum şi în situaţia în care deţinătorii notificaţi
refuză executarea lucrărilor de intervenţie în condiţiile şi la termenele notificate, primarul poate solicita consiliului local aprobarea executării de către autoritatea administraţiei
publice locale a lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul local, cu condiţia
constituirii dreptului de creanţă şi a recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, în condiţiile legii, până la data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie executate.
(4) În toate cazurile în care deţinătorul notificat aflat în situaţia prevăzută la alin. (3) nu permite accesul la clădirea supusă lucrărilor de intervenţie în vederea executării acestora de
către autoritatea administraţiei publice locale, primarul, pentru a pune în aplicare hotărârea consiliului local prevăzută la alin. (3), va solicita autorizarea instanţei judecătoreşti
competente, prin ordonanţă preşedinţială, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
Articolul 10
Deţinătorii notificaţi au obligaţia de a transmite primăriei hotărârea ori, după caz, acordul scris, prevăzută/prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. d), însoţită/însoţit de nota tehnică de
constatare elaborată în condiţiile prezentei legi, în termen de maximum 60 de zile de la data primirii notificării, precum şi de a înştiinţa primăria şi inspectoratul judeţean în
construcţii, iar în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone construite protejate, de a
înştiinţa serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii, cu privire la începerea executării lucrărilor de intervenţie, respectiv recepţia la terminarea acestora, în condiţiile
legislaţiei în vigoare privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
----------
Art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
Articolul 11
(1) În etapa privind proiectarea lucrărilor de intervenţii, prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. e), se elaborează:
a) nota tehnică de constatare, prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, precum şi documentaţia de avizare a lucrărilor
de intervenţie, dacă este cazul;
b) documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de intervenţie, obţinerea avizelor/acordurilor şi, acolo unde este cazul, a avizelor de specialitate pentru clădirile
clasate/în curs de clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone construite protejate, precum şi obţinerea autorizaţiei de
construire;
----------
c) proiectul tehnic şi detaliile de execuţie elaborat/elaborate şi avizat/avizate în condiţiile legii, cu respectarea proiectului de arhitectură existent la cartea tehnică a construcţiei şi
a caracteristicilor de culoare, materiale, detalii stabilite de regulamentele de intervenţie pentru zonele de acţiune prioritară prevăzute la art. 4 lit. e), precum şi a notei tehnice de
constatare şi, după caz, a avizelor şi a documentaţiei tehnice autorizate şi avizate prevăzute la lit. b);
----------
Lit. c) a alin. (1) al art. 11 a fost modificată de pct. 9 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
d) documentaţia de atribuire pentru achiziţia contractării proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie, în condiţiile legii, dacă este cazul.
(2) Documentaţia tehnică prevăzută la alin. (1) lit. b) se elaborează, respectiv autorizaţia de construire se obţine în mod obligatoriu pentru lucrările de intervenţie care se execută la
anvelopa clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice ori dacă lucrările de intervenţie modifică aspectul arhitectural al faţadelor şi/sau al sistemului de acoperire, stabilit
prin proiectul iniţial de arhitectură existent la cartea tehnică a construcţiei, prin schimbarea formei, dimensiunilor, materialelor, cromaticii şi/sau a ornamentaţiei existente.
----------
(3) Nota tehnică de constatare prevăzută la alin. (1) lit. a), al cărei conţinut-cadru este prevăzut în anexa nr. 2, se elaborează de către experţi tehnici atestaţi de către Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, de către experţi tehnici atestaţi de către Ministerul Culturii, în
scopul stabilirii stării tehnice a clădirii din punctul de vedere al asigurării cerinţelor esenţiale de calitate a construcţiilor, în principal a cerinţelor esenţiale «rezistenţă mecanică şi
stabilitate», «securitate la incendiu» şi «siguranţă în exploatare», prin aplicarea metodei de evaluare calitativă pe baza examinării directe, la faţa locului, a clădirii, conform
reglementărilor tehnice în vigoare din domeniul construcţiilor.
----------
(4) În cazul în care prin nota tehnică de constatare se stabileşte necesitatea efectuării unei expertize tehnice pentru structura de rezistenţă şi/sau pentru terenul de fundare ori a unor
lucrări de consolidare/reparaţii la structura de rezistenţă a clădirii, care condiţionează executarea lucrărilor de intervenţie, deţinătorul notificat informează în scris primarul şi
inspectoratul teritorial în construcţii şi, în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone
construite protejate, serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii, în termenul prevăzut la art. 10, în vederea iniţierii măsurilor privind reducerea riscului seismic al clădirii, în
condiţiile legii.
----------
(5) Proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995
, cu modificările ulterioare, iar în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone construite
protejate, inclusiv cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 422/2001
privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi a reglementărilor tehnice din domeniul construcţiilor.
----------
(6) Proiectanţii au obligaţia de a asigura, prin proiectele tehnice şi detaliile de execuţie elaborate, nivelurile de performanţă prevăzute de legislaţia privind calitatea în construcţii,
precum şi calitatea estetică, arhitecturală şi ambientală a clădirilor, în scopul realizării/conservării specificităţii cadrului urban construit; în cazul clădirilor clasate/în curs de
clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone construite protejate, proiectanţii au obligaţia de a prelua, prin proiectele tehnice
şi detaliile de execuţie elaborate, cerinţele stabilite prin avizele emise de Ministerul Culturii sau serviciile sale deconcentrate.
----------
(7) Documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de intervenţie, proiectele tehnice şi detaliile de execuţie se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi.
(8) În situaţia în care, în condiţiile legii, lucrările de intervenţie pot fi executate fără autorizaţie de construire, acestea se realizează cu avizul tehnic prealabil al arhitectului-şef
al municipiului, oraşului sau al municipiului Bucureşti ori, după caz, al arhitectului-şef al judeţului sau al persoanei cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului şi al autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul primăriei comunei, emis în baza proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie, elaborate cu respectarea
regulamentelor de intervenţie şi verificate în condiţiile legii, depuse de deţinător la autoritatea administraţiei publice locale competente.
(9) Prin avizul tehnic prealabil prevăzut la alin. (8) emitentul are obligaţia de a asigura realizarea coerenţei lucrărilor de intervenţie asupra clădirii cu imaginea urban-arhitecturală a
zonei adiacente, respectarea caracterului zonei şi păstrarea identităţii acesteia.
Capitolul IV Finanţarea
Articolul 12
Finanţarea proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 6 se asigură, pe cheltuiala proprie, de către deţinătorii clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1).
Articolul 13
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 12, autorităţile administraţiei publice locale pot asigura prin bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie:
a) preluarea integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie corespunzătoare cotei proprietarului/proprietarilor de locuinţe aflat/aflaţi în imposibilitate de a asigura sumele
ce îi/le revin, la cererea acestuia/acestora, ca măsură de protecţie socială, dacă proprietarul/proprietarii face/fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub
câştigul salarial mediu net lunar pe economie;
b) preluarea integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie în situaţia prevăzută la art. 9 alin. (3), în condiţiile legii;
c) cofinanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie la clădirile monument istoric, la clădirile amplasate în ansambluri şi situri clasate ca monument istoric, în zonele de
protecţie a monumentelor istorice, la clădiri protejate datorită valorii lor culturale prin planuri urbanistice generale, la clădirile din zonele construite protejate sau din centrele
istorice ale localităţilor, precum şi din staţiunile/localităţile/zonele turistice, balneare, climatice şi/sau balneoclimatice, definite în condiţiile legii.
----------
Lit. c) a alin. (1) al art. 13 a fost modificată de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 22 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 26 iulie 2016.
(2) Condiţiile de selecţie şi de preluare a cheltuielilor pentru aplicarea prevederilor alin. (1), precum şi măsurile necesare în vederea recuperării de la deţinătorii notificaţi a
cheltuielilor efectuate de la bugetul local se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) În cazul alin. (1) lit. c), finanţarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 6 se poate asigura astfel:
a) 50% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale/centrale sub formă de grant;
b) 50% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite.
----------
(4) Finanţarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 6 în cota de contribuţie prevăzută la alin. (3) lit. b) se asigură de către proprietari/asociaţiile de proprietari pe
durata executării lucrărilor de intervenţie, în baza situaţiilor de lucrări.
----------
(5) Contribuţia prevăzută la alin. (3) lit. a) se stabileşte prin hotărâri ale autorităţilor deliberative.
----------
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), autorităţile administraţiei publice locale pot asigura, la cererea de finanţare depusă de către proprietari/asociaţiile de proprietari, în baza
hotărârii autorităţilor deliberative, şi în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, finanţarea cheltuielilor aferente executării lucrărilor de intervenţie corespunzătoare
contribuţiei ce revine proprietarilor/asociaţiei de proprietari, prevăzută la alin. (3) lit. b), cu recuperarea sumelor în condiţiile legii.
----------
(7) Sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea contribuţiei prevăzute la alin. (3) lit. b) se recuperează din fondul de reparaţii al asociaţiei de
proprietari, constituit în acest sens, conform Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare,
sau din contribuţia proprietarilor, după caz.
----------
(8) În cazul în care sumele prevăzute la alin. (7) nu au fost integral recuperate din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari sau din contribuţia proprietarilor până la recepţia la
terminarea lucrărilor, recuperarea sumelor rămase se realizează prin stabilirea, prin hotărâre a autorităţilor deliberative, a unei taxe pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a
clădirilor.
----------
(9) Taxa pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor se aplică doar proprietarilor/asociaţiilor de proprietari prevăzuţi/prevăzute la alin. (6)-(8), care beneficiază de
reabilitarea clădirii în urma înscrierii acesteia în programele multianuale, atunci când nu sunt acoperite sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea
contribuţiei prevăzute la alin. (3) lit. b), în vederea acoperirii respectivei contribuţii.
----------
(10) Taxa pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor se fundamentează şi se stabileşte pe baza hotărârii autorităţilor deliberative în funcţie de sumele avansate de
către autorităţile locale pentru asigurarea cotei de contribuţie aferente proprietarilor, în raport cu cotele-părţi indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăţi
individuale.
----------
(11) Durata şi modalitatea în care pot fi recuperate, prin intermediul taxei, sumele avansate conform alin. (3) se stabilesc prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, neputând depăşi 10
ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor.
----------
(12) Taxa pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor se urmăreşte şi se execută în condiţiile Legii nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, de către organele fiscale ale autorităţilor administraţiei publice locale.
----------
(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (11), sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea contribuţiei proprietarilor/asociaţiilor de
proprietari pentru executarea lucrărilor de intervenţie la clădirile menţionate la alin. (1) lit. c) sunt considerate cheltuieli de natură socială şi se pot recupera într-un termen mai mare
de 10 ani pentru clădirile în care locuiesc persoane din categoriile de proprietari, persoane fizice, respectiv familii care conform anchetei sociale efectuate înainte de stabilirea naturii
sociale a cheltuielilor şi pe durata recuperării acestora de autoritatea administraţiei publice locale şi pe toată durata realizării lucrărilor de intervenţie realizează venituri medii nete
lunare pe persoană singură/membru de familie mai mici sau egale cu salariul minim net garantat în plată pe ţară.
----------
(14) Recuperarea sumelor destinate finanţării cheltuielilor în cazurile prevăzute la alin. (13), respectiv prelungirea duratei de recuperare a sumelor se face prin hotărâre a autorităţii
deliberative.
----------
(15) Sumele avansate în condiţiile legii de către autorităţile administraţiei publice locale pentru asigurarea cotei de contribuţie a proprietarilor/asociaţiilor de proprietari pentru
executarea lucrărilor de intervenţie la clădirile prevăzute la alin. (1) lit. c), nerecuperate la data înstrăinării sub orice formă a apartamentelor, inclusiv prin moştenire, se recuperează
de la noul proprietar, în condiţiile legii.
----------
Articolul 14
Prin excepţie de la prevederile art. 13 alin. (3), pentru clădirile amplasate în zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial,
definite potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul dezvoltării regionale şi turismului, prin programe specifice aprobate în condiţiile legii, pot
asigura de la bugetul de stat prin bugetul propriu, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de
intervenţie care se execută la anvelopa acestor clădiri.
----------
Art. 14 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 22 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 26 iulie 2016.
Articolul 15
La termenele prevăzute de legislaţia în vigoare privind finanţele publice locale, autorităţile administraţiei publice locale stabilesc, în cadrul programelor multianuale, necesarul de
alocaţii de la bugetul local pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la art. 13.
Articolul 16
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 12, asociaţiile de proprietari - persoane juridice fără scop patrimonial - şi proprietarii locuinţelor unifamiliale - persoane fizice au dreptul de a
beneficia de credite bancare acordate de instituţii de credit, denumite în continuare finanţatori, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată, pentru executarea lucrărilor de
intervenţie prevăzute la art. 6 la anvelopa clădirilor de locuit deţinute de acestea/aceştia, în condiţiile prezentei legi.
(2) Decizia de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor de locuit cu credite bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată se ia de către asociaţiile de
proprietari/proprietarii de locuinţe prevăzute/prevăzuţi la alin. (1), denumite/denumiţi în cele ce urmează beneficiari de credite.
(3) În cazul asociaţiei de proprietari aflate în situaţia prevăzută la alin. (1), hotărârea pentru executarea lucrărilor de intervenţie se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociaţiei de
proprietari, iar hotărârea de contractare a unui împrumut bancar în condiţiile prezentei legi se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociaţiei de proprietari care nu pot asigura din surse
proprii cota-parte care le revine din lucrările de intervenţie. Hotărârea adunării generale a asociaţiei de proprietari privind executarea lucrărilor de intervenţie şi contractarea
împrumutului bancar se aduce la cunoştinţa tuturor proprietarilor din condominiu, inclusiv a celor care nu sunt membri ai asociaţiei de proprietari, prin afişare la avizierul asociaţiei, în
termen de 5 zile de la data când a fost adoptată.
Articolul 17
(1) Lucrările de intervenţie prevăzute la art. 6 sunt eligibile pentru contractare de credite bancare cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată dacă se execută la anvelopa
clădirilor de locuit deţinute de beneficiarii de credite prevăzuţi la art. 16 alin. (1).
(2) Beneficiarul de credite este eligibil dacă:
a) asociaţia de proprietari nu înregistrează mai mult de două rate scadente şi neachitate la plata facturilor de utilităţi în ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluării
eligibilităţii de către finanţator;
b) proprietarul de locuinţă unifamilială, persoană fizică, nu înregistrează mai mult de două rate scadente şi neachitate la plata facturilor de utilităţi - iluminat, gaze naturale şi apă-
canal - în ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluării eligibilităţii de către finanţator.
(3) Condiţia de eligibilitate prevăzută la alin. (2) reprezintă condiţie iniţială care trebuie îndeplinită în mod obligatoriu de beneficiarul de credite în vederea solicitării unui credit în
condiţiile prezentei legi.
(4) În vederea obţinerii creditului cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată, beneficiarul de credite trebuie să îndeplinească cumulativ condiţia iniţială prevăzută la alin. (2)
şi condiţiile din normele de creditare ale finanţatorului, precum şi cele prevăzute de normele de aplicare a prezentei legi.
(5) Condiţiile de eligibilitate a finanţatorului şi, respectiv, condiţiile de eligibilitate a constructorului se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.
Articolul 18
Nota tehnică de constatare, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, precum şi, dacă este cazul, documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie şi documentaţia pentru autorizarea
lucrărilor de intervenţie se realizează, în condiţiile legii, prin grija beneficiarilor de credite şi se finanţează din sursele proprii ale acestora.
Articolul 19
(1) Executarea lucrărilor de intervenţie la anvelopa clădirilor de locuit deţinute de beneficiarii de credite se finanţează astfel:
a) din sursele proprii ale acestora, reprezentând minimum 10% din valoarea de execuţie a lucrărilor de intervenţie;
b) din credite bancare în lei, cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată, contractate de beneficiarii de credite şi garantate în cotă de 100% de FNGCIMM în numele şi în contul
statului, reprezentând maximum 90% din valoarea de execuţie a lucrărilor de intervenţie.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), beneficiarii prevederilor art. 13 alin. (1) lit. c) nu trebuie să suporte din surse proprii minimum 10% din valoarea de execuţie a lucrărilor
de intervenţie.
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
----------
Articolul 20
Perioada de rambursare a creditelor bancare cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată este de maximum 5 ani.
Articolul 21
(1) Dobânda aferentă creditelor bancare cu garanţie guvernamentală acordate beneficiarilor de credite se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi
Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.
(2) Structura dobânzii, precum şi plafonul maxim al creditului cu garanţie guvernamentală, pe beneficiar, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi elaborate în
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Orice alte costuri aferente creditului, precum şi penalităţile percepute de finanţator ca urmare a neplăţii ratelor la termenele scadente conform graficului de rambursare a creditului
aprobat se suportă de către beneficiarul de credite.
Articolul 22
(1) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să mandateze FNGCIMM în vederea emiterii de garanţii în numele şi în contul statului în favoarea finanţatorilor care
acordă credite beneficiarilor de credite.
(2) Între Ministerul Finanţelor Publice şi FNGCIMM se încheie o convenţie prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în derularea finanţării prin credite bancare cu garanţie
guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată.
(3) Beneficiarul de credite va garanta prin angajament asumat de către proprietarii locuinţelor unifamiliale sau ai celor din blocurile de locuinţe, în calitate de fideiusori, pentru
recuperarea sumelor neplătite de beneficiarul de credite, rezultate din executarea garanţiilor acordate de FNGCIMM în numele şi în contul statului. Nu încheie convenţii de fideiusiune,
respectiv nu au calitatea de fideiusori membrii asociaţiei de proprietari care achită din surse proprii cota-parte ce le revine din lucrările de intervenţie.
(4) Convenţiile de fideiusiune constituie titluri executorii şi au valoare de înscrisuri autentice.
(5) În baza convenţiilor de fideiusiune, asupra clădirilor de locuit deţinute de beneficiarii de credite se notează în partea a III-a a cărţii funciare a imobilelor existenţa contractului de
împrumut şi a convenţiei de fideiusiune.
(6) La transmiterea dreptului de proprietate, dobânditorul se subrogă în drepturile şi obligaţiile proprietarului, indiferent dacă proprietarul are sau nu calitatea de fideiusor.
(7) În cazul în care se rambursează integral creditul garantat, notarea prevăzută la alin. (5) se radiază în condiţiile legii.
(8) În cazul în care beneficiarul de credite este o asociaţie de proprietari, în temeiul convenţiilor de fideiusiune, proprietarii din blocul de locuinţe care nu au achitat sumele care le
revin către asociaţia de proprietari sunt obligaţi să plătească personal sumele rezultate din executarea garanţiilor acordate de FNGCIMM în numele şi în contul statului, în limita cotei-
părţi ce le revine din valoarea creditului, proporţional cu cota-parte indiviză deţinută de fiecare dintre aceşti proprietari din proprietatea comună.
Articolul 23
Între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi finanţatorii care acordă credite bancare beneficiarilor de credite în condiţiile prezentei legi se încheie convenţii, cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor în finanţarea dobânzii subvenţionate aferente sumelor utilizate din creditele acordate, în limita
plafonului anual aprobat cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Articolul 24
(1) Sumele rezultate din executarea garanţiilor acordate de FNGCIMM în numele şi în contul statului se plătesc finanţatorului de către Ministerul Finanţelor Publice din bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni generale, pe baza documentelor justificative prezentate de FNGCIMM.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) ce urmează a fi recuperate sunt scadente începând cu ziua următoare datei efectuării plăţii de către Ministerul Finanţelor Publice.
(3) Înscrisurile întocmite de direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se individualizează sumele de recuperat exprimate în moneda naţională, constituie
titluri de creanţă şi cuprind elementele actului administrativ fiscal prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. Creanţele individualizate în aceste titluri sunt asimilate creanţelor fiscale.
(4) În termen de 15 zile de la data efectuării plăţilor prevăzute la alin. (1), titlurile de creanţă împreună cu dovada comunicării acestora se transmit organelor fiscale competente
subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea colectării, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul
aceluiaşi termen titlul de creanţă se comunică debitorului.
(5) Titlul de creanţă devine titlu executoriu la împlinirea termenului de 60 de zile de la data comunicării acestuia către debitor.
(6) Sumele încasate potrivit alin. (4) constituie venituri ale bugetului de stat şi se virează într-un cont de venituri bugetare distinct.
(7) Dispoziţiile art. 154 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile în cazul executării silite pentru
stingerea creanţelor datorate bugetului de stat rezultate din executarea garanţiilor emise în numele şi în contul statului, în condiţiile prezentei legi.
Articolul 25
(1) Plafonul anual al garanţiilor care pot fi emise potrivit art. 22 alin. (1) se stabileşte de Ministerul Finanţelor Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Condiţiile generale de acordare a creditelor, a garanţiilor guvernamentale, criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii de credite, altele decât cele prevăzute la art. 17 alin. (2),
criteriile de eligibilitate pentru bănci şi operatori economici cu activitate în construcţii, precum şi regulile de gestionare a subvenţiilor şi garanţiilor se stabilesc prin normele de
aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 26
Atribuirea contractelor de servicii privind executarea lucrărilor de intervenţie la anvelopa clădirilor de locuit prin credite bancare cu garanţie guvernamentală şi dobândă subvenţionată se
efectuează în condiţiile legii.
Capitolul V Obligaţii şi răspunderi
Articolul 27
Consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti aprobă, la propunerea primarului/primarului general al municipiului Bucureşti, documentele prevăzute la art. 5 alin. (3), precum
şi măsurile prevăzute la art. 9 alin. (3).
Articolul 28
(1) Primarul/Primarul general al municipiului Bucureşti are următoarele obligaţii:
a) de a realiza identificarea şi inventarierea clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi a deţinătorilor acestora;
b) de a realiza, prin intermediul instituţiei arhitectului-şef, stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi elaborarea regulamentelor de intervenţie aferente acestora; pentru zonele cu
clădiri clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, pentru zonele de protecţie a monumentelor istorice ori pentru zonele construite protejate aprobate în condiţiile legii, zonele de
acţiune prioritară se stabilesc prin consultarea şi în baza avizului emis de către Ministerul Culturii sau serviciile sale deconcentrate;
----------
c) de a notifica deţinătorii clădirilor inventariate, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) şi alin. (2); în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, odată
cu notificarea proprietarilor, se va notifica şi serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii;
----------
Lit. c) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 10 al art. unic din LEGEA nr. 146 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013.
d) de a monitoriza şi de a controla modul de realizare a lucrărilor de intervenţie de către deţinătorii notificaţi, pe toată durata executării măsurilor notificate;
e) de a autoriza executarea lucrărilor de intervenţie, în condiţiile legii;
f) de a participa la recepţia la terminarea lucrărilor;
g) în situaţia prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. b), de a contracta, potrivit prevederilor legale în vigoare, proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie, de a efectua recepţia la
terminarea lucrărilor, de a transmite deţinătorilor documentele care completează cartea tehnică a construcţiei şi de a asigura recuperarea cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi, până la
data recepţiei finale a lucrărilor de intervenţie;
h) în situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1), de a asigura controlul utilizării eficiente a fondurilor alocate şi de a răspunde în condiţiile legii pentru necesitatea şi oportunitatea
sumelor, precum şi pentru realitatea, exactitatea şi legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost alocate.
(2) Pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul/primarul general al municipiului Bucureşti, prin instituţia arhitectului-şef, colaborează, în
condiţiile legii, cu serviciile monumentelor istorice din cadrul serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii, cu Ordinul Arhitecţilor din România, cu arhitecţi şi urbanişti cu drept
de semnătură, precum şi cu experţi tehnici în construcţii.
----------
Articolul 29
Deţinătorii de construcţii notificaţi:

a) îşi dau acordul ori, după caz, hotărăsc, în condiţiile legii, realizarea măsurilor notificate;
b) asigură sursa de finanţare necesară pentru realizarea măsurilor notificate;
c) contractează proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie, în condiţiile legii;
d) organizează recepţia la terminarea lucrărilor, precum şi recepţia finală la sfârşitul perioadei de garanţie de 5 ani şi completează cartea tehnică a construcţiei cu documentele aferente
lucrărilor de intervenţie executate.
Capitolul VI Sancţiuni
Articolul 30
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor care revin deţinătorilor notificaţi cu privire la realizarea lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-
arhitecturală a anvelopei clădirilor inventariate se constată de către organul cu atribuţii de control al autorităţii administraţiei publice locale, în limita competenţelor care îi revin, la
expirarea termenului comunicat deţinătorului prin notificarea prevăzută la art. 8 alin. (1) lit. c) şi, după caz, a termenului prevăzut la art. 9 alin. (2) şi se consemnează în procesul-
verbal de constatare.
Articolul 31
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;
b) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b), cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei;
c) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 29 lit. c), cu amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei;
d) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 29 lit. d), cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac după cum urmează:
a) de către prefect, pentru cele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b);
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
----------
Lit. a) a alin. (2) al art. 31 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 252 din 2 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 3 noiembrie 2015.
b) de către persoanele cu atribuţii de control anume împuternicite de primăriile municipiilor, oraşelor şi municipiului Bucureşti, precum şi, după caz, de consiliile judeţene sau ale
comunelor, pentru cele prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d).
----------
Lit. b) a alin. (2) al art. 31 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 252 din 2 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 3 noiembrie 2015.
Articolul 32
Contravenţiilor prevăzute la art. 31 alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 33
În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, primarii municipiilor şi oraşelor, primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi, după caz, primarii comunelor
finalizează identificarea şi inventarierea clădirilor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi a deţinătorilor acestora, stabilirea zonelor de acţiune prioritară, precum şi elaborarea regulamentelor
de intervenţie.
Articolul 34
(1) În situaţia prevăzută la art. 11 alin. (2), prin derogare de la prevederile Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire pentru executarea
lucrărilor de intervenţie se eliberează, în regim de urgenţă, în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării, cu scutire de taxă.
----------
Alin. (1) al art. 34 a fost modificat de pct. 7 al art. unic din LEGEA nr. 166 din 22 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 26 iulie 2016.
(2) Acordul primarului prevăzut la art. 9 alin. (2) se emite cu titlu gratuit, în cel mult 10 zile de la data înregistrării solicitării depuse la primărie de către deţinătorul notificat.
(3) Avizul tehnic prealabil prevăzut la art. 11 alin. (8) se emite cu titlu gratuit, în cel mult 15 zile de la înregistrarea documentaţiei tehnice depuse la primărie de către deţinătorul
notificat.
Articolul 35
(1) Pentru lucrările de intervenţie prevăzute în prezenta lege, prin derogare de la prevederile legale în vigoare, deţinătorii notificaţi beneficiază de următoarele facilităţi: scutirea de
la virarea cotei de 0,7% şi a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu
lucrările de intervenţie.
(2) Abrogat.
----------
Alin. (2) al art. 35 a fost abrogat de art. V din ORDONANŢA nr. 30 din 31 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 2 septembrie 2011.
Articolul 36
(1) Cuantumul cheltuielilor efectuate de către autoritatea administraţiei publice locale, în numele şi pe cheltuiala deţinătorului notificat, aflat în situaţia prevăzută la art. 9 alin. (3),
pentru executarea lucrărilor de intervenţie, se consemnează într-un înscris, ce constituie titlu de creanţă, în care se stabilesc inclusiv termenele de plată a sumei datorate de către
deţinătorii notificaţi. În cazul clădirilor înscrise în cartea funciară, titlul de creanţă va menţiona numărul cadastral al clădirii.
(2) Deţinătorul nemulţumit de cuantumul sumei datorate în înscrisul ce constituie titlu de creanţă poate formula contestaţie în condiţiile art. 209 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Decizia prin care se soluţionează contestaţia se comunică contestatarului şi poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr.
554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Înscrisul care constituie titlu de creanţă devine titlu executoriu la expirarea termenului de plată prevăzut în acesta.
(5) Somaţia însoţită de titlul executoriu se comunică deţinătorului notificat aflat în situaţia prevăzută la art. 9 alin. (3), potrivit legii.
(6) Sumele recuperate potrivit prezentului articol se virează în conturile comunicate de către autorităţile administraţiei publice locale şi constituie venituri la bugetele locale.
Articolul 37
Prezenta lege se completează cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,
republicată, cu modificările ulterioare.
Articolul 38
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Articolul 39
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Nr. 153.
Anexa 1
ROMÂNIA
Judeţul .........................................
Primăria Municipiului/Oraşului/Comunei ..........
Primar,
Nr. ........ din ..../..../......
NOTIFICARE*1)
Nr. ........... din ...../....../....
Către:
Deţinătorul clădirii situate în ..........................................,
identificat prin:
1. pentru persoană fizică: Numele şi prenumele .............................., CNP ..................., B.I./C.I. seria ........ nr. ................., emis(ă) de ......................., la
data .........................
2. pentru persoană juridică: Denumire ................................., sediu ........................, C.U.I. ............., cod fiscal .........
3. pentru asociaţie de proprietari: ................................, reprezentată prin dl/dna ..................., funcţia ...................., identificat/ă prin CNP ........., B.I./C.I.
seria .... nr. ..., emis(ă) de ....., la data ...,
în temeiul prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor,
prin prezenta, vă notificăm obligaţia care vă revine, în calitate de deţinător, cu privire la luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirii prin
executarea lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei acesteia, în condiţiile stabilite de lege, astfel:
1) Obligaţii:
a. emiterea hotărârii/acordului scris privind realizarea măsurilor cuprinse în prezenta notificare şi asigurarea sumelor necesare proiectării şi executării lucrărilor de intervenţie;
b. asigurarea finanţării pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie;
c. contractarea elaborării următoarelor documentaţii tehnice:
1. [] *2) nota tehnică de constatare;
2. [] *2) documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie şi aprobarea acesteia;
3. [] *2) documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de intervenţie;
4. [] *2) proiectul tehnic şi detaliile de execuţie;
d) obţinerea, după caz, a următoarelor acte administrative:
1. [] *2) avizul tehnic prealabil al arhitectului-şef/persoanei responsabile în domeniul autorizării construcţiilor din cadrul primăriei comunei;
2. [] *2) autorizaţia de construire;
e) contractarea urmăririi executării lucrărilor în condiţiile şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;
f) contractarea executării lucrărilor de intervenţie;
g) asigurarea recepţiei la terminarea lucrărilor şi completarea cărţii tehnice a construcţiei;
h) asigurarea recepţiei finale, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor.
2) Facilităţi:
a) emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire este scutită de taxă;
b) autorizaţia de construire se emite fără prezentarea extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte funciară de informare;
c) acordul primarului prevăzut la pct. 6 lit. b) teza a doua şi avizul tehnic prealabil prevăzut la pct. 1 lit. d) subpct. 1 se emit cu titlu gratuit;
d) scutirea de la virarea cotei de 0,7% şi a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din
cheltuielile cu lucrările de intervenţie;
e) scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, cu începere din anul fiscal în care se efectuează recepţia la terminarea lucrărilor, conform ...[se
menţionează actul administrativ al autorităţii locale privind acordarea facilităţii în condiţiile art. 35 alin. (2) din lege]..... nr. ......../....-.... - 20 ....
3) Condiţii:
a) nota tehnică de constatare se elaborează de experţi tehnici atestaţi, cel puţin pentru cerinţele esenţiale de calitate "rezistenţă mecanică şi stabilitate", "securitate la incendiu" şi
"siguranţa în exploatare";
b) documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie şi documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de intervenţie, dacă este cazul, precum şi proiectul tehnic şi
detaliile de execuţie se elaborează de colective tehnice de specialitate sub coordonarea unui arhitect cu drept de semnătură;
c) documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de intervenţie, dacă este cazul, precum şi proiectul tehnic şi detaliile de execuţie se verifică de către verificatori de
proiecte atestaţi în condiţiile legii;
d) lucrările de intervenţie se execută:
1. [] *2) de firme autorizate de construcţii cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi;
2. [] *2) în regie proprie.
4) Măsuri:
a) înştiinţarea primăriei şi inspectoratului teritorial în construcţii cu privire la data începerii executării lucrărilor de intervenţie, precum şi a recepţiei la terminarea acestora;
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
b) asigurarea accesului pentru realizarea lucrărilor de intervenţie.
5) Elemente privind respectarea unor caracteristici de culoare, materiale, detalii (conform regulamentului de intervenţie):
......................................................................................................
6) Termene:
a) transmiterea la primărie a hotărârii/acordului scris însoţită/însoţit de nota tehnică de constatare - în 60 de zile de la primirea prezentei notificări;
b) executarea lucrărilor - în 12 luni de la primirea prezentei notificări sau, după caz, în ... luni de la primirea prezentei notificări, conform regulamentului de intervenţie aferent zonei
de acţiune prioritară.
În funcţie de natura şi amploarea lucrărilor de intervenţie necesare, termenul de 12 luni prevăzut la lit. b) poate fi majorat cu cel mult 6 luni, numai cu acordul scris al primarului.
c) recepţia la terminarea lucrărilor - în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);
d) recepţia finală - la 5 ani de la data recepţiei la terminarea lucrărilor.
7) Răspunderi:
Neîndeplinirea/Îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor cu privire la realizarea lucrărilor de intervenţie se sancţionează conform legii.
8) Sancţiuni prevăzute de lege:
a) amendă de la 5.000 lei la 8.000 lei pentru nerespectarea obligaţiilor de la pct. 1 lit. c)-f);
b) amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei pentru nerespectarea obligaţiilor de la pct. 1 lit. g) şi h).
Primar,
................................
(numele, prenumele şi semnătura)
L.S. Arhitect-şef*3),
.......................
Data ...............
---------
*1) Notificările se semnează de către primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi de către primarul general al municipiului Bucureşti, după caz, şi se transmit deţinătorilor cu
confirmare de primire.
*2) În caseta "[]" se bifează varianta corespunzătoare situaţiei concrete a clădirii inventariate, conform prevederilor Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii
arhitectural-ambientale a clădirilor.
*3) Se va semna de arhitectul-şef sau, "pentru arhitectul-şef", de către persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi al autorizării executării
lucrărilor de construcţii din cadrul comunei, specificându-se funcţia şi titlul profesional, după caz.
Anexa 2
CONŢINUTUL-CADRU
al notei tehnice de constatare*1)
*Font 9*
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 1. Datele de identificare a clădirii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Judeţul ............., localitatea ............, sectorul ....., strada ........... │
│ nr. ....., cod poştal ........, │
│ Proprietate: [] privată [] publică │
│ Deţinător/Proprietar ......................., identificat prin: │
│ 1. pentru persoană fizică: │
│ CNP ...................., B.I./C.I. seria ..... nr. .........., │
│ emis(ă) de ....................., la data ....................; │
│ 2. pentru persoană juridică: │
│ Sediu ....................................................., │
│ C.U.I. ......................., cod fiscal ...................; │
│ 3. asociaţie de proprietari: │
│ reprezentată prin dl/dna .................., funcţia ................., │
│ identificat/ă prin CNP .............., B.I./C.I. seria .... nr. ......, │
│ emis(ă) de ..........., la data ..........................., │
│ Număr cadastral (dacă este cazul) ......., număr carte funciară (dacă este cazul) .....,│
│ Coordonate GIS: X ............., Y: ............ Tip: .......... │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
---------
*1) Nota tehnică de constatare se elaborează prin derogare de la prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, şi reprezintă documentul tehnic de
Evaluarea calitativă urmăreşte să stabilească măsura în care regulile de conformare generală a structurilor şi de detaliere a elementelor structurale şi nestructurale sunt respectate în
clădirea analizată. Natura deficienţelor de alcătuire şi întinderea acestora reprezintă criterii esenţiale pentru decizia de intervenţie structurală şi stabilirea soluţiilor de consolidare.
În vederea evaluării calitative a clădirii se vor respecta prevederile Secţiunii 5 - Evaluarea calitativă din Reglementarea tehnică "Cod de proiectare seismică - partea a III-a - Prevederi
pentru evaluarea seismică a clădirilor existente", indicativ P 100-3/2008, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 704/2009.
*Font 9*
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 2. Alcătuirea generală a clădirii │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Număr total niveluri: ............, din care subterane: .........., subsol: [] da [] nu │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Număr de tronsoane/din care număr de tronsoane distincte: ../...; număr de apartamente...│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Zona seismică*2): ............, K(S) = .................., T(C) = .................... . │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Forma în plan (conform planşe, anexele I-..): [] simetrică; [] asimetrică. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tip: [] izolată; [] cuplată; [] înşiruită. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Poziţie: [] de colţ; [] la frontul stradal; [] retrasă în parcelă. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Anul construirii (se menţionează anul sau, dacă nu este cunoscut, se bifează │
│ perioada estimată): .., │
│ [] necunoscut; [] înainte de 1900; [] între 1901-1940; _ între 1941-1960; │
│ [] între 1961-1980; [] între 1981-2000; _ după 2001. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Date privind concepţia de realizare a clădirii: │
│ [] perioada de proiectare ..............., []perioada de execuţie ...................., │
│ [] concepţia privind proiectarea antiseismică (normativul în vigoare la data │
│ proiectării) ................................. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tip proiect: [] unicat; [] tip; [] refolosibil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Topografia terenului: [] teren plat; [] teren în pantă. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Natura terenului de fundare: [] normal; [] macroporic; [] contractil. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Clasa de importanţă a construcţiei*3): ..................................., │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Dimensiuni generale în plan (m): ........................................., │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Suprafaţa construită la sol (m²): ....., suprafaţa construită desfăşurată (m²): ......., │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Înălţime medie de nivel (ml): ......; suprafaţa construită medie de nivel (m²) ........, │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Funcţiunile clădirii: │
│ [] locuinţe colective; [] mixte (locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie); │
│ [] locuinţă individuală; [] comerţ; [] birouri; [] sediu autoritate locală/centrală; │
│ [] învăţământ; [] funcţii publice; [] turism; [] altele. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
-----------
*2) Conform Reglementării tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1/2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, c
*3) Clasa de importanţă a clădirii se stabileşte conform Tabelului 4.2 - Clase de importanţă şi de expunere la cutremur pentru clădiri, prevăzut în Reglementarea tehnică "Cod de proiectare
seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", indicativ P 100-1/2006, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.711/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
*Font 9*
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 3. Datele privind structura de rezistenţă a clădirii │
├──────────────────────┬────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤
│ Structura verticală │ Structura orizontală │ Elemente │ │
│ de rezistenţă │ de rezistenţă │ nestructurale │ Fundaţii │
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] zidărie simplă │ [] bolţi de cărămidă │ [] zidărie din │ [] fundaţii din │
│ (nearmată) │ │ cărămidă │ beton armat monolit│
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] zidărie cu stâl- │ [] profile metalice şi │ [] zidărie din │ [] fundaţii din │
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
│ pişori şi centuri │ bolţişoare de cărămidă │ B.C.A. │ cărămidă │
│ din beton armat │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] grinzi şi stâlpi │ [] grinzi de lemn │ [] beton armat │ Sistem de │
│ din beton armat │ │ │ acoperire │
│ (care nu formează │ │ │ │
│ structură în cadre) │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] cadre din beton │ [] beton armat monolit │ [] lemn │ [] tip terasă │
│ armat │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] pereţi structurali │ [] beton armat │ [] altele │ [] tip şarpantă │
│ din beton armat │ prefabricat │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] panouri mari │ [] altele │ │ [] mixt │
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] structură mixtă │ │ │ │
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] structură metalică │ │ │Trotuar de protecţie│
├──────────────────────┼────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤
│[] structură din lemn │ │ │ [] da │
│[] altele │ │ │ [] nu │
└──────────────────────┴────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ Comportarea generală a clădirii │ Intervenţii efectuate în timp │
│ la cutremurele produse │ asupra clădirii │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ [] fără avarii semnificative │ [] necunoscute │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ [] cu avarii la elemente nestructurale │ [] nicio măsură │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ [] avarii izolate la structură │ [] refaceri finisaje │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ [] avarii grave la structură │ [] consolidare (parţială/totală) │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│ [] altele │ [] demolare parţială │
└───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ Factori care au influenţat negativ │ Alte intervenţii efectuate │
│ comportarea la cutremure a clădirii │ în timp asupra clădirii │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│[] Înălţimea parterului mai mare decât a │ │
│ etajelor şi/sau configuraţia elementelor │ │
│ structurale diferită de a etajelor │ [] supraetajări │
│ (parter flexibil) │ │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│[] Forma defavorabilă în plan şi/sau în │ [] modificări compartimentări şi/sau faţade │
│ elevaţie │ │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│[] Disimetrie în distribuţia maselor şi │ [] altele │
│ rigidităţilor │ │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│[] Poziţionarea în plan a elementelor │ │
│ structurale, diferită la etaje faţă de │ │
│ parter (în consolă) │ │
├───────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│[] Discontinuitatea elementelor │ │
│ structurale/nestructurale pe │ │
│ verticală/orizontală │ │
└───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 4. Categorii de defecte/evenimente constatate │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ - degradări structurale: ............................................................. │
│ ...................................................................................... │
│ ...................................................................................... │
│ - degradări elemente nestructurale: │
│ ...................................................................................... │
│ ...................................................................................... │
│ - alte categorii de defecte/evenimente constatate: │
│ [] coroziune; [] condens; [] lemn putrezit; [] igrasie; [] incendii/explozii; │
│ [] altele ............................. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 5. Evaluarea clădirii │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┐
│ Aspecte generale │ DA │ NU │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Colaps, colaps parţial │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Clădirea/unul dintre etaje înclinată/înclinat │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┤
│Alte aspecte │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┤
│ │
├───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────┬────────┤
│ Degradări structurale │ Minore │ Moderate │ Severe │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Fundaţii │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Sistem de acoperire │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Planşee (pentru încărcări verticale) │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Stâlpi, stâlpişori din zidărie │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Planşee (şaibe orizontale) contravântuiri orizontale │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Pereţi structurali, contravântuiri verticale │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Îmbinări elemente prefabricate │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Alte aspecte │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴────────┤
│ │
├───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────┬────────┤
│ Degradări elemente nestructurate │ Minore │ Moderate │ Severe │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Parapete, ornamente │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Placaje, tâmplărie │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Tavane, corpuri iluminat │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Pereţi interiori de compartimentare │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Ascensoare │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Scări căi de evacuare │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Alte aspecte │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴────────┤
│ │
├───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────┬────────┤
│ Pericole/Degradări geotehnice │ Minore │ Moderate │ Severe │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
10/26/2018 LEGE (A) 153 05/07/2011
│Alunecări de teren │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Mişcări de teren, crăpături │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Tasări │ [] │ [] │ [] │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼────────┤
│Altele │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ 6. Concluzii şi recomandări │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ Comentarii generale: .................................................................. │
│ ....................................................................................... │
│ ....................................................................................... │
│ ....................................................................................... │
│ │
│ Concluzii: ............................................................................ │
│ ....................................................................................... │
│ ....................................................................................... │
│ ....................................................................................... │
│ │
│ Recomandări: .......................................................................... │
│ ....................................................................................... │
│ ....................................................................................... │
│ ....................................................................................... │
│ │
│Acţiuni viitoare: │
│Se recomandă efectuarea unei expertize tehnice pentru: [] structură, [] teren de fundare.│
│Alte aspecte: .......................................................................... │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Se anexează material fotografic de ansamblu şi reprezentativ din punct de vedere al stării tehnice a clădirii, cu localizarea avariilor şi explicitarea prin text a acestora - nr. fotografii
.........
Anexele nr. 1 -... fac parte integrantă din prezenta notă tehnică de constatare.
Întocmit
Expert tehnic,
.....................
(numele şi prenumele)
(L.S.) Însuşit
Deţinător,
.....................
(numele şi prenumele)
(L.S.)
Data întocmirii: ..............
-------
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
EMITENT PARLAMENTUL
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Articolul 1
(1) Teritoriul României este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării, inclusiv prin gestionarea
proceselor de dezvoltare prin activitățile de amenajare a teritoriului, urbanism sau de dezvoltare urbană durabilă ale
autorităților publice centrale și locale.
(2) Autoritățile administrației publice sunt gestionarul și garantul acestei avuții, în limitele competențelor legale.
(3) În vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente și durabile a teritoriului național, autoritățile administrației
publice locale își armonizează deciziile de utilizare a teritoriului, în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei
locale și deconcentrării serviciilor publice.
(4) Statul, prin intermediul autorităților publice, are dreptul și datoria de a asigura, prin activitatea de urbanism și de
amenajare a teritoriului, condițiile de dezvoltare durabilă și respectarea interesului general, potrivit legii.
(5) Gestionarea spațială a teritoriului urmărește să asigure indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și
responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, calitatea arhitecturii,
protejarea identității arhitecturale, urbanistice și culturale a localităților urbane și rurale, condiții de muncă, de
servicii și de transport ce răspund diversității nevoilor și resurselor populației, reducerea consumurilor de energie,
asigurarea protecției peisajelor naturale și construite, conservarea biodiversității și crearea de continuități ecologice,
securitatea și salubritatea publică, raționalizarea cererii de deplasări.
---------
Alin. (5) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 418 din 10 iulie 2013, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011.
----------
Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011.
Articolul 2
(1) Gestionarea spațială a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectiva, desfășurată în
interesul colectivităților care îl folosesc, în concordanta cu valorile și aspirațiile societății și cu cerințele integrării
în spațiul european.
(2) Gestionarea spațială a teritoriului asigura indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și
responsabilitatea pentru o utilizare eficienta a teritoriului.
(3) Gestionarea se realizează prin intermediul amenajării teritoriului și al urbanismului, care constituie ansambluri de
activități complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spațială echilibrată, la protecția patrimoniului natural
și construit, la îmbunătățirea condițiilor de viața în localitățile urbane și rurale, precum și la asigurarea coeziunii
teritoriale la nivel regional, național și european.
--------------
Alin. (3) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 606 din 13 iulie 2006.
Articolul 3
Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un
ansamblu integrat; funcțională, trebuind să țină seama de cadrul natural și construit bazat pe valori de cultură și interese
comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și intervențiilor economice,
ecologice, sociale și culturale și să țină seama de acestea în aplicare; democratica, asigurând participarea populației și a
reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor.
Articolul 4
Urbanismul trebuie să reprezinte o activitate:

a) operațională, prin detalierea și delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului;
b) integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităților;
c) normativă, prin precizarea modalităților de utilizare a terenurilor, definirea destinațiilor și gabaritelor de clădiri,
inclusiv infrastructura, amenajări și plantații.
Articolul 5
(1) Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza
principiului parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor publice, participării populației în procesul de
luare a deciziilor, precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației prezente trebuie să asigure
dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare proprie.
(2) Autoritatea publică are responsabilitatea dezvoltării armonioase a teritoriului/teritoriilor aflat/aflate în raza sa de
competență. În acest scop, operatorii economici sau instituțiile care dețin imobile, instalații și/sau echipamente de interes
public ori care prestează un serviciu public au obligația de a pune la dispoziția autorității publice, cu titlu gratuit, la
solicitarea acesteia, în termen de 15 zile, informațiile necesare în acțiunile de planificare a dezvoltării teritoriului a
localității în cauză.
---------
Art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 10
iulie 2013, care introduce pct. 1^1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Articolul 6
Autoritățile administrației publice centrale și locale răspund, potrivit prezentei legi, de activitatea de amenajare a
teritoriului și de urbanism.
Capitolul II Domeniul de activitate
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G2HLHAPNSIUQON1ENHIGYHD85DW 1/27
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
Secţiunea 1 Amenajarea teritoriului
Articolul 7
Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice,
sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea
diferitelor zone ale tarii, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficientei relațiilor economice și sociale dintre acestea.
Articolul 8
Activitatea de amenajare a teritoriului se exercită pe întregul teritoriu al României, pe baza principiului ierarhizării,
coeziunii economice, sociale și teritoriale și integrării spațiale, la nivel național, regional și județean.
---------
iulie 2013, care introduce pct. 1^2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Articolul 9
Obiectivele principale ale amenajării teritoriului sunt următoarele:

a) dezvoltarea economică și socială echilibrată a regiunilor și zonelor, cu respectarea specificului acestora;
b) îmbunătățirea calității vieții oamenilor și colectivităților umane;
c) gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului, componentă de bază a patrimoniului natural și cultural și a
resurselor naturale;
---------
Lit. c) a art. 9 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
418 din 10 iulie 2013, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
d) utilizarea rațională a teritoriului, prin limitarea extinderii necontrolate a localităților și conservarea terenurilor
agricole fertile;
---------
Lit. d) a art. 9 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
418 din 10 iulie 2013, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
e) conservarea și dezvoltarea diversității culturale.
-------------
Lit. e) a art. 9 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
606 din 13 iulie 2006.
Secţiunea a 2-a Urbanismul
Articolul 10
Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin elaborarea și implementarea strategiilor
de dezvoltare spațială, durabilă și integrată, pe termen scurt, mediu și lung.
---------
Art. 10 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418 din
10 iulie 2013, care introduce pct. 2^1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Articolul 11
Activitatea de urbanism cuprinde toate localitățile tarii, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției
echilibrate a acestora în teritoriu. Aplicarea obiectivelor are în vedere întregul teritoriu administrativ al orașelor și
comunelor sau zone din acestea.
Articolul 12
Urbanismul urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul
economic, social, cultural și teritorial al acestora și cu aspirațiile locuitorilor.
---------
Articolul 13
Principalele obiective ale activității de urbanism sunt următoarele:

a) îmbunătățirea condițiilor de viața prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii
publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii;
b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor și ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor
construite;
d) protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural;
e) asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile urbane și rurale;
f) protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.
Secţiunea a 3-a Activități de amenajare a teritoriului și de urbanism

Strategia de dezvoltare teritorială, activități de amenajare a teritoriului și de urbanism
---------
Titlul Secțiunii a 3-a din Cap. II a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 29 august 2008.
Articolul 14
(1) Activitățile principale de amenajare a teritoriului și de urbanism constau în transpunerea la nivelul întregului teritoriu
național a strategiilor, politicilor și programelor de dezvoltare durabilă în profil teritorial, precum și urmărirea aplicării
acestora în conformitate cu documentațiile de specialitate legal aprobate.
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
(2) Strategiile, politicile și programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial, prevăzute la alin. (1), se
fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a României*).
(3) Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile
directoare de dezvoltare teritorială a României, bazat pe un concept strategic, precum și direcțiile de implementare pentru o
perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională, națională, cu integrarea aspectelor relevante la
nivel transfrontalier și transnațional.
---------
nr. 460 din 3 iulie 2009, care modifică pct. 3 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 628 din 29 august 2008.
(4) În procesul de implementare, Strategia de dezvoltare teritorială a României se bazează pe:
a) sistemul de politici publice teritoriale, în conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritorială a României și
cu evoluțiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene;
b) metodologia de prioritizare a proiectelor, astfel încât investițiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare
teritorială a României să fie considerate investiții publice de interes național;
c) sistemul național de observare a dinamicii teritoriale, elaborare a scenariilor de dezvoltare teritorială, evaluare a
impactului teritorial al politicilor și pe sisteme de fundamentare tehnică a deciziilor în dezvoltarea teritorială;
d) crearea de parteneriate interinstituționale, intersectoriale și teritoriale pentru promovarea și implementarea proiectelor
strategice vizând coeziunea teritorială.
(5) Metodologia prevăzută la alin. (4) lit. b) se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(6) Eliminat.
---------
Alin. (6) al art. 14 a fost eliminat ca urmare a respingerii ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016,
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016 prin LEGEA nr. 86 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL
(7) Eliminat.
---------
(8) Eliminat.
-----------
---------
Art. 14 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 628
din 29 august 2008.
Articolul 14^1
În elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României, trebuie urmărite principiile strategice privind:
a) racordarea teritoriului național la rețeaua europeană și intercontinentală a polilor de dezvoltare și a coridoarelor de
transport;
b) dezvoltarea rețelei de localități și structurarea zonelor funcționale urbane;
c) promovarea solidarității urban-rural și dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;
d) consolidarea și dezvoltarea rețelei de legături interregionale;
e) protejarea, promovarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural.
---------
Art. 14^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 628
din 29 august 2008.
Articolul 15
Activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism au ca obiect:

a) cercetarea în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului și elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor,
politicilor și documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
b) constituirea, întreținerea, extinderea și dezvoltarea bazei de date urbane și teritoriale standardizate și compatibile,
inclusiv în conformitate cu directiva INSPIRE transpusă prin Ordonanța Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea
Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 190/2010;
c) elaborarea strategiilor, politicilor și programelor de dezvoltare urbană și teritorială;
d) elaborarea documentațiilor de amenajare a teritoriului;
e) elaborarea documentațiilor de urbanism;
f) gestionarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism;
g) elaborarea de acte cu caracter normativ sau de normative în domeniu;
h) monitorizarea și controlul privind transpunerea în fapt a strategiilor, politicilor, programelor și operațiunilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism.
----------
Articolul 16
În vederea asigurării personalului de specialitate necesar pentru buna desfășurare a activităților de amenajare a teritoriului
și de urbanism Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene cooperează cu alte organe de
specialitate ale administrației publice centrale, cu instituțiile de învățământ superior și cu organizațiile profesionale în
domeniu, pentru organizarea și desfășurarea unor programe de formare profesională, specializare și perfecționare continuă.
------------
iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor" cu denumirea "Ministerul
Dezvoltării Regionale și Locuinței".
Capitolul III Atribuții ale administrației publice
Secţiunea 1 Atribuțiile administrației publice centrale
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
Articolul 17
Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel național este coordonată de Guvern, care stabilește, în baza
strategiilor naționale de dezvoltare, linii directoare, politici sectoriale, programe și proiecte prioritare.
---------
10 iulie 2013, care modifică pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Articolul 18
(1) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene este autoritatea administrației publice
centrale pentru planificare teritorială, amenajarea teritoriului și urbanism, având în această calitate următoarele atribuții:
------------
Partea dispozitivă a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 3 iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Locuințelor" cu denumirea Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței".
a) elaborarea, sub coordonarea primului-ministru, a Strategiei de dezvoltare teritorială a României și a politicilor publice
în conformitate cu obiectivele acesteia;
---------
Lit. a) art. 18 a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 628 din 29 august 2008.
b) elaborarea secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național;
---------
Lit. b) a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 10 iulie 2013, care introduce pct. 4^1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011.
c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului zonal regional, structurat în secțiuni pentru fiecare regiune de
dezvoltare, care fundamentează planurile de dezvoltare regională;
---------
Lit. c) a alin. (1) al art. 18 a fost modificată de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în
c^1) inițierea și coordonarea elaborării sau actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru
zonele care cuprind monumente istorice înscrise în lista patrimoniului mondial;
----------
Lit. c^1) a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011 publicată în MONITORUL
c^2) identificarea, delimitarea și stabilirea prin hotărâre a Guvernului, cu consultarea autorității administrației publice
centrale responsabile din domeniul mediului, a celei responsabile din domeniul culturii și patrimoniului național, după caz,
precum și a autorităților administrației publice locale, a teritoriilor cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de
unicitate și coerență peisageră, teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură și patrimoniu natural sau
construit ori fiind mărturii ale modurilor de viață, de locuire sau de activitate și ale tradițiilor industriale, artizanale,
agricole ori forestiere;
---------
Lit. c^2) a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
c^3) întocmirea de regulamente-cadru de urbanism, arhitectură și peisaj, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului și se
detaliază ulterior prin planurile urbanistice generale, pentru teritoriile identificate la lit. c^2), în vederea conservării
și punerii în valoare a acestora și a păstrării identității locale;
----------
Lit. c^3) a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
c^4) abrogată;
---------
Lit. c^4) a alin. (1) al art. 18 a fost abrogată de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 10 iulie 2013, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie
c^5) inițierea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional care fundamentează din punct de vedere teritorial
planurile de dezvoltare regională;
----------
Lit. c^5) a alin. (1) al art. 18 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011.
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism;
f) colaborarea cu ministerele, precum și cu celelalte organe ale administrației publice centrale, pentru fundamentarea, din
punct de vedere al amenajării teritoriului și al urbanismului, a programelor strategice sectoriale;
g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regională, cu consiliile județene și consiliile locale, precum și urmărirea
modului în care se aplică programele guvernamentale, Strategia de dezvoltare teritorială și liniile directoare ale acesteia,
planurile de amenajarea teritoriului și urbanism, la nivel regional, județean și local.
---------
Lit. g) art. 18 a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 628 din 29 august 2008.
h) avizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.
i) eliminată.
---------
Lit. i) a alin. (1) al art. 18 a fost eliminată ca urmare a respingerii ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016,
(2) În vederea asigurării coerenței măsurilor de dezvoltare regională în ansamblul dezvoltării teritoriului național,
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene:
------------
Partea dispozitivă a alin. (2) al art. 18 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 3 iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Locuințelor" cu denumirea "Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței".
a) va desemna un reprezentant în Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională;
b) va desemna câte un reprezentant fără drept de vot, care va face parte din consiliile pentru dezvoltare regională;
c) va delega din cadrul structurilor proprii, pentru agențiile de dezvoltare regională, cel puțin un specialist în amenajarea
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
teritoriului și urbanism.
--------------
Art. 18 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 13
iulie 2006.
Articolul 19
(1) În îndeplinirea atribuțiilor sale Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene
utilizează informații de sinteza la nivel național din toate domeniile de activitate economică și socială.
(2) Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale sunt obligate să furnizeze Ministerului Dezvoltării
Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, la cerere, informațiile necesare pentru desfășurarea activității de
amenajare a teritoriului și de urbanism.
------------
Articolul 20
Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene poate solicita autorităților administrației
publice locale să elaboreze sau să modifice o documentație de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea
aprofundării, detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum și
pentru respectarea intereselor generale ale statului.
------------
Secţiunea a 2-a Atribuțiile autorităților administrației publice județene

---------
Titlul Secțiunii a 2-a a Cap. III a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011,
Articolul 21
Consiliul județean coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel județean, conform legii.
Articolul 22
(1) Consiliul județean stabilește orientările generale privind amenajarea teritoriului și organizarea și dezvoltarea
urbanistică a localităților, prin inițierea și aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului județean și zonal. În vederea
transpunerii coerente și uniforme a prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului aprobate la nivelul
localităților, acordă asistență tehnică de specialitate consiliilor locale.
---------
nr. 418 din 10 iulie 2013, care introduce pct. 6^1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
(2) Consiliul județean, prin instituția arhitectului-șef al județului, asigură:
a) preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului național, regional și zonal, precum și a
investițiilor prioritare de interes național, regional sau județean, în cadrul documentațiilor de amenajare a teritoriului și
de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităților din județ;
b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului județean și a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de
interes județean;
c) avizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului aparținând unităților administrativ-teritoriale din
componența județului, conform anexei nr. 1.
---------
nr. 418 din 10 iulie 2013, care introduce pct. 6^1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
(3) În activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism consiliile județene sunt sprijinite de Ministerul Dezvoltării
Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, precum și de alte ministere și organe ale administrației publice
centrale.
------------
nr. 460 din 3 iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor" cu denumirea
"Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței".
Articolul 23
Consiliul județean poate solicita consiliilor locale să elaboreze sau să actualizeze o documentație de amenajare a
teritoriului sau de urbanism, în vederea asigurării aplicării unor prevederi cuprinse în programele de dezvoltare a județului;
solicitarea se transmite consiliului local, însoțită de expunerea motivelor care au stat la baza hotărârii consiliului
județean și de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentației.
Articolul 24
(1) În îndeplinirea atribuțiilor sale în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului consiliul județean utilizează
informații de sinteza la nivelul județului din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2) Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale sunt obligate să furnizeze cu titlu gratuit
autorităților publice județene și locale informații din domeniile lor de activitate pentru teritoriul județului respectiv, iar
consiliile locale sunt obligate să furnizeze informații referitoare la dezvoltarea economico-socială și urbanistică a
localităților.
Articolul 24^1
Președintele consiliului județean, prin structura din cadrul aparatului de specialitate a Consiliului județean condusă de
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
arhitectul-șef, are următoarele atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului:
a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare teritorială și le supune aprobării consiliului județean;
b) asigură elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului județean;
c) propune asocierea, în condițiile legii, a județului cu comunele și orașele interesate și coordonează elaborarea planurilor
de amenajare a teritoriului zonale;
d) supune aprobării consiliului județean, în baza referatului tehnic al arhitectului-șef, documentațiile de amenajare a
teritoriului;
e) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului aprobate.
---------
Art. 24^1 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, ca urmare a respingerii acestui act normativ prin LEGEA nr. 86 din 28
aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 2 mai 2017.
Secţiunea a 3-a Atribuțiile autorităților administrației publice locale

----------
Titlul Secțiunii a 3-a a Cap. III a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011,
Articolul 25
(1) Consiliul local coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurata pe teritoriul unității
administrativ-teritoriale și asigura respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de
urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităților componente ale comunei sau
orașului.
(2) Consiliul local cooperează cu consiliul județean și este sprijinit de acesta în activitatea de amenajare a teritoriului și
de urbanism.
Articolul 26
Consiliul local cooperează în procesul de întocmire a programului de dezvoltare urbanistică a localităților și cu instituții,
agenți economici, organisme și organizații neguvernamentale de interes național, județean sau local.
Articolul 27
(1) În îndeplinirea atribuțiilor sale în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului consiliul local utilizează
informații din toate domeniile de activitate economico-socială.
(2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, agenții economici, organismele și
organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea la nivel local au obligația să furnizeze cu titlu gratuit
informațiile necesare în vederea desfășurării activității de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel local.
Articolul 27^1
Primarul/Primarul general al municipiului București, prin structura responsabilă cu urbanismul condusă de arhitectul-șef din
cadrul aparatului de specialitate, are următoarele atribuții în domeniul urbanismului:
a) asigură elaborarea de proiecte de strategii de dezvoltare urbană și teritorială și le supune aprobării consiliului
local/general;
b) asigură elaborarea planurilor urbanistice aflate în competența autorităților publice locale, în conformitate cu prevederile
legii;
c) supune aprobării consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, în baza referatului tehnic al
arhitectului-șef, documentațiile de urbanism, indiferent de inițiator;
d) acționează pentru respectarea și punerea în practică a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate.
-----------
Secţiunea a 4-a Certificatul de urbanism
Articolul 28
Aplicarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de
urbanism.
Articolul 29
(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice
județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea
realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, potrivit legii.
(2) Certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitație a lucrărilor de proiectare și de execuție a
lucrărilor publice, precum și pentru întocmirea documentațiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în
intravilanul localităților, în cel puțin 3 parcele, atunci când operațiunile respective au ca obiect realizarea de lucrări de
construcții și de infrastructură. În cazul vânzării sau cumpărării de imobile, oricare dintre părțile actului juridic are
posibilitatea, conform dispozițiilor alin. (3), de a solicita emiterea certificatului de urbanism.
(la 04-11-2016, Alineatul (2) din Articolul 29 , Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul III,
Punctul 9, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 197 din 31 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 01 noiembrie 2016
)
(2^1) În scopul asigurării opozabilității față de terți a regulilor de urbanism, după aprobarea prin hotărârea consiliului
local a PUG și PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoțită de documentație, în vederea notării în cartea
funciară a faptului că imobilul face obiectul respectivelor reglementări urbanistice.»ˮ
(la 04-11-2016, Articolul 29 din Sectiunea a 4-a , Capitolul III a fost completat de Punctul 2, Articolul III, Punctul 9,
ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 197 din 31 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 01 noiembrie 2016 )
(3) Certificatul de urbanism se eliberează la cererea oricărui solicitant, persoana fizica sau juridică, care poate fi
interesat în cunoașterea datelor și a reglementărilor cărora ii este supus respectivul bun imobil.
(4) Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire, amenajare sau plantare.
(5) În certificatul de urbanism se va menționa în mod obligatoriu scopul eliberării acestuia.
(6) Certificatul de urbanism pentru destinații speciale se eliberează în temeiul și cu respectarea documentațiilor aferente
obiectivelor cu caracter militar, elaborate și aprobate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
Protecție și Pază, după caz, pe baza avizului Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor
Europene.
-----------
Alin. (6) al art. 29 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, ca urmare a respingerii acestui act normativ prin LEGEA nr. 86
din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 2 mai 2017.
Articolul 30
Pentru aceeași parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism, dar conținutul acestora, bazat pe documentațiile de
amenajare a teritoriului și de urbanism, și celelalte reglementări în domeniu trebuie să fie aceleași pentru toți
solicitanții. În acest scop nu este necesară solicitarea actului de proprietate asupra imobilului, în vederea emiterii
certificatului de urbanism.
Articolul 31
Certificatul de urbanism cuprinde următoarele elemente privind:

a) regimul juridic al imobilului - dreptul de proprietate asupra imobilului și servituțile de utilitate publică care grevează
asupra acestuia; situarea imobilului - teren și/sau construcțiile aferente - în intravilan sau extravilan; prevederi ale
documentațiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului - zone protejate, interdicții definitive sau
temporare de construire -, dacă acesta este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice din România și asupra căruia, în
cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempțiune a statului potrivit legii, precum și altele prevăzute de
lege. Informațiile privind dreptul de proprietate și dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform
extrasului de carte funciară pentru informare;
b) regimul economic al imobilului - folosința actuală, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic
în vigoare la data emiterii, privind funcțiuni permise sau interzise, reglementări fiscale specifice localității sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului - extras din regulamentul local aferent documentației de urbanism aprobate în vigoare, cu
precizarea documentației de urbanism în vigoare la data emiterii, a numărului hotărârii de aprobare și, după caz, perioada de
valabilitate, procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare a terenului, dimensiunile minime și maxime ale
parcelelor, echiparea cu utilități, edificabil admis pe parcelă, circulații și accesuri pietonale și auto, parcaje necesare,
alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente terenului, înălțimea minimă și maximă admisă;
d) regimul de actualizare/modificare a documentațiilor de urbanism și a regulamentelor locale aferent - în cazul în care
intenția sa nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu privire la:
1. imposibilitatea modificării prevederilor documentațiilor aprobate;
2. necesitatea obținerii unui aviz de oportunitate în condițiile prezentei legi;
3. posibilitatea elaborării unei documentații de urbanism modificatoare, fără aviz de oportunitate conform prezentei legi.
-----------
Lit. d) a art. 31 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016,
-----------
Articolul 31^1
(1) Dreptul de construire se acordă potrivit prevederilor legale, cu respectarea documentațiilor de urbanism și regulamentelor
locale de urbanism aferente, aprobate potrivit prezentei legi.
(2) Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiționată de asigurarea căilor
de acces, a dotărilor publice și echipamentelor tehnice necesare funcționării coerente a zonei.
(3) În cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura și parametrii zonei proiectați prin documentațiile
de urbanism sau amenajare a teritoriului, schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii,
poate fi condiționată de modificarea limitelor parcelelor respective, cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea acestora
pe baza unui plan urbanistic zonal, aprobat potrivit legii, cu actualizarea ulterioară a planului cadastral al Oficiului de
Cadastru și Publicitate Imobiliară, respectiv a evidențelor de carte funciară.
(4) La emiterea autorizației de construire de către autoritatea publică competentă, pe lângă prevederile documentațiilor de
urbanism și ale regulamentelor locale de urbanism aferente acestora, vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
a) existența unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condițiilor de salubritate minimă;
b) prezența unor vestigii arheologice. Autoritățile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau
instituie restricții prin avizul eliberat, în termen de 3 luni de la înaintarea de către beneficiar/finanțator a Raportului de
cercetare arheologică, elaborat în urma finalizării cercetărilor;
c) existența riscului de încălcare a normelor de protecție a mediului;
d) existența riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase - recunoscute și
protejate potrivit legii;
e) existența riscurilor naturale de inundații sau alunecări de teren;
f) evidențierea unor riscuri naturale și/sau antropice care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării
documentațiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv.
(5) Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesară scoaterea din
circuitul agricol.
---------
Alin. (5) al art. 31^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 460 din 3 iulie 2009, care completează pct. 8 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL
---------
din 29 august 2008.
Articolul 31^2
În baza prevederilor Planului urbanistic general, autorizațiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care există
reglementări privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism - R.L.U.,
aferent acestuia.
---------
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
din 29 august 2008.
Articolul 31^3
Zonele asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecție sau interdicție, care nu pot fi suficient reglementate prin
Planul urbanistic general, se vor evidenția/delimita în cadrul acestuia în vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.
--------
din 29 august 2008.
Articolul 32
(1) În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la prevederile
documentațiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condițiile specifice ale amplasamentului ori natura
obiectivelor de investiții o impun, autoritatea publică locală are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentațiilor de urbanism aprobate;
b) să condiționeze autorizarea investiției de elaborarea și aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui
plan urbanistic zonal;
c) să condiționeze autorizarea investiției de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal,
elaborat și finanțat prin grija persoanelor fizice și/sau juridice interesate, numai în baza unui aviz prealabil de
oportunitate întocmit de structura specializată condusă de arhitectul-șef și aprobat, după caz, conform competenței:
– de primarul localității;
– de primarul general al municipiului București;
– de președintele consiliului județean, cu avizul prealabil al primarului localităților interesate, doar în cazul în care
teritoriul reglementat implică cel puțin două unități administrativ-teritoriale;
d) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
e) să permită întocmirea documentației tehnice pentru autorizația de construire, fără elaborarea unei documentații de
urbanism, în situația construirii pe o parcelă în cadrul unui front preexistent, în care clădirile de pe parcelele adiacente
au același regim de înălțime cu cel solicitat.
---------
(2) În lipsa existenței structurilor de specialitate menționate, avizul de oportunitate va fi emis de structurile responsabile
cu urbanismul din cadrul consiliilor județene și aprobat de președintele consiliului județean.
----------
publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, ca urmare a respingerii acestui act normativ prin LEGEA nr.
86 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 2 mai 2017.
(3) Avizul de oportunitate se emite în baza unei solicitări scrise cuprinzând următoarele elemente:
a) piese scrise, respectiv memoriu tehnic explicativ, care va cuprinde prezentarea investiției/operațiunii propuse,
indicatorii propuși, modul de integrare a acesteia în zonă, prezentarea consecințelor economice și sociale la nivelul unității
teritoriale de referință, categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privați și categoriile de costuri ce vor
cădea în sarcina autorității publice locale;
b) piese desenate, respectiv încadrarea în zonă, plan topografic/cadastral, cu zona de studiu, conceptul propus - plan de
situație cu prezentarea funcțiunilor, a vecinătăților, modul de asigurare a accesurilor și utilităților.
------------
(4) Prin avizul de oportunitate se stabilesc următoarele:
a) teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
b) categoriile funcționale ale dezvoltării și eventualele servituți;
c) indicatorii urbanistici obligatorii - limitele minime și maxime;
d) dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităților;
e) capacitățile de transport admise.
----------
(5) În situația prevăzută la alin. (1) lit. b) și c) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul urbanistic
general:
a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire, funcțiunea zonei,
înălțimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea
clădirilor față de aliniament și distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;
b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementări cu privire la accesurile auto și pietonale, retragerile față de
limitele laterale și posterioare ale parcelei, conformarea arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul
spațiilor publice, după caz, reglementări cuprinse în ilustrarea urbanistică, parte integrantă din documentația de urbanism.
(6) După aprobarea Planului urbanistic zonal sau, după caz, a Planului urbanistic de detaliu se poate întocmi documentația
tehnică în vederea obținerii autorizației de construire.
--------
(6^1) Eliminat.
---------
Alin. (6^1) al art. 32 a fost eliminat ca urmare a respingerii ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016, publicate
în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, prin LEGEA nr. 86 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 313 din 2 mai 2017.
(7) Modificarea prin planuri urbanistice zonale de zone ale unei unități teritoriale de referință, stabilite prin reglementări
aprobate prin Planul urbanistic general, poate fi finanțată de persoane juridice și/sau fizice. În această situație,
coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăși pe cel aprobat inițial cu mai
mult de 20%, o singură dată.
(7^1) Eliminat.
----------
nr. 313 din 2 mai 2017.
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
(8) Prevederile alin. (7) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplică pentru planurile urbanistice
zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice,
supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, zone de servicii și altele asemenea.
---------
(9) Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate în integralitatea lor nu pot fi modificate prin alte planuri
urbanistice decât cele elaborate de către autoritățile publice locale.
(10) Prin excepție de la prevederile alin. (9), sunt admise documentații de urbanism elaborate în baza unui aviz de
oportunitate, inițiate de persoane fizice și juridice, care conțin modificări ale indicatorilor urbanistici în limita a
maximum 20% și care nu modifică caracterul general al zonei.
---------
(la 27-12-2016, sintagma: aviz de oportunitate a fost înlocuită de Articolul II ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1052 din 27 decembrie 2016 )
Articolul 33
(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleași autorități ale administrației publice locale care, potrivit competentelor
stabilite de legislația în vigoare, emit autorizațiile de construire.
(2) Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii acestuia.
(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabilește de către emitent conform legii, în raport cu importanta
zonei și a investiției.
Articolul 34
Emiterea de certificate de urbanism incomplete, cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse în documentațiile
de urbanism aprobate atrage răspunderea disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală, după caz, potrivit
legii.
----------
Art. 34 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, ca urmare a respingerii acestui act normativ prin LEGEA nr. 86 din 28
Secţiunea a 5-a Structura instituțională
Articolul 35
(1) Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel național este coordonată de Ministerul Dezvoltării
Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
(2) Controlul statului privind aplicarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism,
avizate și aprobate conform legii, este asigurat de Inspectoratul de Stat în Construcții, precum și de instituția
arhitectului-șef.
---------
(3) În acest sens, direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și
Fondurilor Europene, Inspectoratul de Stat în Construcții și arhitecții-șefi ai județelor colaborează permanent în vederea
ducerii la îndeplinire a prevederilor alin. (2).
-----------
-----------
Articolul 35^1
(1) În vederea fundamentării deciziilor de avizare a documentațiilor de amenajare a teritoriului, urbanism și arhitectură ale
Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene se constituie Comisia Națională de
Dezvoltare Teritorială, organism științific, consultativ, fără personalitate juridică, formată din funcționari publici și
specialiști atestați în domeniu.
(2) Comisia Națională de Dezvoltare Teritorială are următoarele atribuții principale:
a) analizează și propune spre avizare documentații de amenajare a teritoriului și urbanism, potrivit legii;
b) susține elaborarea de programe de pregătire a specialiștilor, precum și de planuri de învățământ și specializare în
domeniile conexe.
(3) Componența Comisiei și regulamentul de organizare și funcționare se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării
regionale, administrației publice și fondurilor europene.
(4) Abrogat.
---------
Alin. (4) al art. 35^1 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011 publicată în
---------
Art. 35^1 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din
3 iulie 2009, care modifică pct. 10 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 628
din 29 august 2008.
Articolul 36
(1) În cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean, respectiv în cadrul aparatului de specialitate al
primarului/Primarului general al municipiului București se organizează și funcționează, potrivit legii, structuri de
specialitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului. În cazul județelor și municipiilor structura responsabilă se
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
organizează ca direcție generală sau direcție, în cazul orașelor structura responsabilă se organizează ca direcție sau
serviciu, în cazul comunelor structura responsabilă se organizează la nivel de compartiment.
(2) Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor consiliilor județene sau primăriilor are statutul de
arhitect-șef și reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului din cadrul administrației
publice județene și locale.
(3) Arhitectul-șef desfășoară o activitate de interes public, ale cărui scopuri principale sunt dezvoltarea durabilă a
comunității, coordonarea activităților de dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului și urbanism, protejarea valorilor de
patrimoniu și a calității arhitecturale la nivelul unității administrativ-teritoriale.
(4) Arhitectul-șef nu poate fi subordonat unui alt funcționar public din cadrul aparatului de specialitate al președintelui
consiliului județean sau al primarului, indiferent de tipul structurii pe care o conduce, direcție generală, direcție sau
serviciu.
(5) În activitatea lor, arhitecții-șefi sunt sprijiniți de Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism, comisie cu
rol consultativ care asigură fundamentarea tehnică de specialitate în vederea luării deciziilor.
(6) Arhitecții-șefi cooperează permanent cu direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale,
Administrației Publice și Fondurilor Europene în vederea transpunerii liniilor directoare de dezvoltare durabilă la nivel
național, politicilor sectoriale, programelor naționale și proiectelor prioritare.
(7) Arhitectul-șef al municipiului București convoacă lunar și ori de câte ori este necesar arhitecții-șefi ai sectoarelor în
vederea comunicării și corelării deciziilor, în limitele legii, în scopul asigurării coerenței dezvoltării teritoriului,
protejării valorilor de patrimoniu și calității urbane și arhitecturale. La ședințe se analizează modul în care sunt duse la
îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului București și ale consiliilor locale privind aprobarea strategiilor
de dezvoltare și a planurilor de urbanism și se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea în domeniul
urbanismului și autorizării construcțiilor la nivelul sectoarelor, avându-se în vedere corelarea activităților din domeniu.
---------
(8) Abrogat.
---------
Alin. (8) al art. 36 a fost abrogat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL
(9) În vederea profesionalizării și asigurării structurilor de specialitate necesare dezvoltării coerente și durabile,
comunele care nu pot asigura organizarea structurii de specialitate în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului în
cadrul aparatului pot forma asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, împreună cu alte comune
sau cu orașe, în vederea asigurării furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială,
eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire.
(10) Pentru comunele care nu aparțin unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, în vederea
furnizării în comun a serviciilor publice privind planificarea urbană și teritorială, eliberarea certificatelor de urbanism și
a autorizațiilor de construire, atribuțiile arhitectului-șef vor fi îndeplinite de către un funcționar public din aparatul de
specialitate al primarului, absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării
teritoriului, urbanismului și autorizării construcțiilor, organizate de instituțiile publice cu atribuții în domeniu, în
colaborare cu Registrul Urbaniștilor din România.
---------
Alin. (10) al art. 36 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 418 din 10 iulie 2013, care modifică pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011,
(11) În situația în care această cerință nu este îndeplinită, atribuțiile vor fi îndeplinite de către structura de
specialitate de la nivel județean, pe bază de convenție.
(12) Structura de specialitate condusă de arhitectul-șef al județului, al municipiului București, al municipiului sau al
orașului îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) inițiază, coordonează din punct de vedere tehnic elaborarea, avizează și propune spre aprobare strategiile de dezvoltare
teritorială urbane, precum și documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism;
b) convoacă și asigură dezbaterea lucrărilor Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism;
c) întocmește, verifică din punct de vedere tehnic și propune emiterea avizelor de oportunitate, a certificatelor de urbanism
și a autorizațiilor de construire;
d) urmărește punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană și a politicilor urbane, precum și a documentațiilor de
amenajare a teritoriului și de urbanism;
e) asigură gestionarea, evidența și actualizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului;
e^1) transmite periodic Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene situațiile cu
privire la evidența și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism;
-----------
Lit. e^1) a alin. (12) al art. 36 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 10 iulie 2013, care modifică pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie
f) organizează și coordonează constituirea și dezvoltarea băncilor/bazelor de date urbane;
g) coordonează și asigură informarea publică și procesul de dezbatere și consultare a publicului în vederea promovării
documentațiilor aflate în gestiunea sa;
h) participă la elaborarea planurile integrate de dezvoltare și le avizează din punctul de vedere al conformității cu
documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism legal aprobate;
i) avizează proiectele de investiții publice din punctul de vedere al conformității cu documentațiile de amenajare a
teritoriului și de urbanism legal aprobate.
---------
---------
Articolul 36^1
Funcția de arhitect-șef este ocupată, în condițiile legii, de un funcționar public, specialist atestat de Registrul
Urbaniștilor din România, având formația profesională după cum urmează:
a) de arhitect diplomat sau urbanist diplomat, arhitect sau urbanist absolvent cu licență și master ori studii
postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul județelor, municipiilor reședință de județ,
municipiului București și sectoarelor municipiului București;
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
b) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect ori urbanist absolvent cu licență și master ori studii postuniversitare
în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, la nivelul municipiilor;
c) de arhitect diplomat, urbanist diplomat, arhitect sau urbanist ori de inginer urbanist și inginer în domeniul
construcțiilor absolvent de master sau studii postuniversitare în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului, absolvent
al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și
autorizării construcțiilor, organizate conform art. 36 alin. (10), la nivelul orașelor;
d) de arhitect diplomat, urbanist diplomat sau de conductor arhitect, inginer sau subinginer în domeniul construcțiilor,
absolvent al cursurilor de formare profesională continuă de specialitate în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și
autorizării construcțiilor, organizate conform art. 36 alin. (10), la nivelul comunelor.
---------
Art. 36^1 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418
din 10 iulie 2013, care modifică pct. 14 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Articolul 36^2
Eliminat.
----------
Art. 36^2 a fost eliminat ca urmare a respingerii ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016, publicate în MONITORUL
OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, prin LEGEA nr. 86 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 2
mai 2017.
Articolul 37
(1) În scopul îmbunătățirii calității deciziei referitoare la dezvoltarea spațială durabilă, în coordonarea președinților
consiliilor județene și a primarilor de municipii și orașe, respectiv a primarului general al municipiului București se
constituie Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism, ca organ consultativ cu atribuții de analiză, expertizare
tehnică și consultanță, care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-șef.
----------
(1^1) Membrii comisiei sunt specialiști atestați din domeniul urbanismului, arhitecturii, monumentelor istorice, arheologiei,
precum și din domeniul sociologiei, economiei, geografiei, ingineri constructori, ingineri de rețele edilitare, transport.
--------
Alin. (1^1) al art. 37 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
(1^2) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism de la nivelul consiliilor județene și al municipiilor
fundamentează din punct de vedere tehnic emiterea avizului arhitectului-șef.
------------
Alin. (1^2) al art. 37 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, ca urmare a respingerii acestui act normativ prin LEGEA
nr. 86 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 2 mai 2017.
(1^3) Avizul arhitectului-șef este un aviz tehnic care nu se supune deliberării consiliului județean/consiliului
local/Consiliului General al Municipiului București, după caz.
----------
Alin. (1^3) al art. 37 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie
(2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului și urbanism este formată din specialiști din domeniul amenajării teritoriului
și al urbanismului, secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-șef.
--------------
Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 606 din 13 iulie 2006.
(2^1) Eliminat.
-----------
nr. 313 din 2 mai 2017.
(3) Componenta nominală a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism și regulamentul de funcționare se aproba de
consiliul județean, consiliul local municipal, orășenesc, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, la
propunerea președintelui consiliului județean, a primarului, respectiv a primarului general al municipiului București, pe baza
recomandărilor asociațiilor profesionale din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor, instituțiilor de
învățământ superior și ale arhitectului-șef.
---------
(4) Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și de urbanism fundamentează din punct de vedere tehnic decizia structurii de
specialitate din cadrul autorității locale, desemnată să emită avizul pentru documentațiile de amenajarea teritoriului și
urbanism, precum și pentru studiile de fundamentare sau cercetări prealabile, conform competențelor existente, stabilite prin
reglementările în vigoare pentru Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și de urbanism.
---------
nr. 460 din 3 iulie 2009, care completează art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
628 din 29 august 2008, cu pct. 10^1.
(5) Abrogat.
---------
Alin. (5) al art. 37 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
(6) La ședințele de avizare ale Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism nu pot participa la luarea
deciziei membrii care au calitatea de autor al documentațiilor - proiectelor, supuse avizării.
(7) Eliminat.
----------
Alin. (7) al art. 37 a fost eliminat ca urmare a respingerii ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016, publicate în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, prin LEGEA nr. 86 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
313 din 2 mai 2017.
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
Articolul 38
(1) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism se semnează de către specialiști cu drept de semnătură.
--------
(1^1) Eliminat.
---------
nr. 313 din 2 mai 2017.
(2) Dreptul de semnătură se acordă de către Registrul Urbaniștilor din România, care se înființează ca instituție publică
autonomă, cu personalitate juridică, cu atribuții în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, finanțată integral din
venituri proprii, constituite din tarifele de atestare sau de examinare în vederea dobândirii dreptului de semnătură, de
înscriere în Registrul Urbaniștilor din România și de exercitare a dreptului de semnătură, din tarife aferente celorlalte
activități desfășurate în exercitarea competențelor legale, precum și din alte surse legale.
(3) Specialiștii cu drept de semnătură se înscriu în Tabloul național al urbaniștilor, evidență ce se gestionează de către
Registrul Urbaniștilor din România.
(4) Registrul Urbaniștilor din România îndeplinește și următoarele atribuții:
a) adoptă Regulamentul privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentații de amenajare a teritoriului și de
urbanism și Regulamentul referitor la organizarea și funcționarea Registrului Urbaniștilor din România, cu avizul Ministerului
Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene;
b) în cadrul controlului activității desfășurate de către specialiștii cu drept de semnătură în exercitarea respectivului
drept, colaborează cu orice alte organe și instituții în drept, la nivel central sau local, inclusiv prin transfer de
informații relevante;
c) organizează cursuri de formare profesională continuă în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;
d) elaborează studii, cercetări, analize în vederea fundamentării de proiecte de acte normative, norme, proceduri, coduri,
alte reglementări în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, inclusiv în cooperare cu organele administrației
publice centrale și/sau locale, cu structurile lor de specialitate în domeniu, precum și cu structurile lor asociative;
e) elaborează și aprobă regulamentul orientativ de organizare și desfășurare a concursurilor de soluții în domeniul
urbanismului, peisagisticii și amenajării teritoriului, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România;
f) elaborează proiectul statutului profesiei de urbanist, cooperând în acest scop cu structuri asociative ale profesiei;
g) are competență în privința organizării și desfășurării examenului pentru dobândirea calității de expert tehnic
extrajudiciar în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;
h) desemnează specialiști cu drept de semnătură pentru a face parte din comisia de examinare/testare/intervievare a
candidaților la dobândirea calității de expert tehnic judiciar în specializarea urbanism și amenajarea teritoriului;
i) desemnează, la solicitarea organizatorilor concursurilor, specialiști în comisiile de atribuire a licitațiilor publice
pentru concursuri, studii și documentații de urbanism și amenajarea teritoriului.
(5) Regulamentele prevăzute la alin. (4) lit. a) și e), precum și statutul prevăzut la lit. f) se publică în Monitorul Oficial
---------
Capitolul IV Documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism
Secţiunea 1 Definiții și scop
Articolul 39
(1) În sensul prezentei legi, prin documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism se înțelege planurile de amenajare
a teritoriului, planurile de urbanism, Regulamentul general de urbanism și regulamentele locale de urbanism, avizate și
aprobate conform prezentei legi.
(2) Documentațiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director, iar documentațiile de urbanism cuprind
reglementări operaționale.
(3) Propunerile cu caracter director stabilesc strategiile și direcțiile principale de evoluție a unui teritoriu la diverse
niveluri de complexitate. Ele sunt detaliate prin reglementări specifice în limitele teritoriilor administrative ale orașelor
și comunelor.
(4) Prevederile cu caracter director cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului aprobate sunt obligatorii pentru
toate autoritățile administrației publice, iar cele cu caracter de reglementare, pentru toate persoanele fizice și juridice.
Secţiunea a 2-a Documentații de amenajare a teritoriului
Articolul 40
Documentațiile de amenajare a teritoriului sunt următoarele:

a) Planul de amenajare a teritoriului național;
b) Planul de amenajare a teritoriului zonal;
c) Planul de amenajare a teritoriului județean.
Articolul 41
(1) Planul de amenajare a teritoriului național are caracter director și reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale
pe termen mediu și lung pentru întregul teritoriu al tarii.
(2) Planul de amenajare a teritoriului național este compus din secțiuni specializate.
(3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului național și ale secțiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte
planuri de amenajare a teritoriului care le detaliază.
(4) Secțiunile Planului de amenajare a teritoriului național sunt: Cai de comunicație, Ape, Zone protejate, Rețeaua de
localități, Zone de risc natural, Turismul, Dezvoltarea rurală. Prin lege se pot aproba și alte secțiuni.
Articolul 42
(1) Planul de amenajare a teritoriului județean are caracter director și reprezintă expresia spațială a programului de
dezvoltare socioeconomică a județului. Planul de amenajare a teritoriului județean se corelează cu Planul de amenajare a
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
teritoriului național, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum și cu alte
programe de dezvoltare.
(2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului județean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a
teritoriului și de urbanism care le detaliază.
(3) Fiecare județ trebuie să dețină Planul de amenajare a teritoriului județean și să îl reactualizeze periodic, la 5-10 ani,
în funcție de politicile și de programele de dezvoltare ale județului.
Articolul 43
Planul de amenajare a teritoriului zonal are rol director și se realizează în vederea soluționării unor probleme specifice ale
unor teritorii. Aceste teritorii pot fi:
a) intercomunale sau interorășenești, compuse din unități administrativ-teritoriale de baza, comune și orașe;
b) interjudețene, înglobând părți din județe sau județe întregi;
c) regionale, compuse din mai multe județe.
(2) Abrogat.
----------
Alin. (2) al art. 43 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
Articolul 43^1
(1) În vederea asigurării dezvoltării coerente și durabile, corelării priorităților de dezvoltare și eficientizării
investițiilor publice, valorificării resurselor naturale și culturale, autoritățile administrației publice locale ale
unităților administrativ-teritoriale din cadrul aglomerărilor urbane și zonelor metropolitane definite conform legii
elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană ca documentație de planificare teritorială
integrată pentru fundamentarea planurilor urbanistice generale.
(2) Strategia prevăzută la alin. (1) se elaborează în cadrul unui parteneriat format din reprezentanți ai consiliului județean
și ai autorităților administrațiilor publice locale din orașul-centru polarizator, împreună cu toate comunele învecinate, și,
după caz, din reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.
(3) Strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se finanțează de către partenerii asociați și/sau de
consiliul județean și se aprobă de către consiliul județean, cu avizul parteneriatului periurban.
(4) Pentru localitățile de rang 1 și 2, strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană a teritoriului și
planurile de mobilitate urbană zonal periurban/metropolitan se inițiază de către consiliul județean sau de către orașul-centru
polarizator.
---------
Alin. (4) al art. 43^1 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL
(5) În cazul municipiului București, inițierea strategiei de dezvoltare teritorială zonală periurbană/metropolitană se poate
face de către Consiliul General al Municipiului București, în parteneriat cu administrațiile publice locale implicate, și de
către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în condițiile legii.
---------
Alin. (5) al art. 43^1 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL
---------
Art. 43^1 a fost introdus de pct. 19 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Secţiunea a 3-a Documentații de urbanism
Articolul 44
(1) Documentațiile de urbanism sunt rezultatul unui proces de planificare urbană referitoare la un teritoriu determinat, prin
care se analizează situația existentă și se stabilesc obiectivele, acțiunile, procesele și măsurile de amenajare și de
dezvoltare durabilă a localităților. Documentațiile de urbanism se elaborează de către colective interdisciplinare formate din
specialiști atestați în condițiile legii.
---------
Alin. (1) al art. 44 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
(2) Documentațiile de urbanism transpun la nivelul localităților urbane și rurale propunerile cuprinse în planurile de
amenajare a teritoriului național, zonal și județean.
(3) Documentațiile de urbanism au caracter de reglementare specifica și stabilesc reguli ce se aplica direct asupra
localităților și părților din acestea până la nivelul parcelelor cadastrale, constituind elemente de fundamentare obligatorii
pentru eliberarea certificatelor de urbanism.
Articolul 45
Documentațiile de urbanism sunt următoarele:

a) Planul urbanistic general și regulamentul local aferent acestuia;
b) Planul urbanistic zonal și regulamentul local aferent acestuia;
c) Planul urbanistic de detaliu.
Articolul 46
(1) Planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de reglementare și reprezintă
principalul instrument de planificare operațională, constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de
dezvoltare. Fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să își actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic general
în funcție de evoluția previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici, culturali și a necesităților locale.
---------
(1^1) Abrogat.
---------
Alin. (1^1) al art. 46 a fost abrogat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
(1^2) Abrogat.
---------
(1^3) Termenul de valabilitate a Planului urbanistic general se prelungește, pe bază de hotărâre a consiliului
local/Consiliului General al Municipiului București, până la intrarea în vigoare a noului plan urbanistic general, cu condiția
inițierii demersurilor de elaborare/actualizare a planului urbanistic general înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(la 25-06-2018, Alineatul (1^3) din Articolul 46 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 1, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 51 din 21 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 25 iunie 2018 )
(1^4) Abrogat.
---------
(1^5) Abrogat.
---------
(1^6) Actualizarea Planului urbanistic general reprezintă revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici
propuși și a prevederilor planului inițial prin aducerea acestora în acord cu legislația în vigoare, tendințele de dezvoltare
și cerințele de dezvoltare durabilă socioeconomice și de mediu actuale, precum și actualizarea listei de proiecte de
investiții necesare pentru implementarea viziunii de dezvoltare, în baza unor studii de specialitate și a analizei gradului de
implementare a planurilor urbanistice în vigoare și a impactului acestora la nivelul localității, dacă este cazul.
----------
Alin. (1^6) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 324 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 937 din 18 decembrie 2015.
(1^7) Inițierea demersurilor de actualizare a Planului urbanistic general sau de prelungire a valabilității documentației în
vigoare se aprobă prin hotărâre a Consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, la propunerea
primarului/primarului general al municipiului București, pe baza referatului de specialitate al arhitectului-șef.
----------
(1^8) Propunerea justificată de actualizare sau de prelungire a valabilității documentației de urbanism se realizează în baza
analizei informațiilor statistice disponibile privind dinamica economică, socială și teritorială, în baza studiilor de
specialitate existente, precum și în raport cu strategiile și programele de dezvoltare de la nivel local, județean și/sau
național aprobate și se avizează:
a) de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru municipii și pentru
unitățile administrativ-teritoriale din zonele funcționale ale acestora;
b) de către consiliile județene, pentru orașe și comune, altele decât cele prevăzute la lit. a).
----------
(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale de
baza, cu privire la:
a) stabilirea și delimitarea teritoriului intravilan în relație cu teritoriul administrativ al localității;
b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
c) zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
d) delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
e) modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare;
f) stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor arheologice reperate;
----------------
Lit. f) a alin. (2) al art. 46 a fost modificată de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 606 din 13 iulie 2006.
f^1) zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în vigoare;
----------
Lit. f^1) a alin. (2) al art. 46 a fost introdusă de pct. 13 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
g) formele de proprietate și circulația juridică a terenurilor;
h) precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite, amenajate și plantate.
i) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și la măsurile specifice privind prevenirea și
atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone.
----------------
Lit. i) a alin. (2) al art. 46 a fost introdusă de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în
j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri.
---------
Lit. j) a alin. (2) al art. 46 a fost introdusă de pct. 14 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la:
a) evoluția în perspectiva a localității;
b) direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
c) traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului național, zonal și
județean.
d) zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și la măsurile specifice privind prevenirea și
atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor și realizarea construcțiilor în aceste zone.
-------------
Lit. d) a alin. (3) al art. 46 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în
e) lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;
---------
Lit. e) a alin. (3) al art. 46 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
f) stabilirea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de construire;
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
---------
Lit. f) a alin. (3) al art. 46 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană.
--------
Lit. g) a alin. (3) al art. 46 a fost introdusă de pct. 15 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
(4) Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localității și se corelează cu bugetul și
programele de investiții publice ale localității, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
----------
(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin
planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu și de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se
formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.
--------
Alin. (5) al art. 46 a fost introdus de pct. 16 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL
(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecție
prevăzut în legislația în vigoare.
---------
(7) În vederea unei utilizări coerente și raționale a teritoriului localităților, zonele cu coeficienți de utilizare a
terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general și regulamentul local aferent.
---------
(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmește în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000,
după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unității administrativ-
teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se
poate face de către autoritățile administrației publice locale interesate, cu condiția avizării acestuia de către oficiile de
cadastru și publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.
---------
Articolul 46^1
Planul urbanistic general cuprinde piese scrise și desenate cu privire la:

a) diagnosticul prospectiv, realizat pe baza analizei evoluției istorice, precum și a previziunilor economice și demografice,
precizând nevoile identificate în materie de dezvoltare economică, socială și culturală, de amenajare a spațiului, de mediu,
locuire, transport, spații și echipamente publice și servicii;
b) strategia de dezvoltare spațială a localității;
c) regulamentul local de urbanism aferent acestuia;
d) planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice.
e) planul de mobilitate urbană.
---------
Lit. e) a art. 46^1 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL
--------
Articolul 47
(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează
dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-
o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu
Planul urbanistic general.
----------
(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:
a) organizarea rețelei stradale;
b) organizarea arhitectural-urbanistică în funcție de caracteristicile structurii urbane;
c) modul de utilizare a terenurilor;
d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;
e) statutul juridic și circulația terenurilor;
f) protejarea monumentelor istorice și servituți în zonele de protecție ale acestora.
(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:
a) zonelor centrale ale localităților;
b) zonelor construite protejate și de protecție a monumentelor;
c) zonelor de agrement și turism;
d) zonelor/parcurilor industriale, tehnologice și zonelor de servicii;
e) parcelărilor, pentru divizarea în mai mult de 3 parcele;
f) infrastructurii de transport;
g) zonelor supuse restructurării sau regenerării urbane;
h) altor zone stabilite de autoritățile publice locale din localități, potrivit legii.
---------
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
(3^1) Prevederile alin. (3) nu se aplică în situația în care planurile urbanistice generale reglementează condițiile de
autorizare a investițiilor din zonele menționate, cu excepția zonelor construite protejate.
---------
Alin. (3^1) al art. 47 a fost introdus de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL
(la 30-06-2017, Alineatul (3^2) din Articolul 47 , Sectiunea a 3-a , Capitolul IV a fost abrogat de Articolul V din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 49 din 30 iunie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 30 iunie 2017 )
(4) Delimitarea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face, de regulă, în Planul
urbanistic general.
---------
(5) Prin Planul urbanistic zonal se stabilesc, în baza analizei contextului social, cultural istoric, urbanistic și
arhitectural, reglementări cu privire la regimul de construire, funcțiunea zonei, înălțimea maximă admisă, coeficientul de
utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor față de aliniament și distanțele
față de limitele laterale și posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor, materialele admise.
---------
(6) Abrogat.
---------
Articolul 47^1
(1) Introducerea în intravilanul localităților a terenurilor agricole și a celor amenajate cu îmbunătățiri funciare se face pe
bază de studii urbanistice de PUG sau PUZ pentru care în prealabil a fost obținut avizul privind clasa de calitate emis de
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
(2) După aprobarea prin hotărârea consiliului local a PUG și PUZ, primăriile sunt obligate să transmită hotărârea însoțită de
documentația de aprobare a PUG și PUZ către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, în vederea actualizării din oficiu
a destinației imobilelor înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.
---------------
Art. 47^1 a fost introdus de art. 9^1 din ORDONANȚA DE URGENȚA nr. 81 din 28 septembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 704 din 5 octombrie 2011, aprobata prin LEGEA nr. 219 din 19 noiembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 23
noiembrie 2012.
Articolul 48
(1) Planul urbanistic de detaliu are caracter de reglementare specifică pentru o parcelă în relație cu parcelele învecinate.
Planul urbanistic de detaliu nu poate modifica planurile de nivel superior.
----------
Alin. (1) al art. 48 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 324 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL
(2) Planul urbanistic de detaliu este instrumentul de proiectare urbană care detaliază cel puțin:
a) modul specific de construire în raport cu funcționarea zonei și cu identitatea arhitecturală a acesteia, în baza unui
studiu de specialitate;
b) retragerile față de limitele laterale și posterioare ale parcelei;
c) procentul de ocupare a terenului și modul de ocupare a terenului;
d) accesele auto și pietonale;
e) conformarea arhitectural-volumetrică;
f) conformarea spațiilor publice
----------
Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 324 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL
(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunțită a prevederilor stabilite prin Planul
urbanistic general sau Planul urbanistic zonal.
-----------
Articolul 48^1
(1) Toate documentațiile de urbanism se realizează în format digital și format analogic, la scară adecvată, în funcție de
tipul documentației, pe suport topografic realizat în coordonate în sistemul național de referință Stereo 1970, actualizat pe
baza ortofotoplanurilor sau pe baza unor măsurători la teren, cu respectarea și integrarea limitelor imobilelor înregistrate
în evidențele de cadastru și publicitate imobiliară, puse la dispoziție de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Stabilirea limitelor intravilanului prin planurile de urbanism general și zonal se va face în raport cu nevoile de
dezvoltare ale localităților din cadrul unei anumite unități administrativ-teritoriale. Limita propusă va fi stabilită în
funcție de elemente ale cadrului natural, căi majore de comunicații, amenajări hidrotehnice, precum și de alte categorii de
lucrări cu caracter tehnic.
(3) În cazul extinderii tramei stradale și a anumitor zone funcționale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea
și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri
turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o
parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol,
pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări economice echilibrate a acestora.
(4) Baza topografică cu situația existentă se pune la dispoziția autorităților locale cu titlu gratuit și se avizează de
oficiile de cadastru și publicitate imobiliară. În termen de 15 zile după aprobarea de către consiliul local/Consiliul General
al Municipiului București, un exemplar al documentației de urbanism se înaintează Agenției Naționale de Cadastru și
Publicitate Imobiliară, în format electronic, pentru preluarea informațiilor în sistemul de evidență de cadastru și
publicitate imobiliară și în geoportalul INSPIRE, și un exemplar se transmite, în format electronic, Ministerului Dezvoltării
Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene pentru preluarea în Observatorul teritorial național.
---------
Alin. (4) al art. 48^1 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
(5) Toate restricțiile impuse prin documentațiile de urbanism legal aprobate se fac publice de către autoritățile publice
locale responsabile cu aprobarea planului, inclusiv prin publicarea pe site-ul instituției.
-----------
Alin. (5) al art. 48^1 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie
(6) Eliminat.
----------
Alin. (6) al art. 48^1 a fost eliminat ca urmare a respingerii ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 100 din 15 decembrie 2016, publicate
nr. 313 din 2 mai 2017.
---------
Art. 48^1 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418
din 10 iulie 2013, care modifică pct. 28 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Articolul 49
(1) Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme tehnice, juridice și economice care sta la baza elaborării
planurilor de urbanism, precum și a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul local de urbanism pentru întreaga unitate administrativ-teritorială, aferent Planului urbanistic general, sau
pentru o parte a acesteia, aferent Planului urbanistic zonal, cuprinde și detaliază prevederile referitoare la modul concret
de utilizare a terenurilor, precum și de amplasare, dimensionare și realizare a volumelor construite, amenajărilor și
plantațiilor, materiale și culori, pe zone, în conformitate cu caracteristicile arhitectural-urbanistice ale acestora,
stabilite în baza unui studiu de specialitate.
---------
(3) După aprobare Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal și Planul urbanistic de detaliu împreună cu regulamentele
locale de urbanism aferente sunt opozabile în justiție.
(4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism sunt diferențiate pentru fiecare unitate teritorială de referință, zonă și
subzonă a acesteia.
---------
(5) Abrogat.
---------
Secţiunea a 4-a Inițierea și finanțarea activităților
Articolul 50
(1) Inițiativa elaborării documentațiilor de amenajare a teritoriului, a planurilor urbanistice generale și a planurilor
urbanistice menționate la art. 54 alin. (2) aparține exclusiv autorității publice locale.
(2) Inițiativa elaborării planurilor urbanistice, altele decât cele menționate la alin. (1), aparține autorității publice
locale, precum și persoanelor fizice și/sau juridice interesate.
---------
Articolul 51
(1) Activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism, prevăzute în prezenta lege, se finanțează din bugetele locale ale
unităților administrativ-teritoriale, din bugetul de stat și din venituri proprii ale persoanelor juridice și fizice
interesate în dezvoltarea unei localități sau a unei zone din cadrul acesteia, precum și din alte surse legal constituite sau
atrase.
---------
(1^1) Activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism de interes național și regional, care se finanțează din bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, sunt:
a) elaborarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României;
b) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului național;
c) elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului zonal regional;
d) elaborarea Regulamentului general de urbanism;
e) elaborarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism pentru zonele cu monumente istorice înscrise în Lista
patrimoniului mondial;
f) elaborarea documentațiilor de amenajarea teritoriului și urbanism, hărți de hazard/risc în vederea prevenirii dezastrelor
naturale sau industriale;
g) programe de susținere a dezvoltării locale în vederea asigurării fondului de documentații în domeniile: amenajarea
teritoriului, urbanism, imobiliar-edilitar și al proiectelor de dezvoltare urbană integrată.
------------
Alin. (1^1) al art. 51 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 460 din 3 iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor" cu
denumirea "Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței".
(1^2) Activitățile prevăzute la alin. (1^1) lit. g), precum și metodologiile de finanțare a acestora se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
----------
Alin. (1^2) al art. 51 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
(2) Autoritățile administrației publice locale au obligația să prevadă în bugetele anuale fonduri pentru elaborarea sau
actualizarea, după caz, a planurilor de amenajare a teritoriului, a planurilor de urbanism, a hărților de risc natural, precum
și a studiilor de fundamentare necesare în vederea elaborării acestora.
(3) Metodologia finanțării de la bugetul de stat a hărților de risc pentru cutremure și alunecări de teren se elaborează de
către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și se aproba prin hotărâre a Guvernului.
------------
nr. 460 din 3 iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor" cu denumirea
"Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței"
----------------
Art. 51 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 606 din
13 iulie 2006.
Articolul 52
Pentru desfășurarea unor activități comune de amenajare a teritoriului și de urbanism, pentru realizarea unor obiective de
interes general, consiliile județene, consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale
sectoarelor se pot asocia sau, după caz, pot colabora, în condițiile legii, cu persoane juridice ori fizice din țară sau din
străinătate în scopul atragerii de fonduri suplimentare.
---------
Articolul 53
Abrogat.
---------
Art. 53 a fost abrogat de pct. 31 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în MONITORUL
Articolul 54
(1) Planurile urbanistice zonale pentru zone centrale, zone protejate în integralitatea lor și zone de protecție a
monumentelor, precum și planurile urbanistice zonale și de detaliu privind realizarea unor obiective de interes public se
finanțează din bugetul de stat ori din bugetele locale.
(2) Planurile urbanistice zonale și planurile urbanistice de detaliu, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), se finanțează
de persoanele juridice sau persoanele fizice interesate.
(3) Planurile de urbanism zonale sau de detaliu, care modifică părți din zone protejate, se pot finanța de către persoane
fizice sau juridice interesate.
---------
Articolul 55
(1) Finanțarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism cu caracter deosebit, pentru zone și localități care
necesita cercetări și studii complexe, se face și din fonduri destinate cercetării, dezvoltării regionale și altele, în
condițiile stabilite de ministere și de alți factori implicați.
(2) În cazul documentațiilor de urbanism finanțate conform alin. (1), entitatea achizitoare poate organiza, în condițiile
legii, concurs de soluții urbanistice, deschis specialiștilor din domeniu, finanțat din fondurile prevăzute la alin. (1).
---------
(3) Indiferent de inițiativa sau de sursa de finanțare, autoritățile administrației publice locale în competența cărora se
află elaborarea, avizarea și aprobarea documentației de amenajare a teritoriului și urbanism sunt responsabile pentru întregul
conținut al reglementărilor adoptate, cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel.
---------
---------
13 iulie 2006.
Secţiunea a 5-a Avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism
Articolul 56
(1) Avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se fac de către autoritățile și
organismele centrale și teritoriale interesate, potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege.
(2) Precizarea conținutului documentațiilor care se supun avizării, precum și a emitenților de avize pentru fiecare categorie
de documentații se va stabili prin ordin al ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.
------------
nr. 460 din 3 iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor" cu denumirea
"ministerul dezvoltării regionale și locuinței".
(3) Avizarea documentațiilor de interes general - toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum și din
domeniul urbanismului inițiate de autoritățile și instituțiile administrației publice - se face fără perceperea de taxe și/sau
tarife.
---------
Alin. (3) al art. 56 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 302 din 27 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
898 din 3 decembrie 2015.
(4) Perioada de valabilitate a documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se stabilește de către autoritatea
administrației publice locale abilitată să aprobe documentația, în conformitate cu gradul de complexitate și cu prevederile
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
acesteia.
---------
(5) Valabilitatea prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism se extinde de drept pentru acele
investiții care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situații:
a) dacă în timpul perioadei de valabilitate a fost începută, în condițiile legii, procedura de autorizare a executării
lucrărilor de construire/desființare;
b) dacă a fost demarată punerea în aplicare a reglementărilor privind circulația juridică a terenurilor, stabilirea și
delimitarea teritoriului intravilan sau delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
c) dacă au fost inițiate obiective de investiții de modernizare și/sau dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare.
(la 25-06-2018, Alineatul (5) din Articolul 56 , Secțiunea a 5-a , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 51 din 21 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 520 din 25 iunie 2018 )
(6) Documentațiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, elaborate conform legislației în vigoare, care au avizele și
acordurile prevăzute de lege și solicitate prin certificatul de urbanism, precum și tarifele de exercitare a dreptului de
semnătură achitate pentru specialiștii care au elaborat documentațiile, se promovează de către primar, în vederea aprobării
prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, pe baza referatului de specialitate al
arhitectului-șef, în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentației complete la registratura primăriei.
---------
(7) În termen de maximum 45 de zile de la finalizarea dezbaterii publice și înaintarea expunerii de motive elaborate de
primar/președintele consiliului județean și a raportului de specialitate elaborat de către arhitectul-șef, consiliul județean
sau local are obligația să emită o hotărâre prin care aprobă sau respinge documentația de amenajare a teritoriului sau
urbanism.
----------
(7^1) Eliminat.
---------
nr. 313 din 2 mai 2017.
(8) În cazul imobilelor declarate ca fiind de utilitate publică, în temeiul Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru
cauză de utilitate publică, republicată, sau în temeiul altor legi privind declarare a de utilitate publică a unor imobile,
documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, aflate în vigoare la data declarării utilității publice, sunt repuse
de drept în vigoare pentru o perioadă egală cu cea pentru care au fost emise inițial, începând cu data la care utilitatea
publică încetează din orice cauză*).
---------
Alin. (8) al art. 56 a fost introdus de art. II din LEGEA nr. 229 din 15 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 438
din 18 iulie 2013.
Articolul 56^1
Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate
fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.
---------
Articolul 56^2
Abrogat.
---------
Art. 56^2 a fost abrogat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418 din
Secţiunea a 6-a Participarea populației la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism

Participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism
---------
Secțiunea a 6-a din Cap. IV a fost modificată de pct. 24 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
Articolul 57
(1) Participarea publicului la activitățile de amenajare a teritoriului și de urbanism constă în implicarea acestuia în toate
etapele procesului decizional referitor la activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism.
(2) Participarea publicului asigură dreptul acestuia la informare, consultare și acces la justiție, referitor la activitățile
de amenajare a teritoriului și de urbanism, potrivit legii, pe tot parcursul elaborării strategiilor și documentațiilor de
urbanism și amenajare a teritoriului, conform metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației
Publice și Fondurilor Europene și în corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislația de mediu*).
------------
iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului" cu denumirea "Ministerul
Articolul 58
Autoritățile administrației publice centrale și locale au responsabilitatea organizării, desfășurării și finanțării procesului
de participare a publicului în cadrul activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism.
---------
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
din 29 august 2008.
Articolul 59
Informarea publicului este activitatea prin care autoritățile administrației publice fac publice:
a) obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului și dezvoltarea urbanistică a localităților;
b) conținutul strategiilor de dezvoltare teritorială și a documentațiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării,
precum și al documentațiilor aprobate, potrivit legii;
c) rezultatele consultării publicului;
d) deciziile adoptate;
e) modul de implementare a deciziilor.
---------
din 29 august 2008.
Articolul 60
Consultarea publicului este procesul prin care autoritățile administrației publice centrale și locale colectează și iau în
considerare opțiunile și opiniile publicului privind obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului
și dezvoltarea urbanistică a localităților, prevederile strategiilor de dezvoltare teritorială și ale programelor de amenajare
a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților.
---------
din 29 august 2008.
Articolul 61
Informarea și consultarea publicului se desfășoară diferențiat, în funcție de amploarea și de importanța documentației de

amenajare a teritoriului sau de urbanism, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației
Publice și Fondurilor Europene.
------------
iulie 2009, prin înlocuirea denumirii "Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului" cu denumirea "Ministerul
Secţiunea a 7-a Urmărirea aplicării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate
Articolul 62
(1) Urmărirea aplicării documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate se face prin compartimentele de
specialitate din aparatul propriu al consiliilor județene, municipale, orășenești și comunale, după caz, precum și de
Inspectoratul de Stat în Construcții.
(1^1) Abrogat.
----------
Alin. (1^1) al art. 62 a fost abrogat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 324 din 16 decembrie 2015, publicată în MONITORUL
(2) Compartimentele de specialitate vor urmări corelarea realizării programelor de dezvoltare cu prevederile documentațiilor
aprobate.
Capitolul V Sancțiuni
Articolul 63
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională, disciplinară, administrativă sau
penală, după caz, potrivit legii.
(2) Constituie contravenții următoarele fapte:
a) refuzul instituțiilor publice de a furniza informații care, prin natura lor, sunt publice, pentru desfășurarea
corespunzătoare a activității de amenajare a teritoriului și de urbanism;
b) supunerea spre avizare sau aprobare a unei documentații de urbanism incomplete ori care conține date eronate;
c) avizarea și aprobarea de documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism semnate de alte persoane decât cele
stabilite prin lege;
d) neîndeplinirea atribuțiilor privind exercitarea controlului asupra modului de respectare a documentațiilor de amenajare a
teritoriului și de urbanism;
e) neluarea măsurilor prevăzute de lege în cazul nerespectării prevederilor din documentațiile de amenajare a teritoriului și
de urbanism.
f) aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la Planul urbanistic general neprevăzute la art. 32 alin. (4).
----------
Lit. f) a alin. (2) al art. 63 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în
g) semnarea, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1), de documentații de amenajarea teritoriului și urbanism care
conțin date eronate, dacă nu intră sub incidența legii penale.
-----------
Lit. g) a alin. (2) al art. 63 a fost introdusă de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 3 iulie 2009, care completează pct. 25 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 29 august 2008.
h) refuzul operatorilor economici sau al instituțiilor care dețin imobile, instalații și/sau echipamente de interes public ori
care prestează un serviciu public de a pune la dispoziția autorității publice informațiile prevăzute la art. 5 alin. (2).
----------
Lit. h) a alin. (2) al art. 63 a fost introdusă de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în
----------
----------
13 iulie 2006.
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
Articolul 63^1
Contravențiile prevăzute la art. 63 alin. (2) se sancționează cu amendă, după cum urmează:
a) de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. a) și b);
b) de la 1.000 lei la 9.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. c) și g);
---------
Lit. b) a art. 63^1 a fost modificată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 242 din 23 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL
c) de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. d) și e);
d) de la 3.000 lei la 10.000 lei, pentru nerespectarea prevederilor lit. f) și h).
--------
Lit. d) a art. 63^1 a fost modificată de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 418 din 10 iulie 2013, care introduce pct. 35^2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011.
---------
Art. 63^1 a fost modificat de pct. 26 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
628 din 29 august 2008.
----------
Articolul 63^2
Contravențiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 ,cu modificările și
------------
Art. 63^2 a fost introdus de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 606 din
13 iulie 2006.
Articolul 64
(1) Faptele de încălcare a prezentei legi se constata de organele de control al activității de amenajare a teritoriului și de
urbanism ale consiliilor județene și locale, de reprezentanți ai instituțiilor publice de specialitate ale autorităților
centrale implicate în avizare, precum și de Inspectoratul de Stat în Construcții.
---------
(2) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate fără avizele prevăzute de reglementările în vigoare
sunt nule.
(3) Eliminat.
---------
313 din 2 mai 2017.
(4) Eliminat.
--------
313 din 2 mai 2017.
----------------
13 iulie 2006.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 65
(1) În absența Planului de amenajare a teritoriului județean și a Planului urbanistic general aprobate, pe teritoriile
aferente se pot realiza investiții în construcții, lucrări tehnicoedilitare, precum și orice alte investiții urbane numai pe
baza unui plan urbanistic zonal aprobat potrivit legii și cu respectarea Regulamentului general de urbanism.
---------
Alin. (1) al art. 65 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDONANȚA nr. 27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL
(1^1) Eliminat.
---------
nr. 313 din 2 mai 2017.
(2) Documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism modificate fără respectarea prevederilor legale privitoare la
avizarea și aprobarea acestora sunt nule.
Articolul 66
Unitățile administrativ-teritoriale de baza, care la data intrării în vigoare a prezentei legi dispun de planuri urbanistice
generale preliminare, au obligația ca în termen de 12 luni să le finalizeze și să le aprobe ca documentații de urbanism
definitive.
Articolul 67
Dispozițiile referitoare la categoriile de documentații de amenajare a teritoriului și de urbanism, competentele de avizare și

de aprobare a acestora, cuprinse în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările ulterioare, precum și orice alte prevederi contrare prezentei legi
se abroga.
Articolul 68
Anexa nr. 1 cuprinzând categoriile de documentații în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului, competentele de
avizare și de aprobare a acestora, precum și anexa nr. 2 cuprinzând termenii de specialitate utilizați în cuprinsul legii fac
parte integrantă din prezenta lege.
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în ședința din 7 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din
Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
PUSKAS VALENTIN-ZOLTAN
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2)
din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
Anexa nr. 1
CATEGORII DE DOCUMENTAȚII DE AMENAJARE A TERITORIULUI ȘI DE URBANISM.

COMPETENTE DE AVIZARE ȘI DE APROBARE A ACESTORA
Nr. Categorii de
Avizează Aprobă
crt. documentații
0 1 2 3
A. Amenajarea teritoriului
Plan de amenajare a teritoriului
1. Național Guvernul Parlamentul
- Ministerul Dezvoltării
Regionale, Administrației
Publice și Fondurilor Europene
- Ministerul Culturii
1^1. Zonal regional Guvernul
- Ministerul Mediului și
Schimbărilor Climatice
- Agențiile de dezvoltare
regională
Zonal
- Interjudețean - Ministerul Dezvoltării
- Interorășenesc sau Regionale, Administrației - Consiliile județene
intercomunal Publice și Fondurilor Europene - Consiliile locale
2.
- Frontalier - Organisme centrale și - Consiliul General al
- Metropolitan, periurban al teritoriale abilitate Municipiului București
principalelor municipii și conform legii
orașe
Zonal, pentru Regionale, Administrației
localități care Publice și Fondurilor Europene
cuprind monumente - Ministerul Culturii
2^1. Guvernul
istorice înscrise - Consiliul județean
în Lista patrimoniului - Organisme centrale și
mondial teritoriale abilitate
conform legii
Zonal pentru localități
Regionale, Administrației Consiliile județene
care cuprind monumente,
Publice și Fondurilor Europene Consiliile locale
2^2. ansambluri sau situri
- Ministerul Culturii, Consiliul General al
înscrise în Lista
- organisme centrale și Municipiului București
monumentelor istorice
teritoriale interesate
- Ministerul
Dezvoltării,
Consiliul județean
Regionale
Consiliul General
3. Județean Administrației Publice,
al Municipiului
și Fondurilor Europene
București
- Organisme centrale și
B. Urbanism
- Plan urbanistic
general și regulament
local aferent acestuia
4. Municipiul - Ministerul Consiliul General

București Dezvoltării,
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
Regionale, al Municipiului
Administrației Publice București
- Ministerul
Dezvoltării,
Regionale,
Administrației Publice Consiliul local al
5. Municipiu
și Fondurilor Europene municipiului
- Consiliul județean
Consiliul local al
6. Oraș - Organisme centrale și
orașului
locale interesate
Consiliul local al
7. Comuna - Organisme centrale și
comunei
locale interesate
Publice
Orașe și comune ce includ Consiliul local al
8. stațiuni balneare/turistice orașului/comunei,
declarate după caz
teritoriale abilitate
conform legii
Localități care cuprind Publice și Fondurilor Europene
monumente istorice înscrise - Ministerul Culturii
8^1. Guvernul
în Lista patrimoniului - Consiliul județean
mondial - Organisme centrale și
teritoriale abilitate conform
legii
Municipii, orașe și
Publice și Fondurilor Europene Consiliul local/
comune care cuprind
- Ministerul Culturii prin Consiliul General
8^2. monumente, ansambluri
serviciile județene al Municipiului
sau situri înscrise în
- Organisme centrale și București
Lista monumentelor istorice
legii
- Plan urbanistic zonal

și regulament local
aferent acestuia
Consiliul local/
Publice și Fondurilor Europene
Zona centrală a municipiului Consiliul General
9. - Ministerul Culturii
în integralitatea sa al Municipiului
București
legii
prin serviciile județene
Consiliul local/
Părți din zona centrală a - Consiliul județean
10. Consiliul General al
municipiului - Organisme centrale și
Municipiului București
legii
Zona centrala a
- Consiliul județean Consiliile locale
orașului, satului,
11. - Organisme centrale și orășenești sau
precum și alte zone
teritoriale interesate comunale
funcționale de interes
12. Zone protejate ori asupra - Ministerul Dezvoltării Consiliile locale/

cărora s-a instituit un tip Regionale, Administrației Consiliul General al
de restricție, prin acte Publice și Fondurilor Europene Municipiului București
normative sau documentații - Ministerul Culturii prin
de urbanism, în serviciile județene
integralitatea lor - Consiliul județean
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
legii
Zone protejate Regionale, Administrației
care cuprind Publice și Fondurilor Europene
12^1. monumente istorice - Ministerul Culturii Guvernul
înscrise în Lista - Consiliul județean
patrimoniului mondial - Organisme centrale și
Părți din zone protejate ori

asupra cărora s-a instituit - Ministerul Culturii prin
un tip de restricție, prin serviciile județene
Consiliile locale/
12^1 acte normative sau documen- - Consiliul județean
Consiliul General al
bis. tații de urbanism, precum - Organisme centrale și
și cele care depășesc limita teritoriale abilitate conform
unei unități administrativ- legii
teritoriale
- Ministerul Culturii prin

Zone care cuprind monumente,
serviciile județene Consiliile locale/
ansambluri sau situri
- Consiliul județean Consiliul General al
12^2. înscrise în Lista monumen-
- Organisme centrale și Municipiului
telor istorice în
teritoriale abilitate conform București
integralitatea lor
legii
Zone turistice de interes Regionale, Administrației
național, respectiv zona Publice și Fondurilor Europene
costieră, zone montane și - Ministerul Culturii
alte categorii de teritorii - Ministerul Mediului și Consiliile locale/
12^3. stabilite prin acte norma- Schimbărilor Climatice Consiliul General al
tive în vederea asigurării - Consiliul județean Municipiului București
condițiilor de dezvoltare - Consiliile locale
durabilă și de păstrare a - Organisme centrale și
identității locale teritoriale abilitate conform
legii
Părți din zone turistice de

interes național, respectiv - Ministerul Culturii
zona costieră, zone montane - Ministerul Mediului și
și alte categorii de teri- Schimbărilor Climatice
Consiliile locale/
12^3 torii stabilite prin acte - Consiliul județean
Consiliul General al
bis. normative în vederea asigu- - Consiliile locale
rării condițiilor de - Organisme centrale și
dezvoltare durabilă și de teritoriale abilitate conform
păstrare a identității legii
locale
Zone situate în extravilanul - Consiliul județean Consiliile locale/
12^4. municipiilor, orașelor și - Organisme centrale și Consiliul General al
comunelor teritoriale abilitate conform Municipiului București
legii
12^5. Abrogat
- Plan urbanistic de detaliu
- Imobile clasate în Lista

monumentelor istorice și
cele care se amplasează în
zone protejate Consiliile locale/
13. - Imobile clasate în Lista Consiliul General al
monumentelor istorice și Municipiului București
legii
cele care se amplasează în
zone protejate, pentru
municipiul București
14. Alte imobile teritoriale abilitate conform Consiliile locale
legii
C. Regulament de urbanism
15. Regulament general de - Ministerul Guvernul

urbanism Dezvoltării,
Regionale,
Administrației Publice și
Fondurilor Europene
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
Anexa nr. 2
DEFINIREA TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN LEGE

(în ordine alfabetică)
● Aprobare - opțiunea forului deliberativ al autorităților competente de încuviințare a propunerilor cuprinse în
documentațiile prezentate și susținute de avizele tehnice favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege,
hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor județene sau locale, după caz) se conferă documentațiilor putere de aplicare,
constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritorială și dezvoltare urbanistică,
precum și a autorizării lucrărilor de execuție a obiectivelor de investiții.
● Avizare - procedura de analiza și exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor,
administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluțiilor
funcționale, a indicatorilor tehnico-economici și sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a
teritoriului și de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic și
obligatoriu.
● Caracter director - însușirea unei documentații aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de
dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea acțiunilor specifice. Caracterul director este specific
documentațiilor de amenajare a teritoriului.
● Caracter de reglementare - însușirea unei documentații aprobate de a impune anumiți parametri soluțiilor promovate.
Caracterul de reglementare este specific documentațiilor de urbanism.
● Circulația terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de
vânzare-cumpărare, donație, concesiune, arendare etc.
● Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituții publice și capacitatea tehnica de a emite
avize/aprobări.
● Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităților prezentului, fără a se compromite dreptul generațiilor viitoare la
existenta și dezvoltare.
● Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităților administrației publice centrale și locale, elaborate în scopul
armonizării strategiilor, politicilor și programelor de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de
dezvoltare", și care beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene și al altor instituții și autorități naționale
și internaționale interesate.
● Documentație de amenajare a teritoriului și de urbanism ansamblu de piese scrise și desenate, referitoare la un teritoriu
determinat, prin care se analizează situația existenta și se stabilesc obiectivele, acțiunile și măsurile de amenajare a
teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților pe o perioada determinata.
● Limitele unității administrativ-teritoriale - linii reale sau imaginare, stabilite prin lege, prin care se delimitează
teritoriul unei unități administrative de teritoriul altor unități administrative.
-----------
Definiția "Limitele unității administrativ-teritoriale" a fost introdusă de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 162 din 11 iulie
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 14 iulie 2011.
● Parcelare - acțiunea urbana prin care o suprafața de teren este divizată în loturi mai mici, destinate construirii sau altor
tipuri de utilizare. De regula este legată de realizarea unor locuințe individuale, de mica înălțime.
● Peisaj - desemnează o parte de teritoriu, perceput ca atare de către populație, cu valoare remarcabilă prin caracterul său
de unicitate și coerență, rezultat al acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau umani, cuprinzând zone naturale
sau/și construite având valoare particulară în materie de arhitectură și patrimoniu ori fiind mărturii ale modurilor de viață,
de locuire, de activitate sau ale tradițiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale.
-----------
Definiția "Peisaj" a fost introdusă de pct. 40 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată în
● Plan de mobilitate urbană - instrumentul de planificare strategică teritorială prin care sunt corelate dezvoltarea
teritorială a localităților din zona periurbană/metropolitană cu nevoile de mobilitate și transport al persoanelor, bunurilor
și mărfurilor.
--------------
Definiția "Plan de mobilitate urbană" a fost introdusă de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 190 din 26 iunie 2013, publicată în
● Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice și financiare, utilizate în scopul realizării
unei strategii.
● Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru realizarea politicilor de dezvoltare.
● Protecția mediului - ansamblu de acțiuni și măsuri privind protejarea fondului natural și construit în localități și în
teritoriul înconjurător.
● Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc drepturile și obligațiile legate de
deținerea sau exploatarea terenurilor.
● Regiune frontalieră - regiune care include arii situate la frontiera, delimitată în scopul aplicării unei strategii comune
de dezvoltare de o parte și de alta a frontierelor și al realizării unor programe, proiecte și acțiuni de cooperare.
● Rețea de localități - totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zona funcțională) ale căror
existenta și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relații desfășurate pe multiple planuri (economice,
demografice, de servicii, politico-administrative etc.). Rețeaua de localități este constituită din localități urbane și
rurale.
● Sistem urban - sistem de localități învecinate între care se stabilesc relații de cooperare economică, socială și culturală,
de amenajare a teritoriului și protecție a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-și autonomia
administrativă.
● Structura urbana - totalitatea relațiilor în plan funcțional și fizic, pe baza cărora se constituie organizarea unei
localități sau a unei zone din aceasta și din care rezulta configurația lor spațială.
● Servitute de utilitate publică - sarcina impusă asupra unui imobil pentru uzul și utilitatea unui imobil având un alt
proprietar. Măsura de protecție a bunurilor imobile publice nu poate fi opusă cererilor de autorizare decât dacă este continua
în documentațiile de urbanism aprobate (având drept consecința o limitare administrativă a dreptului de proprietate).
● Strategie de dezvoltare - direcționarea globală sau pe domenii de activitate, pe termen scurt, mediu și lung, a acțiunilor
menite să determine dezvoltarea urbana.
● Structura urbana - modul de alcătuire, de grupare sau de organizare a unei localități ori a unei zone din aceasta,
constituită istoric, funcțional și fizic.
● Teritoriu administrativ - suprafața delimitată de lege, pe trepte de organizare administrativă a teritoriului: național,
județean și al unităților administrativ-teritoriale (municipiu, oraș, comuna).
● Teritoriul administrativ al localității - suprafața constituită din suprafața agricolă (teren arabil, pășuni, fânețe, vii și
livezi), suprafața fondului forestier, suprafața ocupată de construcții și amenajări de infrastructură (căi de comunicație,
echipare energetică, lucrări de gospodărire a apelor), bălți și suprafața aferentă intravilanului (construcții și amenajări),
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
a căror carte funciară sau alte evidențe funciare au aparținut localității respective la data intrării în vigoare a Legii nr.
2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României;
-----------
Definiția "Teritoriul administrativ al localității" a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 162 din 11 iulie 2011,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 14 iulie 2011.
● Teritoriul unității administrativ-teritoriale - suprafața delimitată de lege, reprezentând suprafața totală a teritoriilor
localităților componente.
-----------
Definiția "Teritoriul unității administrativ-teritoriale" a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 162 din 11 iulie
2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 14 iulie 2011.
● Teritoriu intravilan - totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compun unitatea administrativ-
teritorială de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de
construcții și amenajări. De regula intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente).
● Teritoriu extravilan - suprafața cuprinsă între limita administrativ-teritorială a unității de baza (municipiu, oraș,
comuna) și limita teritoriului intravilan.
● Teritoriu metropolitan - suprafața situata în jurul marilor aglomerări urbane, delimitată prin studii de specialitate, în
cadrul căreia se creează relații reciproce de influenta în domeniul căilor de comunicație, economic, social, cultural și al
intrastructurii edilitare. De regula limita teritoriului metropolitan depășește limita administrativă a localității și poate
depăși limita județului din care face parte.
● Teritoriu periurban - suprafața din jurul municipiilor și orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia
se creează relații de independenta în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurărilor cu spații
verzi și de agrement, asigurărilor cu produse agroalimentare etc.
● Zona defavorizată - arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele
condiții:
a) au structuri productive monoindustriale care în activitatea zonei mobilizează mai mult de 50% din populația salariata;
b) sunt zone miniere în care personalul a fost disponibilizat prin concedieri colective în urma aplicării programelor de
restructurare;
c) în urma lichidării, restructurării sau privatizării unor agenți economici apar concedieri colective care afectează mai mult
de 25% din numărul angajaților care au domiciliul stabil în zona respectiva;
d) rata șomajului depășește cu 25% rata șomajului la nivel național;
e) sunt lipsite de mijloace de comunicație și infrastructura este slab dezvoltată.
● Zona funcțională - parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de
urbanism, se determina funcțiunea dominanta existenta și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu
aceeași funcțiune dominanta (zona de locuit, zona activităților industriale, zona spațiilor verzi etc.). Zonificarea
funcțională este acțiunea împărțirii teritoriului în zone funcționale.
Zonă de protecție - suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al unor resurse ale
subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. și în care se instituie servituți de utilitate publică și de
construire pentru păstrarea și valorificarea acestor resurse și bunuri de patrimoniu și a cadrului natural aferent. Zonele de
protecție sunt stabilite prin acte normative specifice, precum și prin documentații de amenajare a teritoriului sau urbanism,
în baza unor studii de specialitate.
----------
Expresia "Zonă de protecție" a fost modificată de pct. 42 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011,
● Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia exista un potențial de producere a unor fenomene
naturale distructive care pot afecta populația, activitățile umane, mediul natural și cel construit și pot produce pagube și
victime umane.
--------------
Definiția "Zona de risc natural" a fost introdusă de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 289 din 7 iulie 2006, publicată în
Abrogată.
----------
Definiția "Zona protejată" a fost abrogată de pct. 41 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie 2011, publicată
în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011.
● Indicatori urbanistici - instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectării și al dezvoltării durabile
a zonelor urbane, care se definesc și se calculează după cum urmează:– coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul
dintre suprafața construită desfășurată (suprafața desfășurată a tuturor planșeelor) și suprafața parcelei inclusă în unitatea
teritorială de referință. Nu se iau în calculul suprafeței construite desfășurate: suprafața subsolurilor cu înălțimea liberă
de până la 1,80 m, suprafața subsolurilor cu destinație strictă pentru gararea autovehiculelor, spațiile tehnice sau spațiile
destinate protecției civile, suprafața balcoanelor, logiilor, teraselor deschise și neacoperite, teraselor și copertinelor
necirculabile, precum și a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare,
trotuarele de protecție;– procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafața construită (amprenta la sol a
clădirii sau proiecția pe sol a perimetrului etajelor superioare) și suprafața parcelei. Suprafața construită este suprafața
construită la nivelul solului, cu excepția teraselor descoperite ale parterului care depășesc planul fațadei, a platformelor,
scărilor de acces. Proiecția la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat și a
logiilor închise ale etajelor se include în suprafața construită.
Excepții de calcul al indicatorilor urbanistici POT și CUT:– dacă o construcție nouă este edificată pe un teren care conține o
clădire care nu este destinată demolării, indicatorii urbanistici (POT și CUT) se calculează adăugându-se suprafața planșeelor
existente la cele ale construcțiilor noi;– dacă o construcție este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren
deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului inițial, adăugându-se suprafața
planșeelor existente la cele ale noii construcții.
● Interdicție de construire (non aedificandi) - regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă strict delimitată, din rațiuni
de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizații de construire, în mod definitiv sau temporar,
indiferent de regimul de proprietate sau de funcțiunea propusă.
● Planificarea teritorială - ansamblul de metode utilizate de sectorul public pentru a asigura organizarea rațională a
teritoriului, la diferite scări (regională, națională, transnațională), protecția mediului și atingerea obiectivelor economice
și sociale, prin coordonarea politicilor sectoriale din perspectiva impactului lor asupra teritoriului. Planificarea
teritorială cuprinde strategii, politici și programe sectoriale, precum și documentații specifice integrate, în scopul
dezvoltării echilibrate și durabile, și prevede obiective, etape de realizare și resurse financiare necesare.
Unitate teritorială de referință (UTR) - subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale,
delimitată pe limite cadastrale, caracterizată prin omogenitate funcțională și morfologică din punct de vedere urbanistic și
arhitectural, având ca scop reglementarea urbanistică omogenă. UTR se delimitează, după caz, în funcție de relief și peisaj cu
caracteristici similare, evoluție istorică unitară într-o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen,
folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic al imobilelor similar.
---------
Expresia "Unitate teritorială de referință (UTR)" a fost modificată de pct. 44 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2
februarie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 11 februarie 2011.
Abrogată.
10/26/2018 LEGE (A) 350 06/06/2001
-----------
Definiția "Zonă funcțională de interes" a fost abrogată de pct. 41 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 7 din 2 februarie
Zonă protejată - zonă naturală ori construită, delimitată geografic și/sau topografic, determinată de existența unor valori de
patrimoniu natural și/sau cultural a căror protejare prezintă un interes public și declarată ca atare pentru atingerea
obiectivelor specifice de conservare și reabilitare a valorilor de patrimoniu. Statutul de zonă protejată creează asupra
imobilelor din interiorul zonei servituți de intervenție legate de desființare, modificare, funcționalitate, distanțe,
înălțime, volumetrie, expresie arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări și plantații și este
stabilit prin documentații de urbanism specifice aprobate.
---------
Definiția "Zonă protejată" din anexa nr. 2 a revenit la forma anterioară modificării aduse prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100
din 15 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.052 din 27 decembrie 2016, ca urmare a respingerii acestui act
normativ prin LEGEA nr. 86 din 28 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 313 din 2 mai 2017.
----------
Expresiile introduse după expresia "Zonă protejată" din anexa nr. 2 au fost modificate de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 242
din 23 iunie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 3 iulie 2009, care modifică pct. 31 al art. I din ORDONANȚA nr.
27 din 27 august 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 628 din 29 august 2008.
LEGE nr. 146 din 30 aprilie 2013
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii
arhitectural-ambientale a clădirilor
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 8 mai 2013
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul UNIC
Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 11 iulie 2011, cu modificările
ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 2, litera c) se abrogă.
2. La articolul 4, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) lucrări de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirii,
denumite în continuare lucrări de intervenţie - totalitatea lucrărilor stabilite prin proiectul
tehnic elaborat cu respectarea proiectului iniţial de arhitectură şi a caracteristicilor de
culoare, materiale, detalii, stabilite de regulamentele de intervenţie pentru zonele de acţiune
prioritară prevăzute la lit. e), sau, în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente
istorice, a concluziilor studiului istoric de fundamentare şi a proiectului de conservare-
restaurare întocmit şi avizat conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,
republicată, cu modificările ulterioare;".
3. La articolul 6 alineatul (1), partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - (1) Lucrările de intervenţie privind reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei
clădirilor se stabilesc prin proiectul tehnic elaborat de colective tehnice de specialitate
coordonate de un arhitect cu drept de semnătură sau, în cazul clădirilor clasate/în curs de
clasare ca monumente istorice, de un arhitect cu drept de semnătură înscris în Registrul
specialiştilor şi/sau în Registrul experţilor şi verificatorilor tehnici atestaţi de către
Ministerul Culturii şi pot consta, după caz, în:".
4. La articolul 8 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) stabilirea zonelor de acţiune prioritară şi elaborarea regulamentelor de intervenţie, în baza
strategiei de dezvoltare şi a planurilor de urbanism aprobate, precum şi stabilirea termenelor
specifice pentru îndeplinirea măsurilor de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a
clădirilor, pentru fiecare categorie de zone de pe teritoriul localităţii; pentru zonele cu
clădiri clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, pentru zonele de protecţie a
monumentelor istorice ori pentru zonele construite protejate aprobate în condiţiile legii,
regulamentele de intervenţie se avizează de către Ministerul Culturii sau serviciile sale
deconcentrate, după caz;".
5. La articolul 8 alineatul (1), după litera e) se introduce o nouă literă, litera e^1), cu
următorul cuprins:
"e^1) avizarea lucrărilor de intervenţie în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca
monumente istorice şi/sau aflate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone
construite protejate;".
6. La articolul 8 alineatul (2), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) obligaţiile care revin deţinătorilor pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a
clădirilor prin executarea lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală
a anvelopei acestora; obligaţia privind folosinţa monumentului istoric, în cazul clădirilor
monument istoric;".
"(2) La solicitarea scrisă a deţinătorului notificat, depusă la autoritatea administraţiei publice
competente în termenul prevăzut la art. 10, ţinând seama de motivele invocate de acesta, precum şi
de concluziile notei tehnice de constatare şi documentele tehnice prevăzute de prezenta lege
privind natura, complexitatea şi amploarea lucrărilor de intervenţie necesare, primarul poate
aproba, prin acord scris, majorarea corespunzătoare a termenului general prevăzut la alin. (1),
dar nu mai mult de 6 luni, respectiv de 12 luni în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca
monumente istorice, putând stabili şi termene intermediare de control al executării lucrărilor de
intervenţie."
"Art. 10. - Deţinătorii notificaţi au obligaţia de a transmite primăriei hotărârea ori, după caz,
acordul scris, prevăzută/prevăzut la art. 8 alin. (1) lit. d), însoţită/însoţit de nota tehnică de
constatare elaborată în condiţiile prezentei legi, în termen de maximum 60 de zile de la data
primirii notificării, precum şi de a înştiinţa primăria şi inspectoratul judeţean în construcţii,
iar în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în
zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone construite protejate, de a înştiinţa
serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii, cu privire la începerea executării lucrărilor
de intervenţie, respectiv recepţia la terminarea acestora, în condiţiile legislaţiei în vigoare
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii."
9. La articolul 11, literele b) şi c) ale alineatului (1) şi alineatele (2)-(6) se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
"b) documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de intervenţie, obţinerea
avizelor/acordurilor şi, acolo unde este cazul, a avizelor de specialitate pentru clădirile
clasate/în curs de clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a
monumentelor istorice ori în zone construite protejate, precum şi obţinerea autorizaţiei de
construire;
c) proiectul tehnic şi detaliile de execuţie elaborat/elaborate şi avizat/avizate în condiţiile
legii, cu respectarea proiectului de arhitectură existent la cartea tehnică a construcţiei şi a
caracteristicilor de culoare, materiale, detalii stabilite de regulamentele de intervenţie pentru
zonele de acţiune prioritară prevăzute la art. 4 lit. e), precum şi a notei tehnice de constatare
şi, după caz, a avizelor şi a documentaţiei tehnice autorizate şi avizate prevăzute la lit. b);
.......................................................................
(2) Documentaţia tehnică prevăzută la alin. (1) lit. b) se elaborează, respectiv autorizaţia de
construire se obţine în mod obligatoriu pentru lucrările de intervenţie care se execută la
anvelopa clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice ori dacă lucrările de
intervenţie modifică aspectul arhitectural al faţadelor şi/sau al sistemului de acoperire,
stabilit prin proiectul iniţial de arhitectură existent la cartea tehnică a construcţiei, prin
schimbarea formei, dimensiunilor, materialelor, cromaticii şi/sau a ornamentaţiei existente.
(3) Nota tehnică de constatare prevăzută la alin. (1) lit. a), al cărei conţinut-cadru este
prevăzut în anexa nr. 2, se elaborează de către experţi tehnici atestaţi de către Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar în cazul clădirilor clasate/în curs de
clasare ca monumente istorice, de către experţi tehnici atestaţi de către Ministerul Culturii, în
scopul stabilirii stării tehnice a clădirii din punctul de vedere al asigurării cerinţelor
esenţiale de calitate a construcţiilor, în principal a cerinţelor esenţiale «rezistenţă mecanică
şi stabilitate», «securitate la incendiu» şi «siguranţă în exploatare», prin aplicarea metodei de
evaluare calitativă pe baza examinării directe, la faţa locului, a clădirii, conform
reglementărilor tehnice în vigoare din domeniul construcţiilor.
(4) În cazul în care prin nota tehnică de constatare se stabileşte necesitatea efectuării unei
expertize tehnice pentru structura de rezistenţă şi/sau pentru terenul de fundare ori a unor
lucrări de consolidare/reparaţii la structura de rezistenţă a clădirii, care condiţionează
executarea lucrărilor de intervenţie, deţinătorul notificat informează în scris primarul şi
inspectoratul teritorial în construcţii şi, în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca
monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone
construite protejate, serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii, în termenul prevăzut la
art. 10, în vederea iniţierii măsurilor privind reducerea riscului seismic al clădirii, în
condiţiile legii.
(5) Proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie se realizează cu respectarea prevederilor
Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, iar în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare
ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor istorice ori în zone
construite protejate, inclusiv cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi a reglementărilor
tehnice din domeniul construcţiilor.
(6) Proiectanţii au obligaţia de a asigura, prin proiectele tehnice şi detaliile de execuţie
elaborate, nivelurile de performanţă prevăzute de legislaţia privind calitatea în construcţii,
precum şi calitatea estetică, arhitecturală şi ambientală a clădirilor, în scopul
realizării/conservării specificităţii cadrului urban construit; în cazul clădirilor clasate/în
curs de clasare ca monumente istorice şi/sau amplasate în zonele de protecţie a monumentelor
istorice ori în zone construite protejate, proiectanţii au obligaţia de a prelua, prin proiectele
tehnice şi detaliile de execuţie elaborate, cerinţele stabilite prin avizele emise de Ministerul
Culturii sau serviciile sale deconcentrate."
10. La articolul 28, literele b) şi c) ale alineatului (1) şi alineatul (2) se modifică şi vor
"b) de a realiza, prin intermediul instituţiei arhitectului-şef, stabilirea zonelor de acţiune
prioritară şi elaborarea regulamentelor de intervenţie aferente acestora; pentru zonele cu clădiri
clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, pentru zonele de protecţie a monumentelor
istorice ori pentru zonele construite protejate aprobate în condiţiile legii, zonele de acţiune
prioritară se stabilesc prin consultarea şi în baza avizului emis de către Ministerul Culturii sau
serviciile sale deconcentrate;
c) de a notifica deţinătorii clădirilor inventariate, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit.
c) şi alin. (2); în cazul clădirilor clasate/în curs de clasare ca monumente istorice, odată cu
notificarea proprietarilor, se va notifica şi serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii;
.......................................................................
(2) Pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul/primarul
general al municipiului Bucureşti, prin instituţia arhitectului-şef, colaborează, în condiţiile
legii, cu serviciile monumentelor istorice din cadrul serviciilor deconcentrate ale Ministerului
Culturii, cu Ordinul Arhitecţilor din România, cu arhitecţi şi urbanişti cu drept de semnătură,
precum şi cu experţi tehnici în construcţii."
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale
art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
MIRON TUDOR MITREA
GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU
Bucureşti, 30 aprilie 2013.
Nr. 146.
------------
10/28/2018 ORDIN 1867 16/07/2010
ORDIN nr. 1.867 din 16 iulie 2010

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei
nr. 839/2009
EMITENT MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI
În conformitate cu prevederile Legii nr. 261/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
214/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii,
având în vedere prevederile Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte
publice şi private, aprobate prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale, al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului dezvoltării regionale şi
turismului nr. 135/84/76/1.284/2010,
în temeiul prevederilor art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite prezentul ordin.
Articolul I
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 839/2009, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 şi 797 bis din 23 noiembrie 2009, se modifică şi se
completează după cum urmează:
"(2) Pentru lucrările la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite
protejate ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, prevăzute la art. 3 alin. (1)
lit. b) din Lege, autorităţile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) pct. 2 şi lit. e) pct. 2 din Lege vor
emite autorizaţiile de construire/desfiinţare numai pentru zonele de protecţie a monumentelor şi zonele
construite protejate, delimitate/definite prin documentaţii de urbanism legal aprobate."
2. La articolul 8 alineatul (4), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) autorităţile administraţiei publice centrale competente în domeniile din care fac parte lucrările de
construcţii supuse autorizării în temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (5) din Lege, care sunt amplasate, după
caz, în marea teritorială, zona contiguă sau zona economică exclusivă a Mării Negre, astfel:
- pentru lucrările de foraje şi prospecţiuni submarine, de către autoritatea administraţiei publice centrale
competentă în domeniul resurselor minerale;
- pentru lucrările de construire a reţelelor submarine de transport energetic, de către autoritatea
administraţiei publice centrale competentă în domeniul energetic;
- pentru lucrările de construire a reţelelor submarine de comunicaţii, de către autoritatea administraţiei
publice centrale competentă în domeniul comunicaţiilor;".
3. La articolul 8, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), la emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare pentru
lucrări de amenajări/reabilitări interioare, care nu aduc modificări ale faţadelor clădirilor, nu este
necesară existenţa unei documentaţii de urbanism legal aprobate."
4. La articolul 9, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) pct. 1 şi lit. c) pct. 1 din Lege, autorizaţia
de construire pentru lucrările care urmează să se execute pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi
administrativ-teritoriale/unui sector al municipiului Bucureşti se emite de către preşedintele consiliului
judeţean/primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor/primarilor de sector.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), prin lucrări care se execută pe terenuri care depăşesc limita unei
unităţi administrativ-teritoriale/ unui sector al municipiului Bucureşti se înţelege lucrările al căror
amplasament traversează limita a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale/sectoare ale
municipiului Bucureşti, cum sunt, spre exemplu, dar fără a se limita la acestea: reţele de transport al
energiei electrice, alimentări cu apă, reţele de transport al gazelor naturale, infrastructură feroviară şi
rutieră, parcuri industriale, eoliene şi altele de această natură."
"ARTICOLUL 22
Avizul primarului
(1) În situaţia în care emiterea certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare este
de competenţa preşedintelui consiliului judeţean/primarului general al municipiului Bucureşti, este necesar
avizul favorabil al primarului unităţii administrativ-teritoriale/sectorului municipiului Bucureşti, pe al
cărei/cărui teritoriu este situat imobilul în cauză, în care vor fi menţionate elementele caracteristice ale
regimului juridic, economic şi tehnic ale imobilului - teren şi/sau construcţii -, rezultate din
documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate, precum şi din hotărârile consiliului local.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1), arhitectul-şef al judeţului/municipiului Bucureşti are obligaţia de
a solicita avizul primarului/primarului de sector în termen de 3 zile de la data înregistrării cererii,
utilizând formularul-model F.2 "Cerere pentru emiterea avizului primarului".
(3) Avizul primarului se emite şi este valabil:
a) numai pentru emiterea certificatului de urbanism, dacă scopul declarat de solicitant este pentru cererile
în justiţie şi operaţiunile juridice prevăzute la art. 6 alin. (6) din Lege;
b) atât pentru emiterea certificatului de urbanism, cât şi pentru emiterea autorizaţiei de
construire/desfiinţare, dacă scopul declarat de solicitant este pentru executarea de lucrări de construcţii
ori pentru adjudecarea prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice.
(4) Primarul are obligaţia de a emite avizul în termen de 5 zile de la primirea solicitării, utilizând
formularul-model F.3 "Avizul primarului"."
6. La articolul 26, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:
"(5^1) Pentru investiţiile care trebuie supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau
procedurii de evaluare adecvate, evaluarea impactului acestora asupra mediului nu mai poate fi efectuată
după începerea executării lucrărilor de construcţii ori după realizarea investiţiei."
7. La articolul 42, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
http://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G3R9UDDZ95EWKF0635ZFQHA2D0L 1/3
10/28/2018 ORDIN 1867 16/07/2010
"(2^1) În aplicarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) pct. 3 din Lege, branşamentele şi racordurile
aferente reţelelor edilitare se autorizează de către primarul general al municipiului Bucureşti, în situaţia
în care acestea sunt incluse în documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de
modernizări, reabilitări, extinderi de reţele edilitare municipale."
8. La anexa nr. 1, formularul-model F.2 "Cerere pentru emiterea avizului primarului" se modifică şi se
înlocuieşte cu formularul-model F.2 "Cerere pentru emiterea avizului primarului", prevăzut în anexa nr. 1 la
prezentul ordin, iar formularul-model F.3 "Avizul primarului" se modifică şi se înlocuieşte cu formularul-
model F.3 "Avizul primarului", prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin.
9. La anexa nr. 1, la formularul-model F6 "Certificat de urbanism", litera f) a punctului 5 se elimină.
Articolul II
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul III
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
Nr. 1.867.
Anexa 1
F.2
__________________________________________________________________________
ROMÂNIA
.............................*)
Arhitect-şef
Nr. ...... din ..........
Doamnei/Domnului
PRIMAR**) .............................
Având în vedere Cererea nr. ........ din ............. pentru emiterea

certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare,
înaintată de *1) ........................., cu domiciliul *2) /sediul în
judeţul ..................., municipiul/oraşul/comuna ..................,
satul ....................., sectorul ....., cod poştal ..............,
str. ................. nr. ...., bl. ...., sc. ..., et. ...., ap. ....,
telefon/fax ....................., e-mail ................., înregistrată
la nr. ............ din ............ 20....,
pentru imobilul - teren şi/sau construcţii -, situat în judeţul
........................., municipiul/oraşul/comuna .......................,
satul ....................., sectorul ......, cod poştal ...............,
str. ................... nr. ......, bl. ....., sc. ...., et. ...., ap. .....,
sau identificat prin *3) ....................................................
.....................................................,
în scopul *4) ............................................................
................................................
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. ....***) din Legea
nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă rugăm să ne
comunicaţi avizul dvs. în termen de 5 zile de la data înregistrării prezentei.
Anexăm *3) ...............................................................
..........................................................................
..........................................................................
........................................................................ .
Arhitect-şef,
...............................
L.S.
----------
*1) Numele şi prenumele solicitantului.
*2) Adresa solicitantului.
*3) Date de identificare a imobilului - teren şi/sau construcţii.
*4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizării solicitantului formulate în cerere.
Notă *) Se completează, după caz: Consiliul Judeţean ................ sau Primăria Municipiului Bucureşti.
Notă **) Se completează, după caz:
- al municipiului ................................
- al oraşului ....................................
- al comunei ....................................
- al sectorului ... al municipiului Bucureşti.
Notă ***) Se înscrie lit. "a)", dacă adresa este emisă de arhitectul-şef al judeţului, respectiv lit. "c)",
dacă adresa este emisă de arhitectul-şef al municipiului Bucureşti.
Anexa 2
10/28/2018 ORDIN 1867 16/07/2010
F.3
__________________________________________________________________________
ROMÂNIA
Judeţul ..............................
Primăria Municipiului/Oraşului/Comunei/Sectorului ........................
(autoritatea administraţiei publice emitente)
Primar
Nr. ...... din ..........
Către
.......................*)
Urmare adresei dvs. nr. ....... din .........., referitoare la Cererea

nr. ........ din ........... pentru eliberarea certificatului de urbanism,
înaintată de *1) ................................., cu domiciliul*2) /sediul în
judeţul ......................, municipiul/oraşul/comuna .....................,
satul ................, sectorul ........, cod poştal..................., str.
........................ nr. ...., bl. ...., sc. ..., et. ...., ap. .....,
telefon/fax ................., e-mail ..............,
pentru imobilul - teren şi/sau construcţii -, situat în judeţul ..........
....................., municipiul/oraşul/comuna ......................, satul
............................., sectorul ...., cod poştal ............, str.
......................... nr. ...., bl. ...., sc. ..., et. ...., ap. ...., sau
identificat prin *3) ..........................................................
................................
în scopul *4) .............................................................
........................................................ .
În urma analizării documentaţiei transmise şi a verificării datelor
existente, se emite următorul
AVIZ *5)
...........................................................................
...........................................................................
Prezentul aviz este valabil şi pentru emiterea autorizaţiei de construire/

desfiinţare.
Primar, Secretar
.............................. .......................
(numele, prenumele şi semnătura) (numele, prenumele şi semnătura)
L.S.
Arhitect-şef**)
........................
---------
*1) Numele şi prenumele solicitantului.
*2) Adresa solicitantului.
*3) Date de identificare a imobilului.
*4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizării solicitantului formulate în cerere.
*5) Se vor preciza elementele privind regimul juridic, economic şi tehnic ale imobilului - teren şi/sau
construcţii, rezultate din documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate, precum şi din
hotărârile consiliului local.
Notă *) Se va înscrie "Preşedintele Consiliului Judeţean ................." sau "Primarul general al
municipiului Bucureşti", după caz.
Notă **) Se va semna de arhitectul-şef sau pentru arhitectul-şef de persoana cu responsabilitate în domeniul
amenajării teritoriului şi urbanismului, specificându-se funcţia şi titlul profesional, după caz.
----------
ORDINUL
Nr. 577 din 29 aprilie 2008
privind aprobarea reglementării tehnice

Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007
În conformitate cu prevederile art.38 alin.(2) din Legea nr.10/1995 privind calitatea în

construcţii, cu modificările ulterioare, ale art.2 alin.(4) din Regulamentul privind tipurile de
reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism,
amenajarea teritoriului şi habitat, cu modificările ulterioare, aprobat cu Hotărârea Guvernului
nr.203/2003, şi ale Hotărârii Guvernului nr.1016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi
realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum
şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre
ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană,
având în vedere procesul-verbal de avizare nr. 1/ 21 aprilie 2008 al Comitetului Tehnic
de Coordonare Generală al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor,
în temeiul art.1 alin.(1) şi alin.(2) lit.d), al art.4 alin.(22) şi al art.10 alin.(5) din Hotărârea
Guvernului nr.361/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor
Publice şi Locuinţelor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor emite următorul
ORDIN
Art.1—Se aprobă reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului şi

executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea
betonului, indicativ NE 012/1-2007", elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Construcţii şi Economia Construcţiilor – INCERC Bucureşti, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art.2—Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră

în vigoare la 60 de zile de la data publicării.
Art.3—La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţii contrare privind
producerea betonului, inclusiv cele precizate în reglementarea tehnică "Cod de practică pentru
executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat, indicativ NE 012 –1999",
îşi încetează aplicabilitatea.
Art.4—(1)Până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Direcţia Generală Tehnică

în Construcţii va coordona elaborarea codului de practică pentru producerea betonului, rezultat
prin comasarea textelor următoarelor documente tehnice:
- reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului şi executarea
lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat – Partea 1: Producerea betonului,
indicativ NE 012/1-2007”,
- standardul SR EN 206-1:2002 “Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate” cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005 şi SR EN 206-1:2002/A2:2005 şi
erata SR EN 206-1:2002/C91:2008 şi
- standardul SR 13510:2006 “Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002” cu erata SR
13510:2006/C91:2008.
(2) Documentul tehnic unificat, rezultat prin comasarea textelor documentelor tehnice
prevăzute la alin.(1), se publică sub denumirea ”Cod de practică pentru producerea
betonului, indicativ CP 012/1-2007”, în condiţiile legii şi cu avizul Comitetului Tehnic de
Coordonare Generală al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, în:
- Buletinul standardizării, editat de Asociaţia de Standardizare din România, depozitarul
standardelor de la alin.(1), şi
- Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti, unitate aflată în coordonarea
Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, cu respectarea preverilor art.22 din
Ordonanţa nr.39/1998 privind activitatea de standardizare, cu completările şi modificările
ulterioare, aprobată cu Legea nr.355/2002, cu completările ulterioare.
MINISTRU,
László BORBÉLY
2
Anexă
NORMATIV PENTRU PRODUCEREA BETONULUI ŞI EXECUTAREA

LUCRĂRILOR DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
PARTEA 1: PRODUCEREA BETONULUI

Indicativ NE 012/1-2007
Art.1 Reglementarea tehnică Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat cuprinde două părţi şi anume:
- Partea 1: Producerea betonului

- Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.
Prezenta reglementare tehnică reprezintă prima parte a documentului "Normativ pentru producerea
betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”, respectiv "Partea
1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007”.
Art.2 Producerea betonului pe teritoriul României se realizează în baza şi cu respectarea prevederilor

standardelor:
- SR EN 206-1:2002 ”Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate” cu

amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005 şi SR EN 206-1:2002/A2:2005 şi erata
SR EN 206-1:2002/C91:2008,
- SR 13510:2006 ”Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate. Document
naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002” cu erata SR 13510:2006/C91:2008,
şi a următoarelor precizări:
a) La capitolul 4 punctul 4.1, subcapitolul 4.1.1 „Semnificaţia claselor de expunere” din

standardul SR 13510:2006 „Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002”, Tabelul 1 „Clase de
expunere” se completează cu o nouă notă, nota 2, cu următorul cuprins:
„NOTA 2 ― Când betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agenţi agresivi în
stare gazoasă şi solidă, clasificarea se face după cum se indică în anexa 1 la prezentul normativ. În
aces caz, cerinţele privind materialele componente şi betonul sunt prevăzute în „Instrucţiunile tehnice
pentru protecţia elementelor din beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive
naturale şi industriale”, indicativ C170”.
b) La capitolul 5 punctul 5.1, subpunctul 5.1.3 „Agregate” din standardul SR 13510:2006

„Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate. Document naţional de
aplicare a SR EN 206-1:2002”, nota se completează după cum urmează:
„NOTĂ ― Utilizarea agregatelor din betonul reciclat se face conform SR EN 13242 ”Agregate din
materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în ingineria civilă şi în construcţii de drumuri”
şi pe baza agrementelor tehnice pentru domenii de utilizare a agregatelor care nu fac obiectul
standardului.”
c) La capitolul 9, „Controlul producţiei”, punctul 9.6, subpunctul 9.6.1 „Personal” din

standardul SR 13510:2006 „Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002” se completează cu o nouă
notă, nota 2, cu următorul cuprins:
3
„NOTA 2 ― Cerinţele privind calificarea şi experienţa profesională ale responsabilului pentru
controlul producţiei sunt prezentate în anexa O la prezentul normativ. ”
d) După anexa H la standardul SR 13510:2006 „Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă,

producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002” se introduce o
nouă anexă, anexa I (normativă), cu următorul cuprins:
„Anexa I
(normativă)
Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat şi

beton precomprimat supraterane
Mediile atmosferice agresive luate în considerare în prezentul normativ se clasifică în patru clase de
agresivitate asupra elementelor din beton armat şi beton precomprimat:
XA 1b - medii cu agresivitate foarte slabă;

XA 2b - medii cu agresivitate slabă;
XA 3b - medii cu agresivitate medie;
XA 4b - medii cu agresivitate puternică
Clasa de agresivitate se stabileşte în funcţie de starea fizică şi natura factorilor agresivi.

Agenţii agresivi pot fi în stare:
- gazoasă (gaze agresive de diferite feluri, ceaţă provenită din condensul vaporilor ce apar în urma
variaţiei umidităţii sau datorită caracteristicilor de exploatare a instalaţiilor tehnologice);
- solidă (săruri, cenuşi, praf, pământ etc.)
Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare gazoasă se stabileşte în funcţie de
umiditatea relativă a aerului, de temperatura mediului şi de caracteristica gazelor agresive, conform
tabelului 1.1.
Tabelul I.1 – Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în

stare gazoasă funcţie de umiditatea relativă a aerului, de temperatura mediului şi de
caracteristica gazelor agresive
Clasa de
Umiditatea relativă Temperatura mediului Caracteristica gazelor agresive
agresivitate 0
a aerului, % C (tabelul I.2)
a mediului
61 …75 max.50 fără gaze agresive
XA 1b
≤ 60 max.50 gaze agresive din grupa A
> 75 max.50 fără gaze agresive
XA 2b 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa A
≤ 60 max.50 gaze agresive din grupa B
> 75 max.50 gaze agresive din grupa A
XA 3b 61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa B
≤ 60 max.50 gaze agresive din grupa C
> 75 max.50 gaze agresive din grupa B
XA 4b
61 … 75 max.50 gaze agresive din grupa C
La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoasă se vor avea în vedere următoarele:
a) La temperaturi ale mediului cuprinse între 500C şi 800C, clasa de agresivitate din tabelul I.1 se măreşte
cu o clasă.
4
b) În cazul în care pe suprafaţa elementelor de construcţii este posibilă formarea condensului,
agresivitatea se măreşte cu o clasă, dacă mediul conţine gaze agresive.
c) În cazul în care concentraţiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C şi umiditatea
relativă a aerului este mai mică decât 60%, mediile respective se consideră în clasa XA 4b.
d) În cazul în care gazele agresive sunt din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 75%,
în cazurile în care după aplicarea corecţiilor precizate la punctele a), b) şi c) rezultă o clasă de agresivitate
mai mare de XA 4b, precum şi în cazul în care concentraţiile de gaze agresive sunt mai mari decât la
gazele din grupa C şi umiditatea relativă a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se consideră
cazuri speciale şi se analizează fiecare în parte.
e) În cazul prezenţei mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabileşte pentru
gazul cel mai agresiv.
Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B şi C specificate în tabelul 1.1 se face conform tabelului 1.2.
Tabelul I.2 - Încadrarea gazelor agresive

Grupa de Denumirea Formula Concentraţia gazelor
concentraţie gazului agresiv chimică agresive,
a gazelor agresive mg/m3 aer
Dioxid de sulf SO2 < 0,10
Hidrogen sulfurat H2S < 0,01
Acid fluorhidric HF < 0,02
Grupa A Clor Cl2 < 0,05
Acid clorhidric HCl < 0,05
Oxizi de azot NO, NO2 < 0,05
Amoniac NH3 < 0,10
Dioxid de sulf SO2 0,1 … 5,0
Hidrogen sulfurat H2S 0,01 … 0,5
Acid fluorhidric HF 0,02 … 0,5
Grupa B Clor Cl2 0,05 … 0,5
Acid clorhidric HCl 0,05 … 1,0
Oxizi de azot NO, NO2 0,05 … 1,0
Amoniac NH3 0,1 … 5,0
Dioxid de sulf SO2 5,1 … 50,0
Hidrogen sulfurat H2S 0,51 … 5,0
Acid fluorhidric HF 0,51 … 5,0
Grupa C Clor Cl2 0,51 … 2,0
Acid clorhidric HCl 1,1 … 10,0
Oxizi de azot NO, NO2 1,1 … 10,0
Amoniac NH3 5,1 … 50,0
Observaţie : Determinarea concentraţiei se face pentru :
- dioxid de sulf, conform SR ISO 4221;
- hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;
- acid fluorhidric, conform reglementărilor tehnice specifice;
- clor gazos, conform STAS 10946;
- acid clorhidric, conform STAS 10943;
- oxizi de azot, conform STAS 10329;
- amoniac, conform STAS 10812
5
Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi în stare solidă se stabileşte în funcţie de
umiditatea relativă a aerului şi caracteristica solidului, conform tabelului 1.3, în interiorul construcţiilor şi
tabelului 1.4 în aer liber.
Caracteristica solidului se ia în considerare conform tabelului 1.5.
Tabelul I.3 – Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi

în stare solidă funcţie de umiditatea relativă a aerului şi caracteristica solidului,
în interiorul construcţiilor
Clasa de
Umiditatea relativă
agresivitate Caracteristica solidului (1)
a aerului, %
a mediului
61 … 75 slab solubil
XA 1b
≤ 60 uşor solubil - puţin higroscopic
> 75 slab solubil
XA 2b 61 … 75 uşor solubil - puţin higroscopic
≤ 60 uşor solubil - higroscopic
> 75 uşor solubil - puţin higroscopic
XA 3b
61 … 75 uşor solubil - higroscopic
XA 4b > 75 uşor solubil - higroscopic
(1)
Mediile cu solide cu agresivitate ridicată, notate cu asterisc în tabelul I.5, conferă mediului clasa de agresivitate
XA 4b, indiferent de caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativă a aerului.
Tabelul I.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenţi agresivi

în stare solidă funcţie de umiditatea relativă a aerului şi de caracteristica solidului,
în aer liber
Clasa de
Umiditatea relativă
agresivitate Caracteristica solidului (1)
a aerului, %
a mediului
XA 1b ≤ 60 slab solubil
61 … 75 slab solubil
XA 2b
≤ 60 uşor solubil - puţin higroscopic
> 75 slab solubil
XA 3b 61 … 75 uşor solubil - puţin higroscopic
≤ 60 uşor solubil - higroscopic
> 75 uşor solubil - higroscopic
XA 4b
61 … 75 uşor solubil - higroscopic
(1)
Mediile cu solide cu agresivitate ridicată, notate cu asterisc în tabelul I.5, conferă mediului clasa de agresivitate
XA 4b, indiferent de caracteristica solidului respectiv şi de umiditatea relativă a aerului.
6
Tabelul I.5 – Caracteristica solidului
Denumirea agentului agresiv în stare solidă Caracteristica solidului

Praf de siliciu
Carbonat de calciu
Carbonat de bariu
Carbonat de plumb
slab solubil
Oxid de fier
Hidroxid de fier
Oxid de aluminiu
Hidroxid de aluminiu
Clorură de sodiu
Clorură de potasiu
Clorură de amoniu*)
Sulfat de sodiu*)
Sulfat de potasiu*)
Sulfat de amoniu*)
Sulfat de calciu*)
Azotat de sodiu*)
Azotat de potasiu*)
Azotat de bariu
uşor solubil - puţin higroscopic
Azotat de plumb
Azotat de magneziu
Cromat/bicromat de sodiu*)
Cromat/bicromat de potasiu*)
Cromat/bicromat de amoniu*)
Carbonat de sodiu
Carbonat de potasiu
Hidroxid de calciu
Hidroxid de magneziu
Hidroxid de bariu
Fluorură de calciu
Clorură de calciu
Fluorură de magneziu
Fluorură de aluminiu
Fluorură de zinc
Fluorură de fier
Sulfat de magneziu*)
Sulfat de mangan uşor solubil - higroscopic
Sulfat de zinc
Sulfat de fier*)
Azotat de amoniu*)
Fosfaţi primari
Fosfat secundar de sodiu
Hidroxid de sodiu*)
Hidroxid de potasiu*)
(*)
Solide cu agresivitate ridicată faţă de beton.”
7
e) După anexa N la standardul SR 13510:2006 „Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă,
producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002” se introduce o
niuă anexă, anexa O (normativă), cu următorul cuprins:
„Anexa O
(normativă)
Cerinţe minime privind calificarea şi experienţa profesională a responsabilului pentru

controlul producţiei
Responsabilul pentru controlul producţiei va avea cunoştinţele necesare în domeniul producerii

betonului şi al standardelor specifice materialelor componente şi betonului pentru a putea asigura
controlul producţiei în ceea ce priveşte:
a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora;
- recepţionarea, depozitarea şi gospodărirea materialelor componente: agregate, ciment,
aditivi, apă (când nu se utilizează o sursă de apă potabilă), în vederea asigurării caracteristicilor
calitative impuse;
- aplicarea, după caz, a măsurilor ce se impun pentru pregătirea agregatelor: sortare, spălare,
încălzirea sau răcirea componenţilor betonului;
b) proiectarea şi producerea betonului;
- respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat.
c) inspecţiile, încercările şi utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru
betonul proaspăt şi întărit şi pentru echipamente;
d) inspecţia echipamentului de transport a betonului proaspăt;
- efectuarea, în condiţii corespunzătoare, a transportului betonului;
e) procedurile privind evaluarea conformităţii.
Responsabilul pentru controlul producţiei trebuie să trebuie să fie absolvent de studii superioare
în domeniul construcţiilor sau materialelor de construcţii. În cazul staţiilor de betoane de
capacitate sub 35 m3/oră se poate accepta şi o pregătire profesională de maistru / tehnician
constructor. Experienţa profesională în producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru
maistru / tehnician şi de minimum 2 ani pentru inginer / inginer colegiu (subinginer).”
8
ORDONANȚĂ nr. 16 din 24 august 2011pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.
20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente
EMITENT GUVERNUL
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. II.2 din Legea nr.
131/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.
Articolul I
Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al
construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 5
decembrie 2007, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
a) urmărirea comportării în exploatare și identificarea construcțiilor din proprietate sau din
administrare care fac obiectul prezentei ordonanțe;
2. La articolul 2, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu
următorul cuprins:
(1^1) Pentru construcțiile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor
publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările
și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu
modificările și completările ulterioare, și care aparțin proprietății publice/private a
statului/unităților administrativ-teritoriale, ori, după caz, proprietății private a acestor
instituții, conducătorii instituțiilor publice vor acționa, cu prioritate, pentru:
a) identificarea construcțiilor din proprietate sau administrare realizate înainte de intrarea în
vigoare a Normativului de proiectare antiseismică P100-78 și care sunt amplasate în localități
pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a^g, potrivit
hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, aprobat potrivit
legii, este mai mare sau egală cu 0,16 g;
b) expertizarea tehnică obligatorie a construcțiilor prevăzute la lit. a);
c) înștiințarea autorităților publice locale, precum și a comitetelor județene, respectiv al
municipiului București pentru situații de urgență cu privire la construcțiile identificate conform
lit. a), expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic prin raport de expertiză
tehnică.
(1^2) Prevederile alin. (1^1) se aplică în mod corespunzător și de către ceilalți proprietari sau
administratori ai construcțiilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul
prezentei ordonanțe.
3. La articolul 2, alineatul (3) și partea dispozitivă a alineatului (4) se modifică și vor avea
următorul cuprins:
(3) În sensul prezentei ordonanțe, sintagmele de mai jos au următoarele semnificații:
a) spații publice cu altă destinație decât cea de locuință - spațiile realizate în scopul
desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de
expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică
și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea,
indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori, după caz, al
unor amenajări ulterioare;
b) construcții de interes și utilitate publică - construcții existente, care cuprind spații în
care se desfășoară activități în domenii de interes public general și/sau comunitar și social și
care implică prezența publicului temporar sau permanent în aria totală expusă.
(4) Pentru construcțiile expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic prin raport de
expertiză tehnică, proprietarii construcțiilor, persoane fizice sau juridice, asociațiile de
proprietari, persoanele juridice care au în administrare construcții, precum și conducătorii
instituțiilor publice și deținătorii cu orice titlu de construcții de interes și utilitate publică
vor proceda, în realizarea obligațiilor care le revin conform legii civile și calității în
construcții, la:
4. La articolul 2, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul
cuprins:
(7) Proprietarii/Administratorii construcțiilor prevăzuți la alin. (1) răspund în condițiile
legii, material, contravențional și civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenție
dispuse prin prezenta ordonanță.
5. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 3
(1) Măsurile de intervenție pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente se
stabilesc și se realizează cu asigurarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a
acestora, a cerințelor esențiale de calitate impuse prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții, cu modificările ulterioare, precum și cu respectarea prevederilor tehnice cuprinse în
Codul de proiectare seismică P100-1 și în celelalte reglementări tehnice din domeniu.
(2) Măsurile de intervenție se fundamentează în raportul de expertiză tehnică în funcție de riscul
seismic al construcției existente, costul și durata estimate ale lucrărilor de intervenție și
durata estimată de exploatare ulterioară a construcției reabilitate. Prin soluția tehnică de
intervenție, astfel cum rezultă din concluziile raportului de expertiză tehnică, se stabilesc,
după caz:
a) proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție în scopul creșterii nivelului de siguranță la
acțiuni seismice a construcției existente;
b) desființarea - ca soluție tehnică de intervenție, realizabilă în condițiile legii - a
construcției existente, ca alternativă la soluția de intervenție prevăzută la lit. a).
(3) Măsurile de intervenție trebuie să asigure un echilibru al performanțelor, costurilor și
termenelor, în scopul realizării unei calități care să satisfacă cerințele utilizatorilor și să
respecte reglementările tehnice aplicabile, în vigoare la data contractării proiectării, respectiv
la data contractării execuției lucrărilor de intervenție.
(4) Soluția de intervenție prevăzută la alin. (2) lit. a) cuprinde, după caz, proiectarea și
execuția lucrărilor de intervenție pentru:
a) consolidarea sistemului structural sau a elementelor structurale în ansamblu;
b) repararea elementelor nestructurale;
c) demolarea parțială a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fără modificarea configurației
și/sau a funcțiunii existente a construcției;
d) introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
e) introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al construcției
existente.
(5) Lucrările de intervenție prevăzute la alin. (4) pot include, după caz, și alte categorii de
lucrări, exclusiv în zonele de intervenție, respectiv hidroizolații, termoizolații, repararea/
înlocuirea instalațiilor/echipamentelor aferente construcției, demontări/montări,
debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului de fundare,
precum și alte lucrări strict necesare pentru asigurarea funcționalității construcției
reabilitate.
(6) Soluția de intervenție pentru construcțiile nominalizate în Lista monumentelor istorice,
pentru construcțiile existente în zonele de protecție a monumentelor istorice, precum și pentru
construcțiile din zonele construite protejate, definite potrivit legii, va respecta avizul conform
emis de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național sau, după caz, de către serviciile
publice deconcentrate ale acestuia, în condițiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.
6. La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Articolul 4
(1) Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în calitatea sa de autoritate de reglementare
în domeniul construcțiilor, va acționa, la solicitarea factorilor interesați, pentru:
a) avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru construcțiile încadrate,
conform Codului de proiectare seismică P100-1, în clasa I de importanță, a căror funcționalitate,
în timpul cutremurului și imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral;
b) avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru construcțiile existente
cu destinația de locuință, încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public,
nominalizate în programele anuale de acțiuni, aprobate prin hotărâre a Guvernului, potrivit legii.
7. La articolul 4, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu
următorul cuprins:
(1^1) În aplicarea prevederilor alin. (1), se organizează pe lângă Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului Comisia Națională de Inginerie Seismică, denumită în continuare Comisia
Națională, organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de
analiză și de avizare prealabilă.
(la 18-11-2012, Alineatul (1^1) al Articolului 4 din Punctul 7., Articolul I a fost modificat de
Punctul 1, Articolul UNIC din LEGEA nr. 217 din 13 noiembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 770 din 15 noiembrie 2012 )
(1^2) Comisia Națională este formată din experți tehnici și specialiști din domeniul
construcțiilor, instalațiilor pentru construcții și arhitecturii, desemnați dintre specialiștii
propuși de către instituții de învățământ superior și de cercetare-dezvoltare, asociații
profesionale și patronale reprezentative, autorități ale administrației publice cu
responsabilități în domeniu.
(1^3) Regulamentul de organizare și funcționare, structura și componența nominală a Comisiei
Naționale se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și turismului.
7^1. La articolul 4, după alineatul (1^3) se introduc două noi alineate, alineatele (1^4) și
(1^5), cu următorul cuprins:
(1^4) Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului asigură mijloacele materiale și financiare
necesare pentru funcționarea Comisiei Naționale, în limita fondurilor alocate anual cu această
destinație de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului,
la capitolul bugetar «Alte cheltuieli cu bunuri și servicii», precum și din alte surse legal
constituite.
(1^5) Pentru activitatea prestată, membrii Comisiei Naționale primesc, în baza convențiilor
încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în condițiile legii, o indemnizație
lunară stabilită prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și turismului, la care se adaugă
decontarea cheltuielilor de participare la lucrările Comisiei Naționale. Indemnizația lunară
reprezintă 10% din indemnizația lunară a unui secretar de stat și se acordă pentru activitatea
prestată în lunile în care Comisia Națională se întrunește.
(la 18-11-2012, Articolul I a fost completat de Punctul 2, Articolul UNIC din LEGEA nr. 217 din 13
noiembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 15 noiembrie 2012 )
8. La articolul 4 alineatul (4), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e) cu următorul
cuprins:
e) notarea în partea a III-a a cărții funciare a imobilului a obligațiilor stabilite prin
notificările/renotificările proprietarilor/asociațiilor de proprietari, prevăzute la lit. c) și,
respectiv, la alin. (3) lit. c) teza a III-a, precum și, după caz, a deciziei de intervenție
aprobate prin dispoziție de primar, prevăzută la lit. d).
(la 18-11-2012, Litera e) a alineatului (4) al Articolului 4 din Punctul 8., Articolul I a fost
modificată de Punctul 3, Articolul UNIC din LEGEA nr. 217 din 13 noiembrie 2012, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 15 noiembrie 2012 )
cuprins:
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. a), autoritățile administrației publice locale
pot hotărî, în condițiile legii, finanțarea de la bugetele locale, în limita fondurilor alocate
anual cu această destinație, pentru expertizarea tehnică a locuințelor proprietate privată a
persoanelor fizice.
10. La articolul 7, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) Clădirile menționate la alin. (1) prezintă pericol public în situațiile în care, după caz,
întrunesc cel puțin două dintre următoarele criterii:
a) cuprind spații publice cu altă destinație decât aceea de locuință, astfel cum sunt definite la
art. 2 alin. (3) lit. a), având suprafața utilă totală de peste 50 mý, ocupate temporar/permanent;
b) prezintă un regim de înălțime cu peste P+3 etaje și minimum 10 apartamente;
c) sunt amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru
proiectare la cutremur a^g, potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de
proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,16 g.
(3) Programele anuale se elaborează de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, în baza
propunerilor fundamentate de Consiliul General al Municipiului București și de consiliile județene
și avizate de comitetele județene, respectiv al municipiului București pentru situații de urgență
și de Comisia Națională, și se aprobă, respectiv se actualizează ori de câte ori este necesar,
prin hotărâre a Guvernului, în limita prevederilor bugetare anuale aprobate cu această destinație.
11. La articolul (8), după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu
următorul cuprins:
(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. e), autoritățile administrației publice
locale pot hotărî, în condițiile legii, finanțarea de la bugetele locale, în limita fondurilor
alocate anual cu această destinație, pentru proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare la
spațiile cu altă destinație decât cea de locuință, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (3)
lit. a), proprietatea persoanelor fizice, situate în clădirile incluse în programele anuale.
12. La articolul 9, alineatul (1) formula introductivă și literele b) și c) se modifică și vor
Articolul 9
(1) Proprietarii locuințelor și spațiilor cu altă destinație decât aceea de locuință, astfel cum
sunt definite la art. 2 alin. (3) lit. a), persoane fizice, din clădirile incluse în programele
anuale vor acționa potrivit prevederilor art. 2 alin. (4) și vor beneficia de finanțare din
transferuri de la bugetul de stat și bugetul local pentru proiectarea și execuția lucrărilor de
consolidare, în următoarele condiții:
...........................................................................
b) notarea dreptului de creanță, în partea a III-a a cărții funciare a imobilelor incluse în
programele anuale, în baza contractelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. h), cu menționarea
cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar, pentru executarea
lucrărilor de consolidare, în condițiile prezentei ordonanțe;
c) restituirea, la terminarea lucrărilor de consolidare, a sumelor alocate din transferuri de la
bugetul de stat și bugetul local pentru execuția lucrărilor de consolidare, în rate lunare egale
fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepției terminării
lucrărilor de consolidare; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se
calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în
condițiile legii, pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
13. La articolul 9, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(3) Radierea notării dreptului de creanță prevăzut la alin. (1) lit. b) se face numai cu dovada
privind achitarea integrală a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat și,
după caz, de la bugetul local pentru execuția lucrărilor de consolidare.
(4) Instituirea și radierea mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și art. 4 alin. (4) lit. e)
sunt scutite de plată taxei de timbru sau orice alte tarife.
14. La articolul 11 alineatul (1), literele c) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
c) notarea dreptului de creanță în partea a III-a a cărții funciare a imobilelor incluse în
programele anuale, în baza contractelor prevăzute la lit. h), cu menționarea cuantumului sumelor
ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar, pentru executarea lucrărilor de
intervenție, în condițiile prezentei ordonanțe;
..........................................................................
e) verificarea și decontarea documentației de proiectare, precum și a situațiilor de lucrări
executate, conform soluției de intervenție din documentația aprobată;
14^1. La articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu
următorul cuprins:
(1^1) Contractul de execuție a lucrărilor de consolidare, prevăzut la alin. (1) lit. b), va
cuprinde sancțiuni în sarcina antreprenorului/antreprenorului general pentru întârzieri în
realizarea lucrărilor la termenele prevăzute în graficul de execuție, anexă la contract.
Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.
(la 18-11-2012, Articolul I a fost completat de Punctul 4, Articolul UNIC din LEGEA nr. 217 din 13
noiembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 15 noiembrie 2012 )
15. La articolul 11, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Contractul și procesul-verbal prevăzute la alin. (1) lit. h) și i) au valoare de înscris
autentic și constituie titluri executorii. În temeiul acestora, în cartea funciară se va nota atât
dreptul de creanță, cât și interdicția de înstrăinare a construcției înainte de rambursarea
integrală a ratelor neachitate în condițiile prevăzute la art. 12.
16. La articolul 11, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul
cuprins:
(2^1) Pentru imobilele care nu sunt înscrise în cartea funciară, notarea dreptului de creanță este
condiționată de efectuarea operațiunilor de primă înscriere în evidențele de cadastru și
publicitate imobiliară, în baza titlului de proprietate și a documentației cadastrale, în
conformitate cu prevederile Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 13
Sumele încasate din ratele lunare, precum și cele aferente ratelor rămase de achitat și
actualizate la data înstrăinării se virează în contul de venituri al bugetului local al unității
administrativ-teritoriale, deschis la Trezoreria Statului, pentru finanțarea în continuare a
acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente cu destinația de
locuință.
Articolul 15
Dreptul de creanță constituit în favoarea autorităților administrației publice locale în

condițiile art. 11 pentru locuințele proprietate privată a persoanelor fizice din clădirile de
locuit încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă
pericol public, dobândite în condițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 112/1995 pentru
reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea
statului, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 42 alin. (3) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, incluse în programele
anuale și la care se finanțează, din transferuri de la bugetul de stat, proiectarea și execuția
lucrărilor de consolidare, se va nota în partea a III-a a cărților funciare ale imobilelor odată
cu dobândirea dreptului de proprietate.
Articolul 16
Proprietarii beneficiază, prin exceptarea de la prevederile legale, de scutirea de taxa privind

eliberarea autorizației de construire pentru execuția lucrărilor de intervenție a construcțiilor
cu destinația de locuință din proprietate, precum și de taxa privind timbrul arhitecturii.
Articolul 18
Autoritățile administrației publice locale sunt scutite de orice taxe de timbru, tarife,
comisioane sau cauțiuni pentru cererile și acțiunile adresate justiției în temeiul prevederilor
prezentei ordonanțe, pentru executarea lucrărilor privind reducerea riscului seismic al
construcțiilor existente, precum și de tarifele pentru notarea dreptului de creanță în favoarea
autorităților administrației publice locale, inclusiv pentru radierea acestuia.
cuprins:
(2) Asociațiile de proprietari din construcții cu destinația de locuință încadrate prin raport de
expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, cuprinse în
programele anuale:
a) participă, prin reprezentant desemnat, la contractarea proiectării și, respectiv, a executării
lucrărilor de intervenție, în condițiile legii;
b) confirmă, prin reprezentant desemnat, însușirea documentației de avizare a lucrărilor de
intervenție și a situațiilor de lucrări executate;
c) participă, prin reprezentant desemnat, la recepția la terminarea lucrărilor de intervenție,
precum și la recepția finală a acestora, care se organizează la 3 ani de la data semnării
recepției la terminarea lucrărilor.
22. La articolul 24, alineatele (2)-(4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(2) Săvârșirea contravențiilor prevăzute la alin. (1) se sancționează astfel:
a) nerespectarea prevederilor lit. a), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor lit. b), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor lit. c), cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor lit. d), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;
e) nerespectarea prevederilor lit. e), cu amendă de la 25.000 lei la 35.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor lit. f), cu amendă de la 35.000 lei la 50.000 lei;
g) nerespectarea prevederilor lit. g), cu amendă de la 50.000 lei la 75.000 lei.
(3) Contravențiile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general
al municipiului București, respectiv primarilor municipiilor, orașelor și comunelor.
(4) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele cu atribuții de
control ale primăriilor municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului
București, în cazul proprietarilor sau administratorilor, și de către prefect, în cazul primarului
general al municipiului București, respectiv al primarilor municipiilor, orașelor și comunelor.
23. În cuprinsul ordonanței, următoarele sintagme se vor înlocui după cum urmează:
a) "Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor" cu "Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului";
b) "Ministerul Economiei și Finanțelor" cu "Ministerul Finanțelor Publice";
c) "Ministerul Internelor și Reformei Administrative" cu "Ministerul Administrației și
Internelor";
d) Abrogată.
(la 18-11-2012, Litera d) din Punctul 23., Articolul I a fost abrogată de Punctul 5, Articolul
UNIC din LEGEA nr. 217 din 13 noiembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 15
noiembrie 2012 )
e) "comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor" cu
"comitetele județene, respectiv al municipiului București pentru situații de urgență";
f) "clădire/clădiri de locuit" cu "construcție/construcții cu destinația de locuință";
g) "lucrare/lucrări de consolidare" cu "lucrare/lucrări de intervenție";
h) ”studiu de fezabilitate” cu ”documentație de avizare pentru lucrări de intervenție”.
(la 18-11-2012, Punctul 23. din Articolul I a fost completat de Punctul 6, Articolul UNIC din
LEGEA nr. 217 din 13 noiembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 770 din 15 noiembrie 2012
)
Articolul II
Prevederile prezentei ordonanțe nu se aplică în cazul construcțiilor cu destinația de locuință

multietajate, încadrate în clasa 1 de risc seismic și care prezintă pericol public, pentru care,
până la data publicării prezentei ordonanțe, au fost semnate contractele de execuție a lucrărilor
de intervenție, cărora le sunt aplicabile prevederile actelor normative în vigoare la data
inițierii acestor proceduri.
Articolul III
(1) Prezenta ordonanță intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial
(2) Măsurile prevăzute la art. 2 alin. (1^1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind
măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, cu modificările
și completările aduse prin prezenta ordonanță, se vor lua în termen de maximum 60 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.
Articolul IV
Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al
construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 5
decembrie 2007, cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță, se va republica,
după aprobarea acesteia prin lege, în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o
nouă numerotare.
Articolul V
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe, Ministerul Dezvoltării

Regionale și Turismului va actualiza Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.
20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 1.364/2001, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 100 din 5 februarie 2002.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Ministrul administrației și internelor,
Constantin-Traian Igaș
Ministrul finanțelor publice,
Gheorghe Ialomițianu
București, 24 august 2011.
Nr. 16.
--------
Regulament
privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii
aprobat cu Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din
10/12/1997 şi modificat şi completat de Hotărârea Guvernului nr. 675/2002 publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 501 din 11/07/2002
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. - Agrementul tehnic este aprecierea tehnică favorabilă, concretizată într-un document scris,
asupra aptitudinii de utilizare, în conformitate cu cerinţele legii calităţii în construcţii, a unor noi
produse, procedee sau echipamente, denumite în continuare produse, pentru care nu există şi nu pot fi
încă elaborate standarde naţionale sau alte reglementări tehnice oficiale sau pentru care există astfel
de standarde şi reglementări, dar produsele nu se încadrează în cerinţele acestora, diferenţa
influenţând una dintre cerinţele prevăzute la art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii.
Art. 2. - Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut,
metodologice şi de organizare privind agrementul tehnic.
Art. 3. - Existenţa agrementului tehnic, elaborat conform prevederilor prezentului regulament,

constituie o condiţie obligatorie pentru furnizarea şi utilizarea produselor noi pentru construcţii.
Produsele care provin din ţări dezvoltate industrial şi au la bază reglementări tehnice sau
agremente tehnice naţionale vor fi tratate corespunzător în cadrul acţiunii de elaborare a agrementelor
tehnice, prin luarea în considerare a prevederilor din documentele respective, cu adaptările impuse de
condiţiile seismice, climatice sau de altă natură din ţara noastră.
Art. 4. - Agrementele tehnice se eliberează de organismele abilitate, stabilite prin prezentul

regulament, la solicitarea fabricanţilor sau a furnizorilor împuterniciţi de aceştia, la care se pot asocia
şi agenţi economici executanţi de lucrări de construcţii.
Agrementele tehnice se eliberează numai pentru produse bine definite sub aspectul alcătuirii,
formei şi caracteristicilor şi ale căror realizare şi punere în operă pot fi asigurate de către fabricanţi şi
executanţi în condiţii de garantare a menţinerii în timp a caracteristicilor respective, dacă utilizarea şi
modul de punere în operă sunt conforme cu cele precizate de solicitanţi şi cuprinse în agrementul
tehnic.
Prin produse pentru construcţii se înţelege produsele încorporate în construcţii (inclusiv instalaţiile
aferente acestora), dar nu şi cele încorporate în instalaţii şi echipamente tehnologice de producţie.
Art. 5. - Nu pot forma obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentaţii
tehnice de concepţie - proiecte - ale unor produse, fără a fi însoţite de rezultate şi dovezi obiective ale
realizării fizice, încercării şi experimentării lor, care să demonstreze îndeplinirea cerinţelor
specificate.
Art. 6. - Elaboratorii agrementelor tehnice răspund de exactitatea datelor înscrise în agrementul

tehnic şi de încercările sau testele care au stat la baza acestor date. Agrementele tehnice nu îi absolvă
pe furnizori şi/sau pe utilizatori de responsabilităţile ce le revin conform reglementărilor legale în
vigoare.
Art. 7. - Produsele pentru care s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse şi activităţii de
certificare de conformitate, conform reglementărilor în vigoare, sistemul de certificare fiind precizat
explicit în agrementul tehnic.
Art. 8. - Agrementele tehnice se acordă pe o perioadă de valabilitate limitată, de regulă până la 5

ani, în funcţie de natura şi de gradul de noutate al produselor respective, în conformitate cu regulile
de procedură stabilite.
Art. 9. - Prevederile prezentului regulament se aplică, după caz, tuturor agenţilor economici care
fabrică, furnizează sau comercializează noi produse pentru construcţii, provenite din producţia internă
sau din import, precum şi investitorilor, proiectanţilor, executanţilor, proprietarilor şi utilizatorilor
construcţiilor la care se prevede folosirea produselor respective.
Pentru recunoaşterea, în ţările membre ale Uniunii Europene de Agrement Tehnic în construcţii, a
agrementelor tehnice româneşti, acestea trebuie să fie eliberate în condiţiile precizate de acest
organism european.
Art. 10. - Definiţiile principalilor termeni utilizaţi în textul regulamentului sunt conforme cu cele
din Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii.
CAPITOLUL II
Elemente principale de conţinut ale agrementului tehnic
Art. 11. - La elaborarea agrementelor tehnice se au în vedere următoarele obiective principale:

a) fundamentarea agrementului tehnic prin:
- analizarea documentelor de referinţă ale produselor, sub aspectul definirii caracteristicilor
acestora, precum şi al stabilirii modului şi a condiţiilor de utilizare necesare satisfacerii cerinţelor
pentru domeniul prevăzut:
- aprecierea, pe baza cunoaşterii ştiinţifice şi practice - examinări, calcule, experimentări de
laborator şi in situ - a aptitudinii la utilizare şi a durabilităţii produselor respective.
b) furnizarea, prin documentele agrementului tehnic, a unei opinii autorizate şi a unor informaţii
pertinente şi corecte asupra modului de fabricare, de punere în operă şi de utilizare, precum şi asupra
comportării previzibile în exploatare a noilor produse folosite la construcţiile realizate cu acestea,
care să permită persoanelor juridice şi persoanelor fizice implicate să ia decizii şi să-şi asume
responsabilităţi în deplină cunoştinţă de cauză, pentru alegerea şi utilizarea produselor respective;
c) evaluarea fabricanţilor în ceea ce priveşte dotarea, experienţa acestora şi organizarea controlului
pe fluxul de fabricaţie, ca premise pentru garantarea calităţii şi constanţei caracteristicilor cerute
pentru produsele livrate;
d) asigurarea obiectivităţii şi neutralităţii în acordarea agrementului tehnic, printr-o apreciere
echilibrată, ţinându-se seama de interesele tuturor părţilor implicate;
e) promovarea progresului tehnic în construcţii, în condiţiile respectării cerinţelor de performanţă
pentru construcţiile în care se folosesc produsele ce formează obiectul agrementului tehnic.
Art. 12. - Documentele agrementului tehnic sunt:

a) Agrementul tehnic propriu-zis, care cuprinde trei părţi:
- definirea succintă a produsului - descriere şi identificare;
- agrementul tehnic - domeniile de utilizare acceptate; aprecieri asupra produsului; condiţii privind
concepţia, fabricarea şi punerea în operă; condiţii privind asigurarea calităţii; concluzii, durata de
valabilitate;
- remarci complementare ale grupei specializate.
b) Dosarul tehnic, care cuprinde:
- documentaţia de referinţă privind produsul, inclusiv piese desenate, întocmită de solicitant şi
verificată de elaborator;
- documentele privind rezultatele activităţilor de apreciere a produsului: buletine de încercări,
rapoarte privind experimentările;
- extrase din procesul-verbal al şedinţei de deliberare a grupei specializate.
c) Anexe, după caz.
Art. 13. - La elaborarea agrementelor tehnice se va avea în vedere modul în care fabricarea şi
punerea în operă a produselor respective condiţionează calitatea lucrărilor, astfel:
a) dacă un produs este fabricat în mai multe unităţi de producţie ale aceleiaşi firme, se eliberează un
singur agrement tehnic acelei firme, ca titular, urmând ca gradul de extindere a evaluării prevăzute la
art. 11 lit. c) să fie stabilit de grupa specializată, după caz;
b) dacă punerea în operă a produsului sau condiţiile legate de o anumită lucrare condiţionează
calitatea lucrărilor şi, deci, trebuie să facă obiectul agrementului tehnic, titulari vor fi atât fabricantul
sau furnizorul împuternicit de acesta, cât şi executantul, cu precizarea lucrării la care se utilizează
produsul, dacă este cazul, fiind necesară extinderea agrementului tehnic pentru un alt executant sau,
după caz, pentru o altă lucrare;
c) dacă punerea în operă a produsului se face cu mijloace tradiţionale, care nu fac obiectul
agrementului tehnic, executantul nu este implicat în agrementul tehnic, titularul având libertatea de a
impune condiţii acestuia.
CAPITOLUL III
Elemente metodologice şi de organizare privind
agrementul tehnic în construcţii
Art. 14. - Activitatea privind agrementul tehnic în construcţii este condusă de Comisia Naţională de
Agrement Tehnic în Construcţii, înfiinţată pe baza prevederilor prezentului regulament, şi se
desfăşoară în cadrul grupelor specializate ale acestei comisii şi al organismelor de agrement tehnic,
atestate în acest scop.
Art. 15. - Activitatea privind agrementul tehnic în construcţii se desfăşoară în conformitate cu

prevederile prezentului regulament şi ale documentelor interne specifice privind:
a) organizarea şi funcţionarea Comisiei de agrement tehnic în construcţii şi a grupelor specializate;
b) instrumentarea solicitărilor de agrement tehnic şi procedurile de elaborare şi acordare a
agrementelor tehnice sau de schimbare a statutului acestora;
c) atestarea organismelor de agrement tehnic şi a grupelor specializate.
Art. 16. - Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii este alcătuită din reprezentanţi ai
tuturor părţilor interesate, având componenţa, numărul şi modul de reprezentare stabilite în anexa la
prezentul regulament.
Art. 17. - Grupele specializate, înfiinţate prin decizia Comisiei de agrement tehnic în construcţii, ca
formaţiuni ale acesteia, se organizează pe domenii de specialitate corespunzătoare unor familii de
produse.
Grupele specializate sunt alcătuite din specialişti din domeniul de specialitate aferent. Aceste grupe
funcţionează în cadrul organismelor de agrement tehnic, care sunt unităţi de cercetare-proiectare sau
alte unităţi cu profil similar, atestate de Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii, pentru
domeniile de specialitate corespunzătoare profilului grupelor specializate respective.
Art. 18. - Grupele specializate realizează activităţile legate de elaborarea agrementelor tehnice
conform prevederilor menţionate la art. 11, precum şi supravegherea privind menţinerea calităţii
produselor respective şi urmărirea comportării în exploatare a acestora.
Art. 19. - Agrementele tehnice se elaborează pe baza procedurilor şi a ghidurilor pentru agremente
tehnice, avizate de grupele specializate, pe domenii, şi aprobate de Comisia Naţională de Agrement
Tehnic în Construcţii.
Ghidurile pentru agremente tehnice şi alte documente normative în domeniu, elaborate în cadrul
Uniunii Europene, vor putea fi folosite numai cu condiţia adaptării la situaţiile specifice din România,
mai ales în ceea ce priveşte protecţia antiseismică şi condiţiile climatice.
Art. 20. - Încercările necesare pentru elaborarea agrementelor tehnice se stabilesc de grupele
specializate care instrumentează solicitările de agrement tehnic şi se efectuează în laboratoare
autorizate sau acreditate conform prevederilor legale.
În unele cazuri justificate, aprecierea aptitudinii pentru utilizare poate fi condiţionată de realizarea
prealabilă a unei lucrări experimentale, în condiţiile stabilite de grupa specializată şi precizate în
avizul tehnic de experimentare elaborat de aceasta.
Lucrarea experimentală se poate executa de către solicitantul agrementului tehnic în baza unui aviz
tehnic de experimentare (ATEx) care precizează obiectivele urmărite în cadrul experimentării,
condiţiile de remediere a eventualelor neconformităţi apărute în timpul execuţiei şi modul de utilizare
a lucrării după perioada de experimentare. Avizul tehnic de experimentare va avea termen de
valabilitate de 1-2 ani şi se referă la realizarea unei singure lucrări experimentale.
Art. 21. - Grupa specializată poate efectua, după caz, inspecţii la producător, cu acordul acestuia,
pentru a constata condiţiile de fabricaţie a produselor care fac obiectul solicitării de agrement tehnic.
Art. 22. - După acordarea agrementelor tehnice, în perioada de valabilitate, în statutul acestora pot
interveni următoarele schimbări:
a) prelungirea valabilităţii, care trebuie cerută de deţinător cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea
perioadei de valabilitate;
b) modificarea agrementului tehnic, la iniţiativa deţinătorului - determinată de modificările aduse
produsului, tehnologiei de fabricaţie, domeniului de utilizare - sau a grupei specializate care l-a
elaborat, ca urmare a constatării unor neconformităţi;
c) extinderea agrementului tehnic, care reprezintă nominalizarea şi a unui alt titular sau a altui
domeniu, cu acordul titularului, pentru un produs pentru care s-a elaborat un agrement tehnic;
d) suspendarea agrementului tehnic, la iniţiativa grupei specializate sau la propunerea altor factori
implicaţi, cu avizul grupei specializate şi cu aprobarea Comisiei de agrement tehnic în construcţii, în
cazul în care se constată nerespectarea caracteristicilor, a condiţiilor de fabricaţie şi de utilizare sau
comportarea necorespunzătoare în exploatare a produselor. Suspendarea se notifică în scris
deţinătorului, care poate supune Comisiei de agrement tehnic în construcţii, după eliminarea cauzelor
de suspendare, într-un interval de timp rezonabil, o cerere de reexaminare a cazului, care să conducă
la revizuirea agrementului tehnic respectiv;
e) retragerea agrementului tehnic, la iniţiativa grupei specializate, în cazul în care, cu ocazia
revizuirii sau reexaminării după suspendare, se constată situaţii care conduc la această decizie.
Retragerea se supune aprobării Comisiei de agrement tehnic în construcţii.
Lucrările la care s-au utilizat produse având agrementul tehnic suspendat sau retras ulterior punerii
în operă vor fi analizate de proiectant, care va decide menţinerea lor sau schimbarea soluţiei.
Art. 23. - Deţinătorul agrementului tehnic şi grupa specializată care l-a elaborat vor urmări
comportarea în exploatare a produsului respectiv pentru a putea fundamenta propunerea de a
reglementa ca tradiţional produsul în cauză sau de a prelungi ori de a schimba statutul acelui
agrement tehnic.
CAPITOLUL IV
Obligaţii şi răspunderi
Art. 24. - Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii îşi desfăşoară activitatea sub
coordonarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi are următoarele atribuţii
şi obligaţii:
a) înfiinţarea grupelor specializate şi atestarea organismelor de agrement tehnic;
b) stabilirea strategiei generale privind agrementul tehnic în construcţii;
c) elaborarea şi aprobarea documentelor interne specifice, prevăzute la art. 15, şi publicarea celor
privind instrumentarea solicitărilor de agrement tehnic;
d) aprobarea ghidurilor pentru agremente tehnice, în urma avizării acestora în grupele specializate
pe domenii;
e) asigurarea colaborării cu Institutul Român de Standardizare pe linia elaborării standardelor
pentru produsele confirmate sub aspectul aptitudinii la utilizare în perioada de valabilitate a
agrementelor tehnice;
f) evaluarea periodică a activităţii în raport cu strategia stabilită şi cu evoluţia pe plan european şi
luarea de măsuri în consecinţă;
g) păstrarea secretului profesional asupra informaţiilor legate de agrementele tehnice;
h) publicarea listei grupelor specializate, a organismelor de agrement tehnic, a agrementelor
tehnice, precum şi a documentelor prevăzute la lit. b) şi d);
i) reprezentarea naţională în relaţiile cu organisme de profil din străinătate.
j) aprobarea agrementelor tehnice elaborate de organismele de agrement tehnic prin avizul tehnic;
k) documentele elaborate de Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii în exercitarea
obligaţiilor prevăzute la lit. a)-d), f), i) şi j) sunt supuse aprobării conducerii Ministerului Lucrărilor
Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Art. 25. - Cheltuielile privind exercitarea atribuţiilor Comisiei de agrement tehnic în construcţii se
suportă, conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, din fondurile pentru controlul statului.
Art. 26. - Fabricanţii şi furnizorii, împuterniciţi de aceştia, de produse care intră sub incidenţa
acestui regulament, au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să solicite Comisiei de agrement tehnic în construcţii elaborarea agrementului tehnic pentru
produse noi, în condiţiile prezentului regulament;
b) să furnizeze grupelor specializate care elaborează agrementele tehnice toate datele şi informaţiile
necesare privind produsele respective;
c) să faciliteze şi să asigure grupelor specializate şi organismelor de agrement tehnic condiţiile
pentru desfăşurarea tuturor activităţilor necesare în elaborarea agrementului tehnic, între care:
- examinarea şi evaluarea unităţilor de producţie sub aspectul dotării, al stăpânirii proceselor de
fabricaţie, precum şi al asigurării calităţii produselor;
- efectuarea verificărilor şi încercărilor sau, după caz, a lucrărilor experimentale, conform
prevederilor art. 20;
- efectuarea urmăririi comportării în exploatare pe durata de valabilitate;
d) să răspundă solidar cu executanţii lucrărilor, conform legii, pentru viciile ascunse cauzate de
calitatea necorespunzătoare a produselor furnizate, puse în lucrare, cu respectarea condiţiilor stabilite
de fabricanţi sau furnizori;
e) să suporte cheltuielile generate de elaborarea agrementelor tehnice, în conformitate cu
prevederile legale.
Art. 27. - Investitorii, proiectanţii, executanţii de lucrări de construcţii, proprietarii şi utilizatorii au,
după caz, obligaţia de a prevedea în proiecte şi de a utiliza produsele care intră sub incidenţa
prezentului regulament, numai dacă acestea au agremente tehnice valabile şi în conformitate cu
prevederile din acestea.
Art. 28. - Organismele de agrement tehnic atestate au următoarele obligaţii şi răspunderi:

a) să îndeplinească în permanenţă criteriile organizatorice, tehnice şi deontologice pe baza cărora
au fost atestate, în conformitate cu documentele şi cu procedurile aplicabile;
b) să asigure funcţionarea grupelor specializate şi să realizeze activităţile legate de elaborarea
agrementelor tehnice şi de urmărire a comportării produselor în exploatare, pe bază de contracte
încheiate cu solicitanţii acestora.
Art. 29. - Grupele specializate au următoarele obligaţii şi răspunderi:

a) să îndeplinească în permanenţă criteriile organizatorice, tehnice şi deontologice avute în vedere
la înfiinţare;
b) să asigure colaborarea specialiştilor sau a unor unităţi specializate pentru rezolvarea competentă
a activităţilor de elaborare a agrementelor tehnice;
c) să participe la acţiunile de evaluare privind produsele pentru care au elaborat agremente tehnice.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 30. - Urmărirea aplicării şi controlul respectării prevederilor prezentului regulament la

fabricanţii şi furnizorii menţionaţi la art. 26 se efectuează de către Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor şi Locuinţei, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, lucrări publice, urbanism şi
amenajarea teritoriului.
Art. 31. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage răspunderi şi sancţiuni

contravenţionale sau penale, după caz, conform legilor în vigoare.
Art. 32. - Agrementul tehnic nu acordă titularului dreptul exclusiv de producere ori de
comercializare a produsului pentru care a fost eliberat.
Art. 33. - Referirea la un agrement tehnic în corespondenţa comercială, în anunţuri publicitare sau
în contracte va menţiona numărul şi data aprobării lui.
Reproducerea agrementului tehnic nu se va face decât integral.
ANEXĂ
la regulament
COMPONENŢA
Comisiei Naţionale de Agrement Tehnic în Construcţii
1. Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii se compune din:

• preşedinte;
• vicepreşedinte;
• secretar;
• membri:
- 3 reprezentanţi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei;
- 1 reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcţii;
- 2 reprezentanţi ai Ministerului Industriei şi Resurselor;
- 1 reprezentant al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului;
- 1 reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
- 1 reprezentant al Asociaţiei de Standardizare din România;
- 1 reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;
- 1 reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
- 1 reprezentant al Institutului de Sănătate Publică Bucureşti;
- 1 reprezentant al institutelor de învăţământ superior;
- 7 reprezentanţi ai organismelor de agrement tehnic atestate;
- 2 reprezentanţi ai asociaţiei patronale şi profesionale în construcţii;
- 6 reprezentanţi ai producătorilor de materiale de construcţii, executanţilor şi ai proiectanţilor de
construcţii.
2. Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii comisiei sunt numiţi prin ordin al

ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
3. Secretariatul tehnic al Comisiei Naţionale de Agrement Tehnic în Construcţii este asigurat de

Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi este format din 3 membri numiţi prin
ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.
4.4.2011 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 88/5
REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 9 martie 2011
de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de
abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
(Text cu relevanță pentru SEE)
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, (4) Statele membre au introdus dispoziții, inclusiv cerințe,
privind nu numai siguranța clădirilor și a altor
construcții, dar și sănătatea, durabilitatea, economia de
energie, protecția mediului, aspectele economice și alte
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aspecte care prezintă importanță în interesul public.
în special articolul 114, Actele cu putere de lege, măsurile administrative sau
jurisprudența, stabilite fie la nivelul Uniunii, fie la
nivelul statelor membre, referitoare la construcții pot
avea un impact asupra cerințelor privind produsele
având în vedere propunerea Comisiei Europene, pentru construcții. Întrucât efectul acestora asupra func
ționării pieței interne poate fi similar, este oportun ca
actele cu putere de lege, măsurile administrative și juris
prudența să fie considerate „dispoziții” în sensul
prezentului regulament.
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social
European (1),
(5) După caz, dispozițiile privind utilizarea sau utilizările

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),
preconizate ale unui produs pentru construcții într-un
stat membru care vizează respectarea cerințelor funda
mentale aplicabile construcțiilor determină caracteristicile
esențiale a căror performanță ar trebui declarată. Pentru a
întrucât: se evita situația în care declarația de performanță este
lipsită de conținut, ar trebui să se declare cel puțin una
dintre caracteristicile esențiale ale unui produs pentru
construcții care sunt relevante pentru utilizarea sau utili
(1) Normele statelor membre impun ca construcțiile să fie zările declarate.
proiectate și executate în așa fel încât să nu pună în
pericol siguranța persoanelor, a animalelor domestice și
a bunurilor și să nu dăuneze mediului.
(6) Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie

1988 privind apropierea actelor cu putere de lege și a
(2) Normele respective influențează în mod direct cerințele actelor administrative ale statelor membre referitoare la
aplicabile produselor pentru construcții. Cerințele produsele de construcții (3) a urmărit să elimine barierele
respective se reflectă, la rândul lor, în standardele tehnice din calea comerțului în domeniul produselor
naționale aplicabile produselor, autorizările tehnice pentru construcții, cu scopul de a favoriza libera lor
naționale și alte specificații și dispoziții tehnice circulație pe piața internă.
naționale privind produsele pentru construcții. Din
cauza disparității acestora, respectivele cerințe sunt o
piedică în calea schimburilor comerciale în interiorul
Uniunii.
(7) Pentru atingerea acestui obiectiv, Directiva 89/106/CEE a
prevăzut stabilirea unor standarde armonizate pentru
produsele pentru construcții și eliberarea de agremente
(3) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere tehnice europene.
dreptului statelor membre de a specifica cerințele pe
care le consideră necesare în vederea asigurării protecției
sănătății, mediului și a lucrătorilor în timpul utilizării
produselor pentru construcții.
(8) Directiva 89/106/CEE ar trebui să fie înlocuită în vederea
(1) JO C 218, 11.9.2009, p. 15. simplificării și a clarificării cadrului existent, precum și în
(2) Poziția Parlamentului European din 24 aprilie 2009 (JO C 184 E, vederea creșterii transparenței și a eficacității măsurilor în
8.7.2010, p. 441), Poziția în primă lectură a Consiliului din vigoare.
13 septembrie 2010 (JO C 282 E, 19.10.2010, p. 1), Poziția Parla
mentului European din 18 ianuarie 2011 (nepublicată încă în
Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 28 februarie 2011. (3) JO L 40, 11.2.1989, p. 12.
L 88/6 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 4.4.2011
(9) Prezentul regulament ar trebui să țină seama de cadrul din statele membre și ar trebui să asigure un nivel ridicat
juridic orizontal pentru comercializarea produselor în de protecție în sensul articolului 114 din Tratatul privind
cadrul pieței interne, stabilit prin Regulamentul (CE) funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului
din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și
de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercia
lizarea produselor (1), precum și prin Decizia (17) Un nivel-prag poate avea un caracter tehnic sau de regle
nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consi mentare și poate să se aplice unei singure caracteristici
liului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru sau unui set de caracteristici.
comercializarea produselor (2).
(10) Înlăturarea barierelor tehnice în domeniul construcțiilor

poate fi obținută numai prin stabilirea unor specificații (18) Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul
tehnice armonizate în scopul de a evalua performanțele European de Standardizare Electrotehnică (Cenelec) sunt
produselor pentru construcții. recunoscute ca fiind organismele competente pentru a
adopta standardele armonizate în conformitate cu orien
tările generale pentru cooperarea dintre Comisie și aceste
(11) Respectivele specificații tehnice armonizate ar trebui să două organisme, semnate la 28 martie 2003. Fabricanții
includă încercarea, calculele și alte mijloace, definite în ar trebui să utilizeze respectivele standarde armonizate
cadrul standardelor armonizate și al documentelor de atunci când referințele acestora au fost publicate în
evaluare europene, care permit evaluarea performanței Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în conformitate cu
în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale produselor criteriile stabilite în temeiul Directivei 98/34/CE a Parla
pentru construcții. mentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998
referitoare la procedura de furnizare de informații în
domeniul standardelor, reglementărilor tehnice și al
(12) Metodele utilizate de către statele membre în cerințele normelor privind serviciile societății informaționale (3).
acestora aplicabile construcțiilor, precum și alte norme Atunci când s-a atins un nivel suficient de expertiză
naționale referitoare la caracteristicile esențiale ale tehnică și științifică în ceea ce privește toate aspectele
produselor pentru construcții, ar trebui să fie conforme relevante, ar trebui să se utilizeze în mai mare măsură
cu specificațiile tehnice armonizate. standarde armonizate în ceea ce privește produsele
pentru construcții, inclusiv, dacă este cazul, și după
consultarea Comitetului permanent pentru construcții,
(13) Atunci când este oportun, ar trebui încurajată utilizarea prin solicitarea, prin intermediul unor mandate, ca stan
în cadrul standardelor armonizate a claselor de dardele respective să fie elaborate pe baza documentelor
performanță referitoare la caracteristicile esențiale ale de evaluare europene existente.
produselor pentru construcții, astfel încât să se țină
seama de diferitele niveluri ale cerințelor fundamentale
aplicabile construcțiilor pentru anumite construcții,
precum și de diferențele între condițiile climatice, (19) Procedurile prevăzute prin Directiva 89/106/CEE de
geologice, geografice sau de altă natură, existente în evaluare a performanței privind caracteristicile esențiale
statele membre. Pe baza unui mandat revizuit, orga ale produselor pentru construcții care nu sunt acoperite
nismele europene de standardizare ar trebui să fie împu de un standard armonizat ar trebui să fie simplificate
ternicite să stabilească astfel de clase, în cazul în care pentru o mai mare transparență și pentru a reduce
acestea nu au fost deja stabilite de Comisie. costurile ce revin fabricanților de produse pentru
construcții.
(14) Atunci când utilizarea preconizată necesită respectarea de

către produsele pentru construcții a unor niveluri-prag
pentru orice caracteristici esențiale în statele membre, (20) Pentru a permite unui fabricant al unui produs pentru
aceste niveluri ar trebui stabilite în cadrul specificațiilor construcții să întocmească o declarație de performanță
tehnice armonizate. pentru un produs pentru construcții care nu este
acoperit sau care nu este acoperit integral de un
standard armonizat este necesar să se prevadă o
(15) La evaluarea performanței unui produs pentru construcții,
evaluare tehnică europeană.
ar trebui să se ia, de asemenea, în considerare aspecte de
sănătate și de siguranță legate de utilizarea acestuia pe
întregul său ciclu de viață.
(21) Fabricanții de produse pentru construcții ar trebui să
(16) Nivelurile-prag stabilite de Comisie în temeiul prezentului poată solicita o evaluare tehnică europeană a produselor
regulament ar trebui să constituie valori general recu lor pe baza ghidurilor de evaluare tehnică europeană
noscute pentru caracteristicile esențiale ale produsului stabilite în temeiul Directivei 89/106/CEE. Ar trebui
pentru construcții vizat în ceea ce privește dispozițiile prin urmare asigurat dreptul de a utiliza respectivele
ghiduri în calitate de documente de evaluare europene.
(1) JO L 218, 13.8.2008, p. 30.
(2) JO L 218, 13.8.2008, p. 82. (3) JO L 204, 21.7.1998, p. 37.
(22) Stabilirea unor proiecte de documente de evaluare de drept ale Uniunii care se aplică substanțelor peri
europene și eliberarea de evaluări tehnice europene ar culoase, în special Directiva 98/8/CE a Parlamentului
trebui să fie încredințate unor organisme de evaluare European și a Consiliului din 16 februarie 1998
tehnică (denumite în continuare „OET”) desemnate de privind comercializarea produselor biodistructive (2),
către statele membre. Pentru a se asigura că OET Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a
posedă competența necesară pentru îndeplinirea acestor Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui
sarcini, condițiile necesare desemnării lor ar trebui să fie cadru de politică comunitară în domeniul apei (3), Regu
stabilite la nivelul Uniunii. lamentul (CE) nr. 1907/2006, Directiva 2008/98/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din
19 noiembrie 2008 privind deșeurile (4) și Regulamentul
(CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al
(23) OET ar trebui să creeze o organizație (denumită în Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea,
continuare „organizația OET-urilor”), sprijinită, după etichetarea și ambalarea substanțelor și a ameste
caz, prin finanțare din partea Uniunii, care să coordoneze curilor (5).
procedurile de elaborare a proiectelor de documente de
evaluare europene și de eliberare a evaluărilor tehnice
europene, asigurând transparența și confidențialitatea
necesară a acestor proceduri. (26) Declarația de performanță ar trebui să poată fi nume
rotată în conformitate cu numărul de referință al
produsului-tip.
(24) Cu excepția cazurilor prevăzute în prezentul regulament,

introducerea pe piață a unui produs pentru construcții
acoperit de un standard armonizat sau pentru care a fost (27) Este necesar să se prevadă proceduri simplificate pentru
eliberată o evaluare tehnică europeană ar trebui să fie elaborarea declarațiilor de performanță, în scopul ușurării
însoțită de o declarație de performanță cu privire la sarcinii financiare a întreprinderilor, în special a întreprin
caracteristicile esențiale ale produsului pentru construcții, derilor mici și mijlocii (IMM-uri).
în conformitate cu specificațiile tehnice armonizate
relevante.
(28) Pentru a se asigura că declarația de performanță este
exactă și fiabilă, performanța produsului pentru
construcții ar trebui să fie evaluată și producția în
(25) Dacă este cazul, declarația de performanță ar trebui să
includă informații referitoare la conținutul de substanțe uzină ar trebui să fie controlată conform unui sistem
periculoase din produsul pentru construcții pentru a adecvat de evaluare și de verificare a constanței perfor
îmbunătăți posibilitățile în materie de construcții manței produsului pentru construcții. S-ar putea alege
mai multe sisteme pentru a fi aplicate unui anumit
durabile și pentru a facilita dezvoltarea unor produse
produs pentru construcții, pentru a se ține seama de
ecologice. Informațiile respective ar trebui să fie
relația specifică dintre unele dintre caracteristicile
furnizate fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în
esențiale ale acestuia și cerințele fundamentale aplicabile
alte instrumente din dreptul Uniunii aplicabile
construcțiilor.
substanțelor periculoase, în special obligațiilor privind
etichetarea, și ar trebui să fie puse la dispoziție în
același timp și în același format ca și declarația de
performanță, astfel încât să parvină tuturor potențialilor
(29) Din cauza specificității produselor pentru construcții și
utilizatori de produse pentru construcții. Informațiile
orientării speciale a sistemului lor de evaluare, proce
privind conținutul de substanțe periculoase ar trebui să
durile de evaluare a conformității prevăzute în Decizia
se limiteze, într-o primă fază, la substanțele menționate
nr. 768/2008/CE și modulele definite în respectiva
la articolele 31 și 33 din Regulamentul (CE)
decizie nu sunt adecvate. Prin urmare, ar trebui stabilite
nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consi
metode specifice pentru evaluarea și verificarea constanței
liului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea,
performanței în ceea ce privește caracteristicile esențiale
evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor
ale produselor pentru construcții.
chimice (REACH) și de înființare a Agenției Europene
pentru Produse Chimice (1). Cu toate acestea, ar trebui
să se analizeze în continuare nevoia specifică de
informații referitoare la conținutul de substanțe peri
(30) Având în vedere diferențele de semnificație a marcajului
culoase din produsele pentru construcții pentru a
CE pentru produsele pentru construcții, atunci când sunt
completa gama de substanțe care fac obiectul acestei
comparate cu principiile generale stabilite în Regula
obligații, astfel încât să se asigure un nivel ridicat de
mentul (CE) nr. 765/2008, ar trebui prevăzute dispoziții
protecție a sănătății și siguranței lucrătorilor care
specifice care să asigure clar obligația de a aplica marcajul
utilizează produse pentru construcții și a utilizatorilor
CE pe produsele pentru construcții și consecințele
de construcții, inclusiv în ceea ce privește cerințele de
respectivei aplicări.
reciclare și/sau reutilizare a unor părți sau materiale.
Prezentul regulament nu aduce atingere drepturilor și
obligațiilor statelor membre în temeiul altor dispoziții (2 ) JO L 123, 24.4.1998, p. 1.
(3 ) JO L 327, 22.12.2000, p. 1.
(4 ) JO L 312, 22.11.2008, p. 3.
(1) JO L 396, 30.12.2006, p. 1. (5 ) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
(31) Prin aplicarea marcajului CE sau dispunerea aplicării cerințele aplicabile indiferent de originea acestor cerințe.
marcajului respectiv pe un produs pentru construcții, Întreprinderile care aplică aceste proceduri simplificate ar
fabricanții ar trebui să arate că își asumă responsabilitatea trebui să demonstreze de asemenea că pot fi considerate
pentru conformitatea respectivului produs cu microîntreprinderi. De asemenea, acestea ar trebui să
performanța sa declarată. urmeze procedurile aplicabile pentru verificarea
constanței performanței prevăzute în specificațiile
tehnice armonizate pentru produsele lor.
(32) Marcajul CE ar trebui să fie aplicat pe toate produsele de
construcție pentru care fabricantul a stabilit o declarație
de performanță în conformitate cu prezentul regulament.
Dacă nu a fost stabilită nicio declarație de performanță, (39) În cazul unui produs pentru construcții proiectat și
marcajul CE nu ar trebui să fie aplicat. fabricat în mod individual, fabricantul ar trebui să aibă
permisiunea de a utiliza proceduri simplificate de
evaluare a performanței, atunci când se poate
(33) Marcajul CE ar trebui să fie singurul marcaj care atestă demonstra că produsul introdus pe piață respectă
conformitatea produsului pentru construcții cu cerințele aplicabile.
performanța declarată și respectarea cerințelor aplicabile
referitoare la legislația de armonizare a Uniunii. Cu toate
acestea, se pot utiliza alte marcaje, cu condiția ca acestea
să contribuie la îmbunătățirea protecției utilizatorilor de (40) Cadrul interpretativ pentru definiția conceptului de
produse pentru construcții și să nu facă obiectul le „nerealizare într-un proces de producție în serie”, apli
gislației de armonizare existente a Uniunii. cabilă diferitor produse de construcție reglementate de
prezentul regulament, ar trebui stabilit de către Comisie
după consultarea Comitetului permanent pentru
(34) Pentru a evita încercarea inutilă a produselor pentru construcții.
construcții a căror performanță a fost deja suficient
demonstrată prin rezultate stabile la încercările anterioare
sau prin alte date existente, ar trebui să i se permită
fabricantului, în condițiile prevăzute prin specificațiile (41) Toți operatorii economici care intervin în lanțul de apro
tehnice armonizate sau printr-o decizie a Comisiei, să vizionare și de distribuție ar trebui să ia măsurile cores
declare un anumit nivel sau o anumită clasă de punzătoare pentru a se asigura că introduc sau pun la
performanță fără încercare sau fără încercări supli dispoziție pe piață numai produse pentru construcții care
mentare. respectă cerințele prezentului regulament, vizând
asigurarea performanței produselor pentru construcții și
respectarea cerințelor fundamentale aplicabile construc
(35) Pentru a evita duplicarea unor încercări deja efectuate, țiilor. În special, importatorii și distribuitorii de produse
fabricantului unui produs pentru construcții ar trebui să pentru construcții ar trebui să cunoască caracteristicile
esențiale pentru care există dispoziții pe piața Uniunii și
i se permită să utilizeze rezultatele încercărilor obținute
cerințele specifice din statele membre referitoare la
de o terță parte.
cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor, și ar
trebui să utilizeze aceste cunoștințe în cadrul tranzacțiilor
lor comerciale.
(36) Ar trebui definite condiții pentru utilizarea unor
proceduri simplificate în vederea evaluării performanței
produselor pentru construcții, cu scopul de a reduce cât
mai mult costul introducerii lor pe piață, fără a reduce
(42) Este important să se asigure accesibilitatea regulilor
nivelul de siguranță. Fabricanții care utilizează astfel de
tehnice naționale, astfel încât întreprinderile și, în
proceduri simplificate ar trebui să demonstreze în mod
special IMM-urile să poată aduna informații fiabile și
adecvat îndeplinirea condițiilor respective.
exacte cu privire la legislația în vigoare în statul
membru în care intenționează să introducă pe piață sau
să își comercializeze produsele. Prin urmare, statele
(37) Pentru a întări impactul măsurilor de supraveghere a membre ar trebui să desemneze în acest scop puncte
pieței, toate procedurile simplificate prevăzute în de informare despre produse pentru construcții. Pe
prezentul regulament pentru evaluarea performanței lângă sarcinile definite la articolul 10 alineatul (1) din
produselor pentru construcții ar trebui să se aplice Regulamentul (CE) nr. 764/2008 al Parlamentului
numai persoanelor fizice sau juridice care fabrică European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire
produsele pe care le introduc pe piață. a unor proceduri de aplicare a anumitor norme tehnice
naționale pentru produsele comercializate în mod legal în
alt stat membru (1), Punctele de informare despre produse
(38) Pentru a reduce mai mult costul pentru microîntre pentru construcții ar trebui să furnizeze de asemenea
prinderi al introducerii pe piață a produselor pentru informații privind normele aplicabile încorporării, asam
construcții pe care le fabrică, este necesar să se prevadă blării sau instalării unui tip specific de produs pentru
proceduri simplificate de evaluare a performanței, atunci construcții.
când produsele în cauză nu provoacă preocupări majore
din punctul de vedere al siguranței, respectând totodată (1) JO L 218, 13.8.2008, p. 21.
(43) Pentru a facilita libera circulație a mărfurilor, Punctele de trebui să fie recunoscută într-o clauză de salvgardare
informare despre produse pentru construcții ar trebui să care să prevadă măsuri de protecție adecvate.
furnizeze, gratuit, informații referitoare la dispozițiile care
vizează respectarea cerințelor fundamentale aplicabile
construcțiilor în ceea ce privește utilizarea preconizată a
fiecărui produs pentru construcții pe teritoriul fiecărui (48) Deoarece este necesară garantarea pe întreg teritoriul
stat membru. Punctele de informare despre produse Uniunii a unui nivel uniform de performanță a orga
pentru construcții pot, de asemenea, oferi operatorilor nismelor care efectuează evaluarea și verificarea
economici informații sau observații suplimentare. Pentru constanței performanței produselor pentru construcții și
informații suplimentare, Punctele de informare despre deoarece toate aceste organisme ar trebui să își îndepli
produse pentru construcții ar trebui să poată percepe nească funcțiile la același nivel și în condiții de
tarife care să fie proporționale cu costurile furnizării concurență echitabile, ar trebui stabilite cerințe pentru
informațiilor sau observațiilor respective. În plus, statele acele organisme care doresc să fie notificate în sensul
membre ar trebui să se asigure că se alocă resurse sufi prezentului regulament. De asemenea, ar trebui să se
ciente pentru punctele de informare despre produse prevadă dispoziții referitoare la furnizarea de informații
pentru construcții. adecvate în legătură cu aceste organisme și pentru moni
torizarea acestora.
(49) Pentru a se asigura un nivel calitativ coerent al evaluării și

(44) Întrucât înființarea Punctelor de informare despre verificării constanței performanței produselor pentru
produse pentru construcții nu ar trebui să afecteze construcții, este, de asemenea, necesar să se stabilească
alocarea funcțiilor în rândul autorităților competente cerințe aplicabile autorităților responsabile de notificarea
din cadrul sistemelor de reglementare ale statelor către Comisie și către celelalte state membre a orga
membre, ar trebui să fie posibil ca statele membre să nismelor care efectuează sarcinile respective.
înființeze puncte de informare despre produse pentru
construcții în funcție de competențele regionale sau
locale. Statele membre ar trebui să poată încredința
rolul de punct de informare despre produse pentru (50) În conformitate cu articolul 291 din TFUE, normele și
construcții unor puncte de informare existente, înființate principiile privind controlul statelor membre al exercitării
în conformitate cu alte instrumente ale Uniunii, pentru a de către Comisie a competențelor de executare urmează a
se împiedica proliferarea inutilă a punctelor de informare fi stabilite dinainte printr-un regulament adoptat în
și pentru a se simplifica procedurile administrative. conformitate cu procedura legislativă ordinară. Până la
Pentru a nu crește cheltuielile administrative pentru între adoptarea noului regulament, continuă să se aplice
prinderi și autoritățile competente, statele membre ar Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999
trebui, de asemenea, să poată încredința rolul de puncte de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor
de informare despre produse pentru construcții nu numai de executare conferite Comisiei (1), cu excepția procedurii
serviciilor existente din cadrul administrației publice, ci și de reglementare cu control, care nu mai este aplicabilă.
centrelor naționale SOLVIT, camerelor de comerț, orga
nizațiilor profesionale și organismelor private.
(51) În scopul realizării obiectivelor prezentului regulament,
Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte
anumite acte delegate în conformitate cu articolul 290
(45) Punctele de informare despre produse pentru construcții din TFUE. Este deosebit de important ca, în cursul
ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească funcțiile lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze
într-un mod prin care să se evite conflictele de interese, consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.
în special în ceea ce privește procedurile pentru obținerea
marcajului CE.
(52) În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să
adopte acte delegate care să specifice condițiile de
utilizare a site-urilor de internet pentru punerea la
dispoziție a declarației de performanță.
(46) În scopul asigurării unei aplicări omogene și coerente a
legislației de armonizare a Uniunii, ar trebui ca statele
membre să asigure o supraveghere eficace a pieței. Regu
lamentul (CE) nr. 765/2008 definește condițiile de bază (53) Dată fiind necesitatea unei perioade de timp pentru insti
pentru funcționarea unei astfel de supravegheri, în special tuirea cadrului care să asigure funcționarea corectă a
pentru programe, finanțare și sancțiuni. prezentului regulament, aplicarea prezentului regulament
ar trebui să fie amânată, cu excepția dispozițiilor privind
desemnarea OET-urilor, a autorităților de notificare și a
organismelor notificate, înființarea unei organizații a
OET-urilor și instituirea Comitetului permanent pentru
(47) Responsabilitatea statelor membre pentru siguranță, construcții.
sănătate și alte aspecte la care se referă cerințele
esențiale ale construcțiilor de pe teritoriul acestora ar (1) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
(54) Comisia și statele membre, în colaborare cu părțile inte stabilind dispoziții armonizate privind modul de exprimare a
resate, ar trebui să lanseze campanii de informare pentru performanței produselor pentru construcții referitor la caracte
a informa sectorul construcțiilor, în special operatorii risticile lor esențiale și privind utilizarea marcajului CE aplicat pe
economici și utilizatorii produselor pentru construcții, respectivele produse.
cu privire la stabilirea unui limbaj tehnic comun, repar
tizarea responsabilităților între operatorii economici și
utilizatorii individuali, aplicarea marcajului CE pe Articolul 2
produsele pentru construcții, revizuirea cerințelor funda
mentale aplicabile construcțiilor și a sistemelor de Definiții
evaluare și de verificare a constanței performanței. În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. „produs pentru construcții” înseamnă orice produs sau set

(55) Cerința fundamentală aplicabilă construcțiilor referitoare fabricat și introdus pe piață în scopul de a fi încorporat în
la utilizarea durabilă a resurselor naturale ar trebui să țină mod permanent în construcții sau părți ale acestora și a
seama în special de reciclabilitatea construcțiilor, a mate cărui performanță afectează performanța construcțiilor în
rialelor și părților componente, după demolare, de dura ceea ce privește cerințele fundamentale aplicabile construc
bilitatea construcțiilor și de utilizarea în construcții a țiilor;
unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.
2. „set” înseamnă un produs pentru construcții introdus pe

piață de un singur fabricant sub forma unui ansamblu de
(56) Pentru evaluarea utilizării durabile a resurselor și a cel puțin două componente separate care trebuie asamblate
impactului construcțiilor asupra mediului, ar trebui pentru a fi instalate în construcții;
utilizate declarațiile de mediu privind produsele atunci
când acestea sunt disponibile.
3. „construcții” înseamnă clădiri și lucrări de inginerie civilă;
(57) Ori de câte ori este posibil, ar trebui prevăzute metode 4. „caracteristici esențiale” înseamnă acele caracteristici ale
europene uniforme pentru asigurarea conformității cu produsului pentru construcții care se referă la cerințele
cerințele fundamentale prevăzute în anexa I. fundamentale aplicate construcțiilor;
5. „performanța unui produs pentru construcții” înseamnă

(58) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume de performanța legată de caracteristicile esențiale relevante,
a asigura funcționarea adecvată a pieței interne a exprimată prin nivel, clasă sau printr-o descriere;
produselor pentru construcții prin utilizarea specificațiilor
tehnice armonizate pentru exprimarea performanței
produselor pentru construcții, nu poate fi realizat în 6. „nivel” înseamnă rezultatul evaluării performanței unui
mod satisfăcător de către statele membre și, în produs pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile
consecință, având în vedere amploarea și efectele, poate esențiale ale acestuia, exprimat sub forma unei valori
fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate numerice;
adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidia
rității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din
Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu
7. „clasă” înseamnă o gamă, delimitată de o valoare minimă și
principiul proporționalității, enunțat la articolul
una maximă, de niveluri de performanță ale unui produs
menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce
pentru construcții;
este necesar în vederea îndeplinirii respectivului obiectiv,
8. „nivel-prag” se referă la valoarea minimă sau maximă a

performanței unui produs pentru construcții;
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
9. „produs-tip” înseamnă setul de niveluri sau clase de

performanță reprezentative ale unui produs pentru
CAPITOLUL I construcții, în ceea ce privește caracteristicile sale esențiale,
DISPOZIȚII GENERALE
fabricat prin utilizarea unei anumite combinații de materii
prime sau de alte elemente în cadrul unui proces de
Articolul 1 producție specific;
Obiectul
Prezentul regulament stabilește condițiile de introducere pe piață 10. „specificații tehnice armonizate” înseamnă standarde armo
sau punere la dispoziție pe piață a produselor pentru construcții nizate și documente de evaluare europene;
11. „standard armonizat” înseamnă un standard adoptat de 22. „reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau
unul dintre organismele europene de standardizare juridică stabilită în Uniune care a primit un mandat scris
enumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE, pe baza unei din partea fabricantului pentru a acționa în numele acestuia
cereri din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 6 în legătură cu sarcini specificate;
din respectiva directivă;
23. „retragere” înseamnă orice măsură cu scopul de a împiedica

12. „document de evaluare european” înseamnă un document comercializarea unui produs pentru construcții din lanțul
adoptat de către organizația OET-urilor în scopul întocmirii de aprovizionare;
de evaluări tehnice europene;
24. „rechemare” înseamnă orice măsură care are ca scop

13. „evaluare tehnică europeană” înseamnă evaluarea docu returnarea unui produs pentru construcții care a fost deja
mentată a performanțelor unui produs pentru construcții, pus la dispoziția utilizatorului final;
în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale acestuia, în
conformitate cu respectivul document de evaluare
european;
25. „acreditarea” are semnificația care i s-a atribuit prin Regu
lamentul (CE) nr. 765/2008;
14. „utilizare preconizată” înseamnă utilizarea preconizată a
produsului pentru construcții, astfel cum este definită în
specificațiile tehnice armonizate aplicabile; 26. „controlul producției în fabrică” înseamnă controlul intern
documentat permanent al producției dintr-o fabrică, în
conformitate cu specificațiile tehnice armonizate relevante;
15. „documentație tehnică specifică” înseamnă o documentație
care demonstrează că metodele din cadrul sistemului
aplicabil de evaluare și de verificare a constanței perfor 27. „microîntreprindere” înseamnă o microîntreprindere așa
manței au fost înlocuite cu alte metode, cu condiția ca cum este ea definită în Recomandarea Comisiei din 6 mai
rezultatele obținute prin metodele respective să fie echi 2003 privind definiția întreprinderilor micro, mici și
valente cu cele obținute prin metodele de încercare mijlocii (1);
prevăzute de standardul armonizat corespunzător;
28. „ciclu de viață” înseamnă etapele succesive și interde

16. „punerea la dispoziție pe piața” înseamnă orice furnizare a pendente din viața unui produs pentru construcții, de la
unui produs pentru construcții pentru distribuirea sau achiziția materiilor prime sau generarea din resurse
utilizarea pe piața Uniunii în cadrul unei activități naturale până la eliminarea finală.
comerciale, contra cost sau gratuit;
Articolul 3
17. „introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție
a unui produs pentru construcții pe piața Uniunii; Cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor și
caracteristici esențiale ale produselor pentru construcții
(1) Cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute
18. „operator economic” înseamnă fabricantul, importatorul, în anexa I constituie baza pentru pregătirea mandatelor de
distribuitorul sau reprezentantul autorizat; standardizare și a specificațiilor tehnice armonizate.
19. „fabricant” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care (2) Caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții
fabrică un produs pentru construcții sau dispune se stabilesc în specificațiile tehnice armonizate în ceea ce
proiectarea sau fabricarea unui astfel de produs și comer privește cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor.
cializează produsul respectiv, sub numele său sau sub
marca sa;
(3) Pentru anumite familii de produse pentru construcții care
fac obiectul unui standard armonizat, Comisia stabilește, după
20. „distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din caz și în funcție de utilizările preconizate ale acestora, astfel
lanțul de aprovizionare, altul decât fabricantul sau impor cum sunt definite în standardele armonizate, prin intermediul
tatorul, care comercializează un produs pentru construcții; unor acte delegate în conformitate cu articolul 60, acele carac
teristici esențiale referitor la care fabricantul trebuie să declare
performanța produsului în momentul în care acesta este
21. „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică introdus pe piață.
stabilită în Uniune, care introduce pe piața Uniunii un
produs pentru construcții dintr-o țară terță; (1) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.
După caz, Comisia stabilește de asemenea, prin intermediul cinate cu executarea în condiții de siguranță a construcțiilor,
actelor delegate în conformitate cu articolul 60, nivelurile-prag desemnate prin normele naționale aplicabile;
pentru performanță referitoare la caracteristicile esențiale care
trebuie declarate.
(b) produsul pentru construcții este fabricat pe șantier pentru a
fi încorporat în construcția respectivă, în conformitate cu
normele naționale aplicabile și pe răspunderea persoanelor
însărcinate cu executarea în condiții de siguranță a construc
CAPITOLUL II
țiilor, desemnate în temeiul normelor naționale aplicabile;
DECLARAȚIA DE PERFORMANȚĂ ȘI MARCAJUL CE sau
Articolul 4
Declarația de performanță (c) produsul pentru construcții este fabricat în mod tradițional
sau de o manieră adecvată pentru a asigura conservarea
(1) Atunci când un produs pentru construcții face obiectul patrimoniului, printr-un proces de fabricare neindustrial,
unui standard armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică pentru renovarea adecvată a construcțiilor protejate în
europeană care a fost eliberată pentru acesta, fabricantul mod oficial ca făcând parte dintr-un sit protejat sau
întocmește o declarație de performanță pentru acesta în datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, cu
momentul în care este introdus pe piață. respectarea normelor naționale aplicabile.
Articolul 6
(2) Atunci când un produs pentru construcții face obiectul Conținutul declarației de performanță
unui standard armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică
europeană care a fost eliberată pentru acesta, se pot furniza (1) Declarația de performanță exprimă performanța
informații sub orice formă referitoare la performanța acestuia produselor pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile
în ceea ce privește caracteristicile esențiale, astfel cum sunt lor esențiale, conform specificațiilor tehnice armonizate
definite în specificațiile tehnice armonizate aplicabile, numai relevante.
dacă acestea sunt incluse și specificate în declarația de
performanță, cu excepția cazurilor în care, în conformitate cu
articolul 5, nu s-a întocmit nicio declarație de performanță. (2) Declarația de performanță conține în special următoarele
informații:
(a) referința produsului-tip pentru care a fost întocmită

(3) Prin întocmirea declarației de conformitate, fabricantul își
declarația de performanță;
asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului pentru
construcții cu performanța declarată. În lipsa unor indicii
obiective în sens contrar, statele membre presupun că declarația
de performanță întocmită de fabricant este exactă și fiabilă. (b) sistemul sau sistemele de evaluare și de verificare a
constanței performanței produsului pentru construcții,
astfel cum se prevede în anexa V;
Articolul 5 (c) numărul de referință și data eliberării standardului

armonizat sau a evaluării tehnice europene care a fost
Derogări de la întocmirea unei declarații de performanță
utilizată pentru evaluarea fiecărei caracteristici esențiale;
Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) și în lipsa unor
dispoziții la nivelul Uniunii sau la nivel național care să
impună necesitatea declarației privind caracteristicile esențiale (d) după caz, numărul de referință al documentației tehnice
acolo unde produsele pentru construcții sunt destinate a fi specifice utilizate și cerințele pe care fabricantul susține că
utilizate, atunci când introduc pe piață un produs pentru produsul le respectă.
construcții care face obiectul unui standard armonizat, fabri
canții nu sunt obligați să întocmească o declarație de
performanță în cazul în care: (3) În plus, declarația de performanță cuprinde:
(a) utilizarea preconizată sau utilizările preconizate ale

(a) produsul pentru construcții este fabricat în mod individual produsului pentru construcții, în conformitate cu specificația
sau la comandă, nefiind realizat într-un proces de producție tehnică armonizată aplicabilă;
în serie, ca răspuns la o comandă specifică și este instalat
într-o singură construcție identificată, de către un fabricant
care răspunde de încorporarea în condiții de siguranță a (b) lista caracteristicilor esențiale, astfel cum sunt stabilite în
produsului în construcții, în conformitate cu normele specificația tehnică armonizată pentru utilizarea preconizată
naționale aplicabile și pe răspunderea persoanelor însăr sau utilizările preconizate declarate;
(c) performanța cel puțin a uneia dintre caracteristicile esențiale printre altele, că declarația de performanță rămâne disponibilă
ale produsului pentru construcții, relevante pentru utilizarea cel puțin pe perioada prevăzută la articolul 11 alineatul (2).
preconizată sau utilizările preconizate declarate;
(4) Declarația de performanță se furnizează în limba sau în

(d) după caz, performanța produsului pentru construcții, pe limbile impuse de statul membru în care produsul este pus la
niveluri sau clase, sau sub formă descriptivă, dacă este dispoziție pe piață.
necesar pe baza unui calcul, în ceea ce privește caracteris
ticile esențiale stabilite în conformitate cu articolul 3
alineatul (3);
Articolul 8
Principii generale și utilizarea marcajului CE
(e) performanța acelor caracteristici esențiale ale produsului
pentru construcții care sunt legate de utilizarea sau utilizările (1) Principiile generale prevăzute la articolul 30 din Regula
preconizate, luând în considerare dispozițiile legate de mentul (CE) nr. 765/2008 se aplică marcajului CE.
utilizarea sau utilizările preconizate acolo unde fabricantul
intenționează să pună la dispoziție pe piață produsul pentru
construcții;
(2) Marcajul CE se aplică pe acele produse pentru construcții
pentru care fabricantul a întocmit o declarație de performanță în
conformitate cu articolele 4 și 6.
(f) pentru caracteristicile esențiale enumerate, pentru care nu
este declarată niciun fel de performanță, acronimul „NPD”
(nicio performanță determinată);
Dacă o declarație de performanță nu a fost întocmită de către
fabricant conform articolelor 4 și 6, marcajul CE nu se aplică.
(g) atunci când produsul a făcut obiectul unei evaluări tehnice
europene, performanța, pe niveluri sau clase, sau într-o
descriere, a produsului pentru construcții în ceea ce Prin aplicarea sau dispunerea aplicării marcajului CE, fabricanții
privește toate caracteristicile esențiale cuprinse în evaluarea arată că își asumă responsabilitatea pentru conformitatea
tehnică europeană corespunzătoare. produsului pentru construcții cu performanța sa declarată,
precum și pentru respectarea de către acesta a tuturor cerințelor
aplicabile prevăzute în prezentul regulament și în alte acte le
(4) Declarația de performanță se întocmește conform gislative de armonizare relevante ale Uniunii care prevăd
modelului care figurează în anexa III. aplicarea marcajului.
(5) Informațiile menționate la articolul 31 sau, după caz, la Normele privind aplicarea marcajului CE prevăzute de alte acte
articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 se furnizează din legislația de armonizare relevante a Uniunii se aplică fără a
împreună cu declarația de performanță. aduce atingere dispozițiilor prezentului alineat.
Articolul 7
(3) Pentru orice produs pentru construcții care face obiectul
Furnizarea declarației de performanță unui standard armonizat,sau pentru care a fost emisă o evaluare
tehnică europeană marcajul CE este singurul marcaj care atestă
(1) O copie a declarației de performanță este furnizată fie pe
conformitatea produsului pentru construcții respectiv cu
hârtie, fie prin mijloace electronice, împreună cu fiecare produs
performanța declarată, în ceea ce privește caracteristicile
care este pus la dispoziție pe piață.
esențiale, care face obiectul respectivului standard armonizat,
sau pentru care a fost emisă o evaluare tehnică europeană.
Totuși, atunci când un lot din același produs este furnizat unui
singur utilizator, acesta poate fi însoțit de o copie unică a
declarației de performanță, fie pe hârtie, fie prin mijloace elec În acest sens, statele membre nu introduc nicio trimitere sau
tronice. retrag din cadrul măsurilor naționale orice trimitere la un
marcaj, altul decât marcajul CE, care atestă conformitatea cu
performanța declarată în ceea ce privește caracteristicile
(2) O copie pe hârtie a declarației de performanță se esențiale acoperite de un standard armonizat.
furnizează în mod electronic la solicitarea destinatarului.
(4) Pe teritoriul lor sau aflat sub responsabilitatea lor, statele

(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2), o copie a decla membre nu interzic și nici nu împiedică punerea la dispoziție pe
rației de performanță poate fi pusă la dispoziție pe o pagină de piață sau utilizarea produselor pentru construcții purtătoare ale
internet, în conformitate cu condiții care urmează să fie stabilite marcajului CE în cazul în care performanțele declarate
de către Comisie prin intermediul actelor delegate în confor corespund cerințelor privind utilizarea respectivă în statul
mitate cu articolul 60. Aceste condiții trebuie să garanteze, membru vizat.
(5) Statele membre se asigură că utilizarea produselor pentru care vizează respectarea cerințelor fundamentale aplicabile pe
construcții purtătoare ale marcajului CE nu este împiedicată prin teritoriul său construcțiilor în ceea ce privește utilizarea preco
norme sau condiții impuse de către organisme publice sau nizată a fiecărui produs pentru construcții, astfel cum se prevede
private acționând în calitate de întreprinderi publice sau de la articolul 6 alineatul (3) litera (e) din prezentul regulament.
organisme publice în temeiul poziției lor de monopol sau în
temeiul unui mandat public, atunci când performanțele declarate
corespund cerințelor referitoare la utilizarea respectivă în statul (4) Punctele de informare despre produse pentru construcții
membru vizat. trebuie să fie în măsură să își îndeplinească funcțiile într-un
mod prin care să se evite conflictele de interese, în special în
ceea ce privește procedurile pentru obținerea marcajului CE.
(6) Metodele utilizate de către statele membre în cerințele
acestora aplicabile construcțiilor, precum și alte norme
naționale referitoare la caracteristicile esențiale ale produselor CAPITOLUL III
pentru construcții, trebuie să fie conforme cu standardele armo
OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICI
nizate.
Articolul 11
Obligațiile fabricanților
Articolul 9
(1) Fabricanții întocmesc declarația de performanță în confor
Norme și condiții pentru aplicarea marcajului CE
mitate cu articolele 4 și 6 și aplică marcajul CE în conformitate
(1) Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil și indelebil pe cu articolele 8 și 9.
produsul pentru construcții sau pe o etichetă lipită pe produs. În
cazul în care acest lucru nu este posibil sau nu este impus din
considerente ținând de natura produsului, acesta se aplică pe Drept bază pentru declarația de performanță, fabricanții
ambalaj sau pe documentele de însoțire. întocmesc o documentație tehnică în care sunt descrise toate
elementele relevante legate de sistemul obligatoriu de evaluare și
de verificare a constanței performanței.
(2) Marcajul CE este urmat de ultimele două cifre ale anului
în care a fost aplicat prima oară, de numele și de adresa înre
gistrată a fabricantului sau de marca distinctivă ce permite iden (2) Fabricanții păstrează documentația tehnică și declarația de
tificarea ușoară și fără ambiguitate a numelui și a adresei fabri performanță pentru o perioadă de 10 ani după ce produsul
cantului, de codul de identificare unic al produsului-tip, de pentru construcții a fost introdus pe piață.
numărul de referință al declarației de performanță și de
nivelul sau clasa de performanța declarată, de trimiterea la speci
ficația tehnică armonizată aplicată, de numărul de identificare al După caz, Comisia poate, prin intermediul actelor delegate, în
organismului notificat, dacă este cazul, și de utilizarea preco conformitate cu articolul 60, să modifice această perioadă
nizată, astfel cum se prevede în specificația tehnică armonizată pentru anumite familii de produse pentru construcții, în
aplicată. funcție de durata de viață anticipată sau de rolul produsului
pentru construcții în construcții.
(3) Marcajul CE se aplică înainte ca produsul pentru

construcții să fie introdus pe piață. Acesta poate fi însoțit de (3) Fabricanții se asigură de punerea în aplicare a unor
o pictogramă sau de orice altă însemnare care indică în proceduri care să asigure că performanța declarată este
principal un risc special sau o utilizare specială. menținută în producția de serie. Trebuie să se țină seama în
mod corespunzător de modificările efectuate asupra produsului-
tip și asupra specificațiilor tehnice armonizate aplicabile.
Articolul 10
Punctele de informare despre produse pentru construcții Atunci când acest lucru este considerat oportun în vederea
asigurării acurateței, fiabilității și stabilității performanței
(1) Statele membre desemnează puncte de informare despre
declarate a unui produs pentru construcții, fabricanții testează
produse pentru construcții în conformitate cu dispozițiile arti
prin eșantionare produsele pentru construcții introduse pe piață
colului 9 din Regulamentul (CE) nr. 764/2008.
sau comercializate, investigând și, după caz, ținând un registru
de plângeri cu produse neconforme și rechemări ale unor
produse, și mențin distribuitorii informați cu privire la orice
(2) Articolele 10 și 11 din Regulamentul (CE) nr. 764/2008 astfel de activități de monitorizare.
se aplică Punctelor de informare despre produse pentru
construcții.
(4) Fabricanții se asigură de faptul că produsele lor poartă
mențiunea tipului, lotului sau numărului de serie sau a oricărui
(3) În ceea ce privește sarcinile definite la articolul 10 alt element care să permită identificarea lor, sau, în cazul în care
alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 764/2008, fiecare stat mărimea sau natura produsului nu permite acest lucru, fabri
membru se asigură că Punctele de informare despre produse canții se asigură ca informația solicitată să fie prevăzută pe
pentru construcții furnizează, folosind o terminologie trans ambalaj sau într-un document care însoțește produsul pentru
parentă și ușor de înțeles, informații referitoare la dispozițiile construcții.
(5) Fabricanții își indică, pe produsul pentru construcții sau, (b) în urma unei cereri motivate din partea unei autorități
atunci când acest lucru nu este posibil, pe ambalajul acestuia sau naționale competente, să furnizeze autorității respective
pe un document de însoțire a produsului pentru construcții, toate informațiile și documentația necesare pentru a
numele, denumirea socială sau marca înregistrată și adresa la demonstra conformitatea produsului pentru construcții cu
care pot fi contactați. Adresa indică un singur punct de contact declarația de performanță și respectarea de către acesta a
pentru fabricant. altor cerințe aplicabile ale prezentului regulament;
(6) Atunci când comercializează un produs pentru

construcții, fabricanții se asigură că produsul este însoțit de (c) să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea
instrucțiuni și informații de siguranță, într-o limbă stabilită de acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru
statul membru în cauză care este ușor de înțeles de către utili eliminarea riscurilor reprezentate de produsele pentru
zatori. construcții acoperite de mandatul reprezentantului autorizat.
(7) Fabricanții care consideră sau au motive să creadă că un Articolul 13

produs pentru construcții pe care l-au introdus pe piață nu este
conform cu declarația de performanță sau nu respectă alte Obligațiile importatorilor
cerințe aplicabile ale prezentului regulament iau de îndată
(1) Importatorii introduc pe piața Uniunii numai produse
măsurile corective necesare pentru a restabili conformitatea
pentru construcții care sunt conforme cu cerințele aplicabile
produsului, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după
ale prezentului regulament.
caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă un risc, fabri
canții informează imediat în acest sens autoritățile naționale
competente din statele membre în care au pus la dispoziție
pe piață produsul pentru construcții, indicând detaliile, în
special cu privire la neconformitate și la orice măsuri (2) Înainte de a introduce un produs pentru construcții pe
corective luate. piață, importatorii se asigură că evaluarea și verificarea
constanței performanței au fost efectuate de către fabricant.
Aceștia se asigură că fabricantul a întocmit documentația
tehnică menționată la articolul 11 alineatul (1) al doilea
(8) În urma unei cereri motivate din partea unei autorități paragraf și declarația de performanță, în conformitate cu arti
naționale competente, fabricanții îi furnizează acesteia toate colele 4 și 6. Aceștia se asigură de asemenea că produsul poartă
informațiile și documentația necesare pentru a demonstra marcajul CE în cazul în care este necesar, că produsul este
conformitatea produsului pentru construcții cu declarația de însoțit de documentele necesare și că fabricantul a respectat
performanță și respectarea de către acesta a altor cerințe apli obligațiile prevăzute la articolul 11 alineatele (4) și (5).
cabile ale prezentului regulament, într-o limbă ușor de înțeles de
respectiva autoritate. Aceștia cooperează cu autoritatea
respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune între
prinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele
pentru construcții pe care aceștia le-au introdus pe piață. Atunci când un importator consideră sau are motive să creadă
că produsul pentru construcții nu este conform cu declarația de
performanță sau nu respectă alte cerințe aplicabile ale
prezentului regulament, importatorul nu introduce produsul
Articolul 12 pe piață, până când acesta nu devine conform cu declarația
de performanță însoțitoare și respectă celelalte cerințe aplicabile
Reprezentanții autorizați ale prezentului regulament sau până când declarația de
(1) Un fabricant poate numi un reprezentant autorizat printr- performanță nu este corectată. În plus, atunci când produsul
un mandat scris. pentru construcții prezintă un risc, importatorul informează
fabricantul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens.
Întocmirea documentației tehnice nu face parte din mandatul

reprezentantului autorizat. (3) Importatorii indică pe produsul pentru construcții sau,
atunci când acest lucru nu este posibil, pe ambalajul acestuia
sau într-un document care însoțește produsul pentru construcții
numele acestora, denumirea comercială sau marca înregistrată și
(2) Un reprezentant autorizat îndeplinește sarcinile specificate adresa la care pot fi contactați.
în mandat. Mandatul permite reprezentantului autorizat să înde
plinească cel puțin următoarele sarcini:
(4) Atunci când comercializează un produs, importatorii se

(a) menține declarația de performanță și documentația tehnică asigură că produsul este însoțit de instrucțiuni și informații de
la dispoziția autorităților naționale de supraveghere pe siguranță, într-o limbă stabilită de statul membru în cauză care
durata menționată în articolul 11 alineatul (2); este ușor de înțeles de către utilizatori.
(5) Pe perioada în care produsul pentru construcții se află în se asigură de asemenea că fabricantul și importatorul au
responsabilitatea lor, importatorii se asigură că condițiile de respectat cerințele prevăzute la articolul 11 alineatele (4) și
stocare sau de transport nu compromit conformitatea acestuia (5), respectiv la articolul 13 alineatul (3).
cu declarația de performanță și respectarea altor cerințe apli
cabile din prezentul regulament.
Atunci când un distribuitor consideră sau are motive să creadă

(6) Atunci când acest lucru este considerat oportun în că un produs pentru construcții nu este conform cu declarația
vederea asigurării acurateței, fiabilității și stabilității performanței de performanță sau nu respectă alte cerințe aplicabile ale
declarate a unui produs pentru construcții, importatorii încearcă prezentului regulament, distribuitorul nu comercializează
prin eșantionare produsele pentru construcții introduse pe piață produsul până când acesta nu devine conform cu declarația
sau comercializate, investigând și, după caz, ținând un registru de performanță însoțitoare și respectă celelalte cerințe aplicabile
de plângeri, produse neconforme și rechemări ale unor produse, ale prezentului regulament sau până când declarația de
și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități performanță nu este corectată. Mai mult, atunci când produsul
de monitorizare. prezintă un risc, distribuitorul informează fabricantul sau
importatorul în acest sens, precum și autoritățile de supra
veghere a pieței.
(7) Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un
produs pentru construcții pe care l-au introdus pe piață nu este
conform cu declarația de performanță sau nu respectă alte (3) Pe perioada în care produsul pentru construcții se află în
cerințe aplicabile ale prezentului regulament iau de îndată responsabilitatea sa, distribuitorul se asigură că condițiile de
măsurile corective necesare pentru a restabili conformitatea stocare sau de transport nu compromit conformitatea acestuia
produsului respectiv, pentru a-l retrage sau pentru a-l cu declarația de performanță și respectarea de către acesta a
rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă altor cerințe aplicabile ale prezentului regulament.
un risc, importatorii informează imediat în acest sens autori
tățile naționale competente din statele membre în care au
comercializat produsul pentru construcții, indicând detaliile, în
special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective (4) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că
luate. un produs pentru construcții pe care l-au comercializat nu este
conform cu declarația de performanță sau nu respectă alte
cerințe aplicabile ale prezentului regulament se asigură că sunt
(8) Importatorii păstrează o copie a declarației de luate măsurile corective necesare pentru a restabili confor
performanță la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței, mitatea produsului respectiv, pentru a-l retrage sau pentru a-l
pe durata prevăzută în articolul 11 alineatul (2) și se asigură că rechema, după caz. În plus, în cazul în care produsul prezintă
documentația tehnică este pusă la dispoziția acestor autorități, la un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autori
cerere. tățile naționale competente din statele membre în care au
comercializat produsul, indicând detaliile, în special cu privire
la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
(9) În urma unei cereri motivate din partea unei autorități
naționale competente, importatorii îi furnizează acesteia toate
informațiile și documentația necesare pentru a demonstra
conformitatea produsului pentru construcții cu declarația de (5) În urma unei cereri motivate din partea unei autorități
performanță și respectarea de către acesta a altor cerințe apli naționale competente, distribuitorii îi furnizează acesteia toate
cabile ale prezentului regulament, într-o limbă ușor de înțeles de informațiile și documentația necesare pentru a demonstra
respectiva autoritate. Aceștia cooperează cu autoritatea conformitatea produsului pentru construcții cu declarația de
respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune între performanță și respectarea de către acesta a altor cerințe apli
prinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele cabile ale prezentului regulament, într-o limbă ușor de înțeles de
pentru construcții pe care aceștia le-au introdus pe piață. respectiva autoritate. Aceștia cooperează cu autoritatea
respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune între
prinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsele
pentru construcții pe care aceștia le-au comercializat.
Articolul 14
Obligațiile distribuitorilor
(1) Atunci când comercializează un produs pentru Articolul 15
construcții, distribuitorii acordă o atenție deosebită cerințelor
prezentului regulament. Situațiile în care obligațiile fabricanților se aplică
importatorilor și distribuitorilor
Importatorul sau distribuitorul este considerat drept fabricant în
(2) Înainte de a pune la dispoziție pe piață un produs pentru sensul prezentului regulament și îi revin obligațiile aferente unui
construcții, distribuitorii se asigură că produsul poartă, dacă este fabricant în temeiul articolului 11, atunci când introduce pe
necesar, marcajul CE și că este însoțit de documentele necesare piață un produs sub nume propriu sau sub propria marcă sau
în temeiul prezentului regulament și de instrucțiuni și informații atunci când modifică un produs pentru construcții deja introdus
privind siguranța, într-o limbă stabilită de statul membru în pe piață într-un mod în care conformitatea cu declarația de
cauză care este ușor de înțeles de către utilizatori. Distribuitorii performanță ar putea fi afectată.
Articolul 16 Standardul armonizat include detaliile tehnice necesare pentru

punerea în aplicare a sistemului de evaluare și de verificare a
Identificarea operatorilor economici constanței performanței.
Pe perioada prevăzută în articolul 11 alineatul (2), operatorii
economici identifică la cererea autorităților de supraveghere a
pieței: (5) Comisia evaluează conformitatea standardelor armonizate
stabilite de către organismele europene de standardizare cu
mandatele relevante.
(a) orice operator economic care le-a furnizat un produs;

Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene lista trimi
terilor la standardele armonizate care sunt conforme cu
mandatele relevante.
(b) orice operator economic căruia i-au furnizat un produs.
Pentru fiecare standard armonizat care figurează pe listă se

CAPITOLUL IV indică următoarele:
SPECIFICAȚII TEHNICE ARMONIZATE
Articolul 17 (a) trimiteri la specificațiile tehnice armonizate înlocuite, dacă

este cazul;
Standarde armonizate
(1) Standardele armonizate sunt stabilite de organismele
europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva (b) data începerii perioadei de coexistență;
98/34/CE, pe baza cererilor (denumite în continuare „mandate”)
emise de către Comisie în conformitate cu articolul 6 din
respectiva directivă în urma consultării Comitetului permanent (c) data încheierii perioadei de coexistență.
pentru construcții menționat la articolul 64 din prezentul regu
lament (denumit în continuare „Comitetul permanent pentru
construcții”).
Comisia publică orice actualizare a listei respective.
(2) În cazurile în care părțile interesate sunt implicate în De la data începerii perioadei de coexistență, se poate utiliza un
procesul de elaborare a standardelor armonizate în conformitate standard armonizat pentru întocmirea unei declarații de
cu prezentul articol, organismele europene de standardizare se performanță pentru un produs pentru construcții care face
asigură că diferitele categorii de părți interesate sunt întotdeauna obiectul acestuia. Organismele naționale de standardizare au
reprezentate într-un mod corect și echitabil. obligația de a transpune standardele armonizate în conformitate
cu Directiva 98/34/CE.
(3) Standardele armonizate definesc metodele și criteriile de Fără a se aduce atingere articolelor 36-38, de la data încheierii
evaluare a performanței produselor pentru construcții în ceea ce perioadei de coexistență, standardul armonizat reprezintă
privește caracteristicile lor esențiale. singurul mijloc utilizat pentru întocmirea declarației de
performanță pentru produsele pentru construcții care fac
obiectul acestuia.
Atunci când acest lucru este prevăzut în mandatul respectiv, un

standard armonizat se referă la utilizarea preconizată a
La încheierea perioadei de coexistență, standardele naționale
produselor care fac obiectul acestuia.
aflate în conflict sunt retrase, iar statele membre anulează vala
bilitatea tuturor dispozițiilor naționale aflate în conflict.
Standardele armonizate definesc, după caz și fără a aduce

atingere acurateței, fiabilității și stabilității rezultatelor, metode Articolul 18
mai puțin costisitoare decât încercarea, pentru evaluarea perfor Obiecția formală împotriva standardelor armonizate
manței produselor pentru construcții în ceea ce privește carac
teristicile lor esențiale. (1) Atunci când un stat membru sau Comisia consideră că
un standard armonizat nu îndeplinește în totalitate cerințele
prevăzute în mandatul relevant, după consultarea Comitetului
permanent pentru construcții, statul membru în cauză sau
(4) Organismele europene de standardizare stabilesc, în stan Comisia sesizează comitetul instituit prin articolul 5 din
dardele armonizate, controlul producției în fabrică aplicabil, care Directiva 98/34/CE, prezentându-și argumentele. După
ține seama de condițiile specifice ale procesului de fabricație a consultarea organismelor europene de standardizare relevante,
produsului pentru construcții în cauză. comitetul își exprimă avizul fără întârziere.
(2) Ținând cont de avizul comitetului instituit prin articolul 5 (a) este transparentă față de fabricantul implicat;
din Directiva 98/34/CE, Comisia decide să publice, să nu
publice, să publice cu restricție, să mențină, să mențină cu
restricție sau să retragă trimiterile la standardul armonizat în (b) definește termene-limită obligatorii adecvate pentru a se
cauză, în sau din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. evita întârzierile nejustificate;
(3) Comisia informează organismul european de standar

(c) ține seama în mod adecvat de protecția secretului comercial
dizare în cauză cu privire la decizia sa și, în cazul în care este
și a confidențialității;
necesar, solicită revizuirea standardelor armonizate în cauză.
Articolul 19 (d) permite participarea adecvată a Comisiei;
Documentul european de evaluare

(1) În urma unei cereri de evaluare tehnică europeană din (e) este eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru
partea unui fabricant, organizația OET-urilor elaborează și fabricant; și
adoptă un document european de evaluare pentru orice
produs pentru construcții care nu este acoperit sau care nu
este acoperit în totalitate de un standard armonizat, pentru (f) asigură un grad suficient de colegialitate și de coordonare
care performanța în ceea ce privește caracteristicile sale între OET desemnate pentru produsul respectiv.
esențiale nu poate fi evaluată integral în funcție de un
standard armonizat existent, deoarece, printre altele:
(2) OET, împreună cu organizația OET-urilor, suportă
costurile integrale ale elaborării și adoptării documentelor
(a) produsul nu face obiectul niciunui standard armonizat europene de evaluare.
existent;
(b) pentru cel puțin una dintre caracteristicile esențiale ale Articolul 21
produsului respectiv, metoda de evaluare prevăzută în stan Obligațiile OET care primește o cerere de evaluare tehnică
dardul armonizat nu este adecvată; or europeană
(1) OET care primește o cerere de evaluare tehnică europeană
(c) standardul armonizat nu prevede nicio metodă de evaluare informează fabricantul dacă produsul pentru construcții este
în ceea ce privește cel puțin o caracteristică esențială a reglementat, integral sau parțial, de o specificație tehnică armo
produsului respectiv. nizată, după cum urmează:
(2) Procedura de adoptare a documentului european de (a) în cazul în care produsul este reglementat integral de un
evaluare respectă principiile prevăzute la articolul 20 și standard armonizat, OET informează fabricantul cu privire
urmează normele stabilite la articolul 21 și în anexa II. la faptul că, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1), nu
se poate elibera o evaluare tehnică europeană;
(3) Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu

articolul 60 pentru a modifica anexa II și a stabili norme de (b) în cazul în care produsul este reglementat integral de un
procedură suplimentare pentru elaborarea și adoptarea unui document european de evaluare, OET informează fabri
document european de evaluare. cantul cu privire la faptul că respectivul document
european de evaluare va fi utilizat drept bază pentru
evaluarea tehnică europeană care urmează să fie eliberată;
(4) Dacă este cazul, Comisia, după consultarea Comitetului
permanent pentru construcții, folosește documentele europene
de evaluare existente drept bază pentru mandatele care sunt (c) în cazul în care produsul nu este reglementat sau nu este
emise în temeiul articolului 17 alineatul (1) pentru elaborarea reglementat integral de nicio specificație tehnică armonizată,
de standarde armonizate în ceea ce privește produsele OET aplică normele de procedură prevăzute în anexa II sau
menționate la alineatul (1) din prezentul articol. cele stabilite în conformitate cu articolul 19 alineatul (3).
Articolul 20 (2) În cazurile menționate la alineatul (1) literele (b) și (c),

Principii pentru elaborarea și adoptarea documentelor OET informează organizația OET-urilor și Comisia cu privire la
europene de evaluare conținutul cererii și la trimiterea la o decizie relevantă a
Comisiei privind evaluarea și verificarea constanței performanței,
(1) Procedura pentru elaborarea și adoptarea documentelor pe care OET intenționează să o aplice în cazul produsului
europene de evaluare: respectiv sau cu privire la lipsa unei astfel de decizii a Comisiei.
(3) În cazul în care Comisia consideră că pentru produsul condițiile care trebuie îndeplinite în ceea ce privește cerințele
pentru construcții respectiv nu există o decizie adecvată fundamentale aplicabile construcțiilor, prevăzute în anexa I,
privind evaluarea și verificarea constanței performanței, se statul membru în cauză sau Comisia înaintează chestiunea
aplică articolul 28. Comitetului permanent pentru construcții, prezentându-și argu
mentele. În urma consultării organizației OET, Comitetul
permanent pentru construcții își dă avizul fără întârziere.
Articolul 22
Publicarea
(2) Ținând seama de avizul Comitetului permanent pentru
Documentele europene de evaluare adoptate de organizația construcții, Comisia decide să publice, să nu publice, să
OET-urilor se transmit Comisiei, iar Comisia publică în publice cu restricții, să mențină, să mențină cu restricții sau să
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o listă cu trimiterile la docu retragă trimiterile la documentul european de evaluare respectiv,
mentele europene de evaluare definitive. în sau din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Comisia publică orice actualizare a listei respective.

(3) Comisia informează organizația OET-urilor despre aceasta
și, dacă este necesar, solicită revizuirea documentului european
de evaluare respectiv.
Articolul 23
Soluționarea litigiilor în caz de dezacord între OET
În cazul în care OET nu convin asupra documentului european Articolul 26
de evaluare în termenele stabilite, organizația OET-urilor
prezintă această chestiune Comisiei în vederea unei soluționări Evaluarea tehnică europeană
corespunzătoare. (1) Evaluarea tehnică europeană este eliberată de un OET, la
cererea unui fabricant, pe baza unui document european de
evaluare stabilit în conformitate cu dispozițiile articolului 21
Articolul 24 și cu anexa II.
Conținutul documentului european de evaluare

(1) Un document european de evaluare conține cel puțin o
Cu condiția existenței unui document european de evaluare, o
descriere generală a produsului pentru construcții, lista caracte
evaluare tehnică europeană poate fi eliberată chiar și în cazul în
risticilor esențiale relevante pentru utilizarea preconizată a
care s-a emis un mandat pentru un standard armonizat.
produsului prevăzută de fabricant și convenită de fabricant
Emiterea este posibilă până la începerea perioadei de
împreună cu organizația OET-urilor, precum și metodele și
coexistență, astfel cum este stabilită de Comisie în conformitate
criteriile de evaluare a performanței produsului în ceea ce
cu articolul 17 alineatul (5).
privește respectivele caracteristici esențiale.
(2) În documentul european de evaluare se precizează prin (2) Evaluarea tehnică europeană include performanța
cipiile pentru controlul producției în fabrică aplicabil, ținându-se declarată, pe niveluri sau clase, sau într-o descriere, a acelor
seama de condițiile procesului de fabricație a produsului pentru caracteristici esențiale convenite de fabricant și de OET care
construcții respectiv. primește cererea de evaluare tehnică europeană, în ceea ce
privește utilizarea preconizată declarată și detaliile tehnice
necesare pentru punerea în aplicare a sistemului de evaluare și
de verificare a constanței performanței.
(3) Atunci când performanța unora dintre caracteristicile
esențiale ale produsului poate fi evaluată în mod corespunzător
cu ajutorul unor metode și criterii deja stabilite în cadrul altor
specificații tehnice armonizate sau în ghidurile menționate la
(3) Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a
articolul 66 alineatul (3) sau utilizate în conformitate cu
prezentului articol, Comisia adoptă acte de punere în aplicare
articolul 9 din Directiva 89/106/CEE înainte de 1 iulie 2013
în vederea stabilirii formatului evaluării tehnice europene în
în contextul eliberării unor agremente tehnice europene, respec
conformitate cu procedura menționată la articolul 64 alineatul
tivele metode sau criterii existente se încorporează ca părți ale
(2).
documentului european de evaluare.
Articolul 25 Articolul 27
Obiecția formală împotriva documentelor europene de Niveluri sau clase de performanță
evaluare
(1) Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu
(1) Atunci când un stat membru sau Comisia consideră că articolul 60 pentru a stabili clase de performanță pentru carac
un document european de evaluare nu satisface pe deplin teristicile esențiale ale produselor pentru construcții.
(2) În cazul în care Comisia a stabilit clase de performanță Articolul 28

pentru caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții,
organismele europene de standardizare utilizează clasele Evaluarea și verificarea constanței performanței
respective în standardele armonizate. Organizația OET-urilor (1) Evaluarea și verificarea constanței performanței
utilizează respectivele clase în documentele europene de produselor pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile
evaluare atunci când este cazul. lor esențiale se efectuează în conformitate cu unul dintre
sistemele menționate în anexa V.
În cazul în care clasele de performanță definite pentru caracte

risticile esențiale ale produselor pentru construcții nu sunt
(2) Prin acte delegate în conformitate cu articolul 60,
stabilite de Comisie, ele pot fi stabilite în standarde armonizate
Comisia stabilește și poate revizui, ținând seama în special de
de către organismele europene de standardizare, pe baza unui
efectele asupra sănătății și siguranței oamenilor și asupra
mandat revizuit.
mediului, ce sistem sau sisteme se aplică unui anumit produs
pentru construcții sau unei familii de produse pentru construcții
sau unei anumite caracteristici esențiale. În acest sens, Comisia
(3) În cazurile prevăzute în mandatele relevante, organismele ține seama, de asemenea, de documentațiile referitoare la expe
europene de standardizare stabilesc în standardele armonizate riența acumulată transmise de autoritățile naționale, în ceea ce
niveluri-prag pentru caracteristicile esențiale și, dacă este cazul, privește supravegherea pieței.
pentru utilizările preconizate, care trebuie respectate de
produsele pentru construcții în statele membre.
Comisia alege sistemul sau sistemele cel mai puțin costisitoare,

care respectă toate cerințele fundamentale aplicabile construc
(4) Atunci când organismele europene de standardizare au țiilor.
stabilit clase de performanță în cadrul unui standard armonizat,
organizația OET-urilor utilizează clasele respective în docu
mentele europene de evaluare dacă acestea sunt relevante
pentru produsul pentru construcții. (3) Sistemul sau sistemele astfel alese sunt indicate în
mandatele de standardizare armonizată și în specificațiile
tehnice armonizate.
Atunci când acest lucru este considerat oportun, organizația
OET-urilor poate, cu acordul Comisiei și în urma consultării
Comitetului permanent pentru construcții, să stabilească în CAPITOLUL V
cadrul documentului european de evaluare clase de performanță
și niveluri-prag pentru caracteristicile esențiale ale unui produs ORGANISMELE DE EVALUARE TEHNICĂ
pentru construcții, în limitele utilizării preconizate a acestuia,
astfel cum a fost prevăzută de fabricant. Articolul 29
Desemnarea, monitorizarea și evaluarea OET
(1) Statele membre pot desemna OET pe teritoriile lor, în
(5) Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu special pentru una sau mai multe categorii de produse
articolul 60 pentru a stabili condițiile în care se consideră că enumerate în tabelul 1 din anexa IV.
un produs pentru construcții se încadrează într-un anumit nivel
sau clasă de performanță fără încercări sau fără încercări supli
mentare.
Statele membre care au desemnat un OET comunică celorlalte
state membre și Comisiei numele și adresa OET și categoria de
produse pentru care OET respectiv este desemnat.
În cazul în care aceste condiții nu sunt stabilite de Comisie, ele
pot fi stabilite în standarde armonizate de organismele europene
de standardizare, pe baza unui mandat revizuit.
(2) Comisia pune la dispoziția publicului, prin mijloace elec
tronice, lista OET-urilor, indicând categoriile de produse pentru
(6) Atunci când Comisia a stabilit sisteme de clasificare în care acestea sunt desemnate, vizând să asigure cel mai înalt nivel
conformitate cu alineatul (1), statele membre pot stabili nive de transparență posibil.
lurile sau clasele de performanță care trebuie respectate de
produsele pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile
lor esențiale numai în conformitate cu sistemele de clasificare
respective. Comisia pune la dispoziția publicului orice actualizare a listei
respective.
(7) Organismele europene de standardizare și organizația

OET-urilor respectă necesitățile în materie de reglementare ale (3) Statele membre monitorizează activitățile și competențele
statelor membre atunci când stabilesc nivelurile-prag sau clasele OET pe care le-au desemnat și le evaluează în funcție de
de performanță. criteriile respective prezentate în tabelul 2 din anexa IV.
Statele membre informează Comisia cu privire la procedurile lor nr. 2342/2002. Parlamentul European și Consiliul sunt
naționale de desemnare a OET, cu privire la monitorizarea acti informate cu privire la încheierea unui astfel de acord.
vității și a competențelor lor și cu privire la orice modificări ale
acestora.
(4) Organizația OET-urilor îndeplinește cel puțin următoarele
sarcini:
(4) Comisia adoptă ghiduri pentru desfășurarea evaluării
OET, în urma consultării Comitetului permanent pentru
construcții. (a) organizează coordonarea OET și, dacă este necesar, asigură
cooperarea și consultarea cu alte părți interesate;
Articolul 30
(b) asigură faptul că OET fac schimburi de bune practici pentru
Cerințele referitoare la OET a promova o mai mare eficiență și pentru a furniza servicii
(1) OET efectuează evaluări și eliberează evaluări tehnice de mai bună calitate sectorului;
europene într-un domeniu de produse pentru care a fost
desemnat.
(c) coordonează aplicarea procedurilor menționate la
articolul 21 și în anexa II și furnizează sprijinul necesar în
acest scop;
OET îndeplinește cerințele menționate în tabelul 2 din anexa IV,
în limitele mandatului pentru care a fost desemnat.
(d) elaborează și adoptă documente europene de evaluare;
(2) OET pune la dispoziția publicului organigrama sa,

precum și numele membrilor organelor sale interne cu rol deci (e) informează Comisia cu privire la orice problemă legată de
zional. pregătirea documentelor europene de evaluare și orice
aspect legat de interpretarea normelor de procedură
menționate la articolul 21 și în anexa II și recomandă
(3) Atunci când un OET nu mai îndeplinește cerințele Comisiei îmbunătățiri pe baza experienței acumulate;
menționate la alineatul (1), statul membru retrage desemnarea
pentru OET respectiv în ceea ce privește domeniul de produse
relevant și informează Comisia și celelalte state membre cu (f) comunică orice observații referitoare la un OET care nu își
privire la aceasta. îndeplinește sarcinile în conformitate cu procedurile stabilite
la articolul 21 și în anexa II Comisiei și statului membru
care a desemnat OET respectiv;
Articolul 31
Coordonarea OET (g) se asigură că documentele europene de evaluare adoptate și
(1) OET stabilesc o organizație destinată evaluărilor tehnice. trimiterile la evaluările tehnice europene sunt menținute la
dispoziția publicului.
(2) Organizația OET-urilor este considerată un organism care Pentru îndeplinirea acestor sarcini, organizația OET-urilor
urmărește un obiectiv de interes european general, în dispune de un secretariat.
sensul articolului 162 din Regulamentul (CE, Euratom)
nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de
stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom)
nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar (5) Statele membre se asigură că OET contribuie cu resurse
aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (1). financiare și umane la organizația OET-urilor.
Articolul 32
(3) Obiectivele comune de cooperare și condițiile adminis
trative și financiare referitoare la subvențiile acordate pentru Finanțare din partea Uniunii
organizația OET-urilor pot fi definite într-un acord-cadru de
parteneriat semnat de Comisie și de organizația respectivă, (1) Organizației OET-urilor i se poate acorda finanțare din
conform Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al partea Uniunii pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute la
Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar articolul 31 alineatul (4).
aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (2) (regu
lamentul financiar) și Regulamentului (CE, Euratom)
(2) Sumele alocate pentru sarcinile menționate la articolul 31
(1) JO L 357, 31.12.2002, p. 1. alineatul (4) se stabilesc anual de către autoritatea bugetară, în
(2) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. limitele cadrului financiar în vigoare.
Articolul 33 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața

locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor
Modalități de finanțare financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a
(1) Finanțarea din partea Uniunii se furnizează, fără altor abateri (2) și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parla
procedură de ofertare, organizației OET-urilor pentru desfă mentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind
șurarea sarcinilor menționate la articolul 31 alineatul (4) investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă
pentru care se pot acorda subvenții în conformitate cu regula (OLAF) (3).
mentul financiar.
(2) Pentru acțiunile finanțate în temeiul prezentului regu

(2) Activitățile secretariatului organizației OET-urilor, lament, noțiunea de neregulă menționată la articolul 1
menționate la articolul 31 alineatul (4), pot fi finanțate pe alineatul (2) din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95
baza unor subvenții de funcționare. În cazul reînnoirii, înseamnă orice încălcare a unei dispoziții de drept al Uniunii
subvențiile pentru funcționare nu sunt reduse automat. sau orice încălcare a unei obligații contractuale, rezultate în
urma unei acțiuni sau a unei omisiuni din partea unui
operator economic, care are sau ar avea ca efect prejudicierea
(3) Acordurile de subvenționare pot autoriza finanțarea bugetului general al Uniunii sau a bugetelor gestionate de către
forfetară a costurilor generale ale beneficiarului cu până la aceasta, din cauza unei cheltuieli nejustificate.
10 % din totalul eligibil al costurilor directe ale acțiunilor, cu
excepția cazurilor în care costurile indirecte ale beneficiarului
sunt acoperite printr-o subvenție de funcționare finanțată din
bugetul general al Uniunii. (3) Orice acorduri sau contracte ce decurg din prezentul
regulament prevăd monitorizarea și controale financiare
efectuate de către Comisie sau de către oricare dintre reprezen
Articolul 34 tanții săi autorizați, precum și audituri efectuate de Curtea de
Conturi, aceste activități putând fi desfășurate la fața locului,
Gestionare și monitorizare dacă este necesar.
(1) Sumele alocate stabilite de către autoritatea bugetară
pentru finanțarea sarcinilor menționate la articolul 31
alineatul (4) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile administrative CAPITOLUL VI
referitoare la pregătire, monitorizare, inspecție, auditare și
evaluare, necesare în mod direct pentru atingerea obiectivelor PROCEDURI SIMPLIFICATE
prezentului regulament și, în special, studii, întruniri, activități Articolul 36
de informare și publicare, cheltuieli referitoare la rețelele infor
matice pentru schimbul de informații și orice alte cheltuieli Utilizarea documentației tehnice adecvate
pentru asistență administrativă și tehnică pe care Comisia le (1) Când stabilește produsul-tip, fabricantul poate înlocui
poate utiliza pentru activitățile legate de elaborarea și încercarea de tip sau calcularea de tip printr-o documentație
adoptarea documentelor europene de evaluare și de eliberarea tehnică adecvată care demonstrează că:
evaluărilor tehnice europene.
(2) Comisia evaluează relevanța sarcinilor menționate la (a) pentru una sau mai multe dintre caracteristicile esențiale ale
articolul 31 alineatul (4) care beneficiază de finanțare din produsului pentru construcții pe care fabricantul îl introduce
partea Uniunii prin prisma cerințelor politicilor și ale legislației pe piață, se consideră că produsul atinge un anumit nivel
Uniunii și informează Parlamentul European și Consiliul cu sau clasă de performanță fără încercare ori calculare sau fără
privire la rezultatul respectivei evaluări până la 1 ianuarie încercare ori calculare suplimentare, în conformitate cu
2017 și ulterior o dată la patru ani. condițiile menționate în specificațiile tehnice armonizate
relevante sau într-o decizie a Comisiei;
Articolul 35
Protecția intereselor financiare ale Uniunii (b) produsul pentru construcții care face obiectul unui standard
armonizat și pe care fabricantul îl introduce pe piață
(1) Comisia se asigură că, atunci când acțiunile finanțate în corespunde produsului-tip al altui produs pentru construcții,
temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele fabricat de un alt fabricant și încercat deja în conformitate
financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri cu standardul armonizat relevant. Când aceste condiții sunt
preventive împotriva fraudei, corupției și altor activități ilegale, îndeplinite, fabricantul este îndreptățit să declare
prin controale efective și prin recuperarea oricăror sume achitate performanța corespunzătoare tuturor sau unora din rezul
în mod necuvenit și, în cazul în care sunt detectate nereguli, tatele încercării acestui alt produs. Fabricantul poate utiliza
prin aplicarea de sancțiuni efective, proporționale și cu efect rezultatele încercării obținute de un alt fabricant doar după
disuasiv, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) ce a obținut o autorizație de la acel fabricant, care este în
nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind continuare responsabil de acuratețea, fiabilitatea și
protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (1), consecvența rezultatelor încercării respective; sau
Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din
(2) JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
(1) JO L 312, 23.12.1995, p. 1. (3) JO L 136, 31.5.1999, p. 1.
(c) produsul pentru construcții care face obiectul unei speci (2) Dacă produsul pentru construcții menționat la alineatul
ficații tehnice armonizate și pe care fabricantul îl (1) aparține unei familii de produse pentru construcții pentru
introduce pe piață este un sistem fabricat din componente, care sistemul aplicabil de evaluare și verificare a constanței
pe care fabricantul îl asamblează în mod corespunzător, performanței este reprezentat de sistemul 1 + sau 1, astfel
conform unor instrucțiuni precise date de furnizorul unui cum este prevăzut în anexa V, documentația tehnică specifică
astfel de sistem sau al componentelor acestuia, care a este verificată de un organism notificat de certificare a
încercat deja una sau câteva dintre caracteristicile esențiale produselor, astfel cum se menționează în anexa V.
ale sistemului sau ale componentei respective, în confor
mitate cu specificația tehnică armonizată relevantă. Când
aceste condiții sunt îndeplinite, fabricantul este îndreptățit CAPITOLUL VII
să declare performanța corespunzătoare tuturor sau unora AUTORITĂȚILE DE NOTIFICARE ȘI ORGANISMELE NOTI
dintre rezultatele încercării sistemului sau a componentei FICATE
care i s-au furnizat. Fabricantul poate utiliza rezultatele
încercării obținute de un alt fabricant sau furnizor de Articolul 39
sistem doar după ce a obținut o autorizație de la respectivul
fabricant sau furnizor de sistem, care este în continuare Notificarea
responsabil de acuratețea, fiabilitatea și stabilitatea rezul Statele membre informează Comisia și celelalte state membre cu
tatelor încercării respective. privire la organismele autorizate să îndeplinească sarcini în
calitate de terțe părți în procesul de evaluare și de verificare a
constanței performanței în temeiul prezentului regulament
(denumite în continuare „organisme notificate”).
(2) Dacă produsul pentru construcții menționat la alineatul
(1) aparține unei familii de produse pentru construcții pentru
care sistemul aplicabil de evaluare și verificare a constanței Articolul 40
performanței este reprezentat de sistemul 1 + sau 1, astfel
cum se menționează în anexa V, documentația tehnică Autoritățile de notificare
adecvată menționată la alineatul (1) se verifică de către un (1) Statele membre desemnează o autoritate de notificare
organism notificat de certificare a produselor, astfel cum se care este responsabilă de instituirea și efectuarea procedurilor
menționează în anexa V. necesare pentru evaluarea și notificarea organismelor care
necesită a fi autorizate în vederea îndeplinirii sarcinilor care le
revin în calitate de părți terțe în procesul de evaluare și verificare
a constanței performanței în sensul prezentului regulament,
Articolul 37 precum și de monitorizarea organismelor notificate, inclusiv
Utilizarea unor proceduri simplificate de către conformitatea acestora cu articolul 43.
microîntreprinderi
Microîntreprinderile care fabrică produse pentru construcții care (2) Statele membre pot decide ca evaluarea și monitorizarea
fac obiectul unui standard armonizat pot înlocui determinarea menționate la alineatul (1) să fie efectuate de organismele lor
produsului-tip pe baza încercării de tip pentru sistemele apli naționale de acreditare în sensul Regulamentului (CE)
cabile 3 și 4, astfel cum se prezintă în anexa V, prin metode nr. 765/2008 și în conformitate cu acesta.
diferite de cele cuprinse în standardul armonizat aplicabil.
Respectivii fabricanți pot de asemenea trata produsele pentru
construcții cărora li se aplică sistemul 3 în conformitate cu (3) În cazul în care autoritatea de notificare deleagă sau
dispozițiile pentru sistemul 4. Atunci când un fabricant încredințează într-un alt mod evaluarea, notificarea sau monito
utilizează respectivele proceduri simplificate, fabricantul trebuie rizarea menționate la alineatul (1) unui organism care nu
să demonstreze conformitatea produsului pentru construcții cu reprezintă o entitate guvernamentală, respectivul organism este
cerințele aplicabile prin intermediul unei documentații tehnice o persoană juridică care se conformează, mutatis mutandis,
specifice și să demonstreze echivalența procedurilor utilizate cu cerințelor stabilite la articolul 41. În plus, acesta dispune de
cele prevăzute în specificațiile tehnice armonizate. modalități de compensare a răspunderilor care decurg din acti
vitățile sale.
(4) Autoritatea de notificare își asumă întreaga răspundere

Articolul 38 pentru sarcinile îndeplinite de organismul menționat la
Alte proceduri simplificate alineatul (3).
(1) Pentru produsele pentru construcții reglementate de un

standard armonizat și care sunt fabricate în mod individual sau Articolul 41
la comandă, care nu sunt realizate într-un proces de producție
în serie, ca răspuns la o comandă specifică și care sunt instalate Cerințe referitoare la autoritățile de notificare
într-o singură construcție identificată, partea de evaluare a (1) Autoritatea de notificare se stabilește astfel încât să nu
performanței din sistemul aplicabil, astfel cum este prevăzut intervină conflictele de interese cu organismele notificate.
în anexa V, poate fi înlocuită de fabricant cu documentația
tehnică specifică ce demonstrează respectarea de către
produsul respectiv a cerințelor aplicabile, precum și echivalența (2) Autoritatea notificatoare este astfel organizată și admi
procedurilor utilizate cu cele prevăzute în specificațiile tehnice nistrată încât garantează obiectivitatea și imparțialitatea activi
armonizate. tăților sale.
(3) Autoritatea de notificare este astfel organizată încât constanței performanței nu este proiectantul, fabricantul,
fiecare decizie referitoare la notificarea organismului care furnizorul, montatorul, cumpărătorul, proprietarul, utilizatorul
trebuie autorizat să efectueze, în calitate de terță parte, sarcini sau responsabilul cu întreținerea produselor pentru construcții
aparținând procesului de evaluare și verificare a constanței pe care le evaluează, nici reprezentantul autorizat al vreuneia
performanțelor să fie luată de persoane competente, altele dintre părțile respective. Aceasta nu împiedică utilizarea
decât cele care au efectuat evaluarea. produselor evaluate care sunt necesare funcționării organismului
notificat sau utilizarea produselor în scopuri personale.
(4) Autoritatea de notificare nu oferă sau prestează nicio

activitate sau serviciu de consultanță efectuate în mod curent,
pe baze comerciale sau de competitivitate, de către organismele Un organism notificat, conducerea generală a acestuia și
notificate. personalul responsabil cu îndeplinirea sarcinilor care le revin
în calitate de parte terță în procesul de evaluare și verificare a
constanței performanței nu pot fi direct implicați în proiectarea,
(5) Autoritatea de notificare salvgardează confidențialitatea fabricarea sau construirea, comercializarea, instalarea, utilizarea
informațiilor obținute. sau întreținerea produselor pentru construcții respective, și nu
pot reprezenta părțile angajate în activitățile respective. Ei nu se
vor angaja în nicio activitate care poate fi în conflict cu inde
(6) Autoritatea de notificare are la dispoziție personal pendența capacității de judecată sau integritatea lor în contextul
competent suficient pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităților față de care au fost notificați. Aceste dispoziții se
sarcinilor sale. aplică în special serviciilor de consultanță.
Articolul 42
Organismul notificat se asigură că activitățile filialelor sale sau
Obligația de informare a statelor membre
ale subcontractanților săi nu afectează confidențialitatea, obiec
Statele membre informează Comisia cu privire la procedurile lor tivitatea și imparțialitatea activităților sale de evaluare și veri
naționale pentru evaluarea și notificarea organismelor care ficare.
trebuie autorizate să efectueze, în calitate de terță parte,
sarcini aparținând procesului de evaluare și verificare a
constanței performanțelor, pentru monitorizarea organismelor
notificate, precum și cu privire la modificările aduse acestora. (5) Organismul notificat și personalul acestuia îndeplinesc
sarcinile care le revin în calitate de parte terță în procesul de
evaluare și verificare a constanței performanței la cel mai înalt
Comisia pune la dispoziția publicului informațiile respective. grad de integritate profesională și de competență tehnică
necesară în domeniul respectiv și trebuie să fie liberi de orice
presiuni și stimulente, îndeosebi financiare, care le-ar putea
Articolul 43 influența capacitatea de judecată sau rezultatele activităților lor
de evaluare și verificare, în special din partea persoanelor sau
Cerințe referitoare la organismele notificate grupurilor de persoane interesate de rezultatele activităților în
(1) În scopul notificării, un organism notificat îndeplinește cauză.
cerințele prevăzute la alineatele (2)-(11).
(2) Un organism notificat este înființat în baza legislației (6) Organismul notificat este în măsură să îndeplinească toate
naționale și are personalitate juridică. sarcinile care îi revin în calitate de terță parte în procesul de
evaluare și verificare a constanței performanței care i-a fost
încredințat în conformitate cu anexa V și cu privire la care a
(3) Un organism notificat este un organism terț, independent fost notificat, indiferent dacă sarcinile respective sunt îndeplinite
de organizația sau de produsul pentru construcții pe care îl de însuși organismul notificat sau în numele său și sub respon
evaluează. sabilitatea sa.
Un organism care aparține unei asociații de firme sau federații

profesionale care reprezintă întreprinderi implicate în În orice moment, pentru fiecare sistem de evaluare și verificare a
proiectarea, fabricarea, furnizarea, asamblarea, utilizarea sau constanței performanței și pentru fiecare categorie de produse
întreținerea produselor pentru construcții pe care le evaluează, pentru construcții, caracteristicile esențiale și sarcini cu privire la
poate fi considerat, cu condiția demonstrării independenței sale care este notificat, organismul notificat dispune de:
și a absenței oricărui conflict de interese, a fi un astfel de
organism.
(a) personalul necesar, înzestrat cu cunoștințe tehnice și expe

(4) Un organism notificat, conducerea generală a acestuia și riență suficientă și adecvată pentru a efectua sarcinile care îi
personalul responsabil cu îndeplinirea sarcinilor care le revin în revin în calitate de parte terță în procesul de evaluare și
calitate de parte terță în procesul de evaluare și verificare a verificare a constanței performanței;
(b) descrierile necesare de proceduri conform cărora se efec cursul îndeplinirii sarcinilor sale în temeiul anexei V, excepție
tuează evaluarea performanței, garantând transparența și făcând relația cu autoritățile administrative competente ale
posibilitatea reproducerii acestor proceduri. Organismul statului membru în care sunt îndeplinite activitățile sale. Drep
notificat dispune de politici și proceduri adecvate care turile de autor sunt protejate.
permit distincția între sarcinile pe care le îndeplinește în
calitate de organism notificat și alte activități;
(c) procedurile necesare pentru a-și desfășura activitatea ținând (11) Organismul notificat participă la, sau garantează că
seama de dimensiunea unei întreprinderi, domeniul de acti personalul său de evaluare este informat de, activitățile de stan
vitate și structura acesteia, de gradul de complexitate a dardizare relevante și la activitățile grupului de coordonare a
tehnologiei utilizate pentru produse, precum și de caracterul organismelor notificate înființat în temeiul prezentului regu
de serie sau de masă al procesului de producție. lament și aplică, sub forma unor directive generale, deciziile și
documentele produse ca rezultat al activității grupului respectiv.
Un organism notificat are mijloacele necesare pentru a îndeplini

în mod corespunzător sarcinile tehnice și administrative legate
de activitățile pentru care este notificat și are acces la toate
echipamentele sau facilitățile necesare. Articolul 44
Prezumția de conformitate
(7) Personalul responsabil de efectuarea activităților, cu Atunci când un organism notificat care urmează să fie autorizat
privire la care organismul a fost notificat, posedă următoarele: să efectueze, în calitate de terță parte, sarcini aparținând
procesului de evaluare și verificare a constanței performanțelor
demonstrează că respectă criteriile prevăzute în standardele
armonizate relevante sau în părți ale acestora, ale căror
(a) instruire tehnică și profesională temeinică, care să acopere trimiteri au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii
toate sarcinile care îi revin ca parte terță în procesul de Europene, se presupune că acesta se conformează cerințelor
evaluare și verificare a constanței performanței, în prevăzute la articolul 43 în măsura în care standardele armo
domeniul relevant pentru care organismul a fost notificat; nizate aplicabile acoperă aceste cerințe.
(b) cunoaștere satisfăcătoare a cerințelor evaluărilor și verifi

cărilor pe care le efectuează și autoritate corespunzătoare
în vederea efectuării unor astfel de activități; Articolul 45
Filiale și subcontractanți ai organismelor notificate
(c) cunoaștere și înțelegere adecvate a standardelor armonizate (1) În cazul în care un organism notificat subcontractează
aplicabile și a dispozițiilor relevante ale regulamentului; sarcini specifice legate de sarcinile care îi revin, în calitate de
terță parte, în procesul de evaluare și verificare a constanței
performanței sau recurge la serviciile unei filiale, acesta
(d) abilitatea necesară pentru a întocmi certificate, evidențe și garantează că subcontractantul sau filiala îndeplinesc cerințele
rapoarte, necesare pentru a demonstra că evaluările și veri prevăzute la articolul 43 și informează în consecință autoritatea
ficările au fost efectuate. de notificare.
(8) Se garantează imparțialitatea organismului notificat, a

conducerii sale generale și a personalului de evaluare al acestuia.
(2) Organismul notificat își asumă întreaga responsabilitate
pentru sarcinile îndeplinite de subcontractanți sau filiale,
oriunde ar fi acestea stabilite.
Remunerarea personalului de conducere general și a perso
nalului de evaluare al organismului notificat nu depinde de
numărul de evaluări efectuate sau de rezultatele acestor evaluări.
(3) Activitățile pot fi subcontractate sau îndeplinite de o

(9) Un organism notificat încheie o asigurare de răspundere, filială doar cu acordul clientului.
cu excepția situațiilor în care răspunderea este asumată de statul
membru, în conformitate cu legislația națională, sau însuși statul
membru este direct responsabil de evaluarea și/sau verificarea
efectuată.
(4) Organismul notificat pune la dispoziția autorității de noti
ficare documentele relevante privind evaluarea calificărilor
(10) Personalul organismului notificat este obligat să păstreze oricărui subcontractant sau ale filialei și privind sarcinile înde
secretul profesional referitor la toate informațiile obținute în plinite de acestea în temeiul anexei V.
Articolul 46 Articolul 48
Utilizarea de echipamente în afara laboratorului de Procedura de notificare
încercări al organismului notificat
(1) Autoritățile de notificare pot notifica numai organismele
(1) La cererea fabricantului și în cazul în care există justificare care au îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 43.
de natură tehnică, economică sau logistică, organismele noti
ficate pot decide să efectueze încercările menționate în anexa
V, pentru sistemele de evaluare și verificare a constanței perfor
(2) Acestea notifică Comisia și celelalte state membre, în
manței 1+, 1 și 3, sau pot decide ca aceste încercări să fie
special folosind instrumentul de notificare electronică elaborat
efectuate sub supravegherea lor, fie în fabricile care utilizează
și gestionat de Comisie.
echipamentele de încercare ale laboratorului intern al fabri
cantului fie, cu consimțământul prealabil al fabricantului, într-
un laborator extern, utilizând echipamentele de încercare ale
laboratorului respectiv. În mod excepțional, în situațiile menționate la punctul 3 din
anexa V, pentru care instrumentul electronic adecvat nu este
disponibil, se acceptă notificarea în scris.
Organismele notificate care efectuează astfel de încercări sunt

desemnate în mod specific ca având competența de a desfășura (3) Notificarea include detalii complete ale funcțiilor de
activități în afara propriilor echipamente de încercare acreditate. efectuat, trimiterea la specificația tehnică armonizată relevantă
și, în scopul sistemului prevăzut în anexa V, caracteristicile
esențiale pentru care organismul este competent.
(2) Înainte de efectuarea încercărilor respective, organismul

notificat verifică dacă sunt îndeplinite cerințele metodei de Totuși, trimiterea la specificația tehnică armonizată relevantă nu
încercare și evaluează dacă: este necesară în cazurile prevăzute la punctul 3 din anexa V.
(a) echipamentul de încercare are un sistem de calibrare adecvat (4) În cazul în care o notificare nu se bazează pe un certificat
și dacă este asigurată trasabilitatea măsurătorilor; de acreditare menționat la articolul 47 alineatul (2), autoritatea
de notificare prezintă Comisiei și celorlalte state membre docu
mentele justificative care atestă competența organismului
notificat și măsurile adoptate pentru a se asigura că organismul
respectiv va fi monitorizat periodic și că va îndeplini în
(b) este asigurată calitatea rezultatelor încercării. continuare cerințele prevăzute la articolul 43.
Articolul 47 (5) Organismul în cauză poate îndeplini activitățile unui

organism notificat numai dacă Comisia și celelalte state
Cererea de notificare membre nu au ridicat obiecții în termen de două săptămâni
de la notificare, în cazul în care se utilizează un certificat de
(1) Un organism care necesită a fi autorizat pentru înde acreditare, sau în termen de două luni de la notificare în cazul
plinirea sarcinilor care îi revin în calitate de terță parte în în care nu se utilizează acreditarea.
procesul de evaluare și verificare a constanței performanței
prezintă o cerere de notificare autorității de notificare a
statului membru în care este înființat.
Numai un astfel de organism este considerat un organism
notificat în sensul prezentului regulament.
(2) Cererea este însoțită de o descriere a activităților de

efectuat, a procedurilor de evaluare și/sau de verificare pentru (6) Comisia și celelalte state membre sunt înștiințate cu
care organismul se consideră a fi competent, de un certificat de privire la orice modificări relevante ulterioare aduse notificării.
acreditare, în cazul în care acesta există, eliberat de organismul
național de acreditare în sensul Regulamentului (CE)
nr. 765/2008, care atestă că organismul îndeplinește cerințele
prevăzute la articolul 43. Articolul 49
Numerele de identificare și listele cu organisme notificate
(1) Comisia atribuie un număr de identificare fiecărui
organism notificat.
(3) În cazul în care organismul în cauză nu poate prezenta
un certificat de acreditare, el prezintă autorității de notificare
toate documentele justificative necesare pentru verificarea, recu
noașterea și monitorizarea regulată a conformității cu cerințele Comisia atribuie un singur astfel de număr, chiar dacă orga
prevăzute la articolul 43. nismul este notificat în baza mai multor acte ale Uniunii.
(2) Comisia pune la dispoziția publicului lista organismelor Articolul 52

notificate în temeiul prezentului regulament, inclusiv numerele
de identificare care le-au fost alocate și activitățile pentru care au Obligații operaționale pentru organismele notificate
fost notificate, în special prin intermediul instrumentului de (1) Organismele notificate îndeplinesc sarcini în calitate de
notificare electronică elaborat și gestionat de Comisie. părți terțe, în conformitate cu sistemele de evaluare și verificare
a constanței performanței prevăzute în anexa V.
Comisia asigură actualizarea acestei liste.

(2) Evaluările și verificările constanței performanței se efec
tuează cu transparență în ceea ce îl privește pe fabricant și într-o
manieră proporțională, evitând o suprasolicitare nejustificată a
Articolul 50
operatorilor economici. Organismul de evaluare a conformității
Modificări aduse notificării își desfășoară activitatea ținând seama în mod corespunzător de
dimensiunea unei întreprinderi, domeniul de activitate și
(1) În cazul în care o autoritate de notificare a constatat sau structura întreprinderii, de gradul de complexitate a tehnologiei
a fost informată că un organism notificat nu mai îndeplinește utilizate pentru produse, precum și de caracterul de serie sau de
cerințele prevăzute la articolul 43 sau că acesta nu își înde masă al procesului de producție.
plinește obligațiile, autoritatea de notificare restricționează,
suspendă sau retrage notificarea, după caz, în funcție de
gravitatea încălcării cerințelor sau a neîndeplinirii obligațiilor.
Autoritatea de notificare informează în consecință și fără
întârziere Comisia și celelalte state membre, în special folosind Cu toate acestea, în desfășurarea acestor activități, organismele
instrumentul de notificare electronică elaborat și gestionat de respectă gradul de rigoare necesar pentru produs în temeiul
Comisie. prezentului regulament, precum și rolul produsului în înde
plinirea tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor.
(2) În caz de restricționare, suspendare sau retragere a noti

ficării sau în cazul în care organismul notificat și-a încetat acti (3) În cazul în care, pe parcursul inspecției inițiale a fabricii
vitatea, statul membru notificator ia măsurile adecvate pentru a sau al controlului din fabrică al producției, un organism
se asigura că dosarele organismului respectiv sunt fie prelucrate notificat constată că fabricantul nu a asigurat constanța perfor
de un alt organism notificat, fie sunt puse la dispoziția autori manțelor produsului fabricat, respectivul organism solicită fabri
tăților de notificare și de supraveghere a pieței responsabile, la cantului să ia măsurile corective adecvate și nu îi eliberează
cererea acestora. certificatul.
Articolul 51
(4) În cazul în care, în cursul activității de monitorizare
Contestarea competenței organismelor notificate având ca scop verificarea constanței performanțelor produsului
fabricat, un organism notificat constată că un produs pentru
(1) Comisia investighează toate cazurile în care are îndoieli
construcții nu mai are aceeași performanță cu produsul-tip, el
sau i se aduce la cunoștință o îndoială cu privire la competența
solicită fabricantului să adopte măsurile corective adecvate și,
unui organism notificat sau la continuarea îndeplinirii de către
dacă e necesar, îi suspendă sau îi retrage certificatul.
un organism notificat a cerințelor și a responsabilităților care îi
revin.
(5) În cazul în care nu sunt luate măsuri corective sau nu au

(2) Statul membru care a transmis notificarea prezintă efectul necesar, organismul notificat restricționează, suspendă
Comisiei, la cerere, toate informațiile referitoare la baza noti sau retrage orice certificat, după caz.
ficării sau la menținerea competenței organismului în cauză.
Articolul 53
(3) Comisia se asigură că toate informațiile sensibile obținute
pe parcursul investigațiilor sale sunt tratate confidențial. Obligația organismelor notificate de a informa
(1) Organismele notificate informează autoritatea de noti
ficare:
(4) În cazul în care constată că un organism notificat nu
îndeplinește sau nu mai îndeplinește cerințele pentru a fi
notificat, Comisia informează în consecință statul membru
care a efectuat notificarea și solicită acestuia să ia măsurile (a) despre orice refuz, restricție, suspendare sau retragere a
corective necesare, inclusiv retragerea notificării, dacă este cazul. certificatelor;
(b) despre circumstanțele care afectează scopul și condițiile de un standard armonizat sau pentru care a fost eliberată o
notificării; evaluare tehnică europeană nu atinge performanța declarată și
prezintă un risc pentru îndeplinirea cerințelor fundamentale
aplicabile construcțiilor care se află sub incidența prezentului
regulament, ele fac o evaluare cu privire la produsul în cauză
(c) despre orice solicitare de informații cu privire la activități de
pe baza cerințelor aferente stabilite în prezentul regulament.
evaluare și/sau verificare a constanței performanței efectuate
Operatorii economici relevanți cooperează cu autoritățile de
pe care au primit-o de la autoritățile de supraveghere a
supraveghere a pieței, în funcție de necesități.
pieței;
(d) la cerere, despre sarcinile care le revin în calitate de parte În cazul în care, pe parcursul evaluării menționate, autoritățile
terță, în conformitate cu sistemele de evaluare și verificare a de supraveghere a pieței constată că produsul pentru construcții
constanței performanței, efectuate în limitele în care au fost nu este conform cerințelor stabilite în prezentul regulament,
notificați și orice altă activitate efectuată, inclusiv activitățile acestea solicită de îndată operatorului economic relevant să
transfrontaliere și cele de subcontractare. întreprindă toate acțiunile corective adecvate pentru a aduce
produsul în conformitate cu acele cerințe, în special cu
performanța declarată sau să retragă produsul de pe piață sau
(2) Organismele notificate furnizează celorlalte organisme să îl recheme în decursul unei perioade rezonabile, propor
notificate în temeiul prezentului regulament, care îndeplinesc țională cu natura riscului, pe care o stabilesc acestea.
sarcini ce le revin în calitate de parte terță, în conformitate cu
sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței și
pentru produse pentru construcții acoperite de aceeași speci
ficație tehnică armonizată, informații referitoare la chestiuni Autoritățile de supraveghere a pieței informează în consecință
legate de rezultatele negative și, la cerere, de cele pozitive, ale organismul notificat, în cazul în care este implicat un organism
acestor evaluări și verificări. notificat.
Articolul 54
Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică
Schimbul de experiență măsurilor menționate la paragraful al doilea din prezentul
Comisia prevede organizarea schimbului de experiență între alineat.
autoritățile naționale ale statelor membre responsabile de
politica privind notificarea.
(2) În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței

Articolul 55 consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor
național, acestea informează Comisia și celelalte state membre
Coordonarea organismelor notificate despre rezultatele evaluării și despre acțiunile pe care le-au
solicitat a fi întreprinse de operatorul economic.
Comisia se asigură că există o coordonare și o cooperare cores
punzătoare între organismele notificate în temeiul articolului 39
și că acestea funcționează în bune condiții, sub forma unui grup
al organismelor notificate.
(3) Operatorul economic se asigură că sunt întreprinse toate
acțiunile corective adecvate pentru toate produsele pentru
construcții vizate pe care operatorul economic respectiv le-a
Statele membre se asigură că organismele pe care le notifică pus la dispoziție pe piață în cadrul Uniunii.
participă la activitatea grupurilor respective, direct sau prin
reprezentanți desemnați, sau că reprezentanții organismelor
notificate urmează să fie informați cu privire la aceste activități.
(4) În cazul în care operatorul economic relevant nu între
prinde acțiunile corective adecvate în decursul perioadei
CAPITOLUL VIII menționate la al doilea paragraf al alineatului (1), autoritățile
de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii necesare
SUPRAVEGHEREA PIEȚEI ȘI PROCEDURILE REFERITOARE LA
pentru a interzice sau restrânge accesul la comercializarea
PROTECȚIE
produsului pentru construcții pe piața națională sau pentru a
Articolul 56 retrage produsul pentru construcții de pe piața respectivă sau a-l
rechema.
Procedura de tratare la nivel național a produselor de
construcție care prezintă un risc
(1) În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-
un stat membru au acționat în temeiul articolului 20 din Regu Autoritățile de supraveghere a pieței informează Comisia și
lamentul (CE) nr. 765/2008 sau în cazul în care au motive celelalte state membre, fără întârziere, cu privire la astfel de
suficiente să creadă că un produs pentru construcții reglementat măsuri.
(5) Informațiile menționate la alineatul (4) includ toate garanta că produsul pentru construcții neconform este retras
detaliile disponibile, în special datele necesare pentru a identifica de pe piețele lor și informează Comisia în consecință. În
produsul pentru construcții neconform, originea produsului cazul în care măsura națională este considerată nejustificată,
pentru construcții, natura neconformității invocate și riscul statul membru în cauză retrage măsura.
implicat, natura și durata măsurilor naționale luate, precum și
punctul de vedere al operatorului economic relevant. În mod
particular, autoritățile de supraveghere a pieței indică dacă
neconformitatea se datorează unuia din următoarele motive:
(3) În cazul în care măsura națională este considerată justi
ficată, iar neconformitatea produsului pentru construcții este
atribuită unor deficiențe ale standardelor armonizate, astfel
(a) neîndeplinirea de către produs a performanței declarate cum sunt menționate la articolul 56 alineatul (5) litera (b),
și/sau a cerințelor referitoare la satisfacerea cerințelor funda Comisia informează organismul sau organismele europene de
mentale aplicabile construcțiilor, stabilite în prezentul regu standardizare relevante și sesizează comitetul instituit în
lament; temeiul articolului 5 din Directiva 98/34/CE. Comitetul
respectiv se consultă cu organismul sau organismele europene
de standardizare relevante și își exprimă avizul fără întârziere.
(b) deficiențe ale specificațiilor tehnice armonizate sau ale docu
mentației tehnice specifice.
În cazul în care măsura națională este considerată justificată, iar

(6) Statele membre, altele decât statul membru care a inițiat neconformitatea produsului pentru construcții este atribuită
procedura, informează imediat Comisia și celelalte state membre unor deficiențe ale documentului european de evaluare sau ale
cu privire la măsurile adoptate și orice alte informații supli documentației tehnice specifice, astfel cum este menționat la
mentare de care dispun referitoare la neconformitatea articolul 56 alineatul (5) litera (b), Comisia sesizează
produsului pentru construcții în cauză, precum și, în caz de Comitetul permanent pentru construcții și adoptă măsurile
dezacord cu măsura națională notificată, cu privire la obiecțiile adecvate în consecință.
lor.
(7) În cazul în care, în termen de cincisprezece zile lucrătoare Articolul 58

de la primirea informațiilor menționate la alineatul (4), niciun
stat membru și nici Comisia nu au formulat nicio obiecție cu Produsele de construcție conforme care prezintă totuși un
privire la o măsură provizorie adoptată de un stat membru, risc pentru sănătate și siguranță
referitoare la produsul pentru construcții în cauză, măsura
respectivă este considerată justificată. (1) În cazul în care un stat membru, în urma desfășurării
unei evaluări în conformitate cu articolul 56 alineatul (1),
constată că, deși un produs pentru construcții este în confor
mitate cu prezentul regulament, acesta prezintă un risc pentru
(8) Statele membre se asigură că se iau fără întârziere măsuri îndeplinirea cerințelor fundamentale aplicabile construcțiilor,
restrictive adecvate referitoare la produsul pentru construcții în sănătatea sau siguranța persoanelor sau pentru alte aspecte
cauză, cum ar fi retragerea produsului de pe piață. privind protecția interesului public, statul membru solicită
operatorului economic respectiv să ia toate măsurile corespun
zătoare pentru a se asigura că produsul pentru construcții în
Articolul 57 cauză, în momentul introducerii pe piață, nu mai prezintă
respectivul risc sau pentru a retrage produsul pentru construcții
Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii de pe piață sau a-l rechema într-un termen rezonabil, propor
țional cu natura riscului, indicat de statul membru în cauză.
(1) În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la
articolul 56 alineatele (3) și (4), se ridică obiecții împotriva
unei măsuri adoptate de un stat membru sau în cazul în care
Comisia consideră că o măsură națională este contrară legislației
Uniunii, Comisia inițiază fără întârziere consultări cu statele (2) Operatorul economic se asigură că sunt întreprinse toate
membre și cu operatorul sau operatorii economici relevanți și acțiunile corective pentru toate produsele pentru construcții
evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării vizate pe care operatorul economic respectiv le-a pus la
respective, Comisia decide dacă măsura este justificată sau nu. dispoziție pe piață în cadrul Uniunii.
Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o

comunică imediat acestora și operatorului economic relevant
(3) Statul membru informează imediat Comisia și celelalte
sau operatorilor economici relevanți.
state membre. Informațiile respective includ toate detaliile
disponibile, în special datele necesare pentru identificarea
produsului pentru construcții respectiv, originea și lanțul de
(2) În cazul în care măsura națională este considerată justi distribuție aferent produsului, natura riscului implicat, precum
ficată, toate statele membre iau măsurile necesare pentru a și natura și durata măsurilor naționale luate.
(4) Comisia inițiază fără întârziere consultări cu statele (a) stabilirea, după caz, a caracteristicilor esențiale sau a nive
membre și cu operatorul sau operatorii economici relevanți și lurilor-prag în cadrul anumitor familii de produse pentru
evaluează măsurile naționale luate. Pe baza rezultatelor evaluării construcții, în legătură cu care, în conformitate cu articolele
respective, Comisia decide dacă măsura este justificată sau nu și, 3-6, fabricantul trebuie să declare, în funcție de utilizarea
dacă este cazul, propune măsuri adecvate. preconizată a acestora, pe niveluri sau clase, sau într-o
descriere, performanța produsului fabricantului în
momentul în care acesta este introdus pe piață;
(5) Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o
comunică imediat acestora și operatorului economic relevant
sau operatorilor economici relevanți. (b) condițiile în care o declarație de performanță poate fi
prelucrată electronic, pentru a fi pusă la dispoziție pe un
site internet în conformitate cu articolul 7;
Articolul 59
Neconformitatea formală
(c) modificarea perioadei pentru care fabricantul păstrează
(1) Fără a aduce atingere articolului 56, în cazul în care un documentația tehnică și declarația de performanță după ce
stat membru constată unul dintre următoarele aspecte, acesta produsul pentru construcții a fost introdus pe piață, în
solicită operatorului economic relevant să pună capăt neconfor conformitate cu articolul 11, în funcție de durata de viață
mității în cauză: anticipată sau de rolul produsului pentru construcții în
construcții;
(a) marcajul CE a fost aplicat cu încălcarea articolului 8 sau a

articolului 9; (d) modificarea anexei II și, după caz, adoptarea unor norme de
procedură suplimentare în conformitate cu articolul 19
alineatul (3) pentru a asigura respectarea principiilor de la
(b) marcajul CE nu a fost aplicat, în cazurile în care era necesar articolul 20 sau aplicarea normelor de procedură prevăzute
în conformitate cu articolul 8 alineatul (2); la articolul 21;
(c) fără a aduce atingere articolului 5, declarația de performanță (e) adaptarea la progresul tehnic a anexei III, a tabelului 1 din
nu a fost realizată, în cazurile în care era necesară în confor anexa IV și a anexei V;
mitate cu articolul 4;
(f) stabilirea și adaptarea la progresul tehnic a claselor de

(d) declarația de performanță nu a fost realizată în conformitate performanță în conformitate cu articolul 27 alineatul (1);
cu articolele 4, 6 și 7;
(g) condițiile în care un produs pentru construcții este

(e) documentația tehnică este fie absentă, fie incompletă. considerat a atinge un anumit nivel sau o anumită clasă
de performanță fără încercare sau fără încercare supli
mentară în conformitate cu articolul 27 alineatul (5), cu
condiția ca îndeplinirea cerințelor fundamentale aplicabile
(2) În cazul în care neconformitatea menționată la alineatul construcțiilor să nu fie pusă în pericol;
(1) persistă, statul membru ia toate măsurile necesare pentru a
restricționa sau interzice accesul pe piață al produsului pentru
construcții sau pentru a asigura că acesta este returnat de la
vânzare sau retras de pe piață. (h) adaptarea, stabilirea și revizuirea sistemelor de evaluare și
verificare a constanței performanței în conformitate cu
articolul 28, referitor la un anumit produs sau familie de
produse, ori o anumită caracteristică esențială, și în confor
CAPITOLUL IX
mitate cu:
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 60
Acte delegate (i) importanța pe care o are produsul sau respectiva carac
teristică esențială în cadrul cerințelor fundamentale apli
În scopul realizării obiectivelor prezentului regulament, în cabile construcțiilor;
special înlăturarea și evitarea restricțiilor privind punerea la
dispoziție pe piață a produselor pentru construcții, următoarele
aspecte sunt delegate Comisiei în conformitate cu articolul 61 și
în condițiile prevăzute la articolele 62 și 63: (ii) natura produsului;
(iii) efectul variabilității caracteristicilor esențiale ale (2) În cazul în care, la expirarea acestui termen, nici Parla
produsului pentru construcții în cursul duratei de mentul European, nici Consiliul nu a formulat obiecțiuni la
viață preconizate a produsului; precum și actul delegat, acesta se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene și intră în vigoare la data prevăzută în dispozițiile sale.
(iv) susceptibilitatea la defecte în cursul fabricării

produsului. Actul delegat poate fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene și poate intra în vigoare înainte de expirarea termenului
respectiv în cazul în care atât Parlamentul European, cât și
Articolul 61 Consiliul au informat Comisia cu privire la intenția lor de a
nu ridica obiecțiuni.
Exercitarea delegării
(1) Competența de a adopta actele delegate menționate la
articolul 60 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci (3) În cazul în care, înainte de expirarea termenului
ani de la 24 aprilie 2011. Comisia prezintă un raport privind menționat la alineatul (1), Parlamentul European sau Consiliul
delegarea de competențe cu cel puțin șase luni înainte de a formulat obiecțiuni la actul delegat acesta nu intră în vigoare.
încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se Instituția care formulează obiecțiuni prezintă motivele care au
prelungește automat pentru perioade de timp identice, cu stat la baza acestora.
excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul o
revocă, în conformitate cu articolul 62.
Articolul 64
(2) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică Comitetul
simultan Parlamentului European și Consiliului.
(1) Comisia este asistată de un Comitet permanent pentru
construcții.
(3) Competența de a adopta acte delegate este conferită
Comisiei în condițiile prevăzute la articolele 62 și 63.
(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se
aplică articolele 3 și 7 din Decizia 1999/468/CE.
Articolul 62
Revocarea delegării
(3) Statele membre se asigură că membrii Comitetului
(1) Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice permanent pentru construcții sunt în măsură să își îndeplinească
moment delegarea de competențe menționată la articolul 60. funcțiile într-un mod prin care să se evite conflictele de interese,
în special în ceea ce privește procedurile pentru obținerea
marcajului CE.
(2) Instituția care a inițiat o procedură internă pentru a
decide dacă intenționează să revoce delegarea de competențe
întreprinde măsuri pentru a informa cealaltă instituție și Articolul 65
Comisia în termen rezonabil înaintea adoptării deciziei finale,
indicând competențele delegate care ar putea face obiectul unei Abrogare
revocări, precum și posibilele motive de revocare. (1) Directiva 89/106/CEE se abrogă.
(3) Decizia de revocare pune capăt delegării competențelor

(2) Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca
specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte imediat
trimiteri la prezentul regulament.
sau de la o dată ulterioară, specificată în aceasta. Decizia nu
aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare. Decizia
se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 66
Dispoziții tranzitorii
Articolul 63
(1) Produsele pentru construcții care au fost introduse pe
Obiecțiuni la actele delegate piață în conformitate cu Directiva 89/106/CEE înainte de
(1) Parlamentul European sau Consiliul poate formula 1 iulie 2013 se consideră conforme cu prezentul regulament.
obiecțiuni la un act delegat în termen de trei luni de la data
notificării.
(2) Fabricanții pot întocmi o declarație de performanță pe
baza unui certificat de conformitate sau a unei declarații de
La inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului, termenul conformitate, care a fost emisă înainte de 1 iulie 2013, în
respectiv se prelungește cu trei luni. conformitate cu Directiva 89/106/CEE.
(3) Ghidurile de agrement tehnic european care au fost Dacă este necesar, în termen de doi ani de la înaintarea
publicate înainte de 1 iulie 2013 în conformitate cu raportului către Parlamentul European și către Consiliu se dă
articolul 11 din Directiva 89/106/CEE pot fi utilizate ca curs raportului prin prezentarea unor propuneri legislative
documente europene de evaluare. corespunzătoare.
(4) Fabricanții și importatorii pot utiliza agrementul tehnic

european acordat în conformitate cu articolul 9 din Directiva (2) Până la 25 aprilie 2016, Comisia înaintează Parla
89/106/CEE înainte de 1 iulie 2013 ca evaluare tehnică mentului European și Consiliului un raport privind punerea în
europeană, pe toată durata perioadei de valabilitate a agre aplicare a regulamentului, inclusiv în ceea ce privește articolele
mentului respectiv. 19, 20, 21, 23, 24 și 37, pe baza rapoartelor furnizate de
statele membre, precum și de alte părți interesate relevante,
Articolul 67 însoțit, după caz, de propuneri corespunzătoare.
Raportarea de către Comisie

(1) Până la 25 aprilie 2014, Comisia evaluează nevoile
specifice de informații referitoare la conținutul de substanțe Articolul 68
periculoase din produsele pentru construcții și analizează Intrarea în vigoare
eventual posibilitatea extinderii obligației de informare
prevăzută la articolul 6 alineatul (5) la alte substanțe și Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la
prezintă un raport în această privință Parlamentului European data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
și Consiliului. În evaluarea sa, Comisia ține seama, printre altele,
de necesitatea de a asigura un nivel ridicat de protecție a
sănătății și siguranței lucrătorilor care utilizează produse
pentru construcții și a utilizatorilor de construcții, inclusiv în Totuși, articolele 3-28, articolele 36-38, articolele 56-63, arti
ceea ce privește cerințele de reciclare și/sau reutilizare a unor colele 65 și 66, precum și anexele I, II, III și V se aplică de la
părți sau materiale. 1 iulie 2013.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele
membre.
Adoptat la Strasbourg, 9 martie 2011.
Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele
J. BUZEK GYŐRI E.
ANEXA I
CERINȚELE FUNDAMENTALE APLICABILE CONSTRUCȚIILOR
Construcțiile trebuie să corespundă, atât în ansamblu, cât și pe părți separate, utilizării preconizate, ținând seama mai ales
de sănătatea și siguranța persoanelor implicate de-a lungul întregului ciclu de viață al construcțiilor. În condițiile unei
întrețineri normale, construcțiile trebuie să îndeplinească aceste cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor pe o durată
de utilizare rezonabilă din punct de vedere economic.
1. Rezistență mecanică și stabilitate

Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât încărcările care pot fi exercitate asupra lor în timpul construirii
și utilizării să nu ducă la niciunul dintre următoarele evenimente:
(a) prăbușirea întregii construcții sau a unei părți a acesteia;
(b) deformații de o mărime inadmisibilă;
(c) deteriorarea altor părți ale construcției sau a instalațiilor sau a echipamentelor instalate ca urmare a unor
deformații majore ale elementelor portante;
(d) deteriorare disproporționată față de evenimentul cauzator inițial.
2. Securitatea la incendiu
Construcția trebuie să fie proiectată și executată în așa fel încât, în caz de incendiu:
(a) stabilitatea elementelor portante ale construcției să poată fi asumată pe o perioadă determinată;
(b) apariția și propagarea focului și a fumului în interiorul construcției să fie limitate;
(c) extinderea focului către construcțiile învecinate să fie limitată;
(d) ocupanții să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace;
(e) să fie luată în considerare siguranța echipelor de intervenție.
3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător

Construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu reprezinte, pe întregul lor ciclu de viață, o
amenințare pentru igiena sau pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor, a ocupanților sau a vecinilor, nici să
exercite un impact exagerat de mare asupra calității mediului sau a climei pe întregul lor ciclu de viață, în cursul
construirii, utilizării, demolării, în special ca rezultat al oricărora din următoarele:
(a) emanații de gaze toxice;
(b) emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili (COV), de gaze care produc efect de seră sau de
particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă;
(c) emisie de radiații periculoase;
(d) scurgerea de substanțe periculoase în apa freatică, apa marină, apa de suprafață sau în sol;
(e) scurgerea de substanțe periculoase în apa potabilă sau substanțe care au un impact negativ diferit asupra apei
potabile;
(f) evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deșeurilor solide sau lichide;
(g) prezența umidității în anumite părți ale construcției sau pe suprafețe din interiorul acesteia.
4. Siguranță și accesibilitate în exploatare

Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât să nu prezinte riscuri inacceptabile de accidente sau pagube în
cursul funcționării sau al utilizării, cum ar fi alunecări, căderi, loviri, arsuri, electrocutări, leziuni cauzate de explozii și
tâlhării. În special, construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să fie accesibile și utilizabile pentru
persoanele cu dizabilități.
5. Protecție împotriva zgomotului

Construcția trebuie proiectată și executată în așa fel încât zgomotul perceput de către ocupanți sau de către persoane
aflate în apropiere să fie menținut la un nivel la care să nu fie periclitată sănătatea acestora și să le permită să doarmă,
să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare.
6. Economie de energie și izolare termică

Construcțiile cu instalațiile lor de încălzire, răcire, iluminare și ventilare trebuie astfel proiectate și executate încât
consumul de energie necesar funcționării să fie mic, ținând cont de ocupanți și de condițiile locale de climă.
Construcțiile trebuie, de asemenea, să fie eficiente din punct de vedere energetic, consumând cât mai puțină energie
pe parcursul construirii și demontării lor.
7. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale

Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să
asigure în special următoarele:
(a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare;
(b) durabilitatea construcțiilor;
(c) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.

ANEXA II
PROCEDURA DE ADOPTARE A UNUI DOCUMENT DE EVALUARE EUROPEAN
1. Cererea pentru o evaluare tehnică europeană

Atunci când un fabricant depune o cerere pentru o evaluare tehnică europeană, în atenția unui OET, cu privire la un
produs pentru construcții și după ce fabricantul și OET (denumită în continuare „OET responsabilă”) semnează un
acord privind secretul comercial și confidențialitatea, cu excepția cazului în care fabricantul ia altă hotărâre, fabricantul
furnizează OET responsabile un dosar tehnic cu descrierea produsului, a utilizării preconizate de fabricant și a detaliilor
privind controlul producției în fabrică pe care fabricantul intenționează să le aplice.
2. Contractul
În ceea ce privește produsele pentru construcții menționate la articolul 21 alineatul (1) litera (c), în termen de o lună de
la primirea dosarului tehnic, între fabricant și OET responsabil se încheie un contract referitor la întocmirea evaluării
tehnice europene, în care se stabilește programul de lucru pentru elaborarea documentului european de evaluare,
inclusiv:
— organizarea lucrărilor în cadrul organizației OET-urilor;
— componența grupului de lucru care urmează să fie instituit în cadrul organizației OET-urilor, desemnat pentru
categoria de produse în cauză;
— coordonarea OET.
3. Programul de lucru
După încheierea contractului cu fabricantul, organizația OET-urilor informează Comisia cu privire la programul de
lucru pentru elaborarea documentului european de evaluare și la calendarul punerii în aplicare, indicând totodată
programul de evaluare. Această comunicare are loc în termen de trei luni de la primirea cererii pentru o evaluare
tehnică europeană.
4. Proiectul de document european de evaluare

Organizația OET-urilor finalizează un proiect de document european de evaluare cu ajutorul grupului de lucru
coordonat de OET responsabil și comunică acest lucru părților interesate, în termen de șase luni de la data la care
Comisia a fost informată cu privire la programul de lucru.
5. Participarea Comisiei
Un reprezentant al Comisiei poate participa, în calitate de observator, la toate etapele de realizare a programului de
lucru.
6. Prelungire și întârziere
Grupul de lucru comunică organizației OET și Comisiei orice întârziere față de termenele stabilite în secțiunile 1-4 din
prezenta anexă.
În cazul în care o prelungire a termenului pentru elaborarea documentului european de evaluare poate fi motivată, în
special prin lipsa unei decizii a Comisiei referitoare la sistemul aplicabil de evaluare și verificare a constanței perfor
manței produsului pentru construcții sau prin necesitatea elaborării unei noi metode de încercare, Comisia prelungește
termenul.
7. Modificarea și adoptarea unui document european de evaluare

OET responsabil transmite proiectul de document european de evaluare fabricantului, care are la dispoziție cinci
sprezece zile lucrătoare pentru a răspunde. Ulterior, organizația OET-urilor menționată la articolul 25 alineatul (1):
(a) dacă este cazul, informează fabricantul cu privire la modul în care s-a ținut seama de răspunsul acestuia;
(b) adoptă proiectul de document european de evaluare; și
(c) transmite o copie Comisiei.

În cazul în care, în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la primire, Comisia comunică organizației OET-urilor
observațiile sale referitoare la proiectul de document european de evaluare, organizația OET-urilor, după ce i s-a dat
posibilitatea de a-și prezenta observațiile, modifică proiectul în consecință și trimite apoi fabricantului și Comisiei o
copie a documentului european de evaluare adoptat.
8. Documentul european de evaluare final care urmează să fie publicat

De îndată ce OET responsabil emite prima evaluare tehnică europeană pe baza documentului european de evaluare
adoptat, acest document european de evaluare este modificat, după caz, în funcție de experiența dobândită. Organizația
OET-urilor adoptă documentul european de evaluare final și trimite o copie a acestuia Comisiei împreună cu o
traducere a titlului documentului european de evaluare în toate limbile oficiale ale Uniunii, în vederea publicării
referinței aferente. Organizația OET-urilor pune la dispoziție documentul european de evaluare pe cale electronică
de îndată ce produsul primește marcajul CE.
ANEXA III
DECLARAȚIA DE PERFORMANȚĂ
Nr. .................................
1. Cod unic de identificare al produsului-tip: ...........................................................................................

...............................................
2. Tipul, lotul sau numărul de serie sau orice alt element care permite identificarea produsului pentru construcții astfel
cum este solicitat la articolul 11 alineatul (4):
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
3. Utilizarea sau utilizările preconizate ale produsului pentru construcții, în conformitate cu specificația tehnică armo
nizată aplicabilă, astfel cum este prevăzut de fabricant:
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
4. Numele, denumirea socială sau marca înregistrată și adresa de contact a fabricantului, astfel cum se solicită în temeiul
articolului 11 alineatul (5):
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
5. După caz, numele și adresa de contact a reprezentantului autorizat al cărui mandat acoperă atribuțiile specificate la
articolul 12 alineatul (2):
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
6. Sistemul sau sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței produsului pentru construcții, astfel cum
este prevăzut în anexa V:
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
7. În cazul declarației de performanță privind un produs pentru construcții acoperit de un standard armonizat:
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
(denumirea și numărul de identificare al organismului notificat, dacă este relevant)
a efectuat ............................................................................... în cadrul sistemului ...............................................................................

(descrierea sarcinilor care îi revin în calitate de terță parte astfel cum este prevăzut în anexa V)
și a emis ................................................................................................
................................................................................................
..........
(certificatul de constanță a performanței, certificatul de conformitate rezultat în urma controlului din fabrică al
producției, rezultatele încercărilor/calculelor – dacă este relevant)
8. În cazul declarației de performanță pentru un produs pentru construcții pentru care s-a emis o evaluare tehnică
europeană:
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
(denumirea și numărul de identificare al organismului de evaluare tehnică, dacă este relevant)
și a emis ................................................................................................
................................................................................................
..........
(numărul de referință al evaluării tehnice europene)
pe baza ................................................................................................
...........................................................................................................,
(numărul de referință al documentului de evaluare european)
a efectuat ............................................................................... în cadrul sistemului ...............................................................................

(descrierea sarcinilor care îi revin în calitate de terță parte astfel cum este prevăzut în anexa V)
și a emis ................................................................................................
................................................................................................
..........
(certificatul de constanță a performanței, certificatul de conformitate rezultat în urma controlului din fabrică al
producției, rezultatele încercărilor/calculelor – dacă este relevant)
9. Performanța declarată
Note referitoare la tabel:
1. Coloana 1 cuprinde lista caracteristicilor esențiale, astfel cum sunt stabilite în specificațiile tehnice armonizate
pentru utilizarea preconizată sau utilizările preconizate indicate la punctul 3 de mai sus;
2. Pentru fiecare caracteristică esențială enumerată în coloana 1 și cu respectarea cerințelor de la articolul 6, coloana
2 cuprinde performanța declarată, exprimată pe niveluri, clase sau descrieri, în ceea ce privește caracteristicile
esențiale corespunzătoare. Acronimul „NPD” (nicio performanță determinată) se utilizează în cazul în care nu se
declară niciun fel de performanță;
3. Pentru fiecare caracteristică esențială enumerată în coloana 1, coloana 3 cuprinde:
(a) referința datată a standardului armonizat corespunzător și, dacă este relevant, numărul de referință al docu
mentației tehnice specifice sau adecvate utilizate;
sau
(b) referința datată a documentului de evaluare european corespunzător, după caz, și numărul de referință al
evaluării tehnice europene utilizate.
Caracteristici esențiale: Performanță Specificațiile tehnice armonizate

(a se vedea Nota 1) (a se vedea Nota 2) (a se vedea Nota 3)
Atunci când s-a utilizat documentația tehnică specifică în temeiul articolului 37 sau al articolului 38, cerințele pe care
le respectă produsul:
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
10. Performanța produsului identificat la punctele 1 și 2 este în conformitate cu performanța declarată de la punctul 9
Această declarație de performanță este emisă pe răspunderea exclusivă a fabricantului identificat la punctul 4
Semnată pentru și în numele fabricantului de către:
..............................................................................................
................................................................................................
...............................
(numele și funcția)
..............................................................................................
....... ................................................................................................
...
(locul și data emiterii) (semnătura)
ANEXA IV
CATEGORIILE DE PRODUSE ȘI CERINȚELE PENTRU OET
Tabelul 1 – Categorii de produse
COD
CATEGORIA PRODUSULUI
CATEGORIE
1 PRODUSE PREFABRICATE DIN BETON NORMAL, DIN BETON UȘOR SAU DIN BETON CELULAR
AUTOCLAVIZAT.
2 UȘI, FERESTRE, OBLOANE, PORȚI ȘI FERONERIA AFERENTĂ.
3 MEMBRANE, INCLUSIV MEMBRANE APLICATE LICHID ȘI SETURI (PENTRU CONTROLUL APEI ȘI/SAU
AL VAPORILOR DE APĂ).
4 PRODUSE TERMOIZOLANTE.
SETURI/SISTEME COMPOZITE DE IZOLARE.
5 ELEMENTE STRUCTURALE DE SPRIJIN.

BOLȚURI PENTRU ÎMBINĂRI STRUCTURALE.
6 ȘCOȘURI, BURLANE ȘI PRODUSE SPECIFICE.
7 PRODUSE DIN IPSOS.
8 GEOTEXTILE, GEOMEMBRANE ȘI PRODUSE CONEXE.
9 PEREȚI CORTINĂ/PLACAJE PENTRU ÎNCHIDERI EXTERIOARE/SISTEME VITRATE PENTRU ÎNCHIDERI

STRUCTURALE.
10 ECHIPAMENTE FIXE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA INCENDIULUI (ECHIPAMENTE FIXE PENTRU ALARMĂ/

DETECTARE A INCENDIULUI, PENTRU STINGEREA INCENDIULUI, PENTRU CONTROLUL FOCULUI
ȘI FUMULUI ȘI PENTRU PROTECȚIE LA EXPLOZII).
11 OBIECTE SANITARE.
12 DISPOZITIVE FIXE PENTRU CIRCULAȚIE: ECHIPAMENT RUTIER.
13 PRODUSE/ELEMENTE DIN LEMN PENTRU STRUCTURI ȘI ACCESORII
14 PANOURI ȘI ELEMENTE PE BAZĂ DE LEMN
15 CIMENTURI, VARURI ȘI ALȚI LIANȚI HIDRAULICI.
16 PRODUSE DIN OȚEL (ȘI ACCESORII) PENTRU ARMAREA ȘI PRECOMPRIMAREA BETONULUI.

SETURI DE POST-TENSIONARE.
17 ZIDĂRIE ȘI PRODUSE AUXILIARE

ELEMENTE DE ZIDĂRIE, MORTAR, PRODUSE AUXILIARE.
18 PRODUSE PENTRU INSTALAȚIILE DE APE UZATE.
19 PARDOSELI.
20 PRODUSE METALICE PENTRU STRUCTURI, INCLUSIV PRODUSE AUXILIARE.
21 FINISAJE DE INTERIOR ȘI EXTERIOR LA PEREȚI ȘI PLAFOANE. SETURI DE PEREȚI INTERIORI DESPĂR

ȚITORI.
22 ÎNVELITORI DE ACOPERIȘ, LUMINATOARE, LUCARNE ȘI ACCESORII.

SETURI PENTRU ACOPERIȘ.
23 PRODUSE PENTRU CONSTRUCȚIA DRUMURILOR.
24 AGREGATE.
25 ADEZIVI UTILIZAȚI ÎN CONSTRUCȚII.

COD
CATEGORIA PRODUSULUI
CATEGORIE
26 PRODUSE PENTRU BETON, MORTAR ȘI PASTĂ DE CIMENT. PASTĂ DE CIMENT.
27 APARATE DE ÎNCĂLZIRE A SPAȚIILOR.
28 ȚEVI, REZERVOARE ȘI PRODUSE AUXILIARE CARE NU VIN ÎN CONTACT CU APA DESTINATĂ

CONSUMULUI UMAN.
29 PRODUSE PENTRU CONSTRUCȚII CARE VIN ÎN CONTACT CU APA DESTINATĂ CONSUMULUI

UMAN.
30 STICLĂ PLANĂ, STICLĂ PROFILATĂ ȘI PRODUSE DIN STICLĂ TURNATĂ. PRODUSE.
31 CABLURI ELECTRICE DE ALIMENTARE, DE COMANDĂ ȘI DE TRANSMITERE DE DATE
32 PASTE PENTRU ETANȘAREA ÎMBINĂRILOR.
33 ELEMENTE DE FIXARE.
34 SETURI, UNITĂȚI ȘI ELEMENTE DE CONSTRUCȚII PREFABRICATE.
35 PRODUSE PENTRU OPRIREA FOCULUI, PENTRU ETANȘARE LA FOC ȘI PENTRU PROTECȚIE LA FOC,
PRODUSE IGNIFUGE.
Tabelul 2 – Cerințe pentru OET
Competențe Descrierea competenței Cerință
1. Analizarea Identificarea posibilelor riscuri și beneficii Un OET este înființat în temeiul legislației
riscurilor determinate de utilizarea produselor pentru naționale și are personalitate juridică. Acesta
construcții inovatoare în absența unor este independent față de părțile implicate și
informații tehnice consacrate/solide referitoare față de orice interese private.
la performanța lor atunci când sunt folosite la
construcții. În plus, un OET dispune de personal cu:
(a) raționament tehnic întemeiat și obiectiv;
2. Stabilirea crite Transformarea rezultatului analizei de risc în
riilor tehnice criteriu tehnic de evaluare a comportării și (b) cunoștințe detaliate despre dispozițiile
performanței produselor pentru construcții legale și despre alte cerințe în vigoare în
privind îndeplinirea cerințelor naționale apli statul membru în care a fost desemnat, refe
cabile; ritoare la categoriile de produse pentru care
urmează a fi desemnat;
Furnizarea informațiilor tehnice de care au
nevoie cei care participă la procesul de (c) înțelegere de ansamblu a practicilor din
realizare a construcțiilor ca potențiali utili construcții și cunoștințe tehnice detaliate,
zatori ai produselor pentru construcții referitoare la categoriile de produse pentru
(fabricanți, proiectanți, antreprenori, care urmează a fi desemnat;
montatori).
(d) cunoștințe detaliate despre riscurile specifice
3. Stabilirea Conceperea și validarea unor metode adecvate implicate și despre aspectele tehnice ale
metodelor de (încercări sau calcule) de evaluare a perfor procesului de realizare a construcțiilor;
evaluare manței caracteristicilor esențiale ale produselor (e) cunoștințe detaliate despre standardele
pentru construcții, ținând seama de nivelul armonizate existente și despre metodele de
actual de cunoaștere. încercare în categoriile de produse pentru
care urmează a fi desemnat;
(f) aptitudini lingvistice adecvate.
Remunerarea personalului OET nu depinde de
numărul de evaluări realizate sau de rezultatele
acestor evaluări.
Competențe Descrierea competenței Cerință
4. Determinarea Înțelegerea și evaluarea procesului de fabricare Un OET dispune de personal având cunoștințe
controlului a unui produs specific în vederea identificării adecvate despre relația dintre procesul de
specific din măsurilor adecvate care asigură constanța fabricare și caracteristicile produsului legate de
fabrică al produsului de-a lungul respectivului proces controlul din fabrică al producției.
producției de fabricare.
5. Evaluarea Evaluarea performanței caracteristicilor Pe lângă cerințele enumerate la punctele 1,2 și

produsului esențiale ale produselor pentru construcții pe 3, un OET dispune de acces la mijloacele și
baza metodelor armonizate în funcție de echipamentele necesare în vederea evaluării
criterii armonizate. performanței caracteristicilor esențiale ale
produselor pentru construcții în categoriile de
produse pentru care urmează a fi desemnat.
6. Administrare Asigurarea consecvenței, fiabilității, obiecti Un OET dispune de:

generală vității și trasabilității prin aplicarea constantă
a metodelor de administrare adecvate. (a) un istoric cert de respectare a bunului
comportament în administrare;
(b) o politică, cu procedurile de rigoare, de
garantare a confidențialității informațiilor
sensibile în interiorul OET și față de toți
partenerii săi;
(c) un sistem de control al documentelor
pentru a garanta înregistrarea, trasabilitatea,
întreținerea și arhivarea tuturor docu
mentelor relevante;
(d) un mecanism de revizuire administrativă și
audit intern pentru a garanta monitorizarea
regulată a conformității cu metodele de
administrare adecvate;
(e) o procedură care permite tratarea cu obiec
tivitate a contestațiilor și a plângerilor.
ANEXA V
EVALUAREA ȘI VERIFICAREA CONSTANȚEI PERFORMANȚEI
1. SISTEME DE EVALUARE ȘI VERIFICARE A CONSTANȚEI PERFORMANȚEI

1.1. Sistemul 1+ – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la performanța caracteristicilor esențiale
ale produsului pentru construcții pe baza următoarelor elemente:
(a) fabricantul:
(i) efectuează controlul producției în fabrică;
(ii) încercarea suplimentară a eșantioanelor prelevate în fabrică în conformitate cu un plan de încercări pres
tabilit;
(b) organismul notificat de certificare a produselor emite certificatul de constanță a performanței produsului pe baza:
(i) determinarea produsului-tip pe baza încercării de tip (inclusiv eșantionarea), a calculării de tip, pe baza
valorilor tabulare sau a documentației descriptive a produsului;
(ii) inspectării inițiale a fabricii și a controlului producției în fabrică;
(iii) supravegherii și evaluării continue a controlului producției în fabrică;
(iv) încercării prin sondaj a unor eșantioane prelevate înaintea introducerii produsului pe piață.
1.2. Sistemul 1 – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la performanța caracteristicilor esențiale
(a) fabricantul:
(i) efectuează controlul producției în fabrică;
(ii) încercarea suplimentară a eșantioanelor prelevate în fabrică de către fabricant în conformitate cu un plan de
încercări prestabilit;
(b) organismul notificat de certificare a produselor emite certificatul de constanță a performanței produsului pe baza:
(i) determinării produsului-tip pe baza încercării de tip (inclusiv eșantionarea), a calculării de tip, pe baza
(ii) inspectării inițiale a fabricii și a controlului producției în fabrică;
(iii) supravegherii și evaluării continue a controlului producției în fabrică.
1.3. Sistemul 2+ – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la performanța caracteristicilor esențiale
(a) fabricantul:
(i) determinarea produsului-tip pe baza încercării de tip (inclusiv eșantionarea), a calculării de tip, pe baza
(ii) efectuează controlul producției în fabrică;
(iii) încercarea eșantioanelor prelevate în fabrică în conformitate cu un plan de încercări prestabilit.

(b) organismul notificat de certificare a controlului producției emite certificatul de conformitate a controlului
producției în fabrică pe baza:
(i) inspectării inițiale a fabricii și a controlului producției în fabrică;
(ii) supravegherii și evaluării continue a controlului producției în fabrică.
(a) fabricantul efectuează controlul producției în fabrică;
(b) laboratorul de încercări notificat efectuează determinarea produsului-tip pe baza încercării de tip (pe baza
eșantionării efectuate de fabricant), a calculării de tip, pe baza valorilor tabulare sau a documentației descriptive
a produsului.
(a) fabricantul:
(i) efectuează determinarea produsului-tip pe baza încercării de tip, a calculării de tip, pe baza valorilor tabulare
sau a documentației descriptive a produsului;
(ii) efectuează controlul producției în fabrică.
(b) nicio sarcină pentru organismul notificat.
2. ORGANISMELE IMPLICATE ÎN EVALUAREA ȘI VERIFICAREA CONSTANȚEI PERFORMANȚEI

În ce privește funcția organismelor notificate implicate în evaluarea și verificarea constanței performanței produselor
pentru construcții, se face distincție între:
1. organismul de certificare a produselor: un organism notificat guvernamental sau neguvernamental, având

competența și responsabilitatea necesare pentru a efectua o certificare a produselor în conformitate cu norme
procedurale și de administrare prestabilite;
2. organismul de certificare a controlului producției în fabrică: un organism notificat, guvernamental sau neguver
namental, având competența și responsabilitatea necesare pentru a efectua o certificare a controlului în fabrică al
producției în conformitate cu norme procedurale și de administrare prestabilite;
3. laboratorul de încercări: un laborator notificat care măsoară, examinează, încearcă, calibrează sau determină în
orice alt mod caracteristicile sau performanțele materialelor sau produselor pentru construcții.
3. CAZURI DE CARACTERISTICI ESENȚIALE ÎN CARE TRIMITEREA LA O SPECIFICAȚIE TEHNICĂ ARMONIZATĂ

RELEVANTĂ NU ESTE NECESARĂ
1. Comportarea la foc.
2. Rezistența la foc.
3. Performanța la foc exterior.
4. Absorbția zgomotului.
5. Emisii de substanțe periculoase.

Legislatie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legislatie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/26/2018 LEGE (A) 10 18/01/1995

LEGEA nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*republicată*)privind calitatea în construcții

Capitolul I Dispoziții generale

Capitolul II Sistemul calității în construcții

Sistemul calității în construcții se compune din:

Postutilizarea construcțiilor cuprinde activitățile de dezafectare, demontare și demolare a construcțiilor, de recondiționare

Capitolul III Obligații și răspunderi

Secţiunea 1 Obligații și răspunderi ale investitorilor

Secţiunea a 2-a Obligații și răspunderi ale proiectanților

Secţiunea a 3-a Obligații și răspunderi ale executanților

Executantul lucrărilor de construcții are următoarele obligații principale:

Secţiunea a 5-a Obligații și răspunderi ale proprietarilor construcțiilor

Proprietarii construcțiilor au următoarele obligații principale:

Secţiunea a 6-a Obligații și răspunderi ale administratorilor și ale utilizatorilor construcțiilor

Administratorii și utilizatorii construcțiilor au următoarele obligații principale:

Secţiunea a 7-a Obligații și răspunderi în activitatea de cercetare

Unitățile care prestează activități de cercetare în construcții au următoarele obligații principale:

Secţiunea a 8-a Obligații și răspunderi comune

Secţiunea a 9-a Obligațiile și răspunderile Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C.

Capitolul V Dispoziții finale și tranzitorii

LEGE Nr. 50 din 29 iulie 1991

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor

Autorizaţia de construire se eliberează pentru:

Autorizaţia de construire se eliberează de prefecturi sau primării, după cum urmează:

Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări:

Capitolul 2 Concesionarea terenurilor pentru construcţii

Capitolul 4 Raspunderi şi sancţiuni

Capitolul 5 Dispoziţii finale

HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*)

Anexele nr. 1 şi 2.1-2.20 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice

5.1. Reabilitare termică anvelopă - faţadă parte opacă

b) vată minerală bazaltică (MW):

c) spumă poliuretanică rigidă ignifugată (PUR):

4. Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului

b) polistiren extrudat ignifugat (XPS):

c) vată minerală bazaltică (MW):

d) spumă poliuretanică rigidă ignifugată (PUR):

4. Principale caracteristici tehnice ale unor materiale hidroizolante utilizabile:

5. Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului

5.2.3. Unitate de măsură: mp de terasă termohidroizolată

5.2.4. Preţ unitar de referinţă

b) spumă poliuretanică rigidă ignifugată (PUR):

4. Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului

*) Caracteristicile tehnice, clasele şi nivelurile de performanţă, precum şi grosimea materialului

5.4. Reabilitare termică anvelopă - faţadă parte vitrată

5.4.1. Lucrări de intervenţie/Activităţi eligibile

A. Standardul de cost cuprinde, în principal:

- demontarea tâmplăriei exterioare existente;

- montarea tâmplăriei exterioare termoizolante cu glaf exterior;

- transportul materialelor şi deşeurilor rezultate din demontare la 10 km.

B. Standardul de cost nu cuprinde:

Principale caracteristici ale tâmplăriei exterioare termoizolante:

5.6. Reabilitare termică sistem de încălzire - centrală termică de bloc/tronson/scară

III.4. Planuri şi secţiuni

*) Conform Codului silvic.

*) Conform Codului silvic.

*) Conform Codului silvic.

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice*)

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice*)

LEGEA nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (republicată)privind calitatea în construcții

HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (actualizată)