PROIECT DE LECṬIE

PROPUNǍTOR, prof. Ene Mihaela, Şcoala

Gimnazială “Laurenţiu Fulga”, Sat Fulga de Sus, Comuna Fulga

_CLASA: a VI- a
DISCIPLINA: limba ṣi literatura romȃnǎ
SUBIECTUL LECṬIEI : “Portretul lui Ṣtefan cel Mare”
TIPUL LECṬIEI : mixtǎ
COMPETENṬE SPECIFICE:
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse.
OBIECTIVE OPERAṬIONALE :
La sfȃrṣitul lecṭiei toţi elevii vor fi capabili :
1. Cognitive :
- să explice diferenṭa dintre realitate şi ficţiune, dintre personalitate ṣi personaj;
- să explice noţiunea de ,, portret literar” ;
- să identifice ipostaze ale personalităţii lui Ştefan cel Mare, din perspectiva
ştiinţei (voievodul), a literaturii (eroul, omul ), a moralei creştine (sfântul)
- să ilustreze modalităţile de caracterizare a personajului în cele două opere ;
- să compare fragmentele din cele douǎ opere, pentru a sesiza asemănări şi deosebiri
în construirea eroului;
- să explice rolul stilistic al elementelor descriptive ale portretului.

2. Afective :
 să exprime sentimentele de admiraţie şi de dragoste faţă de patrie ṣi trecutul istoric,
degajate de atmosfera din text.

3. Formative:
 să-şi integreze cunoştinţele dobândite într-un sistem propriu de valori
STRATEGIA DIDACTICA :
1. Metode ṣsi procedee : conversaṭia euristicǎ, exerciṭiul, problematizarea, învǎṭarea prin
acṭiune; ciorchinele, cadranele, “diagrama Venn-Euler”,” pǎlǎriile gȃnditoare”
2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII: activitatea frontalǎ alternativ cu
activitatea independentǎ ṣi pe grupe a acestora ;
3. RESURSE UMANE: capacităţile receptive şi emoţionale ale elevilor, cunoştinţele lor
anterioare ;
4. MATERIAL DIDACTIC : manualul ṣcolar ; fiṣe de lucru ; planṣe; mp4- “Cetatea
Neamṭului”; mp3- “Cȃntecul lui Stefan cel Mare”, video-proiector, pǎlǎrii de diferite culori.
5. BIBLIOGRAFIE :
 Chereja, Florica – “Dezvoltarea gȃndirii critice”, Ed. Humanitas Educational ,
Bucuresti, 2002;
 Popa, Ion ; Popa, Marinela- ,,Literatura română’’- manual preparator pentru clasa a
VI-a , Ed. Niculescu, 2002
NR. ETAPE ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR
CRT PROFESORULUI
1. Moment Se noteazǎ absenṭele. Se creeazǎ atmosfera Se pregǎtesc pentru orǎ.
organiza- necesarǎ desfǎṣurǎrii lecṭiei.
toric
2. Verificare Se verificǎ tema calitativ ṣi cantitativ.
a Citesc ṣi corecteazǎ tema, unde este
cunoṣtin- cazul.
ṭelor
3. Captarea Se realizeazǎ printr-un joc de
atenţiei intercunoaṣtere: “Cine eṣti tu?/Cum eṣti tu?”. Rezolvǎ sarcina, definind noṭiunea de
Se cere elevilor sǎ lucreze în perechi ṣi sǎ portret
noteze pe postituri cȃte 5 însuṣiri ce corespund
personalitǎṭii colegilor lor. Apoi sǎ alcǎtuiascǎ
scurte texte (3-4 rȃnduri) în care sǎ-ṣi prezinte
colegul.
Se orienteazǎ discuṭia spre faptul cǎ au
realizat un sumar portret al colegului ṣi spre
diferenṭa dintre persoanǎ ṣi personaj.
Se anunţă tema lecţiei : «Portretul lui Ṣtefan
cel Mare” . Se notează la tablă.

4. Anunṭarea Se enunţă obiectivele :

temei - La sfȃrṣitul lecţiei veṭi fi capabili : Notează titlul în caiete
-să explicaṭi diferenṭa dintre rea-litate şi
5. Enunţarea ficţiune , dintre personalitate ṣi personaj;
obiective- - să explicaṭi noţiunea de ,, portret literar”; Ascultă cu atenţie.
lor - să identificaṭi ipostaze ale personalităţii
lui Ştefan cel Mare, din perspectiva ştiinţei
(voievodul), a literaturii (eroul, omul ), a
moralei creştine (sfântul)
- să ilustraṭi modalităţile de caracterizare
a personajului cu exemple din cele douǎ texte;
- să comparaṭi fragmentele din cele douǎ
opere, pentru a sesiza asemănări şi deosebiri în
construirea eroului.;
- să identificaṭi rolul stilistic al elementelor
descriptive ale portretului.
6. Dirijarea Se prezintă portretele scriitorilor şi se
învǎṭǎrii reactualizeazǎ date succinte din biografia lor,
pentru a evidenṭia distanṭa în timp a realizǎrii
celor douǎ opere :
Grigore Ureche (n. cca. 1590, d. 1647) a
fost primul cronicar moldovean de seamă, a
cărui operă a ajuns până la noi. În vremea
domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre
sfetnicii apropiați ai acestuia, mare spătar, iar
din anul 1642, urmând calea părintelui său, a
ajuns mare vornic al aceleiași Țări de Jos. Notează pe fişele de lucru.
.
 Ȋn aceastǎ perioadǎ (1642-1647) este
posibil sǎ fi scris “Letopiseṭul Ṭǎrii Moldovei,
de cȃnd s-au descǎlecat Ṭara ṣi de cursul anilor
ṣi de viiaṭa domnilor carea scrie de la Dragoṣ
Vo-dǎ pȃnǎ la Aron Vodǎ (1359-1594)”. A
murit în anul 1647 în satul Goești din ținutul
Cârligăturii și a fost înmormântat într-o criptă
de la mănăstirea Bistrița din Moldova.
Mihail Sadoveanu s-a nǎscut la 5
noiembrie 1880, la Paṣcani. A fost un scriitor,
povestitor, nuvelist, romancier, academician şi
om politic român. Este considerat cel mai
mare prozator român din toate timpurile, fiind
numit de Geo Bogza "Stefan cel Mare al
literaturii româneşti". Romanul “Fraṭii Jderi” a
fost publicat în anul 1934- I volum “Ucenicia
lui Ionuṭ”, 1936- al II-lea volum, “Izvorul
alb”, respectiv 1942- al III-lea volum,
“Oamenii Mǎriei Sale”. Prozatorul s-a stins
din viaṭǎ în anul 1961.

Se solicitǎ identificarea în cele douǎ texte a

cuvintelor care sǎ demonstreze cǎ au fost
scrise la o distanṭǎ în timp de aproximativ 300
de ani.
Se subliniazǎ cǎ arhaismele din letopiseṭ
aparṭin limbajului cronicarului, iar cele
prezente în fragmentul din roman creeazǎ
atmosfera epocii, a secolului al XV –lea

Se solicitǎ identificarea trǎsǎturii fizice a

domnitorului prezente în ambele fragmente ṣi
notarea pe fiṣele de lucru a acesteia. Se
subliniazǎ cǎ în fragmentul din letopiseṭ
termenul propriu “scund” este substituit cu
antonimul sǎu negat (“nu mare de statu”)
Se cere explicarea calificativului “cel
Mare” prin care Ṣtefan Muṣatin,
fiul lui Bogdan ṣi nepotul lui Alexandru cel
Bun, a intrat în conṣtiinṭa naṭionalǎ ṣi în
istorie.

Se orienteazǎ discuṭia cǎtre descoperirea Exemplificǎ, enumerȃnd arhaismele.

celorlalte trǎsǎturi fizice ale voievodului - ”Letopiseṭul Tǎrii Moldovei”:
prezentate în fragmentul de roman. “judeṭu”, “îndǎrǎptieze”,
Se solicitǎ identificarea valorii stilistice a “omorȃea”, “vȃrȃea”, “fost-
epitetului dublu “privire verde, tǎioasǎ”. au”;
Li se propune elevilor sǎ îṣi priveascǎ atent - “Fraṭii Jderi”: “carte”,
chipul ṣi sǎ creeze ei înṣiṣi o figurǎ de stil “platoṣe”, “brocart”,
potrivitǎ privirii lor. Se fixeazǎ timp de lucru 3 “giugiuman”, “samur”,
 minute.
Se prezintǎ cȃteva elemente din folclor
referitoare la culoarea ochilor ṣi personalitatea
umanǎ.
Se concluzioneazǎ cu citatul “ochii- ferestre
ale sufletului”.
Se subliniazǎ cǎ epitetul “tǎioasǎ” exprimǎ
faptul cǎ voievodul are o voinṭǎ puternicǎ.
Se evidenṭiazǎ, cu aportul elevilor,
trǎsǎturile morale care sunt sugerate de cele
fizice.
Se solicitǎ selectarea citatelor sugestive
7. Asigura- pentru trǎsǎturile morale prezentate în
rea letopiseṭ.
retenţiei şi Se cere identificarea tipului de trǎsǎturi
a prezentate la începutul portretului ṣi precizarea cǎrunṭitǎ”).
transferu- tipului acestora.
lui
Li se cere elevilor sǎ gǎseascǎ acel termen
care delimiteazǎ în fragmentul din letopiseṭ
defectele de calitǎṭi.
Se solicitǎ precizarea figurii de stil care se
creeazǎ astfel.
Se cere selectarea ṣi notarea pe fiṣǎ a acelor
citate din fragmentul de roman din care reies
alte însuṣiri.
Se împarte clasa în ṣase grupe,
8. Obṭinerea corespunzǎtoare celor ṣase pǎlǎrii ce
perfor- reprezintǎ fiecare un anumit tip de gȃndire. Se
manṭei cere stabilirea unui lider.
Se propune rezolvarea exerciṭiilor de pe fiṣe
(anexa 2). Se stabileṣte timp de lucru 6
minute.
 Pǎlǎria albǎ ( “povestitorul”, cel ce
redă pe scurt conţinutul textului)
Selectaṭi informaṭiile prin care se canonizeazǎ în
“marochinuri”, “portar”,
“postelnic”, “logofǎt”,
“medelnicer”, “cocon”etc.
Identificǎ trǎsǎtura comunǎ ṣi
citatele respective: scund.
Explicǎ faptul cǎ Grigore Ureche
nu a dorit sǎ minimalizeze
personalitatea domnitorului, folosind
un termen care exprimǎ un defect.
Menṭioneazǎ: “deṣi scund de
staturǎ, cei dinaintea sa, opriṭi la zece
paṣi, pǎreau cǎ se uitǎ la el de jos în
sus” – forṭǎ moralǎ.
Remarcǎ antiteza dintre statura
voievodului ṣi supranumele acestuia,
concluzionȃnd cǎ acest calificativ a
fost atribuit domnitorului datoritǎ
staturii sale morale.
Se extrag citatele privitoare la
vestimentaṭie, la vȃrstǎ, la trǎsǎturile
chipului (“se purta ras”, “mustaṭa uṣor
Identificǎ epitetul dublu
caracterizator, în cadrul cǎruia se aflǎ
un element cromatic.
Creeazǎ figuri de stil.
Descoperǎ trǎsǎturile de caracter
sugerate prin elementele portretului
fizic domnitorul se aflǎ la vȃrsta
maturitǎṭii, a echilibrului (40 de ani),
era energic ṣi nu ezita sǎ afle ce se
întȃmpla în ṭarǎ, constatȃnd situaṭia în
numeroasele sale pelegri-
nǎri (avea “obrazul ars proaspǎt de
vȃntul de primǎvarǎ”), avea o
 ortodoxie. personalitate puternicǎ, sugeratǎ prin
 Pǎlǎria neagrǎ (“criticul”, este pălăria epitetul antepus “puternicǎ strȃngere a
avertisment, concentrată în special pe buzelor” .
aprecierea negativă a lucrurilor).
Prezentaṭi într-un text de maxim 5 rȃnduri Identificǎ trǎsǎturile: mȃnia ṣi
motivele prin care se scoate în evidenṭǎ latura impulsivitatea (“mȃnios ṣi degrabǎ
umanǎ a personalitǎṭii lui Stefan cel Mare vǎrsǎtoriu de sȃnge nevinovat”).
 Pǎlǎria verde (“gânditorul”, care oferă Specificǎ faptul cǎ portretul
soluţii alternative): dezvǎluie defectele domnitorului.
Imaginaṭi-vǎ cǎ sunteṭi Stefan cel Mare. Selecteazǎ celelalte citate, notȃnd
Justificaṭi-vǎ într-un scurt monolog faptele. pe fiṣǎ trǎsǎturile: înṭelepciune,
 Pǎlǎria galbenǎ (“creatorul”, simbolul capacitate intelectualǎ, hǎrnicie,
gândirii pozitive şi constructive): energie, bun strateg, bun conducǎtor
Prezentaṭi într-un text de maxim 5 rȃnduri de armate - model de urmat pentru
motivele desprinse din operele studiate prin care oṣteni, hotǎrȃre, dȃrzenie,
sǎ susṭineṭi decizia Bisericii Ortodoxe Romȃne caintransigenṭǎ, forṭǎ interioarǎ.
Stefan cel Mare sǎ fie canonizat
 Pǎlǎria roṣie (psihologul care îşi exprimă Identificǎ adverbul “altminteri” ṣi
sentimentele faţă de personajele întâlnite):figura de stil: antitezǎ.
Exprimaṭi ce simṭiṭi în legǎturǎ cu domnitorul
sfȃnt. Mentioneazǎ: “pas viu”- energic,
 Pǎlǎria albastrǎ (rezumǎ cȃt mai clar, “fǎcu semnul creṣtinesc ṣi sǎrutǎ
extrage concluzii): Evanghelia”- credincios, bun creṣtin;
Care dintre cele douǎ portrete- fizic sau moral- “îndemnǎ printr-un semn mic, din
este mai bine conturat în texte ṣi de ce? ochi, pe coconul sǎu sǎ sǎ-vȃrṣeascǎ
Se cere raportarea de cǎtre liderul fiecǎrei acelaṣi lucru” - preocupat de educaṭia
echipe. moral-religioasǎ a fiului.
Se realizeazǎ turul galeriei, fǎcȃndu-se
aprecieri asupra activitǎṭii pe grupe. Stabilesc echipele ṣi liderii.
Se fac aprecieri frontale ṣi individuale,
notându-se elevii care au participat activ la Rezolvă pe planşe. Notează doar
lectie. liderul de echipǎ ṣi ceilalṭi
colaboreazǎ.
Se solicitǎ completarea citatului Expun produsele.
“DE FAPT ISTORIA NU NE APARṬINE, CI
... “ Completeazǎ:
9. Evaluare Se citeazǎ replica-testament din “Apus de « ... NOI ȊI APARṬINEM EI »
soare” de Barbu Ṣtefǎnescu Delavrancea :
"Moldova n-a fost a strǎmoṣilor mei, n-a fost a
mea ṣi nu e a voastrǎ, ci a urmaṣilor voṣtri ṣ-a
urmaṣilor urmaṣilor voṣtri în veacul vecilor..."
(actul III, scena 8).”

Se anunţă tema pentru acasă :

10. Concluzii Redactaṭi un text de 15-20 de rȃnduri în care Noteazǎ tema.
sǎ realizaṭi portretul voievodului Ṣtefan cel
Mare ṣi
Sfȃnt.