Contabilitatea imobilizărilor necorporale la S.A.

„CAHULPAN”
Imobilizările necorporale reprezinta activele nebăneşti identificate care nu îmbracă o
formă materială, sau controlate de către întreprindere, pot fi utilizate o perioadă mai mare de
un an în activitatea de producţie, comerţ sau alte tipuri de activităţi, precum şi în scopuri
administrative sau sunt destinate pentru a fi predate în folosinţă (închiriate) persoanelor
juridice sau fizice.
Imobilizările necorporale uzurabile (epuizabile) - active care au o durată de utilizare
(exploatare, extracţie) limitată, la care se calculează uzura (epuizarea). Uzura se calculează
la mijloacele fixe, iar epuizarea - la resursele naturale.

Imobilizările necorporale neuzurabile - active care au o durată de utilizare nelimitată

sau se află în proces de creare. Acestea cuprind terenurile şi activele materiale în curs
(investiţiile capitale).

a) Intrarea imobilizărilor necorporale se realizează prin următoarele modalităţi

(crearea de către întreprindere cu forţele proprii sau în bază de contract privind efectuarea
unor lucrări de cercetare – proiectare încheiate cu o unitate specializată):

- procurarea de la licenţiar (obiectele proprietăţii intelectuale) în baza contractului de

licenţă ( exemplu factură fiscală privind achiziţionare licenţei Anexa 2.1)
- primirea cu titlu gratuit, sub formă de aport în capitalul statutar al întreprinderii etc.
(active nemateriale separabile şi inseparabile de cele materiale) în baza contractului de licenţă,
- contractului de transmitere a dreptului de autor etc.

La “SA CAHULPAN” intrarea activelor nemateriale are loc în majoritatea cazurilor

prin procurarea acestora. La momentul actual, “SA CAHULPAN” dispune de urmatoarele
active nemateriale:
- Licenţa (Anexa 1.4);
- Certificat de inregistrare a mărcii;
- Pachet semnătură digitaă;
- Programe informatice : 1 C Contabilitate, Fine reader 11.1 Profesional Edition,
Microsoft Office 2010 Home and Businnes, Windows 7 Pro SP1, Windows 8 64Bit Russian
1pk DSP OEI DVD;
Pentru contabilizarea activelor nemateriale în curs de execuţie şi aflate în utilizare sunt
destinate respectiv conturile 112 „Imobilizări necorporale” şi 111 „Imobilizări necorporale
în curs de execuţie”. Întreprinderea poate crea unele active nemateriale separabile de cele
materiale care intră în componenţa obiectelor proprietăţii intelectuale elaborate unor
tehnologii aferente unui produs sau procedeu nou, invenţiilor, mărcilor de produse şi servicii,
denumirii de origine, desenelor şi modelelor industriale.

Contabilizarea imobilizărilor necorporale intrate prin procurare, se reflectă prin

următoarea formulă contabilă (conform Jurnalului-Order la contul 112 ,,Imobilizări
necorporale” Anexa 2.2; 2.3) :

Debit 112,, Imobilizări necorporale” 29124,17 lei

Credit 521.1,,Datorii comerciale curente în ţară” 29124,17 lei

b) Amortizarea activelor nemateriale se determină în conformitate cu prevederile

S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”. Înainte de a stabili durata de utilizare şi
metoda de evaluare a amortizării, întreprinderea întocmeşte lista activelor amortizabile şi
neamortizabile, astfel întreprinderea determină dacă obiectul respectiv nu este supus învechirii
morale. Durata de exploatare utilă a activelor nemateriale se determină aproximativ ca şi
pentru mijloacele fixe. Amortizarea activelor nemateriale se calculează la SA CAHULPAN
prin metoda liniară (uniformă). Nu se calculează amortizarea pentru activele nemateriale în
curs de execuţie şi cele neamortizabile. Calcularea amortizării începe din luna ulterioară lunii
primiri spre utilizare a activului nematerial şi se suspendă în luna ulterioară lunii ieşirii din
patrimoniu din diferite motive .
Corectarea sumei amortizării spre calculare din cauza capitalizării cheltuielilor
ulterioare sau reevaluării activelor nemateriale se efectuează începând cu luna ulterioară lunii
în care au fost capitalizate cheltuielile indicate sau a avut loc reevaluarea. Suma amortizării
din cauza reexaminării duratei de exploatare utilă sau a metodei de calculare a amortizării se
corectează, începând cu luna ulterioară lunii în care a avut loc reexaminarea acestor indicatori.

În baza calculului amortizării activelor nemateriale computerizat în baza Jurnalului-

Order pe contul 113,,Amortizarea imobilizărilor necorporale’’ întocmeşte formula contabilă
(Anexa 2.4).

Debit 713 „Cheltuieli generale şi administrative” 23833,37 lei

Credit 113 „Amortizarea activelor nemateriale” 23833,37 lei

c)Ieşirea imobilzărilor necorporale:

Imobilizările necorporale separabile şi inseparabile de cele corporale pot fi scoase din

circuitul economic al întreprinderii prin diferite metode:

-expirarea duratei de exploatare utilă-termenului de valabilitate al titlului de producţie

sau al termenului contractual;
 -casarea imobilizărilor necorporale din motivul utilizării neeficiente;

-permisiunea dreptului de utilizare a unor imobilizări necorporale fără de a păstra titlul

de proprietar la posesorul de drepturi.

La S.A.,,CAHULPAN’’, ieşirea activelor nemateriale din circuitul economic al

întreprinderii din cauza expirării duratei de exploatare utilă se reflectă prin decontarea
amortizării acumulate în mărimea valorii de intrare, reevaluate sau corectate în baza
Jurnalului-Order pe contul 112,, Imobilizări necorporale” se înregistrează formula contabila
(Anexa 2.2) :

Debit 113 „Amortizarea activelor nemateriale” 23833,37 lei

Credit 112,, Imobilizări necorporale” 23833,37 lei

Odată cu ieşirea activelor nemateriale se efectuiază cheltuieli aferente imobilizărilor

necorporale ieşite, care se reflectă prin următoarea formulă contabilă (Anexa 2.2) :

Debit 721 ,,Cheltuieli cu active imobilizate” sub.1,,Valoarea contabilă şi cheltuielile

aferente imobilizărilor necorporale ieşite ” 2166,63 lei

Credit 112,, Imobilizări necorporale” 2166,63 lei

Documentele de bază prin care este perfectată ieşirea activelor nemateriale este
« Procesul - verbal cu privire la suspendarea acţiunii dreptului de utilizare a activului
nematerial ». S.A. « CAHULPAN » încă nu s-a confruntat cu astfel de situaţii de ieşire a
activului nematerial.
 Contabilitatea imobilizărilor corporale la S.A. „CAHULPAN”
Activele care corespund cerinţelor acestei definiţii se contabilizează în conformitate conform
SNC "Imobilizări necorporale şi corporale"care reprezintă activele care îmbracă o formă fizică
naturală, pot fi utilizate o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a
întreprinderii în scopuri productive şi neproductive, administrative sau pot fi date în chirie pentru a
obţine un avantaj economic (profit) precum şi elementele ce se află în procesul de creare o perioadă
mai mare decît cea de gestiune şi nu sînt destinate vînzării.
După componenţă şi omogenitate, activele materiale pe termen lung se subdivizează în
următoarele grupe:
- active materiale în curs de execuţie;
- terenuri;
- resurse umane;
- mijloace fixe.
Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe se consideră data punerii în funcţiune a
obiectului. De la această dată începe calcularea uzurii mijloacelor fixe. Punerea în funcţiune a
obiectului de inventardese face în bază „Procesul-verbal (bon) de primire-predare (mişcare) a
mijloacelor fixe” (Anexa 3.1;3.2;3.3;), semnat de conducătorul societăţii.
După procurarea mijloacelor fixe, facturile fiscale se înregistrează în jurnalele order la conturile
respective (Anexa3.4;3.5;).
Durata de functionare utilă probabilă a unui obiect sau a unei grupe de obiecte este determinata
de întreprindere în mod independent,la momentul punerii acestuia in functiune.
Această durată reprezintă:
-perioada pe parcursul căruia întreprinderea prevede utilizarea activului;
-cantitatea unităţilor de producţie sau a volumului de servicii,pe care întreprinderea
planifică să le obţină din utilizarea obiectului.
Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a
mijloacelor fixe pe perioada de gestiune în decursul de funcţionare utilă.
Astfel, uzura se calculează lunar, începînd cu prima zi a lunii următoare de la darea în
exploatare. Însă, pentru a calcula uzura este necesar de determinat atît durata de funcţionare
utilă a mijlocului fix,cît şi valoarea probabilă rămasă a sa. Uzura mijloacelor fixe se
înregistrează la contul de contra-activ 124 ,,Uzura mijloacelor fixe’’. Uzura mijloacelor fixe
se calculează în baza metodei liniare, conform acestei metode valoarea uzurabilă a obiectului
va fi repartizată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu depinde de
intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul dintre valoarea uzurabilă şi
numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă. Norma uzurii va fi egală cu raportul dintre 100
şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă.
Factorii care influenţează asupra uzurii:

- tendinţele moderne în domeniul fabricării produselor la care participă obiectul pus în

funcţiune;

- condiţiile climaterice;
- condiţiile de păstrare;
- condiţiile utilizării activului în procesul de producţie.

La finele perioadei de utilizare se întocmeşte procesul verbal de casare a mijloacelor

fixe (Anexa 3,6) şi conform Jurnalului-Order la contul 123,,Mijloace fixe” şi 124,,Uzura
mijloacelor fixe”(Anexa 3,7; 3,8;) şi se întocmeşte formula contabilă respectiva:
Debit 124 ,,Uzura mijloacelor fixe” 5820,83 lei
Credit 123,,Mijloace fixe” 5820,83 lei
În cazul cind se efecuează lucrări de construcţie în antrepriză la întreprinderea
S.A.,,CAHULPAN”, beneficiarul încheie cu antreprenorul un contract de antrepriză. La
finalizarea elementului constructiv se întocmeşte un proces de primire-predare a elementului
constructiv în baza caruia antreprenorul eliberează o factură fiscal sau o factură de expediţie şi
astfel în baza acestor documente beneficiarul în baza Jurnalului-Order pe contul
121,,Imobilizări corporale în curs de execuţie’’se întocmeşte formula contabilă (Anexa 3,9):

Debit 121,,Imobilizări corporale în curs de execuţie’’ 236406,09 lei

Credit 521,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’ 236406,09 lei

Arendarea mijloacelor fixe. Pentru desfăşurarea activităţii sale statutare în unele cazuri
întreprinderea poate arenda sau preda în arendă unele mijloace fixe. Relaţiile de arendă dintre
întreprindere şi arendatori se reglementează de „Contractul de arendă”.
Contractul de arendă este unicul document care stabileşte drepturile şi obligaţiunile
părţilor şi este recunoscut de orice organ de stat, inclusiv de judecată, dacă apar careva litigii
între părţile contractante.
Documentul de confirmare a primirii mijloacelor fixe arendate în baza ,,Contractului
de arendă’’este „Procesul-verbal de punere în funcţiune a mijloacelor fixe”, iar pentru cele
arendate în baza contractului privind arenda finanţată – „Procesul-verbal de primire-predare a
mijloacelor fixe”. Mijloacele fixe arendate se înregistrează în contabilitate din data primirii lor
conform documentelor primare nominalizate.
 Contabilitatea capitalului propriu la S.A. „CAHULPAN”

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele companiei după scăderea datoriilor.
În componenţa capitalului propriu sunt incluse:
- capitalul statutar;
- capitalul suplimentar;
- rezervele;
- profitul nerepartizat;
- capitalul secundar.
Capital social reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor companiei la patrimoniul
acesteia depuse în contul achitării acţiunilor pentru asigurarea activităţii statutare a companiei.
Mărimea aporturilor fondatorilor la capitalul statutar al companiei, la crearea acesteia,
este determinată de actele de constituire . În acest caz aporturile la capitalul statutar pot fi:
- mijloace băneşti;
- hârtii de valoare plătite în întregime;
- alte bunuri, inclusiv drepturile patrimoniale sau altă natură care au valoarea bănească.
Pentru generalizarea informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este
destinat contul de pasiv 311 „Capital social” .La formarea capitalului statutar în contul 311 se
fac înscrieri numai după înregistrarea de stat a companiei în modul stabilit de legislaţie. În
acest caz la suma mijloacelor băneşti depusă în contul achitării statutar se întocmeşte formula
contabilă:
Debit 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Debit 243 „Conturi curente în valută străină”
Credit 311 „Capital social”
Conform Raportului privind fluxul capitalului propriu in anul 2015,Capitalul statutar si
suplimentar a constituit 8 176 926,00lei(Anexa 4,1)
Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capitalul
statutar. Pentru evidenţa datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este
destinat contul de activ 313 „Capital nevărsat”.
Contabilitatea capitalului nevărsat prevede reflectarea în conturi a următoarelor formule
contabile după înregistrarea de stat a companiei în mărimea cotei neachitate de fondatori
aferente aporturilor la capitalul statutar:
Debit 313 „Capital nevărsat”
Credit 311 „Capital social”
 Capitalul suplimentar: Dacă acţiunile societăţii pe acţiuni sunt plasate la subscriptori la
preţul care depăşeşte valoarea nominală a acestora, suma diferenţei între preţul de vânzare şi
valoarea nominală se consideră capital suplimentar. Pentru generalizarea informaţiei privind
capitalul suplimentar este destinat contul de pasiv 312 „Capital suplimentar”. În acest cont
deasemenea sunt reflecate diferenţele de curs valutar aferente decontărilor cu fondatorii în
valută străină.
După înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni la suma, cu care valoarea acţiunilor
proprii vândute depăşeşte valoarea nominală se întocmeşte formula contabilă:
Debit 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Debit 243 „Conturi curente în valută străină”
Credit 312 „Capital suplimentar”
Capital neînregistrat reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari,
precum şi valoarea cotelor de participaţie, răscumpărate de la asociaţii săi.
Operaţiunele economice în urma cărora la companie se formează capital retras se
efectuează în diverse scopuri. Astfel, răscumărarea acţiunilor proprii poate fe efectuată în
vederea:
- micşorării capitalului statutar prin intermediul anulării acţiunilor răscumpărate;
- revânzării ulterioare a acţiunilor la un preţ mai mare;
- majorării normei profilului la o acţiune şi a creşterii cursului acţiunilor, etc.
În conformitate cu Normele metodologice de utilizare, de societate de la acţionari se
contabilizează la valoarea de procurare a acestora, dar nu la valoarea nominală. În
contabilitate se întocmeşte următoarea formula contabilă:
Debit 314 „Capital neînregistrat”
Credit 241 „Casa”
Credit 242 „Conturi curente în monedă naţională”
În cazul anulării acţuinilor răscumpărate la valoarea nominală se întocmeşte formula
contabilă:
Debit 311 „Capital social”
Credit 314 „Capital neînregistrat”
Contabilitatea rezervelor: În condiţiile economiei de piaţă o mare importanţă are
constituirea capitalului de rezervă al companiei, care este tratat ca o măsură de precauţie
rezonabilă pentru înlăturarea riscurilor desfăşurării normale a activităţii financiare şi de
producţie.
 În ansamblu capitalul de rezervă al companiei se divizează în trei categorii, pentru
contabilizarea fiecăreia fiind destinate conturi distincte din grupa 32 ”Rezerve”:
321 „Capital de rezervă ”
322 „Rezerve statutare”
323 „Alte rezerve”
Formarea rezervelor este reflectată în contabilitate în debitul contului sursei respective
şi în creditul contului de evidenţă a rezervelor. Astfel, la suma defalcărilor din profit în
rezervele prevăzute de legislaţie se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Debit 332 „Profit nerepartizat al anilor precedenţi ”
Credit 321 „Capital de rezervă ”
Credit 322 „Rezerve statutare”
Credit 323 „Alte rezerve”
Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al perioadei de gestiune după
impozitare. Suma profitului (pierderii) net al anului de gestiune se determină în contul 351
„Rezultatul financiar total”. La finele anului în acest cont se trec veniturile şi cheltuielile
acumulate pe toate felurile de activităţi. Tot aici se determină rezultatul financiar contabil
(profit sau pierderea) până la impozitare. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor
(economiei) aferente impozitului pe venit, suma diferenţei dintre rulajele debitoare şi
creditoare va reprezenta rezultatul financiar net. În acest caz se întocmesc formulele contabile:
la suma profitului
Debit 351 „Rezultatul financiar total”
Credit 333 „Profit net (pierderea) al perioadei de gestiune”
la suma pierderii nete:
Debit 333 „Profit net (pierderea) al perioadei de gestiune”
Credit 351 „Rezultatul financiar total”
Soldul contului 333 reprezintă suma profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al
anului de gestiune, rămase la dispoziţia companiei.
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau
repartizată între proprietarii companiei sub formă de dividende sau venituri din participaţii.
Utilizarea profitului nerepartizat (acoperirea pierderii) al anilor precedenţi ca şi a profitului
net (pierderii) al perioadei de gestiune se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai în
baza deciziei adunării generale a proprietarilor întreprinderii.
 Capitalul secundar reprezintă o parte componentă a capitalului propriu şi, la rândul său,
cuprinde diferenţele din reevaluarea activelor pe termen lung ale companiei şi subvenţiile de
stat.
Pentru evidenţa diferenţelor din reeveluare este destinat contul de pasiv 341
„Diferenţele din reevaluarea acivelor pe termen lung”, în al cărui credit se reflectă conturile
de reevaluare a activelor pe termen lung, iar în debit – sumele reducerilor din reevaluare.
Subvenţiile reprezintă asistenţa acordată întreprinderii de Guvern sau de alte organe de
stat, respectându-se anumite condiţii legate de activitatea de producţie şi financiară a acesteia.
Modul de reflectare a subvenţiilor primite în contabilitate depinde de forma de
proprietate a întreprinderii. Dacă subvenţiile sunt primite de întreprinderea de stat, în
contabilitate se întocmeşte formula contabilă:
Debit 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie”
Debit 121 „Imobilizări corporale în curs de execuţie”
Debit 123 „Mijloace fixe”
Debit 241 „Casa”
Debit 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Debit 243 „Conturi curente în valută străină”
Credit 342 „Subvenţii entităţilor cu proprietate publică”
Astfel, soldul creditor al contului 342 „Subvenţii entităţilor cu proprietate publică”
reprezintă soldul subvenţiilor primite, neutilizate la finele perioadei de gestiune şi se include
în componenţa capitalului propriu al întreprinderii de stat. Subvenţiile primite de
întreprinderea nestatală nu se reflectă în componenţa capitalului propriu, dar se consideră ca
venituri din activitatea financiară.
 Contabilitatea datoriilor la S.A. „CAHULPAN”

Datoriile reprezintă surse străine de finanţare, puse la dispoziţia companiei de o

instituţie financiară, de furnizori, de personal şi alţi creditori.
În contabilitate şi rapoartele financiare datoriile se grupează după diverse criterii.
1. După conţinutul economic:
- datorii financiare;

- datorii comerciale;

- datorii calculate.

2. În funcţie de termenul de achitare:

- datorii pe termen lung, al căror termen este mai mare de un an;

- datorii pe termen scurt cu un termen de achitare nu mai mare de un an.

Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea capitalului atras.
Capitalul atras îl constituie creditele bancare şi împrumuturile în valută naţională şi srăină
primite de către întreprindere de la alte persoane fizice şi juridice, pe un termen stabilit şi
pentru o anumită plată.
Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt şi lung sunt destinate conturile: 511
„Credite bancare pe termen scurt”; 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”; 411
„Credite bancare pe termen lung”; 412 „Credite bacare pe termen lung pentru salariaţi”.
Pentru evidenţa împrumuturilor pe termen scurt şi lung sunt destinate conturile: 513
„Împrumuturi pe termen scurt”; 413 „Împrumuturi pe termen lung”.
Aceste conturi sunt de pasiv. În creditul lor se reflectă sumele creditelor bancare şi ale
împrumuturilor pe termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor şi
împrumuturilor rambursate. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile companiei aferente
creditelor bancare şi împrumuturilor pe termen scurt şi lung nerambursate la finele perioadei
de gestiune.
Creditele bancare şi împrumuturile primite se reflectă prin formula contabilă:

Debit 241 „Casa”

Debit 242 „Cont de decontare”

Debit 243 „Cont valutar”

Credit 511 „Credite bancare pe termen scurt”

Credit 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”

Credit 411 „Credite bancare pe termen lung”

 Credit 412 „Credite bancare pe termne lung pentru salariaţi”

Credit 513 „Împrumuturi pe termen scurt”

Credit 413 „Împrumuturi pe termen lung”

Datoriile comerciale reprezintă datorii care apar în urma operaţiilor comerciale ale
întreprinderii. Acestea includ datorii faţă de furnizori şi antreprenori privind materiile prime,
mărfurile, imobilizările primite, precum şi pentru prestările de servicii.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea:
- datorilor comerciale faţă de furnizori şi antreprenori este destinat contul 521 „Datorii
pe termen scurt privind facturile comerciale” (Anexa 6.1; 6,2);

- datoriile pe termen scurt (termenul cărora nu depăşeşte un an) privind operaţiile

efectuate cu părţile legate – 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”.
Datoriile se înregisrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori,
respectiv facturile. Valoarea de înregistrat este valoarea înscrisă în factură diminuată cu
eventualele reduceri de preţuri acordate de furnizori. Conturile 521, 522 se creditează prin
debitul următoarelor conturi:
Accepterea spre plată a facturilor fiscale de la furnizori şi antreprenori pentru :
a) valorile intrate (fără TVA):
Debit 111 „Active nemateriale”
Debit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”

Debit 121 „Active materiale în curs de execuţie”

Debit 123 „Mijloace fixe”

Debit 211 „Materiale”

Debit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Debit 217 „Mărfuri”
Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
b) servicii prestate (fără TVA):
Debit 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
Debit 211 „Materiale”
Debit 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
Debit 217 „Mărfuri”
Debit 712 „Cheltuieli comerciale”
Debit 713 „Cheltuieli generale şi administartive”
 Debit 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Debit 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare”
Debit 811 „Producţia de bază”
Debit 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Credit 521„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”
Credit 522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”
Sumele avansurilor pe termen scurt şi/sau lung primite sunt destinate conturile 424
„Avansuri pe termen lung primite” şi 523 „Avansuri pe termen scurt primite”.
Sumele avansurilor pe termen scurt şi/sau lung primite se înregistrează prin formula
contabilă:
Debit 241 „Casa”
Debit 242 „Cont de decontare”

Debit 243 „Cont valutar”

Credit 424 „Avansuri pe termen lung primite”

Credite 523 „Avansuri pe termen scurt primite”

Datoriile calculate sunt datoriile faţă de alte persoane fizice şi juridice, în special faţă de
personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, buget, diverşi creditori.
Datorii faţă de personal reprezintă angajamentele companiei faţă de lucrători pentru
munca prestată, titlurile de valoare realizate etc.
Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul companiei aferente
remuneraţiilor şi sumelor depuse, este detinat contul de pasiv 531 „Datorii faţă de personal
privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se reflectă remuneraţiile calculate, iar în
debit – sumele achitate şi reţinute.
Dacă salariile calculate reprezintă consumuri de producţie directe sau indirecte, se
includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate. Calculul salariului, venitului
impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau din
momentul angajării la serviciu în fiţa personală deschisă fiecărui salariat.

În debitul contului 531, în afară de reţineri, se reflectă şi plata salariului prin formula
contabilă:
Debit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit 241 „Casa”

Credit 242 „Cont de decontare”

 Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţii, cu exepţia
decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul 532”Datorii faţă de personal
privind alte operaţii”.Acestea pot fi datorii faţă de salariaţi pentru sumele cheltuite de aceştia
din contul propriu în interesele întreprindeii, cât şi pentru efectuarea unor cheltuieli ale ei, în
special datorii faţă de titularii de avans.
Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contribuţiilor pentru
asigurările sociale în fondul social, datoriile privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor
şi personanlului companiei, este destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În
creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit – mijloacele
achitate, virate şi cheltuite.
Suma contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează în dependenţă de cota
procentuală stabilită faţă de salariul brut. Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind
impozitele şi taxele republicane şi locale. Impozitele şi taxele republicane plătite de
întreprindere includ: impozitul pe venit, TVA, accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele
percepute în fondul rutier.
Informatia privind retribuirea muncii si a contributiilor de asigurari socialee si medicale
este prezentata in (Anexa 6.3)
Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente impozitelor,
taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 „Datorii privind
decontările cu bugetul”. În creditul lui se reflectă plăţile cuvenite la buget, iar în debit – plăţile
virate efectiv .În baza procurărilor si vînzărilor se întocmesc declaraţiile privind TVA la
stat.(Anexa 6.5;6.6;6.7).
Pentru determinarea impozitului pe venit, la companie se calculează venitul contabil
(pierderea contabilă), care reprezintă profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la
impozitare. Acest profit se determină în timpul anului de gestiune în „Raportul privind
rezultatele financiare”, iar la sfârşitul anului – în contul 351 „Rezultat financiar total”. În
debitul acestui cont sunt reflectate cheltuiellile acumulate pe tipuri de activităţi, în credit –
veniturile acumulate pe tipuri de activităţi. Comparând suma totală a veniturilor cu suma
totală a cheltuielilor, se obţine rezultatul financiar al perioadei până la impozitare.
Reflectarea datoriilor curente privind impozitul pe venit în cursul anului:
Debit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Credit 534 „TVA şi accize de încasat”
La sfârşitul anului suma impozitului pe venit, plătită în avans, se înregistrează prin
formula contabilă:
 Debit 534 „TVA şi accize de încasat”
Credit 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Pentru contabilitatea TVA sunt destinate conturile 225 „Creanţe pe termen scurt privind
decontările cu bugetul” şi 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea creanţelor pe termen scurt
ale bugetului privind TVA, datorate din buget conform legislaţiei fiscale în vigoare la contul
225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.
Datoriile faţă de fondatorii companiei privind calcularea şi plata dividendelor,
veniturilor şi altor sume se înregistrează în contul de pasiv 536 „Datorii faţă de fondatori şi
alţi participanţi”. În creditul acestui cont se reflectă dividendele calculate, veniturile şi alte
plăţi, iar în debit – achitarea sau restituirea lor.
La sumele calculate ale dividendelor(veniturilor) fondatorilor, în funcţie de sursă, se
înregistrează:
Debit 334 „Dividende plătite în avans”

Debit 332 „Profit nerepartizat(pierderea neacoperită) al anilor precedenţi”

Debit 322 „Rezerve prevăzute de statut”

Credit 536 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi”.

 Contabilitatea consumurilor şi calculaţia costului de producţie la SA “CAHULPAN”
Consumurile sunt valori de resurse utilizate cu scopul fabricării produselor sau prestării
serviciilor pentru a obţine venit.
Consumurile reprezintă materia primă, materialele care formează esenţa produsului
fabricat, salariul muncitorilor de bază încadraţi nemijlocit în procesul de producţie, precum şi
diferite consumuri legate de întreţinerea utilajului, a încăperilor secţiei de conducere şi
deservire a produsului de producţie, numite consumuri indirecte de producţie. Acestea sunt
consumurile secţiilor de bază. În afară de acestea există consumuri ale secţiilor auxiliare care
contribuie la efectuarea procesului de bază. Exemple de secţii auxiliare: transportul, secţia de
reparaţie, încălzirea autonomă, secţia energetică, etc. Aceste secţii au în calitate de rezultat
final prestările de servicii, dar în majoritatea lor se consumă de către secţiile de bază.
Consumurile secţiilor auxiliare constau din consumuri de materiale, consumuri privind
retribuirea muncii şi consumuri indirecte de producţie. Scopul evidenţei consumurilor îl
constituie obţinerea datelor necesare pentru evaluarea stocurilor – determinarea costului
produselor finite şi al producţiei în curs de execuţie.
Consumurile se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:
bonul de consum al materialelor din depozit către secţia de producţie sau circulaţia materiilor
prime între secţiile de producţie, factura fiscală, raportul de lucru , notă de rebut, bon de lucru
etc.
Evidenţa analitică a consumurilor se ţine pe tipuri de produse, servicii, locuri de
efectuare, articole de calculaţie. Pentru evidenţa sintetică sunt destinate conturile din grupa 81
„Conturi de calculatie”:
- 811 „Activităţi de bază”;
- 812 „Activităţi auxiliare”;
Contul 811 „Producţia de bază” este destinat generalizării informaţiei privind
consumurile producţiei de bază, adică a fabricării produselor care a constituit scopul creării
întreprinderii date. Contul dat este un cont de calculaţie. În cursul perioadei de gestiune, în
debitul acestui cont se reflectă consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii,
consumurile indirecte de producţie, precum şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate,
returnate pentru remediere în secţiile producţiei de bază.
Informaţie privind consumurile producţiei de bază pe anul 2016 sunt prezentate în
(Anexa 7.1).
Contul 812 „Activităţi auxiliare” se foloseşte pentru generalizarea informaţiei privind
consumurile subdiviziunilor care sunt auxiliare pentru producţia de bază a întreprinderii. În
 special, acest cont se utilizează pentru contabilizarea consumurilor producţiilor care asigură:
deservirea întreprinderii cu diverse feluri de energie; producţia ambalajelor pentru
împachetarea produselor; deservirea de transport, reparaţia mijloacelor fixe etc.
În debitul contului 812 „Activităţi auxiliare” se reflectă consumurile directe legate
nemijlocit de fabricarea produselor, precum şi consumurile indirecte legate de deservirea şi
gestiune activităţilor auxiliare şi valoarea de bilanţ a produselor rebutate, returnate pentru
remediere în secţiile auxiliare de producţie.
Informaţie privind consumurile activităţii auxiliare pe anul 2016 sunt prezentate în
(Anexa 7.2).
Costul de producţie este un indicator foarte important, deoarece el reflectă eficienţa
resurselor utilizate în producţie, nivelul de specializare calitatea materialelor prime şi a muncii
consumate. În acest caz un rol important îl joacă corectitudinea calculării costului, însă
calcularea costurilor este precedată de un şir de pori legaţi în prealabil de evidenţa
consumatorilor:
1. Documentarea şi gruparea consumurilor pe obiecte de evidenţă şi de calculaţie.
Aceasta se efectuează în baza codurilor consumurilor indicate în documente.
2. Înregistrarea consumurilor directe pe feluri de activităţi – producţia de bază şi
auxiliară. Conturile 811 „Producţia de bază” şi 812 „Activităţi auxiliare”.
3. Înregistrarea consumurilor indirecte de producţie pe feluri de activităţi. Contul 821
„Consumuri indirecte de producţie”.
4. Determinarea consumurilor activităţilor auxiliare conform articolelor de calculaţie
(materiale, salarii, consumuri indirecte).
5. Repartizarea serviciilor activităţii auxiliare care pot fi incluse:
- nemijlocit în costul producţiei de bază (energie termică tehnologică);
- în calitate de servicii reciproce (în costul altor servicii ale serviciilor auxiliare);
- în componenţa consumurilor indirecte de producţie ale secţiilor de bază.
6. Repartizarea consumurilor indirecte de producţie ale secţiilor de bază pe feluri de
produse. Aceasta se efectuează prin alegerea unei baze care conduce la divizarea mai corectă
a consumurilor indirecte între produsele fabricate în secţie.
Calcularea costului de producţie la S.A. „CAHULPAN" are loc pe baza documentelor
primare utilizate pentru reflectarea consumurilor în contabilitate.
Contul 831 „Adaos comercial” este destinat generalizării informaţiei privind adaosul
comercial;este un cont de pasiv (rectificativ). În creditul acestui cont se înregistrează
calcularea/majorarea adaosului comercial în corespondenţă cu debitul contului 217.
 În debitul contului 831 „Adaos comercial” se înregistrează decontarea adaosului
comercial aferent mărfurilor vîndute în corespondenţă cu creditul contului 217.La data
raportării diferenţa dintre rulajul creditor şi cel debitor al contului 831 se stornează în
corespondenţă cu debitul contului 217.
Informaţie privind adaosul comercial pe anul 2016 sunt prezentate în (Anexa 7.3).
 Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor la SA “ CAHULPAN”
Pentru contabilizarea cheltuielilor sunt destinate conturile sintetice din clasa 7
”Cheltuieli”:
711 „Costul vânzărilor”;
712 „Cheltuieli de distribuire”;
713 „Cheltuieli administrative”;
714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”;
721 „Cheltuieli cu active imobilizate”;
722 „Cheltuieli financiare”;
723 „ Cheltuieli excepţionale”;
731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”.
Conturile de cheltuieli sunt conturile de activ. În debitul lor, în cursul perioadei de
gestiune se reflectă, cu total cumulativ de la începutul anului, sumele cheltuielilor, iar în credit
– trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar.
Contul 711 „Costul vânzărilor” este destinat generalizării informaţiei privind costul
efectiv al produselor, mărfurilor vândute şi al serviciilor prestate. În cursul perioadei de
gestiune la costul efectiv al mărfurilor, produselor vândute, serviciilor prestate se întocmeşte
formula contabilă(Anexa 8.1) :
Debit 711 ,,Costul vînzării “ 40 838 134.01 lei
Credit 216 ,,Produse” 30 717 652.02 lei
Credit 217,,Mărfuri” 10 097 542.28 lei
Contul 712 „Cheltuieli de distribuire” se utilizează pentru evidenţa cheltuielilor aferente
vânzării produselor, mărfurilor şi prestării serviciilor .În cursul perioadei de gestiune în
debitul acestui cont se acumulează, cu total cumulativ de la începutul anului, cheltuielile
întreprinderii.
Dacă produsele se ambalează în secţiile în care acestea se fabrică, valoarea şi
cheltuielile privind ambalarea acestora se reflectă nemijlocit în debitul contului 811 şi se
includ în costul produselor confecţionate.
Reflectarea cheltuielilor de reclamă în presă, la radio şi televiziune, editarea pliantelor şi
prospectelor, participarea la expoziţii, târguri etc.:
Debit 712
Credit 241, 242, 243, 244, 521, 226, 532.
 La S.A ,,Cahulpan” cheltuielile aferente energiei electrice consumate se înregistrează în
felul următor (Anexa 8,1) :
a) Calcularea cheltuielilor aferente facturii pentru energia electrică consumată :
Debit 712 ,,Cheltuieli de distribuire” 976,44 lei
Credit 544 ,,Alte datorii curente” sub.544.2 ,,Alte datorii curente calculate” 976,44 lei
b) Reflectarea T.V.A aferentă facturii pentru energia electică consumată :
Debit 534 ,,Datorii faţă de buget” 195,29 lei
Credit 544 ,,Alte datorii curente” 195,29 lei
Contul 713 „Cheltuieli administrative” se utilizează pentru contabilitatea cheltuielilor
aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii în ansamblu. În cursul perioadei de gestiune
cheltuielile generale şi administrative se colectează cu total cumulativ de la începutul anului
în debitul contului 713 şi se reflectă prin următoarele formule contabile.
1. calcularea remuneraţiilor, diverselor premii, indemnizaţiilor acordate lucrătorilor
administraţiei, personanlului de deservire, muncitorilor pentru întreruperi în producţie,
onorariile autorilor pentru propuneri de raţionalizare şi inovaţii şi contribuţiile pentru
asigurările sociale:
Debit 713
Credit 531, 533.
2. trecerea la cheltuieli a valorii produselor alimentare şi medicamentelor cu
termenul de valabilitate expirat:
Debit 713
Credit 211, 216, 217.
Contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională” este destinat generalizării
informaţiei privind cheltuielile aferente vînzării activelor curente (cu exepţia produselor finite,
mărfurilor şi serviciilor), arendei curente, plăţii dobânzilor pentru credite şi împrumuturi,
amenzile, penalităţile, consumurile indirecte de producţie nerepartizate, lipsurile şi pierderile
valorilor materiale. În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaţionale se acumulează
în debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului şi se reflectă prin următoarele
înregistrări contabile :
1. reflectarea valorii de bilanţ a materialelor, animalelor la creştere şi îngrăşat,
OMVSD, titlurilor de valoare pe termen scurt, documentelor băneşti vîndute:
Debit 714
Credit 211, 212, 213, 231, 246
 2. trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a investiţiilor pe termen scurt care nu pot fi
achitate (restituite):
Debit 714
Credit 231, 232.
Informatie privind cheltuielile administrative si alte cheltuieli din activitatea
operationala este prezentata in (Anexa 8.3)
Contul 722 „Cheltuieli financiare” este destinat generalizării informaţiei privind
cheltuielile aferente plăţii redevenţilor, arendei finanţate, diferenţelor de curs valutar etc. În
cursul perioadei de gestiune cheltuielile activităţii financiare se acumulează în debitul 722 şi
se reflectă prin formulele contabile:
-achitarea sau calcularea plăţii pentr uactivele imobilizate arendate pe termen lung de la
alte persoane juridice şi fizice:
Debit 722
Credit 242, 243, 521.
Contul 723 „Cheltuieli excepţionale” este destinat generalizării informaţiei privind
pierderile din calamităţile naturale, perturbările politice, modificarea legislaţiei ţării şi altor
evenimente exepţionale. În cursul perioadei de gestiune în debitul contului 723 se
acumulează, cu total cumulativ de la începutul anului, pierderile din evenimentele
excepţionale. În acest caz se întocmesc formulele contabile:
-trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente ieşite ca
rezultat al evenimentelor exepţionale:
Debit 723
Credit 111,112,121,123,211,212,213, 215, 216, 217, 241, 242, 243, 244, 245, 246, 252.
Contul 731”Cheltuieli privind impozitul pe venit” este destinat generalizării informaţiei
privind cheltuielile aferente impozitului pe venit realizate în cursul perioadei de gestiune. În
cursul perioadei de gestiune în debitul contului 731 se reflectă sumele avansurilor aferente
impozitului pe venit în buget, calculate conform legislaţia în vigoare, iar la sfârşitul anului –
cheltuielile efective aferente impozitului pe venit, calculate ţinîndu-se cont de diferenţele
permanente şi temporare apărute între venitul contabil şi impozabil.
La finele anului de gestiune, conturile de cheltuieli se închid prin trecerea rulajelor
debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:
Debit 351
Credit 711, 712, 712, 714, 715, 716, 717, 718 721, 722, 723, 731.
 După întocmirea acestei formule contabile, în contul 351 „Rezultat financiar total” se
determină profitul (pierderea) net al întreprinderii, obţinut în cursul anului de gestiune. La
începutul anului de gestiune următor conturile de cheltuieli nu au sold.
Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune
rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub formă de majorare a activelor sau
de micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu exepţia sporurilor pe
seama aporturilor proprietarilor întreprinderii. În componenţa veniturilor nu se includ sumele
încasate în numele terţilor, de exemplu cum sunt TVA, accizele etc.
Venituririle se subdivizează în două grupe:
1. venituri din activitatea operaţională:
- venituri din vânzări;
- alte venituri operaţionale.
2. venituri din activitatea neoperaţională:
- venituri din activitatea de investiţii;
- venituri din activitatea financiară;
- venituri exepţionale.
Conatabilitatea veniturilor se ţine în conturile din clasa 6 „Venituri”. Conturile de
venituri sunt conturi de pasiv. În creditul acestor conturi se reflectă în decursul perioadei de
gestiune, cu total cumulativ, de la începutul anului, sumele veniturilor, constatate conform
prevederilor S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul
perioadei de gestiune în contul rezultatelor financiare totale.
Contul 611 „Venituri din vînzări” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile din
vînzarea produselor mărfurilor, prestarea serviciilor/executarea lucrărilor aferente activităţii
operaţionale a entităţii.Informaţii privind veniturile din vînzări prezintă (Anexa 8.4)

Contul 612 „ Alte venituri din activitatea operaţională ” este destinat generalizării
informaţiei privind alte venituri care apar în cadrul desfăşurării activităţii operaţionale, dar nu pot fi
atribuite la veniturile din vînzări. Informaţii privind alte venituri din activitatea operaţională
prezintă(Anexa 8.5)

Contul 622 „Venituri financiare” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile
obţinute din operaţiunile financiare ale entităţi. Informaţii privind venituri din activitatea financiară
prezintă (Anexa 8.6).

Contul 623 „Venituri excepţionale” este destinat generalizării informaţiei privind veniturile
obţinute pentru compensarea pierderilor din evenimente excepţionale (calamităţi naturale,
perturbări politice, modificări ale legislaţiei etc.). Informaţii privind venituri excepţionale prezintă
(Anexa 8.7)

La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se înregistrează în

Raportul privind rezultatele financiare. Rezultatele financiare pe fiecare trimestru se determină prin
calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La finele anunlui de gestiune conturile de venituri se
închid prin trecerea veniturilor acumulate în contul 351 „Rezultat financiar total”. În acest caz se
întocmeşte formula contabilă:
Debit 611, 612, 613, 616, 617, 618, 621, 622, 623
Credit 351 Rezultatul financiar total
După această operaţiune conturile de venituri se închid, iar în contul 351 se determină
profitul (pierderea) net al anului de gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul
(cheltuieli acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma veniturilor
depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit, care se reflectă prin înregistrarea:
Debit 351 Rezultatul financiar total
Credit 333 Profitul (pierderea) perioadei de gestiune.
 Perfectarea situaţiilor financiare “SA CAHULPAN”

Rapoartele financiare (Anexa 9.1; 9.2; ) ale întreprinderii reprezintă o totalitate de

indicatori, prezentaţi în formularele stabilite pentru utilizatori şi care reflectă situaţia
financiară şi patrimonială a agentului economic sau a instituţiei bugetare şi rezultatele
activităţii economice a aceestora. Componenţa rapoartelor financiare este determinată de
perioada pentru care acestea sunt prezentate. La toate întreprinderile perioada de gestiune
pentru care se întocmesc şi se prezintă rapoartele financiare sunt trimestrul şi anul. Anul de
gestiune se începe la 1 ianuarie şi se finalizează la 31 decembrie a anului calendaristic, cu
exepţia primului an de gestiune pentru întreprinderile nou-create şi ultimului an de gestiune
pentru întreprinderile ce se lichidează.
În funcţie de criteriile stabilite în Legea contabilităţii şi necesităţile informaţionale ale
utilizatorilor entitatea poate întocmi:
1) Situaţii financiare complete:
- bilanţul;
- situaţia de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de numerar;
- notele la situaţiile financiare.
2) Situaţiile financiare simplificate cuprind:
- bilanţul;
- situaţia de profit şi pierdere;
- nota explicativă.
În cursul anului calendaristic se întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte
financiare trimestriale:
- Bilanţul contabil;
- Raportul privind rezultatea financiare;
- Raport privind fluxul mijloacelor băneşti.
Conform rezultatelor anului de gestiune întreprinderile sunt obligate să întocmească şi
să prezinte rapoartele financiare anuale, în componenţa cărora, în afară de rapoartele
financiare nominalizate mai sus, sunt incluse:
- Raportul privind fluxul capitalului propriu;
- Anexa la bilanţul contabil;
- Anexa la Raportul privind rezultatele financiare;
 - Nota explicativă.

Rapoartele financiare trebuie să conţină indicatorii corespunzători pentru perioadele

curentă şi precedentă. Termenele de prezentare a rapoartelor financiare trimestriale sunt
stabilite prin Legea contabilităţii: de la data 15 până la 25 a lunii următoare după trimestrul de
gestiune, ale celor anuale: de la 25 ianuarie până al 15 martie a anului următor după anul de
gestiune.

1. Bilanţul contabil (Anexa 9.1.1) reprezintă un raport financiar în care se reflectă

patrimoniul şi situaţia economico-financiară a companiei la un moment dat.

Exigenţele conţinutului informaţional al bilanţului sunt foarte mari, iar regulile de

întocmire foarte precise, astfel că pentru finalizarea lui este obligatorie parcurgerea unor
lucrări premergătoare a căror executare se desfăşoară succesiv într-o ordine logică şi anume:

- verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare

efectuate în timpul anului sau în perioada pentru care se întocmeşte bilanţul;
- întocmirea primei balanţe de verificare (a rulajelor şi a soldurilor) înaintea
inventarieii;
- inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti, componente ale patrimoniului
administrat, precum şi resurselor de provenienţă a capitalului, drepturilor de creanţă şi
datoriilor;
- verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturi şi realitatea constatată la
inventariere, stabilirea diferenţelor de inventar;
- stabilirea rezultatellor financiare ale exerciţiului;
- întocmirea bilanţului contabil şi anexelor la bilanţ.

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul

Finanţelor al R Moldova. Posturile bilanţiere sunt grupate după destinaţie, nu se admit
compensări reciproce între posturile de activ şi pasiv.

Conform S.N.C. bilanţul contabil cuprinde trei elemente principale, legate nemijlocit de
evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii, şi anume:

- active;
- capital propriu;
- datorii.

2. Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice

efectuate într-un interval de timp concret, numit perioada de gestiune. Întreaga totalitate de
indicatori prezentaţi ăn acest raport poate fi subdivizată în trei grupe:
 - venituri, structura, modul de evaluare, de constatare şi contabilizare;
- cheltuieli, definiţia şi criteriile de constatare;
- rezultate financiare (profit sau pierdere), care reprezintă diferenţa dintre venituri şi
cheltuieli.

În conformitate cu S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare”, acest raport cuprinde

15 indicatori care reflectă veniturile, cheltuielile şi profituirile (pierderile) realizate în cursul
perioadei curente de gestiune şi perioadei corespunzătoare a anului precedent. Primii opt
indicatori componenţi ai raportului nominalizat caracterizează veniturile, cheltuielile şi
rezultatele din activitatea operaţională a companiei, determinată de statutul acesteia. Apoi în
raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii companiei, care nu constituie
pentru ea o activitate de bază. Tehnica de întocmire a raportului privind rezultatele financiare
constă în completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi
cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale planului de conturi contabile. În procesul completării raportului
nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se înregistrează cu cifre obişnuite, fără
paranteze, iar cele negative – în paranteze.

3. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul din formulare de bază ale
rapoartelor financiare în care se reflectă toate modificările în resursele finanicare ale
întreprinderii din punct de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor băneşti în perioada de
gestiune respectivă. Acest raport spre deosebire de alte formulare de rapoarte financiare
întocmite după metoda specializării exerciţiilor, se întocmeşte în baza metodei de casă. Toate
încasările şi plăţile mijloacelor băneşti şi ale echivalentelor acestora se contabilizează la
sumele încasate efectiv în casierie sau înscrise în conturile evidenţei lor. Plăţile mijloacelor
băneşti se reflectă în sumele eliberate efectiv din casierie sau transferate de pe conturile
bancare. Operaţiunele se consideră finalizate în ziua în care au fost suportate cheltuieli
efective sau au fost primiţi bani reali în casierie sau în conturile bancare. În practica
internaţională se aplică două metode de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor
băneşti:

1. metoda directă = prin intermediul căreia în raport se prezintă încasările şi plăţile

totale ale mijloacelor băneşti pe direcţiile activităţii întreprinderii. Această metodă permite a
arăta sursele principale ale afluxului şi direcţiile retragerii mijloacelor băneşti, a trage
concluzii operative privind suficienţa mijloacelor pentru plăţile aferente datoriilor curente,
stabileşte legătura reciprocă între suma de vânzare ţi încasările băneşti;

2. metoda indirectă = prin intermediul căreia profitul net (pierderea) din activitatea
operaţională se ajustează, ţinând cont de modificările operate în cursul perioadei de gestiune
în mărimea stocurilor de materiale, datoriilor şi creanţelor legate de activitatea operaţională,
posturilor nebăneşti (amortizarea, amînarea impozitelor), precum şi a tuturor posturilor legate
de activitatea de investiţii şi financiară în mijloace băneşti reale. Această metodă permite a
arăta legătura reciprocă dintre diferite tipuri de activităţi ale companiei.

a) Raportul privind fluxul capitalului propriu caracterizează valoarea patrimoniului

companiei format pe seama surselor financiare proprii. Această reprezintă o garanţie pentru
creditori privind achitarea datoriilor în cazul lichidării companiei. Anume la această parte a
activelor au dreptul să pretindă membrii cooperativei după satisfacerea pretenţiilor
patrimoniale ale creditorilor. Astfel deşi proprietarii sunt expuşi unui risc maximal, specific
activităţii companiei, ei au dreptul la tot patrimoniul rămas. Raportul constă din 4 capitole,
care cuprind date privind soldurile şi modificările părţilor componente ale capitalului propriu
sub aspectul grupării prevăzute de capitolul 3 al bilanţului contabil: 1. capital statutar şi
suplimentar;

- rezerve;
- profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
- capital secundar.

Tehnica întocmirii raportului constă în completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi

rulajelor conturilor din clasa 3 a planului de conturi contabile.

b) Anexa la bilanţul contabil constituie o parte componentă a rapoartelor financiare

anuale, ce conţine informaţia privind existenţa şi mişcarea activelor şi pasivelor întreprinderii
în cursul anului de gestiune. Anexa se întocmeşte în baza datelor conturilor şi subconturilor
privind evidenţa activelor şi pasivelor întreprinderii şi a altor informaţii.

c) Anexa la raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte pentru aprofundarea

şi specificarea posturilor separate din Raportul privind rezultatele financiare şi este compusă
din 5 capitole:

- activitatea operaţională;
- activitatea de investiţii
- activitatea financiară;
- activitatea financiară; rezultatul exepţional;
- cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit.

Acest formular constituie o descifrare a tuturor indicatorilor din raportul privind

rezultatele financiare. Aici sunt reflectate datele generale privind vânzările nete şi costul
vânzărilor din activitatea operaţională (de bază) a întreprinderii. Se dezvăluie structura
elementelor din raportul privind rezultatele financiare aferente veniturilor şi cheltuielilor pe
toate tipurile de activităţi ale întreprinderii şi surse de formare, precum şi veniturile şi
pierderile exepţionale. Aici este de asemenea prezentată informaţia referitoare la cheltuielile
(economiile) privind impozitul pe venit. Informativ se dezvăluie suma veniturilor, primite în
urma schimbului producţiei, mărfurilor, serviciilor, altă informaţie.

d) Nota explicativă constituie un capitol independent din rapoartele financiare anuale,

care se întocmeşte de toţi agenţii economici şi se prezintă tuturor categoriilor de utilizatori.
Nota explicativă cuprinde descrierea generală sau analiza detaliată a sumelor, reflectate în
bilanţul contabil, raportul privind rezultatele financiare şi anexele la acestea, raportul privind
fluxul capitalului propriu, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, precum şi informaţii
suplimentare, ce sunt importante pentru utilizatorii rapoartelor financiare.
 Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată la
SA,,CAHULPAN”
Contul 211 „Materiale” se foloseşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de
materii prime şi materiale care participă direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi se
regăsesc integral sau parţial în produsul finit.
În cadrul întreprinderii activele circulante materiale (stocurile) realizează numeroase
operaţiuni care pot fi grupate după conţinutul lor în operaţiuni de aprovizionare şi conservare,
operaţiuni de eliberare din depozite şi de inventariere. Aceste operaţiuni sunt consemnate şi
reflectate în evidenţa operaţională. Achiziţionarea se face, de regulă, din afară, adică de la furnizori
şi de la alte perosoane fizice sau juridice.
În cadrul S.A. „CAHULPAN”evidența materialelor se reflectă la contul 211„Materiale”
rd.190 din bilanțul contabil.La contul de activ 211 “Materiale”, se deschid subconturile necesare:
211.1 “Materii prime şi materiale de bază”, 211.2 “Semifabricate cumpărate şi articole de
completare”, 211.3 “Combustibil” ş.a.
Intrarea materialelor la intreprindere au loc în urma procurării,întocmindu-se factura
fiscală.De exemplu la 6 aprilie 2015 ,întreprinderea a procurat zahăr in valoare de 21000,00 lei de la
I.M Sudzucker-Moldova S.A. ,în baza facturii fiscale (Anexa 4.1),astfel intocmindu-se următoarele
formule contabile:
Debit 211 ,,Materiale “ 19 444.44 lei
Debit 534 ,,Datorii fata de buget” 1 555.56 lei
Credit 521,,Datorii comerciale curente” 21 000.00 lei

În aceeaşi zi,entitatea a procurat Margarin Universalinii în valoare de 23500,00 lei,de la

,,Partener Lux “S.R.L., în baza facturii fiscal (Anexa 4.2),astfel întocmindu-se următoarele formule
contabile:
Debit 211 ,,Materiale “ 19 583.33 lei
Debit 534 ,,Datorii fata de buget” 3 916.67 lei
Credit 521,,Datorii comerciale curente” 23 500.00 lei

În aceeaşi zi,entitatea a procurat Făină în valoare de 145620,00 lei,de la ,,Măcinătorul “

S.R.L.,in baza facturii fiscal (Anexa 4.3), astfel întocmindu-se următoarele formule contabile:
Debit 211 ,,Materiale “ 121 350.00 lei
Debit 534 ,,Datorii fata de buget” 24 270.00 lei
Credit 521,,Datorii comerciale curente” 145 620.00 lei
 Evidența facturilor fiscale(Anexa 4.1;4.2;4.3) primite se ține cu ajutorul Registrului de
Primire-Predare a Documentelor. După procurarea materialelor, se perfectează bonurile de consum
pentru a vedea utilizarea materialelor procurate,acordate persoanelor responsabile.
Materialele se eliberează de la depozit pentru:
a) necesitățile de productie a întreprinderii;
b) transmiterea altor întreprinderi prin realizarea contra mijloace bănești, prin schimb cu alte
active, sau predare cu titlu gratuit.
La sfîrșitul lunii persoana responsabilă, prezintă în contabilitate ,,Darea de seama privind
mișcarea materialelor de la depozit în folosință” în care se indică : denumirea materialelor, unitatea
de măsură, valoarea, soldul inițial în expresie cantitativă, intrarea, ieșirea și soldul final în expresie
cantitativă.
Operațiile de eliberare a materialelor se reflectă în contabilitate prin întocmirea formulelor
contabile:
Decontarea costului materialelor consumate în cadrul întreprinderii :
- pentru necesitățile de producție:( Anexa 4.4)
Debit 811 “Activități de bază” , 10 823,00 lei
Credit 211 “Materiale” 10 823,00 lei

- pentru necesitățile comerciale:( Anexa 4.8)

Debit 712 “Cheltuieli de distribuire” 1681,35 lei
Credit 211 “Materiale” 1681,35 lei

- materialele constatate ca lipsuri în urma inventarierii :

Debit contul 714 “Alte cheltuieli din activitatea operațională”
Credit contul 211 “Materiale”
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt activele care:
- au o valoare unitară nu mai mare decât limita stabilită de legislaţie (6000 lei), indiferent de durata
de exploatare;
- au o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoare unei unităţi.
În catergoria obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se includ uneltele de muncă, sculele,
intrumentele, dispozitivele din secţiile de producţie, echipamentul de protecţie şi de lucru, etc.
În ceea ce priveşte subsistemul documentelor primare utilizate, acesta cuprinde documentele de
intrare şi ieşire similare celorlalte stocuri (factura fiscală, factura de expediţie, actul de achiziţie) şi
în plus se mai utilizează fişa obiectelor de inventar în folosinţă, în care se ţine evidenţa cantitativă a
obiectelor de inventar folosite, precum şi a persoanelor care le gestionează.
Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată presupune rezolvarea a două
probleme principale: urmărirea existenţei şi mişcării obiectelor de mică valoare şi scurtă durată de
la intrarea lor în patrimoniu şi până la scoaterea din folosinţă; calculul şi înregistrarea uzurii
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, în conformitate cu prevederile politicii de contabilitate a
întreprinderii.
Pentru evidenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se folosesc conturile:
213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" care se debitează cu valoarea obiectelor intrate şi
se creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile, precum şi cu valoarea bunurilor
materiale utilizabile obţinute din lichidarea obiectelor;
214 "Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată" care se creditează cu valoarea uzurabilă a
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor
în folosinţă şi se debitează cu suma uzurii calculate decontată aferentă obiectelor scoase din
folosinţă.
În cursul perioadei de gestiune OMVSD se înregistrează în contabilitate, în baza facturilor
fiscale, facturilor de expediţie, actelor de achiziţie, bonurilor de intrare. Din datele prezentate, mai
sus ,autorul menționează că întreprinderea S.A. „Cahul Pan" nu dispune de documente primare sau
centralizatoare cu privire la OMVSD.
La data de 15 februarie 2017,entitatea a procurat obiecte de mică valoare şi scurtă durată în
valoare de 6762,50 lei,astfel reflectindu-se formula contabilă:( Anexa 4.6)
Debit 213 ,, Obiecte de mică valoare şi scurtă durată 5 365,4 lei
Debit 534 ,,Datorii fata de buget” 1127,10 lei
Credit 521,,Datorii comerciale curente” 6762,50 lei
 Contabilitatea creanţelor comerciale la SA,,CAHULPAN”

Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de relaţii economice şi

juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate, beneficiarii de servicii prestate, personalul
angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor şi taxelor, alte persoane juridice şi fizice.
Creanţele comerciale reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la
scadenţa stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani,
bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Creanţele
comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apar în cazul când momentul transmiterii către
cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor active livrate, precum
şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.
Livrarea produselor (mărfurilor) şi prestarea serviciilor în urma cărora apar creanţele
comerciale, se efectuează în baza următoarelor documente primare:
- factura fiscală;
- factura de expediţie;
- procesul - verbal de primire-predare a serviciilor;
- dispoziţia de plată;
- bonul de primire;
- procesul - verbal de inventariere, etc.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe fiecare
debitor, pe termen de formare şi de achitare a acestora. Pentru generalizarea informaţiei privind
existenţa formarea şi achitarea creanţelor cu o durată mai mare de un an aferente decontărilor cu
cumpărătorii şi clienţii pentru produsele (mărfurile) livrate, serviciile prestate şi avansurile acordate
pot fi utilizate următoarele conturi sintetice din grupa 22 „Creanțe comerciale și calculate”.
221 „Creanţe comerciale”;
222 „Corecţii (provizioane) privind creanţele compromise”;
223 „Creanţe ale părţilor afiliate”
224 „Avansuri acordate curente”
Conturile de activ 221 şi 223 sunt destinate pentru înregistrarea valorii contractuale a
produselor (mărfurilor) livrate şi serviciilor prestate, inclusiv TVA. În debitul conturilor
nominalizate se reflectă formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comericale, iar în
credit – achitarea lor. Soldurile acestor conturi sunt debitoare şi reprezintă sumele creanţelor pe
termen scurt ale părţilor nelegate şi legate la finele perioadei de gestiune.
 1) În contabilitate mișcarea creanțelor comerciale are loc prin întocmirea următoarelor formule
contabile (Anexa 4.10):
Debit 221„Creanţe comerciale” 138,66 lei;
Credit 534„Datorii faţă de buget” 11,10 lei;
Credit 611„Venituri din vînzări” 149,77 lei.
2) Stingerea creanțelor are loc în felul următor:
Debit 241„Casa”
Debit 242„Conturi curente în monedă naţională”
Credit 221„Creanţe comerciale”
Debit 521 „Datorii comerciale curente ”
Credit 221„Creanţe comerciale”
Pentru a facilita achitarea creanţelor şi a stocurilor, creşterea vînzărilor, întreprinderile pot
acorda cumpărătorilor diferite reduceri şi înlesniri (reduceri de preţ pentru clienţii permanenţi,
pentru achitarea înainte de termenul de plată stabilit în contracte, în cazul necorespunderii calităţii
mărfurilor cu cerinţele stipulate în contracte, etc.).
Creanţele privind decontările cu bugetul au particularităţi datorită reglementării
normative specifice a modului de determinare şi de achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de bugetul
de stat. Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele
calculate şi achitate la buget ale impozitelor şi taxelor, a căror mod de administrare şi de
contabilizare are un aspect complex. Situaţiile de apariţie a creanţelor sunt în dependenţă de
specificul operaţiunilor economice, tipul impozitului şi cuprind sumele:
- impozitul pe venit plătit în plus, achitat în avans în decursul anului, reţinut la sursa de plată,
plătit în cursul anului în străinătate, reţinut în cazul plăţii anticipate a dividentelor intermediare;
- TVA pentru trecerea în cont, TVA de recuperat, TVA calculată de la avansurile primite;
- accizele aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont;
- alte impozite şi taxe republicane şi locale achitate în avans sau plătite în plus. Sumele calculate
şi achitate a creanţelor bugetului se înregistrează în contabilitate în baza documentelor primare:
calcule şi note contabile, facturi fiscale, dispoziţii de plată trezorială, ordine şi decizii ale unităţilor
economice sau organelor de stat, etc.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea creanţelor aferente
decontărilor cu bugetul cuvenite întreprinderii din buget, conform legislaţiei în vigoare, este destinat
contul de activ 225„Creanţe ale bugetului”. În debitul acestui cont se înregistrează avansurile
vărsate la buget privind impozitele stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA), sumele plătite în plus la
buget, precum şi diferenţelor dintre sumele TVA plătite sau de plătit, primită sau de primit, iar în
credit – sumele trecute în cont pentru stingerea diferenţelor aferente decontărilor cu bugetul
efectuate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate din
buget. Soldul acestui cont este debit şi reprezintă datoriile bugetului de stat faţă de întreprindere la
finele perioadei de gestiune.
Suma impozitului pe venit de achitat se determină la sfărţitul anului de gestiune de către
întreprindere de sinestătător, în funcţie de mărimea impozitului pe venit achitat în cursul anului de
gestiune care poate fi plătit direct, în rate trimestriale şi/sau indirect, prin reţineri la sursa de plată
care reprezintă avansuri ale impozitului pe venit.
Virarea la buget a plăţilor în rate a impozitului pe venit în cursul perioadei de gestiune se reflectă
în felul următor:
Debit 225 „Creanţe ale bugetului”
Credit 241 „Casa”
Credit 242 „Conturi curente în monedă naţională”
Credit 243 „Conturi curente în valută străină”
Creanţele personalului repezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere şi apar în urma:
- acordării avansurilor spre decontare (titularii de avans);
- procurării de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate;
- altor datorii (privind pensiile alimentare şi alte titluri executorii, privind plăţile efectuate în
folosul angajaţilor pentru serviciile comunale, etc.).
Creanţele personalului se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare:
-dispoziţia de plată;
- lista de plată;
- documentele cu titluri executorii;
- lista inventarierii a creanţelor şi datoriilor;
- decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate;
- angajamentul de plată.
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor pe termen scurt ale personalului şi utilizează contul de
activ 226 „Creanţe ale personalului”. În debit se reflectă apariţia creanţelor pe termen scurt ale
personalului, iar în credit – achitarea acestora. Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele
personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.
 Contabilitatea mijloacelor băneşti la SA,,CAHULPAN”

Mijloacele băneşti reprezintă activele lichide ale întreprinderii şi se clasifică:

1) în funcţie de valuta în care sunt exprimate:
a) mijloacele băneşti în valută naţională;
b) mijloacele băneşti în valută străină;
2) în funcţie de locul păstrării şi formele de existenţă:
a) mijloace băneşti în numerar;
b) mijloace băneşti în conturi bancare;
c) alte mijloace băneşti (documente băneşti etc.).
3) în funcţie de posibilitatea utilizării:
a) mijloace băneşti legate;
b) mijloace băneşti nelegate.
Pentru păstrarea numerarului şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere
este destinată casieria. În casieria întreprinderii numerarul poate fi primit din contul de decontare,
ca rambursare a avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub forma venitului în urma
vânzării în numerar a producţiei. Numerarul în casierie este primit din contul de decontare de
către casier în baza documentului ”Cec bănesc”. La intrările de mijloace băneşti se perfectează
„Dispoziţie de încasare”
(Anexa 4.14;4.15)cu chitanţă. Eliberarea numerarului din casă este legat de achitarea salariilor,
premiilor şi altor plăţi salariaţilor, de eliberarea avansurilor spre decontare titularilor de avans,
documentul de bază care se întocmeşte la eliberarea banilor din casă este „Dispoziţie de plată”
(Anexa 4.16).
Achitarea salariului se efectuează perfectând un „Borderou de plată”.La vărsarea
mijloacelor băneşti în contul de decontare se perfectează un „Aviz la plata în numerar”, în care se
indică numărul contului, suma, denumirea întreprinderii, numele deponentului. La sfârşitul zilei de
muncă datele documentelor de încasare şi plăţi sunt înscrise de către casier în „Registrul de
casă”(Anexa 4.17), care poate fi perfectat manual sau în mod automatizat. Registrul de casă se
completează în două exemplare prin foaia de indigo. Primul exemplar rămâne în registrul de casă,
iar al doilea serveşte în calitate de raport al casierului.
Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din casieria
companiei se ţine în contul activ 241 ”Casa”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de
mijloace băneşti în casă, iar în creditul – plăţile în numerar. Operaţiunele economice privind
debitul şi creditul contului 241 se reflectă în registre analitice şi sintetice, care se elaborează de
sinestătător de fiecare întreprindere şi se organizează pe tipuri de activităţi pentru a facilita
selectarea informaţiei necesare pentru întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti.
Mijloacele băneşti încasate şi ieşite în casierie sunt prezentate în (Anexa 4.18)
Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi încasărilor,
întreprinderile deschid conturi de decontare la bănci, prin care sunt efectuate operaţiile de
decontare. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în
valută naţională, înregistrate în contul de decontare al companiei la bancă, este destinat contul de
activ 242 ”Contul de decontare”. În debiutul lui se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută
naţională, în credit utilizarea mijloacelor băneşti. (Anexa 4,19) Documentele primare sunt: ordin
de plată (Anexa 4.21;4.22), extras din cont, Jurnalul-Order, borderou însoţitor la geantă etc.
S.A. „CAHULPAN” dispune de conturi bancare deschise la BC Moldova-Agroinbank S.A.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută
străină în conturile valutare din băncile pe teritoriul Republicii Moldova şi din străinătate este
destinat contul de activ 243 ” Conturi curente în valută străină”. În debit se reflectă încasarea
mijloacelor băneşti în valută străină, iar în creditul – utilizarea acestora(Anexa 4.20)
Documentele în care se înregistrează operațiunile privind mișcarea mijloacelor bănești în valută
străină sunt ordinele de plată(Anexa 4.21,4.22,4.23) și extrasul de cont.
S.A ,, CAHULPAN”, in procesul de utilizare a mijloacelor banesti,foloseste doar casieria si
conturile bancare deschise in cele doua banci comerciale,astfel in contabilitate se3 utilizeaza mai
mult conturile 241 ,,Casa” si 242 ,,Conturi curente in Moneda nationala”.;