EVALUARE NAȚIONALĂ

Subiectul I (42 de puncte)

Într-o zi, prin asfinţit,
Şoaricele a-ndrăznit
Să se creadă în putere
A pradă stupul de miere.

El intrase pe furiş,
Strecurat pe urdiniş,
Se gândea că o albină-i
Slabă, mică şi puţină,
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un uriaş.

Nu ştiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul
Şi-şi pusese-n cap minciuna
Că dă-n stup de câte una.

Roiul, cum de l-a zărit

C-a intrat, l-a copleşit.
Socoteală să-i mai ceară
Nu! L-au îmbrăcat cu ceară,
De la bot până la coadă
Tăbărate mii, grămadă,
Şi l-au strâns cu meşteşug,
Încuiat ca-ntr-un coşciug.

Nu ajunge, vream să zic,

Să fii mare cu cel mic,
Că puterea se adună
Din toţi micii împreună.
(Tudor Arghezi, Tâlharul pedepsit)

A.
Scrie, pe foaia de examen ,răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1.Identifică în text trei cuvinte care aparţin câmpului lexical al naturii 4 puncte
2.Notează varianta corectă de despărţire în silabe a următoarelor cuvinte:as-fin-ţit/asf-in-ţit, bor-faş/borf-aş, min-ciu-
na/minc-iu-na, ro-iul/roiu-l, coş-ciug/coşci-ug. 4 puncte
3.Selectează trei personificări din text; 4puncte
4.Transcrie, din textul dat, un epitet personificator care să conţină perechea substantive-trei adjective
5.Explică, în maxim 5 rânduri semnificaţia versurilor 4 puncte
Nu ajunge, vream să zic,/Să fii mare cu cel mic,/Că puterea se adună/Din toţi micii împreună.˝ 4 puncte
6. Explică semnificația titlului. 4 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a fabulei Tâlharul
pedepsit de Tudor Arghezi. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale fabulei;
– să ilustrezi două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
- să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
SUBIECTUL al II-lea (36de puncte)
˝Decupez o inimă albă din pânza catargului, cutreierător în paşi de val, către o primăvară albă. Îmi şoptesc rar ca să-
mi priceapă mintea:
- De ce trebuie să caut culori în peşteri zăvorâte cu ţurţuri de gheaţă?
- Simplu, îmi răspund cu nonsalanţă, să pictez o inimă rămasă albă din gândul iernii şi desperecheată de orice culoare!
- Şi pentru aceasta, trebuie să o vopsesc, pentru că altfel primăvara trece orbită de alb pe langă mine.
Din nou mă intreb ca să mă conving:
- Era mai simplu… iarna, scuturam ninsoare în praf alb de nor pe marginile argintii ale sufletului, ca atunci când
desenam cu creta flori, cifre şi căsuţe pe tabla neagră a clasei… şi gata, aveam de-o iarnă!
Mă îmbufnez şi răspund eu-lui, scorţos ca un perete dat cu var alb, că eu nu mai ştiu să caut, ştiu doar să văd…
iar dacă văd, ştiu şi ce să fac mai departe!
Un nu categoric se izbeşte cu forţa unui zgomot surd într-o ureche, care nu aude decât liniştea. ˝
(Mirela-Nicoleta Hincianu,fragment din articolul Culori in Eseuri)
Scrie, pe foaia de examen ,răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1.Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
-autorul;
-revista din care a fost selectat fragmentul; 4 puncte
2. Precizează două caracteristici ale anotimpului invocat. 4 puncte
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența: Mă îmbufnez şi răspund eu-
lui, scorţos ca un perete dat cu var alb, că eu nu mai ştiu să caut, ştiu doar să văd…
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența: desenam cu creta flori, cifre şi căsuţe pe tabla
neagră a clasei…
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia: Mă îmbufnez şi
răspund eu-lui, scorţos ca un perete dat cu var alb, că eu nu mai ştiu să caut, ştiu doar să văd…iar dacă văd, ştiu şi ce
să fac mai departe!
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată predicativă, introdusă
prin conjuncția subordonatoare că. 4 puncte

B. Redactează, în 150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare petrecută într-o lume a cărților.
EVALUARE NAȚIONALĂ - temă

Leul, lupul, vulpea şi câinele odat’, Voi trebui numai să vedeţi

Ca nişte buni vecini, s-au fost alcătuit, Cum eu împart uşor.

Cu toţii întrunit, Şi despicând îndat’ pe cerb în patru părţi,

Să umble la vânat: Au zis: “Aceste sunt frăţeştile bucăţi.
Şi iată: cea întâi e partea mea de frate;
Şi ce vor căpăta să-mpartă măsurat A doua, pe drept ca unui leu se cade;
Se-ntâmplă dar, că vulpea-ntâi Ş-acea a treia tot mie se cuvine,
Un cerb frumos au prins, Precum voi ştiţi prea bine.
Şi adunând pe toţi ai săi, Iar de a patra, oricare s-ar atinge,
Spre jertfă l-au întins. Pe loc îl voi învinge.” (Alexandru Donici Leul la
- Acuma e treaba mea, băieţi, vânat)
Le zise leul lor.
Scrie, pe foaia de examen ,răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate:jertfă, părți, a învinge. 6 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența să-mpartă. 6 puncte
3. Indică numărul de litere și sunete ale cuvintelor: vecini, cerb și atinge. 6 puncte
4. Menționează două moduri de expunere prezente în text. 6 puncte
5.Explică în 30-50 de cuvinte modul în care leul împarte prada prinsă. 6 puncte
6. Explica semnificatia titlului.
B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să motivezi apartenența la specie a fabulei Leul la vânat de
Alexandru Donici. 12 puncte În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale fabulei; – să ilustrezi două trăsături ale fabulei, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței; - să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

De Bobotează (Iordanul) se sfinţesc apele. Toţi românii se duc la biserică pentru a lua apa sfinţită, necesară pentru
tămăduire şi purificare, despre care se spune că nu se strică niciodată în satele şi oraşele riverane, tinerii se întrec să
scoată la mal crucea aruncată de preot în apa îngheţată. Cel ce reuşeşte va avea parte tot anul numai de bine. In această
zi nu se spală rufe, pentru a nu lua puterile miraculoase care se atribuie apei.
Pe 7 ianuarie, de Sfântul loan Botezătorul, în Transilvania şi Bucovina se practică obiceiul numit „ Udatul Ionilor".
In Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume, se aşază un brad împodobit, iar sărbătoritul trebuie să dea o petrecere
cu lăutari. In Transilvania, cei care poartă numele sfântului sunt duşi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi
şi purificaţi
(Cătălin Gogotă & Viorel Dobre, Praznicele lui gerar, în revista Terra Magazin)
A.Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care
privesc articolul citat:
- precizează obiceiul de Bobotează din satele şi oraşele riverane
- prezintă asemănările şi deosebirile obiceiurilor de Sfântul loan Botezătorul din Transilvania şi Bucovina. 4 puncte
2. Scrie titlul textului din care este extras fragmentul şi denumirea revistei în care acesta a apărut. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: în Transilvania, cei care poartă
numele sfântului sunt duşi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi şi purificaţi. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică şi modul următoarelor verbe din text: (pentru) a lua; să scoată, sunt duşi. 4 puncte
5. Transcrie propoziţia subordonată din fraza următoare şi precizează felul acesteia: sărbătoritul trebuie să dea o petrecere
cu lăuta 4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă, introdusă printr-
un adverb relativ.
4 puncte

B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă narațiune în care să prezinți o întâmplare hazlie petrecută la o aniversare.