Elementele productivităţ ii sunt elementele care contribuie la formarea producţ iei (formarea

recoltei), acestea fiind următoarele:

 - numărul de boabe/inflorescenţ ă;

 - masa medie a unui bob exprimată prin indicatorul MMB (masa a 1000 de boabe).

Numărul de plante/ rezultă din densitatea la semănat, facultatea germinativă a seminţ elor ş i
condiţ iile din perioada de germinare–răsărire. La cerealele de toamnă, numărul de plante se reduce,
adesea drastic, pe timpul iernii; de asemenea, o anumită reducere a densităţ ii se datorează ş i concurenţ ei
dintre plantele din lan (plantele culturii de bază ş i eventual buruienile prezente) sau atacului de boli ş i
dăunători.

Numărul de inflorescenţ e/plantă (numărul de fraţ i fertili/plantă) se formează î n timpul

fazelor de î nfrăţ ire ş i de alungire a paiului ş i este determinat de capacitatea de î nfrăţ ire caracteristică
fiecărui soi ş i de condiţ iile de mediu, ş i anume: resursele trofice, hidrice ş i de energie solară, respectiv de
concurenţ a pentru aceste resurse. La sfârş itul fazei de î nfrăţ ire rezultă numărul total de fraţ i/, dintre care
numai o parte vor contribui la recoltă, respectiv fraţ ii productivi (fraţ ii fertili), ceilalţ i uscându-se ş i
alcătuind aş a-numita “poala lanului”.

Numărul de boabe/inflorescenţ ă se formează î n timpul fazelor de alungire a paiului, burduf,

î nspicat ş i î nflorit ş i este determinat de numărul total de spiculeţ e/inflorescenţ ă, numărul de spiculeţ e
fertile/inflorescenţ ă, numărul total de flori î n spiculeţ ş i numărul de flori fertile/spiculeţ , care la rândul
lor depind de disponibilul de resurse de mediu (factori climatici ş i tehnologici). Numărul de spiculeţ e î n
inflorescenţ ă depinde de condiţ iile de vegetaţ ie din perioada de alungire a paiului. În timpul î nfloritului,
condiţ iile de vegetaţ ie pot contribui la reducerea numărului de spiculeţ e fertile dintr-o inflorescenţ ă ş i a
numărului de flori fertile dintr-un spiculet.

MMB este determinată de caracteristicile soiului ş i este influenţ ată de condiţ iile de mediu din
perioada de formare ş i umplere a boabelor, î n primul rând aprovizionarea cu apă, dar ş i temperaturile
ridicate (arş iţ ele). De asemenea, MMB este influenţ ată ş i de atacul de boli (de exemplu, atacul de
fuzarioză ş i septorioză), precum ş i de atacul de dăunători (de exemplu, atacul de ploş niţ ele cerealelor ş i
de tripş i).

Porumbul face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoideae, tribul Maydeae, genul
Zea. Genul Zea cuprinde 3 specii :

- Zea mexicana (Schrad) Recv. et. Mangel. (sin. Euchlaena mexicana) –

1
teosinte anual; 


- Zea perennis (Hitsch) Recv. et Mangel (sin. Euchlaena perennis) – teosinte

peren; 


- Zea mays L. – porumbul cultivat. 


Zea mays conv. dentiformis Körn. (sin. Zea mays conv. indentata Sturt.),
denumit porumbul dinte de cal. Se caracterizează prin boabele mari, prismatice, cu partea sticloasă
(cornoasă) a endospemului dispusă pe părţ ile laterale ale bobului, iar partea făinoasă (amidonoasă)
dispusă în partea centrală ş i superioară a bobului 


Zea mays conv. indurata (Sturt.) Bailey, denumit porumbul cu bobul tare,
porumbul sticlos. Se caracterizează prin boabe rotunjite în partea superioară, netede, lucioase, dure la
spargere, de unde vine denumirea de „porumb tare” 


zea mays conv. aorista Grebensc., denumit porumbul semisticlos. Prezintă

caracteristici intermediare între convarietăţ ile dentiformis ş i indurata. Bobul este rotunjit, mat în partea
superioară ş i uneori prezintă o uş oară adâncitură. 


Pentru alegerea unui hibrid trebuie să se ţ ină cont de următoarele elemente:

- grupa de precocitate (perioada de vegetatie) – hibridul trebuie să ajungă

la maturitate înainte de venirea brumelor de toamnă, iar pentru siguranţ ă trebuie să aibă necesarul de
o
TBA mai mic cu 
cel puţ in 100 C faţ ă de potenţ ialul zonei; 


- capacitatea de productie, care trebuie să fie ridicată ş i cât mai constantă
de la un la altul; 


- să fie rezistent la secetă ş i arş iţ ă; 


- să fie rezistent la boli ş i dăunători; 


- să fie rezistent la cădere ş i frângere; 


- să aibă o inserţ ie uniformă a ş tiuleţ ilor ş i o bună pretabilitate la

recoltarea mecanizată. 


Cerinţ e faţ ă de climă şi sol 
Porumbul se cultivă în nord până la latitudinea de 58°
(Suedia), iar în sud până la 42° (în Noua Zeelandă).

Cerinţ e faţ ă de căldură 
Seminţ ele de porumb germinează la 8-10°C. La temperaturi mai
scăzute în sol, ca urmare a atacului ciupercilor saprofite boabele putrezesc. 


Dacă umiditatea solului este suficientă pentru germinare, răsărirea porumbului are loc în
o o
16- 20 zile la temperaturi de 10-12 C, în 13-15 zile la temperaturi de 12-15 C, în 8-10 zile la
o o
temperaturi de 15-18 C ş i în 5-6 zile la temperatura de 21 C.
Creş terea porumbului se desfăş oară în condiţ ii bune atunci când temperaturile medii nu
scad sub 13°C în luna mai ş i sub 18°C în lunile iulie ş i august. Rata de creş tere cea mai ridicată se
înregistrează la temperaturi cuprinse între 24 ş i 30°C.
În faza de înflorirea, temperatura optimă este cuprinsă între 18 ş i 24°C. Temperaturile
mai ridicate determină un decalaj între apariţ ia paniculelor ş i cea a stigmatelor, accentuând fenomenul de
1
protandrie , iar temperaturile de 28-30°C, precum ş i oscilaţ iile mari de temperaturi de la zi la noapte
scad viabilitatea polenului, ceea cedetermină un procent ridicat de sterilitate ş i scăderea producţ iei.
Cerinţ e faţ ă de umiditate
Porumbul are o rezistă bună la secetă, în mod deosebit în prima parte a perioadei de
vegetaţ ie, datorită sistemului radicular puternic dezvoltat, coeficientului de transpiraţ ie redus (cuprins
între 246 ş i 589) ş i caracterului xerofitic al părţ ii aeriene (capacitatea de reducere a suprafeţ ei foliare prin
uscarea frunzelor bazale ş i răsucirea limbului foliar).
Pentru a germina, boabele de porumb absorb 27-34% apă din greutatea lor la
o
temperatura de 8-10 C.
Perioada critică pentru apă este între 10-20 iunie ş i 10-20 august, respectiv înaintea
apariţ iei paniculelor ş i până la maturitatea în lapte. În această perioadă, solul trebuie să aibă 60 - 80%
apă din capacitatea de câmp.
În faza de umplere a boabelor, lipsa de umiditate provoacă ş iş tăvirea acestora.

Cerinţ e faţ ă de lumină

Porumbul este o plantă de zi scurtă care creş te bine la lumină intensă. Energia chimică a
biomasei plantei de porumb poate reprezenta 5-6% din energia solară incidenţ ă pe sistemul foliar, cca.
50% din această energie regăsindu-se în boabe.

Cerinţ e faţ ă de sol

Porumbul asigură cele mai mari producţ ii pe solurile fertile, adânci, luto-nisipoase, care
permit dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil să aprovizioneze în optim planta cu apă ş i
elemente nutritive.
Producţ iile cele mai mari se obţ in pe solurile lutoase ş i luto-nisipoase, cu 3-5% humus,
peste 8 mg P2O5 ş i peste 20 mg K2O/100 kg sol, gradul de saturaţ ie în baze de 75-90 % ş i pH de 6,5-
7,5.

Zonarea culturii porumbului în România

În ţ ara noastră există ş ase zone de favorabilitate pentru cultura porumbului, în funcţ ie de
o
potenţ ialul termic, respectiv suma de temperaturi biologic active (∑TBA), cu pragul biologic de 10 C, ş i
anume:

o
- Zona I - cu un potenţ ial termic (∑TBA) >1600 C, care din punct de vedere
geografic cuprinde 
jumătatea de sud a Câmpiei Olteniei, Munteniei ş i Dobrogea, fără fâş ia estică. În
această zonă sunt recomandaţ i hibrizii din grupele FAO > 600 ş i 500-600, iar ca premergătoare pentru
cereale de toamnă, hibrizii din grupa 400-500. 


o
- Zona II - cu un potenţ ial termic (∑TBA) de 1501-1600 C, care cuprinde, din
punct de vedere geografic, restul Câmpiei Olteniei ş i Munteniei, Câmpia din sudul Moldovei, estul
Dobrogei ş i vestul Câmpiei Banatului. În această zonă sunt recomandaţ i hibrizi din grupele 500-600 ş i
400- 500, iar ca plantă pentru cereale de toamnă, hibrizii din grupa 300-400. 


o
- Zona III - cu un potenţ ial termic (∑TBA) de 1401-1500 C, care din punct de
vedere geografic cuprinde: restul Câmpiei Banatului, jumătatea vestică a Câmpiei Criş anei, colinele
sudice ale Olteniei ş i Munteniei, unde sunt recomandaţ i hibrizii din grupele 400-500 ş i 300-400, iar ca
premergătoare pentru cereale de toamnă, sunt recomandaţ i hibrizii din grupa 200-300. 


o
- Zona IV - cu un potenţ ial termic (∑TBA) de 1201-1400 C, care din punct de
vedere geografic cuprinde: cea mai mare parte a Moldovei dintre Siret ş i Prut, estul Câmpiei Criş anei,
Câmpia Someş ului, colinele nordice ale Olteniei ş i Munteniei, zonele colinare din vestul ţ ării, terasele
Mureş ului, unde sunt recomandaţ i hibrizii din grupele 300-400 ş i 200-300, iar ca premergătoare pentru
cereale de toamnă, sunt recomandaţ i hibrizii din grupa 100-200. 


o
- Zona V - cu un potenţ ial termic (∑TBA) de 1001-1200 C, care din punct de
vedere geografic cuprinde N-E Moldovei, Colinele Moldovei la V de Siret, Câmpia ş i Podiş ul
Transilvaniei, Colinele din S-E Banatului, unde sunt recomandaţ i hibrizii din grupele 200-300 ş i 100-
200. 


o
- Zona VI - cu un potenţ ial termic (∑TBA) de 800-1000 C, care din punct de
vedere geografic cuprinde N-V Moldovei (judeţ ul Suceava) ş i toate regiunile submontane, unde sunt
recomandaţ i hibrizii din grupa 100-200. 


Sămânţ a şi semănatul

Calitatea seminţ elor pentru semănat. Seminţ ele folosite la semănat trebuie să aparţ ină
unui hibrid recomandat pentru zona de cultură ş i să fie certificate. Pentru a îndeplini cerinţ ele de calitate
pentru semănat, sămânţ a de porumb trebuie să aibă puritatea fizică de peste 98% ş i germinaţ ia de peste
90%. Valoarea cold-test trebuie să fie de cel puţ in 70%.
Epoca de semănat. Semănatul porumbului se poate începe atunci când la adâncimea de
oo o
10 cm în sol ş i la ora 7 dimineaţ a se realizează temperatura de 8 C, iar vremea este în curs de
încălzire.
Calendaristic, epoca optimă de semănat a porumbului se încadrează între 1 - 20 aprilie în
câmpia din vestul ş i sudul ţ ării, în Dobrogea ş i sudul Moldovei, între 15 - 30 aprilie în centrul
Transilvaniei ş i centrul Moldovei ş i între 20 - 30 aprilie în zonele submontane ş i nordul ţ ării.
Densitatea de semănat. Densitatea constituie unul din factorii tehnologici de bază care
condiţ ionează obţ inerea unor recolte mari de porumb. Comparativ cu alte plante de cultură, porumbul
reacţ ionează mai puternic la acest factor tehnologic
Norma de semănat. Cantitatea de sămânţ ă la hectar (norma de semănat) depinde de
densitatea la semănat, puritate fizică a seminţ elor, germinaţ ia seminţ elor ş i MMB. Norma de semănat se
calculează după următoarea formulă:
DxMMB /P x G x 100

C=
Unde:
C = norma de semănat, în kg/ha;
D = densitatea de semănat, în boabe germinabile pe hectar;
MMB = masa a 1000 boabe, în g;
P = puritatea fizică a seminţ elor, în %;
G = germinaţ ia seminţ elor, în %.

Evaluare subiectiva
𝑁𝑟.𝑠𝑡 𝑝𝑒 ℎ𝑎 × 𝑁𝑏 𝑝𝑒 𝑠𝑡 × 𝑀𝑀𝐵
PP= 1000 × 1000

Evaluare obiectiva
𝑁𝑟 𝑠𝑡 𝑝𝑒 ℎ𝑎 × 𝑀𝑠𝑡 × 𝑅𝑏%
PPefectiva= 100

100−𝑈𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎
PPstas=𝑃𝑃𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎
100−𝑈𝑠𝑡𝑎𝑠