BIOMUL PIDTIRILOR MEDITERANEENE

Caracteristici definitorii: -Pfduri mediteraneene dezvoltate in climat cald cu secete estivale,

ingheluri 9i ziPezi ePisodice

- Frurze cerate, persistente, ca o adapatre la seceti (cuticula cerat6

:::ffiliTffi" illL,o,"",expricd prezenla conirereror si a

arborilor cu aParat foliar caduc

Presiunea antropic[ (defrig5ri, supmpfuunat, incendii. repetate,
extragerea diferenliatl de masi lemnoasd etc.) a kansformat
pddurea iniJiall in formalii vegetale secundare dominate de

tuIIrigu ri
Localizare geograficl: - disjuncti in toale continenlele, cu exceplia Antarcticii
- Padwile mediteraneene nu acopertr decAt 1,5% din ansamblul impf,durit
al Planetei

- Arealul pidurilor medheraneene in Europa, Asia 9i Africa inglobeazn

25 de liri gruPatc duPE cum urmeazi:

- Europa de SV: Spazia, Franla, Italia, Portugalia

- Europa de SE: Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, Malta, Slovenis; dupd unii
outori Si SV-ul RomAniei, Turcia europeand, (drile ex-Iugoslave
- Africa de N: Maroc, Algeria, Tunisia (ldrile Maghrebului)
- Estul Metlitcra nei: Israel, Iordonia, Liban, Sirio, Arabio Saadild, Yemen gi
Pakislanul (au numai formalii vegetale de 1ip mediteranean, in proximitatea
degerturilor)
in altc continente: SV'al Australiei, Caldornio, Chile- parlea cenlrold,

Regiunea CaP, in Africa

- un element comun- toate fonr:aliile vegetale mediteraneene din aceste spalii
sunt p€ fa(adele litorale vestice ale continentelor

incadmrea in regiunile biogeograficc ale Globului:

- Formaliite vegetale mediteraneene europene, alc Maghrcbului, Orientului Apropiat $
Coliforn iei- apa4in regiunii IIola rctice

- Pddurile valdiviene din Chile- regiunea Neotropicali

L
 - Formaliile vegetale australiene de tip mediteranear- regiunea AustralianE
- Originalitatea floristicl a Capului nu este dublata de cea faunisticS, dar formeaz.d o regiune
biogeografici aparte- Regiunca Capului- 73% dintre speciile floristice sunt endcmice

Poten(ialul ecologic: - Veri calde 9i insorite, deseori toride

- Scurte perioade de secete esdvala
- Precipitaliile neregulate qi in cantitd(i reduse
- EvapotranspLatia depaSegte cu nruh cantitatea de precipitalii din tinpul
verilor suPrainsorite
- Icrnile cu precipitalii, rareori zub formtr de zipad6" indeosebi in arealele
ITIoDlane

- Ploile din iam6 umezesc suficient orizontul biologic activ pentru a

f av oiza dezv oltarea Pidurii

- Seceta estivali impune pentru plantele ierboase, ori cu bulbi 9i
tuberculi, in general plante anuale, o perioodd de eslivalie (activitate
redusl)
- Ploile de iarnl sunt violente 9i concentrale iotre octombrie $i martie, in
emisfera nordic6, gi aprilie- septembrie, in emisfera sudicl, variind intre
300- 1000 mn1 valori comparabile cu cele ale Europei Crntrale
- Ploile de iaml variabile; iernilor marcate de inundalii le pot urma iemi

secetoase

- Mediile lunare hivernale de temperatud variaz; intg J- lJoQ

- Media anuall tennictr se situeazd intre 12- 18oC

- Temperatura medie a lunii celei mai calde este de +25'C

- Formaliile vegetale mediteraneene sunt dominate de elemente heliofile gi termofile

- Spectrul biologic: fancrofite, chamefite,hemicriptofite, criptofite- geofite, terofite si

/
epifite

- Modelul arhitcctural al forma(iilor vegetale- succesiunea stratelor ierbaceu, subarbusliv,

arbustiv, arborescenl, al arborilor, cu abunden(I- dominan{i diferenliati, pe strat si pe
specii,funcfie de substrat gi irtervenlia antropici in tinip istoric qi economico- social
- Focul- factor natural sau antropic- perturbl local succesiunea stratelor
- TulEriqurilc mediteraneene- formalii vegetale secundare, putemic antropizate
2
- Modelul de cregere- dominant Rauh, rareori Troll
- Formcle de adaptare: - coducitolea; biomasa foliari ploporlionalS cu canlitatea de precipitalii
- semPerviriscenla

- sclerolilia
- ritidom sPecific
- xero' termoJilia
-sislemul rodicular exercita fenomenul de biometeorizalie
- Particularitlfi ale inveligului biotic mediteranean:
- extinclia unor specii deterrninalii de condiliile climatice
- extinclia ierbivorelor gi in consecinl5 a camivorelor
- sPecializarea mamiferelor
- prezenla repti.lelor- Ordinul Testudines, Familia Testudinidae, Genul
Testudo,cu mai multe specii,difcrentiale regional
- Marea Mediterani- efect de baricri- folosirea punlilor continentale

pentru migrarea organismelor planle 9i anirnale in glaciar

- Iiniile nrajore de migralie ale pasarilor dinspre Africa spre Europa de N

A. P duile- mozaic complex (arbori sclerofili cu frunTe coriace, persislenle)

a. Pldurile cu frunze cizltoare:
- situale in extremiul e temperate qi in altitudine (nordul Mediteranei Centrale gi

Africii de Nord)

- dominate, in spatiul mediteranear; de stejari cu talie micd (Quercus afares, in

Atlasul Telian- Algeria gi Twisia; Quercus fogineo- stejarul din Portugalia; Quercus libani-
stejarul de Liba-n, cu centrul biogenetic inSnia; Quercus castoneifolia- stejarul Algeriei)
- forrnate, in ecotonul spre pldurile nemorale, dominant d\n: Quercus pubescens-
stejarul alb sau stejarul de Provence; Quercus toza- sleiarul Latzit:' Quercus frainelto- gfulilt;

Quercus cerris- cer sau stejarul lombard

- aceslora li se adaugl: clrpinila (Carpinus orientali$, mojdreanul (Fraxinus
ornus), Oslrya corpinifolia- arborele cu lemn de fier etc.
- PLdwrle de slejar a/b sunt cele rnai rispandite din Catalogne pini in Grecia

- Pddurile cts stejar de Porlzgalia- Peninsula Ibericd gi A-tica de Nord, in Turcia

gi Orientul apropiat

- in Alpii maritimi, Balcani gi Munlii Anatoliei- piduri amestecate de Osrrya,

caryinifd ti tei (Tilia cordata)
3
 b. Pldurile de conifcre:
- la altitudini de 500- 2000 m, fornate din specii cu plasticitate ecologici rnare,

specii euriterme
- pidurite de cedru, localizate indeosebi la peste 1500 ra in Murlii Afticii de
Nord, Munfii Taunx, Siria, Liban 9i Cipru
- specii caracleristice cu grad mare de endemicitate- Ccdru de Atlas,
Cedru de Liban
- grad redus de abundenp-dominanp pe strat 5i pe specii
- pidurile de brad- intre 500- 2000 rn in Grecia meridionald: Abies cepholonico
(bradul de Grecia), Abies ntaloccana (bradul de Maroc), Abies pinsapo (bradul Andaluz sau de
spafia), Abies numidica (bradul de Algeria sau bradul de Kabylia), Abies cilicica (bradul dc
Cilicia- bradul alb prezent in LibarL Siria 9i Turcia)
- pldurile de pin de joasE altitudine, de pe larmudle Mediteranei occidentale
pfui in Grecia- Pinut de Alcp (Pinus halepensis), sau pinul alb de Provence, arbore cu trunchiul

contorsionat, xerofil, a{Iat in extensiune a arealului spre altitudini de 1600 rn

c. Pldurile sclcrofilc:
- grupari constituite dintr-un numdr redus de stejari cu Aunze persistente la care se
adaugi numeroase specii arbustive sau subarbustive
- pldurile xerotermofile de rnislini (Olea oleasler), fistic (Pisracia lenliscus),
royov (Ceralonia sitiqua), otetar (nlrxs sp.), zizif.rs spnos (ZiTiphus spinosa)- cu rlddcini
capabile sI pitrundi ]a 50 m adincime dupn ap5" arborele lui Iuda (Cercis siliquaslrum)
de stejar verde (Quercus i/er)- heliofil, abundd in jurd MIrii
- pidurile
Mediterane, sectorul occidental 9i se rarefiazi spre Grecia. Coabiteazi cu stejarul de pluti
(Quercus suber) a carui toleranle h frig este mai scdzut6. Nu suportl substratul calcaros gi se
dezvolta foarte bine pe terenuri silicioase gi slab Lunede
- pidurile cu stejar de Kermes {Quercus coccifera)- un subarbust helio{il din
Orienrul apropiat- are azi areal distinct in vestul mediteranean; subarbustul nu depdgeqte 5 n
inel(ime, frind o veritabiltr esen![ forestieri ce cregtc intre 200 9i 1200 m.
- Codominanle apor: Iaurul, palmierul pilic, pinul maritim etc

4
B. Mozaicul californian
- Partea calilorni art1..caracter'uata printr-un climat de tip mediteranean are, de asemenea,
o voca{ie forestieri
- Pddurile de aici- un amestec de stejari semperviriscenli ca cei cu fi:unze clazAtoare, la

care se adaug6 altp{OigaS!- castanul de California, de exemplu, sau specii de pin (Pinus coulteri,

Pinus s-obiniana etc.)

b. hormaliile ' de tuf4riFri- sunt fonna(ii secundaru cu aspecle diferite funclie de

regiune,substralul pe care se dizvolta,gradul de antropizare

- maquis-acopera 20o/o din lbprgfnta insulei corsica 9i N. Mediteranei- desiguri mari,
greu de stribltut, pe soluri silicioase; mirt, m{slin sllbatic, iarba neagrl, (Erica arborea),
arbitts, fistic,eucalipt,stejar verde, uneori se mai poate intdlni stejar de plutd" pin silvestnr,
pald$i&ilrtic,erc
- tlY!ig"- climat nibtliterapean subarid, cu 300 mm precipitalii- boschete joase pe soluri
calgaroase gi iharnoase; stejar de Kermes, roznarinul, cimbrul, cistusul (arbust cu flori albe/roze

sau galbene), pinul de alep (Pinus hdepensis);fotmalia poate avea mai multefaciesuri: ganiga

tpo4lo,ra,garriga costie ra I bath a,in P o leslina

- chaparral- versan(ii usca[i ai Californiei, cu precipitatii de 300- 500 mm, desiguri de 1-

3m inillime, ot Quercus dumosa, Arclosluphylos sp. etc.
- matorral- Chile, intre 23"- 38o lat. S- vegetalie arbustivtr ce alterneazi cu arbori qi
cactu$i; boldo (Peumus boldus), Acacia sp., Caclus chilensis
- frigana- Grecia pi Asia Mici- formaliune cu arbugti xerofli cu mulfi ghimpi, multe

Labiate, Artemisii, arbori de stancarie (stciar verde, Pinul de Alep), la care se adauga legndru,
dafinu!, etc.
-Multe specii din lista Directivei l{abitate
Incendii pcn1ru speculatii imobiliare;z.onobiom)'ul cel mai poluat din lume
- tomillares- Spania gi NV Africn (M. Rif)- cimbrul, levinfica,mirt etc.

mel€e- incadrare nesiguri, Australia meridionali, 400 nm precipitafii- nisipuri cu

-
cru$e caharoasl in profunzime; eucal\pt, .lcopia sp.