Vica(slide 2 )

„limba este cea mai mare dreptate pe care poporul si-a facut-o siesi”, scrie poetul intr-un loc. Ramas orfan de tata
)mort in razboi si ingropat in pamant strain) si-a adorat mama si a facut din ea in poezie un simbol complex(tara. grai,
istorie tragica, vatra a fiintei etc.)Omul care jeleste in poeme muzicale tragediile neamului sau este, infelul lui, un
martir. L-am cunoscut, cu multi ani in urma, in casa lui Nichita Stanescu. un tanar cu fata tragica si plete romantice.
Ochii lui sugerau o lunga insomnie a istorie. NicHita Stanescu, cuprins de zel patriotic, dadea unspectacol de iubire si
poezie, iar Grigore Vieru parea totalmente subjugat de ceea ce vedea si auzea. Mai tarziu,Nichita Stanescu avea sa
spuna despre confratele său basarabean *este un mare si adevarat poet, el transfigureaza natura gandirii in natura
naturii. Ne imprimavareaza cu o toamna. (Eugen Simion)
Cezar (slide 3)
S-a nascut pe 14 februarie 1935, in satul Pererita din fostul judet Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, in
familia de plugari romani a lui Pavel si Eudochia Vieru, nascuta Didic. A absolvit scoala de sapte clase din satul natal
in anul 1950, dupa care a urmat scoala medie din oraselul Lipcani, pe care o termina in 1953.
Cezar (Slide 4)
A debutat editorial pe cand era student, in 1957, cu o placheta de versuri pentru copii, "Alarma", apreciata de critica
literara. In timpul studentiei, din cauza lipsurilor materiale, a fost nevoit periodic sa abandoneze cursurile.

Dupa ce a absolvit, in 1958, Institutul Pedagogic "Ion Creanga" din Chisinau, Facultatea Filologie si Istorie, Grigore
Vieru s-a angajat ca redactor la revista pentru copii "Scanteia Leninista", actualmente "Noi", si a publicat a doua
culegeri de versuri pentru copii, "Muzicute".
Vica (Slide 5)
Pe 8 iunie 1960 s-a casatorit cu Raisa, profesoara de romana si latina, cu care are doi fii. In acelasi an, Vieru s-a
angajat ca redactor la revista "Nistru", in prezent "Basarabia", publicatie a Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Intre anii 1960 si 1963, a activat ca redactor la editura "Cartea Moldoveneasca", publicand, in 1961, doua plachete de
versuri pentru copii, "Fat-Frumos curcubeul" si "Buna ziua, fulgilor!", iar in 1963 cartile pentru copii "Multumim
pentru pace" (versuri) si "Fagurasi" (versuri, povestiri si cantece). In 1964, i-a fost publicat, in revista "Nistru",
poemul "Legamant", dedicat lui Mihai Eminescu.
Volumul "Versuri pentru cititorii de toate varstele", aparut in 1965, a fost distins, doi ani mai tarziu, cu Premiul
Republican al Comsomolului in domeniul literaturii pentru copii si tineret. In 1967, i-au aparut culegerea pentru copii
"Poezii de seama voastra" si poemul "Barbatii Moldovei", publicat de revista "Nistru". Poemul continea o dedicatie
pentru "nationalistul" Nicolae Testimiteanu, care i-a facut pe cei de la cenzura sa opreasca tiparirea si sa scoata
dedicatia cu pricina.

SLIDE 6 CEZAR
Anul 1968 a produs o cotitura in destinul poetului, consemnata de volumul de versuri "Numele tau". Cartea este
apreciata de critica literara drept cea mai originala aparitie poetica. In chiar anul aparitiei, volumul a devenit obiect de
studiu la cursurile universitare de literatura nationala contemporana.

Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga" si "Brancusi", iar alte doua sunt inchinate lui
Nicolae Labis si Marin Sorescu. Asemenea dedicatii apar pentru prima oara in lirica basarabeana de dupa cel de-al
doilea razboi mondial.

In 1978 i s-a publicat, la editura Junimea din Iasi, volumul "Steaua de vineri", prefatata de Nichita Stanescu, prin care
s-a rupt tacerea intre scriitorii romani de pe ambele maluri ale Prutului.
In 1980, lui Grigore Vieru i-au aparut "Abecedarul pentru prescolari", "Albinuta", "Fiindca iubesc"! (o noua culegere
de versuri lirice) si "Sa cresti mari!" (culegere de cantece pentru copii).

Un adevarat succes a reprezentat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela" in 1982, regizat de Ion Popescu Gopo,
cu muzica compusa de Eugen Doga, iar autorul textelor pentru cantece - Grigore Vieru.

In 1983, a aparut "Taina care ma apara", in care s-au simtit primele accente profund sociale din creatia poetului. Anul
urmator, Grigore Vieru si-a adunat cele mai frumoase poezii si cantece, medalioane si secvente publicistice in
volumul "Scrieri alese".
Slide 7-8 VIca
Grigore Vieru a abordat constant câteva teme esenţiale: mama, patria, graiul, iubirea, războiul, copilăria, artistul şi
creaţia. Cât priveşte tema mamei, este foarte dificil, mai ales în scopuri didactice, de ales câteva opere reprezentative,
deoarece poezia despre mamă a lui Gr. Vieru reflectă atitudinea monografică a poetului față de această ființă, printr-o
abordare amplă, din diverse unghiuri de vedere, organizate de M. Cimpoi în următoarea schemă accesibilă: „De la
ataşamentul afectiv, profund, dar ţinând de o esenţă autobiografică, ce cobora viziunea pe un plan transparent al
concretitudinii (Cântec cu acul, Autobiografică, Cămăşile, Poem, Mama poetului), de la ritualicul contemplat grav,
dar fără patos imnic, manifestat în Cântece pentru mama, până la Litanii pentru orgă, în ale căror accente patetic-
tragice se exprimă risipirea Întregului, Muma este pe rând şi, bineînţeles, în chip amalgamat, prezenţă umană
concretă, chip spiritual, simbol, mit”
Slide 9 cezar
Printre calităţile scrisului lui Grigore Vieru sunt unitatea stilistică, de vorbire, dublată de o mare iubire pentru limba
care ne uneşte, un simţământ ce se revendică de la eminesciana simţire românească şi un acut sentiment al valorilor
naţionale pe care niciun Prut nu-l poate şterge. Grigore Vieru este o rugăciune şi o rugăminte la reconstituirea ideii de
unitate naţională sub egida limbii române.
Principala virtute a poetului este iubirea faţă de limba română înţeleasă ca un respect de sine. Practic, două esenţe s-au
întrupat într-o metaforă. Tema patriei admite la fel interpretarea a cel puţin patru poezii, dat fiind faptul că, în viziunea
poetului, patria se identifică cu mama (Mamă tu eşti), cu Moldova / pământul străbun (De la tine, Poem), cu locul /
satul naşterii (Casa părintească, Satul meu, Acasă), cu personalităţile marcante ale neamului nostru şi nu în ultimul rând
cu oamenii acestui pământ, plugarului revenindu-i rolul principal (Legământ, Iezii lui Creangă, Ascultând pe Enescu,
Către plugar).

SLIDE 10 VICA

Grigore Vieru a fost, incontestabil, o voce singulară, de o expresivitate deosebită în peisajul poeziei româneşti.
Versurile sale au ilustrat, într-un regim al excelenţei rostirii lirice, stări de spirit de o rară autenticitate, conturate în
enunţuri poetice armonioase şi limpezi, sugestive şi sincere. Nimic strident în lirica lui Grigore Vieru, nimic evaziv
sau fals. Versurile lui se înscriu într-un program literar ce are ca element esenţial apărarea şi ilustrarea limbii române,
integritatea acesteia într-o ţară în care s-a refuzat, decenii de-a rândul, dreptul de cetăţenie al acestei limbi. Recursul
la sentimentul patriotic autentic, starea de sinceră şi ardentă implicare cetăţenească în destinul propriei patrii, toate
acestea au reprezentat imperative imediate ale creaţiilor sale, cărora poetul li s-a dedicat cu dăruire, spirit al jertfei şi
credinţă.