PROIECT DIDACTIC

Alistar Didi
Şcoala Gimnazială”Mihai Drăgan”Bacău

Obiectul: Istorie
Data : 04.05. 2017
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Romȃnia ȋntre democraţie şi autoritarism
Tema: Constituţia din 1923
Competenţe specifice vizate:
C 1 localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor pe baza surselor istorice;
C 2 realizarea prin cooperare a unei analize de document istoric;
C 3 utilizarea corectӑ a termenilor istorici specifici;
C 4 compararea informaţiilor despre acte contituţionale din perioade istorice diferite.
Resurse procedurale (metode, procedee şi tehnicile de predare-învăţare) :
 învăţarea prin descoperire;
 metode activ-participative: „Ştiu,vreau să ştiu, am învăţat” „mozaicul în formare”, Diagrama
VENN, Joc de rol.
Resurse materiale:
-Harta istorică, atlasul istoric, manualele alternative, fişele de lucru
Material bibliografic:
-Florin Constantiniu, O istorie sincerӑ poporului romȃn, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti,
2010;
- Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Istoria
României, Editura Enciclopedică; Bucureşti,1998;
-Bogdan Murgescu, Istoria României în texte, Editura Corint, Bucureşti, 2001;
-Petruţ Pȃrvescu, Mic dicţionar de istorie, Editura Cartex, Bucureşti, 2014
Scenariul didactic:

Momentul Competenţe Activitatea profesorului Activitatea Evaluare

lecţiei şi specifice elevului
durata
1. Captarea Profesorul notează absenţele. Analizează Autoevaluare
atenţiei şi Verifică existenţa materialului situaţiile problemă
enunţarea didactic. şi conştientizează
obiectivelor Se vor recapitula principalele idei din avantajele
(3 min.) tema „Monarhia şi partidele politice ȋn soluţionării
2.Reactuali Romȃnia” eficiente a acestora.
zarea -Asemӑnarile şi deosebirile dintre Elevii prezintă Evaluare orală
cunoştinţel partidele de extrema dreaptӑ şi cele de contextul intern
or extremӑ stȃnga; care a dus la
dobândite -Principalele trӑsӑturi ale partidelor de adoptarea
anterior centru. Constituţiei din
(15 min.) 1923

idu Conservator în perio a P

3.Comuni-
carea noilor
cunoştinţe Scrie titlul temei pe tablă „Constituţia Elevii notează titlul
(25 min.) din 1923”. lecţiei în caiete.
-Profesorul le cere pentru început Elevii inventariază,
elevilor să formeze grupe-perechi şi să procedând prin
realizeze o listă cu tot ce ştiu despre discuţii în grupuri-
tema anunţată. perechi,
 cunoştinţele pe care
consideră că le
În acest timp construieşte pe tablă un deţin cu privire la
tabel cu următoarele coloane: tema anunţată şi le
ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM notează în rubrica
ÎNVĂŢAT „ŞTIU”:
-definiţia
C1 termenului istoric
„constituţie”;
- actele
constituţionale ce
au precedat
Constituţia de la
1923:
Regulamentele
Organice (1831),
Convenţia de la
Paris (1858),
Statutul Dezvoltător
al Convenţiei de la
Paris (1864);
Constituţia din
1866.
Elevii vor fi ajutaţi
de profesor să
formuleze întrebări
despre lucrurile de
care nu sunt siguri.
Se notează ideile
asupra cărora ar
dori să afle mai
mult în rubrica
- Pentru a răspunde întrebărilor „VREAU SĂ
formulate de elevi şi a completa ŞTIU”:
rubrica „AM ÎNVĂŢAT”, profesorul -Originile noii
C2 propune ca metode de lucru: Constituţii;
„MOZAICUL ÎN FORMARE” şi - Principalele
împarte clasa în grupe de câte cinci prevederi ;
elevi. - Importanţa
- Profesorul va distribui fiecărui acesteia.
membru al grupului câte o fişă diferită
de lucru, care cuprinde o parte a unei
unităţi de cunoaştere, ce urmează să „o Elevii se vor
predea” membrilor grupului său. Astfel regrupa în funcţie
membrii grupelor „experţi”ce au de numărul de
numărul 1 au primit fişa de lucru nr.1 ordine avut, pentru
şi aşa mai departe grupele de „experţi” a-şi aprofunda
numerele 2,3,4,5, vor primi fişele de cunoştinţele, dar şi
lucru 2,3,4,5 de a rezolva
sarcinile de lucru.
- Profesorul (care monitorizează Astfel elevii citesc,
întreaga activitate), intervine pentru a discută pentru
rezolva eventualele neclarităţi clarificarea
Profesorul va urmări dacă elevii, diferitelor aspecte
studiind conţinutul fişei de lucru nr. 1, şi îşi stabilesc
au înţeles caracteristicile Constituţiei strategia ce le va
din 1923: permite transferul
- legitima noua realitate politicӑ de informaţiilor către
dupӑ primul rӑzboi mondial (realizarea ceilalţi membri ai
Romȃniei Mari); grupului iniţial.
-a fost promulgatӑ de regele Elevii se reîntorc în
Ferdinand I pe 28 martie 1923; grupul iniţial şi
-relua, ȋn cea mai mare parte, „predau”acea parte
conţinutul Constituţiei din 1866 (pӑstra din temă ce le-a
76 de articole) fost repartizată
-era structuratӑ pe 8 titluri. celorlalţi membri ai
Profesorul observă împreună cu elevii grupului.
cum au răspuns la fişele de lucru nr.2, Pentru orice
3, 4 şi 5, în legătură cu prevederile ce neclaritate, se
stăteau la baza Constituţiei din 1923: adresează întrebări
1. Suveranitate naţională: „expertului” pe
-Se insistӑ pe caracterul unitar al subiect al grupului.
statului
II. Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti:
-libertatea conştiinţei;
-libertatea individualӑ este garantatӑ;
-libertatea de conştiinţӑ este absolutӑ;
-libertatea de a comunica şi publica
ideile şi opiniile prin viu grai, prin
scris şi prin presӑ;
-libertatea întrunirilor şi a asocierilor;
-proprietatea de orice naturӑ este
garantatӑ de stat.
III. Separarea puterilor:
puterea executivă
Rege şi Consiliul de miniştri(guvern)

Prerogativele Regelui
- numeşte şi revocă miniştri;
-sancţioneazӑ şi promulgӑ legile

-are drept de a dizolva Parlamentul;

-este capul Armatei;

-nu poate interveni ȋn actele Justiţiei Elevii se

concentrează şi
-membrii familiei regale nu pot fi răspund oral
miniştri la întrebările
puterea legislativă adresate . Evaluare
deţinutӑ de Rege şi Parlament orală
puterea judecătorească
– deţinutӑ de tribunale, curţi de
justiţie şi de Ȋnalta Curte de Justiţie
şi Casaţie
IV. Sistemul electoral-
-vot universal, egal şi direct
(acordat doar bӑrbaţilor peste 21 de
ani)
-Profesorul solicită elevilor Elevii notează
consultatarea dicţionarelor pentru a principalele
afla semnificaţia următorilor termeni prevederi ale
 istorici: Constituţiei de la
a) „ promulgare ”- semnarea de către 1923.
şeful statului a unei legi (aprobată în Elevii consultă
C3 prealabil de către Parlament), care dicţionarele şi
capătă astfel un caracter executoriu; notează pe caiete
b) „suveranitate”-starea de definiţiile
independenţă absolută a unui stat în termenilor istorici :
raport cu celelalte state; „promulgare”,
c) „sancţiona”- aprobarea de către „suveranitate”,
conducătorul statului a unui decret, „sancţiona”,
hotărâre, lege, fapt care-i conferă Elevii alcătuiesc
valabilitate; propoziţii cu
Pentru a evalua C3,profesorul va termenii istorici din
cere elevilor grupaţi perechi să tema predată.
formuleze propoziţii cu termenii
istorici recent explicaţi.
Profesorul solicită elevilor să rezolve Elevii rezolvă
sarcina de lucru a fişei nr. 6 referitor sarcina de lucru a
la importanţa Constituţiei din 1923: fişei nr.6.
-a consolidat democraţia şi statul
unitar romȃnesc;
Pentru a verifica cum a fost atins Elevii răspund oral
C4,profesorul va solicita elevilor la întrebările
grupaţi perechi să menţioneze o adresate.
noutate în plan intern adusă de
Constituţia de la 1923, comparativ cu
Constituţia de la 1866.
Elevii realizeazӑ diagrama VENN
C4 Constituţia din 1866
-cauze: ȋnlӑturarea lui Al.I.Cuza şi Elevii realizeazӑ pe Evaluare oralӑ
instaurarea monarhiei; grupe diagrama
-forma de guvernӑmȃnt şi teritoriul VENN(o grupӑ se
naţional: Romȃnia (din 1881), va ocupa de
Regatul Romȃniei); asemănӑri ȋntre cele
-stat indivizibil; teritoriul inalienabil; douӑ constituţii,
drepturi şi libertӑţi cetӑţeneşti: alte douӑ grupe vor
libertatea conştinţei, ȋnvӑţӑmȃntului, avea ȋn vedere
presei, egalitatea ȋn faţa legii etc.; caracteristicele
-declarӑ sacrӑ şi inviolabilӑ proprii fiecӑrei
proprietatea de orice naturӑ. constituţii)
puterile statului:
-principiul separaţiei puterilor, cu
precizarea cӑ emanӑ de la naţiune.
regim politic:
-de tip democratic(liberal)
Constituţia din 1923
-cauze: ȋnfӑptuirea statului naţional
unitar romȃn ȋn 1918
-forma de guvernӑmȃnt şi teritoriul
naţional: Regatul Romȃniei;
„stat naţional unitar şi indivizibil”;
teritoriul sӑu este nealienabil.
-drepturi şi libertӑţi cetӑţeneşti
libertatea individualӑ, de a comunica şi
publica ideile şi opiniile prin viu grai şi
prin presӑ;
 garanteazӑ proprietatea de orice naturӑ,
care are funcţie socialӑ.
-puterile statului:
principiul separaţiei puterilor, cu
precizarea cӑ emanӑ de la naţiune
- regim politic:
democratic
4. Dirijarea Feed-backul se va realiza prin Jocul Test de
învăţării şi de rol Unui cetӑţean i se ȋncalcӑ evaluare
asigurarea dreptul de libera exprimare. Este scrisă.
feed- judecat de un tribunal sub motivul Autoevaluare
backului ca a luat legӑtura cu o grupare
(5 min.) teroristӑ

Aplicaţie practicӑ
Aplicaţie pe atlasele istorice: Arătaţi hotarele României în timpul domniei regelui Ferdinad I (1916-1927)

Mape de lucru (fişe de lucru )

Fişa de lucru nr. 1:

„Ea ȋnsemna ruperea pactului fundamental ȋntre naţiune şi monarhie, pact pe care ȋl enunţase Carol
I ȋn prima sa proclamaţie, dupӑ depunerea jurӑmȃntului pe Constituţiunea din 1 iulie 1866, revizuitӑ apoi la
29 martie 1923, deoarece, pe de o parte, asa-zisa nouӑ Constituţie nu mai emana de la naţiune, ci de la
puterea executivӑ, iar pe de alta parte, pentru cӑ nu s-a respectat modalitatea de revizuire a Constituţiei,
singura care garanta ca noile schimbӑri reprezinta voinţa naţiunii ȋnseşi”
(Eleodor Focşӑneanu, Istoria constituţionalӑ a Romȃniei 1859-1991)
Sarcini de lucru: Menţionaţi câteva trăsături ale Constituţiei din 1923.

Fişa de lucru nr. 2:

„Art. 1. - Regatul Romȃniei este un Stat naţional unitar şi indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Romȃniei este nealienabil”.
(Constituţia de la 1923)
Sarcini de lucru: Precizaţi ce prevedeau art. 1 şi 2 din Constituţie.
Fişa de lucru nr.3:
„Art.5-Romȃnii, fӑrӑ deosebire de origine etnicӑ, de limbӑ sau de religie, se bucurӑ de libertatea
constiinţei, de libertatea ȋnvӑţӑmȃntului, de libertatea presei, de libertatea ȋntrunirilor, de libertatea de
asociaţie şi de toate drepturile şi libertӑţile stabilite prin legi”
(Constituţia de la 1923)
Sarcini de lucru: Analizaţi conţinutul acestui articol de lege şi soluţia propusӑ pentru rezolvarea
problemelor minoritӑţilor naţionale
Fişa de lucru nr. 4:
„Art.33- Toate puterile statului emanӑ de la naţiune, care nu le poate exercita dacȃt numai prin delegaţiune
şi dupӑ principiile şi regulile aşezate ȋn Constituţiunea de faţӑ.
Art.34-Puterea legislativӑ se exercita colectiv de cӑtre rege şi reprezentanţa naţionalӑ. Reprezentaţiunea
naţionalӑ se ȋmparte ȋn douӑ Adunӑri: Senatul şi Adunarea Deputaţilor.
Art.35-Iniţiativa legilor e datӑ fiecӑruia din cele trei ramuri ale puterii legislative.
Art.39-Puterea executivӑ este ȋncredinţatӑ regelui, care o exercitӑ ȋn modul stabilit prin Constituţiune.
Art.40-Puterea judecӑtoreascӑ se exercitӑ de cӑtre organele ei” (Constituţia din 1923)
Sarcini de lucru: Analizaţi separarea puterilor în stat.
Fişa de lucru nr.5:
„ Art.66-Spre a fi elegibil la Adunarea Deputatilor se cere: a) a fi cetӑţean romȃn;b) a avea exercitiul
drepturilor civile si politice; c) a avea vȃrsta de douӑzeci şi cinci de ani ȋmpliniţi; d) a avea domiciliul in
Romania.
Art.75-Spre a fi eligibil la Senat se cere: a) a fi cetӑţean romȃn; b) a avea exerciţiul drepturilor civile şi
politice; c) a avea vȃrsta de 40 de ani ȋmpliniţi; d) a avea domiciliul ȋn Romȃnia.
(Constituţia din 1923)
„Votul universal (pentru bӑrbaţi), egal direct şi obligatoriu” (Decretul-lege din 3/16 nov.1918)
Sarcini de lucru: Identificaţi sistemul electoral prevăzut de constituţie

Fişa de lucru nr.6:

„ Vechea şi nociva tradiţie a formei fӑrӑ fond s-a manifestat şi ȋn constituţia din 1923, ȋn care mulţi au
vӑzut temelia unei vieţi politice de autenticӑ democraţie. Realitatea a fost ȋnsӑ cu totul alta. De ȋndatӑ ce un
partid-indiferent care s-a aflat la putere, constituţia a devenit pentru el literӑ moartӑ, cӑpӑtuirea clientelei
electorale avȃnd ȋntȃietate faţӑ de orice lege, inclusiv cea fundamentalӑ. Respectul constituţiei a fost
strigӑtul partidelor ȋn opoziţie, nu cȃnd se aflau la putere.”
( Florin Constantiniu, O istorie sincerӑ poporului romȃn)
Sarcini de lucru: Menţionaţi importanţa Constituţiei de la 1923.

Joc de rol
Unui cetӑţean i se ȋncalcӑ dreptul de libera exprimare. Este judecat de un tribunal sub motivul ca a luat
legӑtura cu o grupare teroristӑ.Un elev interpreteaza rolul cetӑţeanului cӑruia i se ȋncalcӑ dreptul, un altul
pe cel al reprezentantului statului(procurorul), cinci elevi sunt juraţii, alti cinci sunt ziaristii, iar restul
elevilor reprezintӑ opinia publicӑ. Ziariştii redacteazӑ articole ȋn care este prezentat cazul respectiv, juraţii
vor da un verdict ȋn funcţie de argumentele aduse de fiecare parte, iar opinia publicӑ se va manifesta prin
afişarea unor postere sau bannere.