C@teva [ndemnuri pentru via\a moral` a oamenilor

desprinse din Sf@nta Liturghie

Vom [ncerca [n lucrarea noastr` s` desprindem c@teva

[nv`\`turi, pe care tot cre]tinul trebuie s` le con]tientizeze
atunci c@nd particip` la Sf@nta Liturghie.
{nc` de la binecuv@ntarea de [nceput credinciosul este
[nv`\at, mai [nainte de orice, s` sl`veasc` pe Dumnezeu,
indiferent de ce i se [nt@mpl` [n via\`: necazuri sau bucurii.
Aceast` binecuv@ntare de [nceput ne aminte]te alte cuvinte ale
aceluia]i sf@nt, Ioan Gur` de Aur, care este ]i autorul textului
Sfintei Liturghii analizate de noi, care la sf@r]itul vie\ii ultimele
cuvinte n-au fost altele dec@t “Slav` lui Dumnezeu pentru
toate”.
{n continuarea slujbei ni se arat` unul dintre cele mai
importante mijloace de redresare a vie\ii morale a omului ]i
anume rug`ciunea. Ni se spune: “Cu pace Domnului s` ne
rug`m1” sau [n alt loc “Iar` ]i iar` cu pace Domnului s` ne
rug`m”2. De-a lungul [ntregii slujbe este repetat` aceast` cerere
p@n` aproape de ultimele cuvinte ale ei. Dup` cum se poate
observa nu numai c` ni se cere s` ne rug`m , dar ni se ]i spune
cum – cu pace ]i ni se arat` ]i pentru ce trebuie s` ne rug`m [n
ecteniile ce se afl` introduse de-a lungul slujbei. {n cererile
ecteniilor sunt incluse toate categoriile de persoane: de la
conduc`torii Bisericii, ai ora]elor, p@n` la cei ce nu se afl` la
slujb` ]i la cei ce [nc` nu au fost boteza\i. De foarte mult`
aten\ie este vrednic` aceast` scurt` rug`ciune: “Doamne
miluie]te” care se reg`se]te la tot pasul [n Sf@nta Liturghie. Iat`
ce spune Sf@ntul Ioan din Kron]tadt despre ea: “Rostim
adeseori : Doamne miluie]te, fiindc` de mila lui Dumnezeu
avem nevoie mai mult dec@t orice, ca unii ce suntem p`c`to]i ]i
vrednici de os@nd`.”3 Este de remarcat faptul c` aceast` scurt`
rug`ciune nu este altceva dec@t esen\a isihasmului fiindc` ei nu
f`ceau altceva dec@t s` zic`”to\i, din tot sufletul ]i din tot
cugetul: Doamne miluie]te” la fel cum ni se cere ]i [n ectenia
de dup` citirea Sfintei Evanghelii. Deoarece aceast` rug`ciune
este cea mai des folosit` rug`ciune din [ntreaga slujb`, putem
trage concluzia de aici c` aceast` mi]care isihast` nu e nici pe
departe doar un curent religios vechi ci este [ns`]i inima vie\ii
1
Dumnezee]tile Liturghii, Editura C`r\ilor Biserice]ti, Bucure]ti, 1902, p.
103.
2
Ibidem, p. 106.
3
Sf@ntul Ioan din Kron]tadt, Liturghia: Cerul pe P`m@nt, Traducere de
Boris Buzil`, Editura Deisis, Sibiu 1996, p. 221.
1
morale a unui credincios care vrea s` se numere [n r@nd cu
Sfin\ii P`rin\i.
Putem constata c` [n [ntreaga slujb`, pe l@ng`
pomenirea Pesoanelor Sfintei Treimi, mai sunt pomenite ]i
altele. {n primul r@nd Maica Domnului, c`reia [i este [nchinat`
o c@ntare [ntreag` - axionul, ]i alte numeroase cereri de
mijlocire pentru noi: “Pe Preasf@nta, curata,
preabinecuv@ntata, m`rita st`p@na noastr` de Dumnezeu
N`sc`toarea ]i pururea Fecioara Maria, cu to\i sfin\ii s` o
pomenim”4. Apoi dup` cum se vede ]i din ultima rug`ciune
citat`, mai sunt ]i sfin\ii pe care Biserica ne [ndeamn` s`-i
pomenim. Ei sunt aminti\i [n mai multe locuri, mai ales [n
rug`ciunile de tain` ale preotului. Un loc unde mai sunt ei
[nt@lni\i este la apolis unde sunt aminti\i laolalt` cu autorul
Sfintei Liturghii ce s-a s`v@r]it ]i Sfin\ii Apostoli, sf@ntul
ocrotitor al bisericii (dac` exist`) ]i sfin\ii Ioachim ]i Ana. De
asemenea slujba se [ncheie cu aceast` rug`ciune at@t de plin`
de smerenie care ne aminte]te iar`]i de importan\a modelelor
sfin\ilor pentru via\a cre]tinului: “Pentru rug`ciunile Sfin\ilor
p`rin\ilor no]tri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru,
miluie]te-ne pe noi”5.
Alte persoane ce mai sunt pomenite la Sf@nta Liturghie sunt
Sfin\ii {ngeri. Se spune: “{nger de pace, credincios, [ndrept`tor,
p`zitor al sufletelor ]i al trupurilor noastre, la Domnul s`
cerem”6. Tot despre {ngeri se vorbe]te ]i [n c@ntarea
Heruvicului c@nd se spune: “Noi care pe heruvimi cu tain`
[nchipuim” sau atunci c@nd credincio]ii c@nt` aceea]I c@ntare
cu [ngerii: “Sf@nt, Sf@nt, Sf@nt Domnul Savaot!”. De aici se
poate constata cum Biserica ne pune [nainte ]i modelul
[ngerilor laolalt` cu cel al sfin\ilor ]i al Maicii Domnului pentru a
fi mereu cu ochii a\inti\i c`tre ei ]i niciodat` s` nu [ncet`m s`
tindem spre o via\` mai curat` ]i [n acela]i timp s` nu ne [n`l\`m
niciodat` cu g@ndul c` am ajuns la vreo m`sur` de virtute [nalt`
ci privind prin c@t de multe osteneli au trecut sfin\ii pentru a fi
c@t mai binepl`cu\i lui Dumnezeu s` ne p`str`m pe calea cea
bun` prin sf@nta smerenie.
Mereu ni se aduce aminte de-a lungul Sfintei Liturghii de pace.
Se spune “Cu pace Domnului s` ne rug`m” sau “Pentru pacea
de sus ]i pentru m@ntuirea sufletelor noastre”. “Aici este vorba
nu numai de pace dintre noi, c@nd adic` nu ne ur@m unii pe

4
Liturghier, Editura Institutului Biblic ]i de Misiune al Bisreicii Ortodoxe
Rom@ne, Bucure]ti 2000, p. 156.
5
Ibidem p. 187
6
Ibidem p. 156
2
al\ii, ci ]i despre pacea cea din noi [n]ine pe care ne-o d`
cugetul curat. Omul car se roag` f`r` pace [n suflet nu poate s`
se roage cum trebuie ]i nici nu folose]te nimic dintr-o asemenea
rug`ciune. Iat` deci pentru ce ni se porunce]te s` ne rug`m lui
Dumnezeu <<cu pace>> ]i s` cerem, [nainte de toate,
<<pacea de sus>>, deoarece exist` o pace care st` [n putin\a
noastr` a o dob@ndi ]i este apoi o pace pe care ne-o d`ruie]te
Dumnezeu”7.
Un alt mijloc prin care se [ncearc` [mbun`t`\irea vie\ii
morale a credincio]ilor este citirea din Sf@nta Scriptur`, adic`
din epistolele Sf@ntului Apostol Pavel ]i din cele patru Sfinte
Evanghelii. Ar`t@nd folosul acestor citiri, Sf@ntul Maxim
M`rturisitorul ne spune: ”Citirile dumnezee]ti ale preasfintelor
c`r\i indic` voile ]i sfaturile dumnezee]ti ]i fericite ale
atotsf@ntului Dumnezeu. Prin ele afl`m [ndatoririle ce le avem
de [ndeplinit, potrivit cu fiecare dintre noi, dup` puterea ce-i
este [nn`scut`. De asemenea [nv`\`m legile luptelor
dumnezee]ti ]i fericite, dup` care r`zboindu-ne ne [nvrednicim
de cununile biruin\ei din [mp`r`\ia lui Hristos” 8.
Prin ectenia ]i rug`ciunea ce se cite]te pentru cei mor\i
credincio]ii sunt [nv`\a\i s` nu uite de sufletele celor adormi\i, s`
cread` c` ele pot fi [nc` ajutate ]i c` nu au trecut [n nefiin\` ci
sunt c@t se poate de vii la fel cum au fost ]i c@t timp au stat [n
trup.
Ca ]i prin ectenia pentru cei mor\i ]i prin cea numit` a celor
chema\i cre]tinii sunt [ndemna\i la o [mpreun` p`timire cu cei
care [nc` nu s-au botezat, [ncerc@ndu-se prin aceasta o
deschidere a sufletului omului spre ceila\i ]i spre nevoile lor iar
nu numai spre bun`starea noastr` proprie.
Deasemenea ]i prin Crezul rostit de credincio]i ne sunt insuflate
mai multe sentimente ce trebuie s` le cultiv`m [n sufletul
nostru. Anume atunci c@nd auzim despre Dumnezeu cum c`
este f`c`torul cerului ]i al p`m@ntului ne bucur`m c` a]a un
Dumnezeu bun avem [nc@t nefiind obligat de nimic ne-a creat
din propria lui voin\`. Apoi cel mai mult ne [nt`re]te dorin\a de a
fi mai buni faptul c` afl`m c` [nsu]i Fiul lui Dumnezeu s-a
[ntrupat din dragoste pentru noi ]i pentru a nu ne l`sa prad`
iadului ]i ne-a m@ntuit prin jertfa Sa. Apoi afl`m din Crez cum
c` va fi o judecat` a toat` lumea la care va trebui s` fim g`si\i
7
Sf@ntul Nicolae Cabasila, T@lcuirea Dumnezee]tii Liturghii, traducere
din limba greac` de Pr. Prof. Dr. Ene Brani]te, Editura Institutului Biblic ]i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom@ne, Bucure]ti, 1997, p. 33.
8
Sf@ntul Maxim M`rturisitorul, Mistagogia, Traducere de Pr. Prof. Dr.
Dumitru St`niloae, Editura Institutului Biblic ]i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Rom@ne, Bucure]ti 2000, p. 30.
3
preg`ti\i prin poc`in\` ]i prin lep`darea de toat` r`utatea.
Judecata mai este amintit` ]i [n ecteniile din timpul slujbei c@nd
cerem de la Dumnezeu “r`spuns bun la [nfrico]`toarea judecat`
a lui Hristos”. Apoi cel mai [mbucur`tor lucru ]i deasemenea
plin de folos pentru sporirea n`dejdii noastre c` toate ostenelile
noastre pentru a [mplini poruncile lui Dumnezeu vor fi r`spl`tite,
este faptul c` afl`m c` exist` [nvierea mor\ilor ]i via\a ve]nic
fericit` ce ne este adus` aminte prin ultimul articol al Crezului.
Deasemenea ]i dac` cineva va analiza c@t de pu\in simbolismul
tuturor gesturilor sau chiar al [nc`perilor Bisericii se va alege cu
un mare folos sufletesc. Iat`, de exmplu, ce simbolizeaz` preo\ii
care sunt in`untrul Altarului “[nchpuiesc cetele cere]ti cele
dint@i, iar arhiereul pre Domnul, ]i cei ce sunt [mpreun` cu
d@nsul pre {ngeri care au slujit dumnezee]tii [ntrup`ri ]i pre
apostolii propov`duitori de Dumezeu” 9.
Putem trage deci concluzia c` Sf@nta Liturghie ca ]i
celelate slujbe ale Bisericii sunt de un mare folos pentru cre]tini
at@t pentru [mp`rt`]irea multor [nv`\`turi despre dreapta
credin\` c@t ]i pentru sporirea vie\ii duhovnice]ti.

Bibliografie

1. Dumnezee]tile Liturghii, Editura C`r\ilor

Biserice]ti, Bucure]ti, 1902.
2. Liturghier, Editura Institutului Biblic ]i de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom@ne,
Bucure]ti, 2000.
3. Sf@ntul Ioan din Kron]tadt, Liturghia:
Cerul pe p`m@nt, Traducere de Boris
Buzil`, Editura Deisis, Sibiu, 1996.
9
Sf@ntul Simeon al Tesalonicului, Tratat asupra tuturor dogmelor,
Tipografia Toma Teodorescu, Bucure]ti, 1865, p. 103.
4
4. Sf@ntul Maxim M`rturisitorul,
Mistagogia, Traducere de Pr. Prof. Dr.
Dumitru St`niloae, Editura Institutului Biblic
]i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom@ne,
Bucure]ti, 2000.
5. Sf@ntul Nicolae Cabasila, T@lcuirea
Dumnezee]tii Liturghii, Traducere de Pr.
Prof. Dr. Ene Brani]te, Editura Institutului
Biblic ]i de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Rom@ne, Bucure]ti, 1997.
6. Sf@ntul Simeon Arhiepiscopul
Tesalonicului, Tratat asupra tuturor
dogmelor, Retip`rit ]i [ndreptat de Toma
Teodorescu, Tipografia Toma Teodorescu,
Bucure]ti, 1865.