Comuniunea Sfin\ilor rom@ni

“Dac` am fi tr`it dup` Sfin\ii P`rin\i, am fi dob@ndit

toat` s`n`tatea duhovniceasc`, pe care ar fi invidiat-
o to\i heterodoc]ii ]i astfel ]i-ar fi l`sat [n]el`ciunile
lor boln`vicioase ]i s-ar fi m@ntuit f`r` piedic`.
Aceasta deoarece ei acum nu se mai mi]c` de
tradi\ia noastr` patristic`, ci vor s` vad`
continuitatea noastr` patristic`, [nrudirea noastr`
adev`rat` cu Sfin\ii no]tri”1.

Valoarea celor dou` canonz`ri de sfin\i ce s-au facut [n

Rom@nia [n anii 1955 ]i 1992 au mare importan\` at@t pentru
noi rom@nii, pentru noi ortodoc]ii c@t ]i pentru cei din
confesiunile cre]tine.
{n ceea ce ne prive]te pe noi rom@nii, aceste
canoniz`ri sunt foarte importante mai ales [n contextul lumii de
azi, al secolului XXI. Ele sunt o recunoa]tere oficial` a unor
oameni ce au devenit dumnezei dup` har, adic` au devenit de
fapt oameni normali, oameni s`n`to]i duhovnice]te. Ace]ti sfin\i
prin canonizare sunt adu]i [n fa\a lumii spre o mai bun` vedere ]
i cunoa]tere a lor ]i spre a fi tuturor modele de urmat [n scurtul
drum pe acest p`m@nt. Spuneam c` sunt foarte importante
pentru noi rom@nii deoarece prin introducerea [n calendar a
unor sfin\i rom@ni noi vom putea s` con]tientiz`m mai bine
imensa comoar` cu care ne-a binecuv@ntat Dumnezeu \ara,
anume aceea a dreptei credin\e. C`ci mai ales [n zilele noastre,

1
Cuviosul Paisie Aghioritul, Cale c`tre cer, Traducere de Ieroschim. }tefan
Lacoschitiotul, Editura Chilia “Bunei-Vestiri”, Schitul Lacu, Sf. Munte Athos, p. 122.
1
aceasta este l`sat` la o parte, ignorat` ]i ochii multora sunt
[ndrepta\i spre alte spiritualit`\i str`ine de sufletul omului de pe
alte meleaguri. }i cred c` aici se potrive]te foarte bine acea
vorb` care spune c`: "nu a v`zut p`durea din cauza copacilor”.
Adic`, crescu\i fiind pe l@ng` Biserici, dar nu ]i [n duhul unei
vie\i profund p`trunse de credin\`, unii oameni consider`
Biserica, ca un lucru firesc al vie\ii omului, dar [n nici un caz nu
cred c` [n smerenia micilor biserici s-ar putea ascunde
[mplinirea sensului existen\ei lor. De aceea, aducerea [n
aten\ia rom@nilor a unor oameni care sunt din acela]i neam cu
ei ]i care s-au dat cu totul Bisericii Ortodoxe, a unor oameni
care au f`cut din slujirea Bisericii un fapt al vie\ii de zi cu zi, iar
nu doar al acelor momente importante ale vie\ii (botezul,
nunta ]i [nmorm@ntarea), este binevenit` ]i poate fi de un mare
folos la [nt`rirea sufleteasc` a poporului nostru [n fa\a at@tor
ispite ce ne vin dintr-o parte a lumii de unde Domnul Iisus
Hristos deja a fost scos cu totul din ansamblul vie\ii de zi cu zi.
Despre folosul pe care-l trage [ntreaga Ortodoxie din
aceste canoniz`ri ar fi de spus printre altele, c` prin scoaterea
[n v`zul lumii a acestor sfin\i, binecredincio]ii de pretutindeni
vor putea g`si [n ei, noi modele de vie\uire binepl`cut` lui
Dumnezeu pe care urm@ndu-le s` se [ns`n`to]easc` suflete]te.
De un real folos ne sunt sfin\ii mai noi, precum Sf@ntul Ioan
Iacob Hozevitul sau Sf@ntul Calinic, care foarte mult [nt`resc pe
cre]tini s` nu cad` [n dezn`dejde sau chiar [n erezie, cum e
numit de Sf@ntul Simeon Noul Teolog faptul de a crede c` [n
zilele noastre nu mai po\i deveni sf@nt. {n acei ani ]I cei care
au urmat, de aprig` prigoan` comunist` [mpotriva cre]tinilor,
canonizarea din 1955 a venit ca o mare m@ng@iere pentru

2
poporul binecredincios ]i o mare [ncurajare pentru a nu ceda [n
fa\a celor care vroiau distrugerea credin\ei.
Spre deosebire de confesiunile cre]tine, Biserica
Ortodox`, prin faptul c` nu exist` vreme [n care s` nu fi avut
sfin\ii ei, pentru care nu oamenii, precum se [nt@mpl` [n alte
p`r\i, ci {nsu]i Dumnezeu a m`rturisit prin sfintele lor moa]te,
dovede]te clar autenticitatea Adev`rului credin\ei ce o
m`rturise]te ]i a prezen\ei harului celui necreat ce sfin\e]te [n
fiecare secol al\i ]i al\i oameni ce se str`duiesc s` intre pe calea
cea str@mt`.
Un alt aspect care trebuie luat [n seam` odat` cu
aceste canoniz`ri este p`strarea dreptei credin\e. Aceast`
succesiune duhovniceasc` a sfin\ilor ne asigur` p@n` [n zilele
noastre de necesitatea ]i folosul p`str`rii acesteia. Prin
prosl`virea de c`tre Dumnezeu ]i de c`tre oameni a acestor
sfin\i, noi suntem pe deplin asigura\i c` Ortodoxia nu este ceva
de domeniul trecutului, c` ea nu a]teapt` progresul ecumenic
pentru a se contopi toate credin\ele [ntr-una care va fi religia
perfect`, singura care va avea [ntreg adev`rul, ci ea are toate
mijloacele necesare vindec`rii ]i m@ntuirii omului.
Dup` cum se spune ]i [n cursul nostru, comuniunea
sfin\ilor este pe de o parte ]i un semn de bucurie dar ]i un
semnal de alarm` pentru cei din biserica lupt`toare, care din
diferite interese p`m@nte]ti au ie]it din aceast` comuniune a
Bisericii universale ortodoxe ]i pentru care, aceast` minunat`
congl`suire a sfin\ilor ortodoc]i din toate vremurile cu [nv`\`tura
Apostolilor ]i a primilor cre]tini, le poate fi de un mare folos
duhovnicesc de o vor urma ]i ei.
Dup` cum se ]tie m`rturisirea dreptei credin\e are o
mare leg`tur` cu dob@ndirea unei vie\i duhovnice]ti s`n`toase.
3
Cele dou` sunt nedesp`r\ite ]i ce e mai important e c` oric@te
fapte bune am face, noi cre]tinii, dac` nu avem dreapta credin\`
la nimic nu ne folosesc. De aceea sfin\ii ne sunt foarte bune
modele de urmat nu numai [n ce prive]te inima curat` de orice
r`utate pe care au dob@ndit-o ci ]i [n ceea ce prive]te dreapta
credin\` pe care au p`strat-o chiar cu pre\ul vie\ii a]a cum s-a
[nt@mplat [n cazul Sfin\ilor Ioan din Gale], Moise M`cinic,
Visarion ]i Sofronie ]i a altor asemenea Sfin\i M`rturisitori care ]
tiau un lucru pe care ast`zi mul\i [l bagatelizeaz` sau [l privesc
cu prea mult` u]urin\` sau superioritate: anume c` faptele f`r`
dreapta credin\` moarte sunt.

4
Sfin\ii sunt „produsul finit” al Bisericii ]i de aceea cine vrea s`
g`seasc` un om reprezentativ al Bisericii la ei trebuie s` se
uite ]i nu la altcineva. Acest lucru este foarte important
deoarece majoritatea oamenilor se mul\umesc cu criticarea
unor slujitori ai Bisericii care au alunecat pu\in ]i nu []i aduc
aminte de sfin\ii Bisericii. }i acest fapt este foarte periculos
deoarece nu vor putea s` se schimbe deloc ]i s` se smereasc`
privind la virtu\ile ]i la dragostea de Dumnezeu a sfin\ilor ci vor
r`m@ne pe rolul de mustr`tori ai altora, [n loc de a fi ei mustra\i
de str`lucirea celor [ndumnezei\i.
Mai ales [n zilele noastre c@nd lipsa de pov`\uitori este
foarte mare ]i diferitele curente “cre]tine” sau necre]tine care
[ncearc` s` ia min\ile ]i banii oamenilor, devin din ce [n ce mai
numeroase, este necesar` o foarte critic` alegere a
pov`\uitorilor no]tri. }i aici putem foarte u]or s` ne ghid`m dup`
ce ne spun marii sfin\i ai Bisericii: anume c` nu trebuie s`-i
ascult`m dec@t pe cei care [n propov`duirea lor nu trec peste
hotarele Sfin\ilor Apostoli ]i ale Sfin\ilor P`rin\i adic` nu
propov`duiesc ceva diferit de ace]tia. Deci [n cumplitele noastre
vremuri nu trebuie s` ne l`s`m convin]i imediat de unul sau
altul care se dau drept oameni evlavio]i ci toate trebuie s` aibe
binecuv@ntarea lui Dumnezeu. Adic` de citim vreo carte,
aceasta s` fie scris` de un sf@nt al Bisericii Orodoxe, iar de
urm`m exemplul vreunui om, acesta s` fie un fidel urm`tor al
vie\ii ]i [nv`\`turii de credin\` a Sfin\ilor P`rin\i. C`ci altfel, dac`
nu suntem [nt`ri\i ]i

5
n-am domolit c@t de c@t [n noi patimile, cu u]urin\` vom fi
influen\a\i de idei ]i feluri de via\` care nu ne garanteaz`
m@ntuirea, deoarece ideile lumii sunt de cele mai multe ori
potrivnice lui Dumnezeu ]i nu fac dec@t s` trezeasc` patimi
subtile sau chiar cele grosolane din noi ]i astfel s` se [nt@mple
[nfrico]`torul lucru pe care l-a prezis Sf@ntul Pavel: anume c`
ne vom face dumnezei dup` pofta inimilor noastre, adic` vom
satisface f`r` ru]ine patimile trupului a]a dup` cum ne dicteaz`
diavolul, f`r` ca noi se ne d`m seama.
{n final, vom [ncerca prin reliefarea c@torva aspecte s`
ar`t`m valoarea acestor canoniz`ri. De exemplu prin
canonizarea Sf@ntului Calinic a fost ar`tat` ]i de c`tre Biserica
Rom@n` influen\a at@t de binef`c`toare pe care a avut-o
Sf@ntul Paisie de la Neam\ asupra [ntregii Ortodoxii. Sper`m c`
la urm`toarele canoniz`ri s` fie recunoscut` ]i [nalta via\`
duhovniceasc` pe care a dus-o ucenicul apropiat al Sf@ntului
Paisie, anume Cuviosul Stare\ Gheorghe de la Cernica.
Apoi prin Sf@ntul Gherman din Dobrogea, Cuvioasa Teodora de
la Sihla, prin Sf@ntul Daniil Sihastrul se accentueeaz` at@t de
bine existen\a milenar` a monahismului pe teritoriul \`rii
noastre, acentuare at@t de necesar` ast`zi pentru
a afla cei tineri ad@ncurile de spiritualitate ce s-au aflat ]i se
mai afl` la noi [n \ar`.
Nu vom putea s` [ncheiem dec@t cu sublinierea faptului c`
sfin\ii sunt pururea vii ]i foarte mari ajut`tori ai no]tri [n drumul
spre m@ntuire. Spre deosebire de scriitorii profani, noi c@nd
citim scrierile unui sf@nt putem s` ne ]i rug`m la el pentru a ne
lumina s` [n\elegem scrierile lui sau Sf@nta Scriptur`. Cu c@t
vom avea mai mult` evlavie la ei cu at@t mai mult`

6
m@ng@iere sufleteasc` ]i luminare a min\ii vom primi [n via\a
de zi cu zi.
“F` cuno]tin\` cu sfin\ii [nc` de pe acum, din vremea vie\ii
p`m@nte]ti.Vrei ca [n cer s` te numeri [n ob]tea lor, vrei s` fii
p`rta] al fericirii lor? F`-te p`rta] al lor [nc` de pe acum. C@nd
vei ie]i din casa trupului, te vor primi la ei ca pe un cunoscut, ca
pe un prieten. {nsu]e]te-\i g@ndirea ]i duhul Sfin\ilor P`rin\i prin
citirea scrierilor lor. Ei au atins \elul: m@ntuirea. }i tu vei atinge
acest \el prin mersul firesc al lucrurilor. Cerul i-a primit pe ei [n
fericitele sale s@nuri. Prin acest fapt, el a dat m`rturie c`
g@ndurile, sim\irile ]i faptele Sfin\ilor P`rin\i [i sunt pl`cute. Fiind
[ntr-un cuget ]i [ntr-un suflet cu Sfin\ii P`rin\i, te vei m@ntui.” 2

2
Sf@ntul Ignatie Briancianinov, Experien\e ascetice, vol. I, Traducere de Adrian ]I
Xenia T`n`sescu-Vlas, Editura Sofia, Bucure]ti, 2000, p. 117.
7