Basmul cult se afirma in proza romaneasca incepand cu secolul al XIX-lea odata cu aparitia

romantismului ,curent cultural al carei reprezentanti descopera ca surse de inspiratie folclorul dar si
tema fantasticului , a fabulosului specifica oricarui basm. In aceasta perioada apar si primele basme
culte din literatura noastra reprezentate prin scriitori cum ar fi Mihai Eminescu (,,Fat-Frumos din
lacrima”) sau Ion Creanga (,,Povestea lui Harap-Alb”; ,,Ivan Turbinca” ; ,,Danila Prepeleac”).

,,Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga este un text reprezentativ pentru basmul cult , deoarece se
caracterizeaza prin prezenta fabulosului (evidentiata atat la nivel thematic ,cat si la nivelul structurilor
narrative si al personajelor) si prin originalitatea stilului , care poarta amprenta unui autor cult
(originalitatea fiind evidentiata prin originalitatea stilului , prin umorul cu care Creanga povesteste si prin
transpunerea universului fabulos intr-o viziune realista).

Tema textului , lupta dintre bine si rau , este ilustrativa pentru caracterul de basm cult al lui Creanga .
Pe langa aceasta tema clasica , basmul lui Creanga are in contul sau si tema maturizarii , a initierii
eroului, tema ce confera textului caracterul unui Bildungsroman.

Basmul lui Creanga pune in evidenta o viziune obtimista asupra lumii (ca binele invinge) , care are la
baza conceptia ca uneori raul poate fi necesar , asa cum , in plan simbolic , Harap-Alb ajunge imparat
numai pentru ca a trecut prin situatii dificile , confruntandu-se cu raul reprezentat de span si de
imparatul Ros.

Titlul basmului , ,,Povestea lui Harap-Alb” , contine numele eroului basmului , Harap-Alb avad o
semnificatie simbolica deoarece oximoronul acestui nume asociaza doua simboluri cromatice : ,,Harap”
(sluga neagra/rob negru) sugerand conditia umila , inferoara de sluga si ,,Alb” ,sugerand evolutia
spirituala , conditia superioara de imparat dobandita de erou.

Structura compozitionala se caracterizeaza si prin prezenta unui tipar narativ alcatuit din situatii
tipice cum ar fi: situatia initiala echilibrata , situatia care perturba echilibrul initial (absenta unui urmas al
tronului imparatului Verde) , calatoria eroului care include si probele acestuia , si finalul fericit.

Incipitul textului este tipic pentru un basm , desi Creanga personalizeaza formula stereotipa de
inceput a basmelor prin folosirea unui limbaj regional: ,,Amu , cica era odata”. In incipit se face astfel
referinta la timpul actiunii , un timp anistoric , nedeterminat , evidentiat : ,,odata “(adverb).In incipt este
evidentiat si spatiul actiunii , un spatiu dual deoarece craiul locuia ,, la o margine a pamantului “ , iar
fratele sau Verde imparat locuia la ,,alta margine”.

Actiunea incepe cand craiul primeste o scrisoare de la fratele sau Verde imparat , in care ii cere sa i-l
trimita pe cel mai vrednic dintre feciorii sai deoarece el nu avea urmasi masculini la tron. Cel mai mic
dintre feciori reuseste sa treaca proba podului pe care tatal sau o pregateste pentru fiecare dintre
feciori. Acesta pleaca in calatorie dar pe drum se intalneste su spanul care il face sluga sa , si astfel
ajunge la palat. Acolo , spanul il supune la 3 probe: 1-aducerea salatilor din Gradina Ursului , 2-aducerea
pielei de cerb (la aceste 2 probe el este ajutat de Sfanta Duminica) ,3-aducerea fetei imparatului Ros ,
aceata proba se divide in mai multe probe: imparatul Ros il pune sa stea pana ziua urmatoare intr-o casa
cu foc , dar Gerila il salveaza , il pune sa bea sis a manance peste fire , dar Setila si Flamanzila il ajuta , il
pune sa aleaga macul din nisip dar furnicile il ajuta ,il pune sa o pazeasca pe fata lui , care noaptea se
transforma in pasare si zbura , dar Ochila si Pasari-Lati-Lungila il ajuta ; si la sfarsit il pune sa o ghiceasca
pe fiica lui adevarata , dintre ea si o sluga ,dar acesta o recunoaste cu ajutorul albinutelor. Fata il supune
si ea la o ultima proba in care il implica si pe calul acestuia si anume sa ii aduca 3 smicele de mar , apa
vie si apa moarta , de unde se bat muntii cap in cap la apus. Harap-Alb trece toate probele impuse cu
ajutorul personajelor de mai sus .

Finalul Basmului este fericit deoarece conflictul se rezolva intr-o maniera tipica pentru basm , prin
Victoria binelui asupra raului .Finalul este glorificator si nuptial (deoarece fiul cel mic al craiului devine
imparat si se casatoreste cu fata imparatului).

Perspectiva narativa este obiectiva (la pers a III a) dar uneori naratorul se proiecteaza subiectiv in
naratiune prin observatii sau comentarii personale. Naratiunea se caracterizeaza intr-un stil original ,
specific lui Creanga , originalitatea fiin data de umorul cu care Creanga povesteste ,dar si de oralitatea
stilului (impresia ca basmul este spus si nu scris).

Personajele basmului sunt impartite in personaje care simbolizeaza binele si personaje care
simbolizeaza raul. Personajele lui Creanga sunt insa individualizate , fiind construite numai ca personaje
realiste , diferite de personajele generice ale basmelor. Astfel putem identifica in basm personaje care
evolueaza pe parcursul actiunii , asemenea personajelor realiste , cum ar fi de exemplu fata imparatului
Ros care dintr-un personaj negativ (,, era mare farmazoana”) devine un personaj pozitiv , justitiar atunci
cand face un act de dreptate demascand identitatea falsa a spanului.

Harap-Alb este eroul basmului lui Creanga , un personaj atipic fata canonici (tipici) ai basmelor , avand
in vedere faptul ca el nu are puterei supranaturale , reusita lui fiind datorita ajutorului pe care il
primeste dar si capacitaii , sale de a invata din propriile greseli. Harap-Alb este present in acest basm in
3 ipostaze: