Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”

Catedra boli infecțioase, tropicale și parazitologie medicală

Șef catedră, dr. habilitat în științe medicale, Tiberiu Holban

Foaie de observație clinică

a pacientului Cociug Svetlana

Student : Dub Alina, gr. M1429

Conducător grupă, asistent universitar, Pavel Micșanschi

Chisinău 2019
DATE GENERALE
Nume , prenume: Cuciug Svetlana
Vîrsta : 49 ani(01.02.1971)
Domiciliu : Municipiul Chișinău, Sarmizegetusa 53 bl E-92
Loc de muncă: nu lucrează
Trimis de: IMSP „Spitalul Clinic Republican”
Asigurare : asigurat
Data si ora spitalizarii :22.01.2020 ora 1524
Sectia : Secția Nr.6. IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Toma
Ciorbă
Tipul internarii : programat
Diagnosticul de trimitere : Hepatita virala acută nespecifică
Diagnostic de internare : Hepatită virală acută B si fără coma hepatica
Diagnosticul clinic principal : Hepatită cronică virală B D.Ciroză hepatică(K74) de
etiologie virală,activitate moderată(ALAT și ASAT > 2 norme) , evoluție lent
progresivă, compensată(nu sunt prezente ascita,encefalopatia,hemoragii digestive).
Pancreatita cronica.

I. ANAMNEZA BOLII (anamnesis morbi)

Acuze la internare:
Sindromul Algic
Dureri sub rebordul costal drept, de intensitate moderată, cu caracter surd-sîcîitor,
periodice, apărute la poziția de aplecare anterior, care nu sunt legate de alimentație și
iradiază în hipocondrul stîng. Senzație de greutate în hipocondrul drept.
Sindromul asteno-vegetativ
Astenie fizică, fatigabilitate persistentă, cefalee periodică.
Sindromul dispeptic
Balonarea abdomenului, postprandial. Xerostomie.
Sindrom hemoragipar
Rareori epistaxis

Istoricul actualei boli: Din spusele pacientului se consideră bolnav de pe data de 10

ianuarie 2020 , la controlul periodic s-a depistat infecția cu virusul hepatic B .

II. ANAMNEZA VIEŢII(anamnesis vitae)

a) Date biografice
S-a născut în 1971 în mun. Chișinău. Alimentaţia și consumul de lichide este normal.
Condiţii de viaţă sunt satisfăcătoare.
b) Condițiile de muncă :A început activitatea la vîrsta de 18 ani lucrînd în calitate de
sudor.
c) Anamneza sexuală : căsătorit , are 3 copii ambii sănătoși.
d) Deprinderi nocive : nu prezintă deprinderi nocive, nu utilizează alcool, cafea,
alimente picante, dulciuri. Nu fumează.
e)Antecedente patologice: TBC neagă.
f)Anamneza alergologică: negativă

III. EXAMENUL OBIECTIV AL BOLNAVULUI

(Status praesens objectivus)
1.Inspecţia generală
Starea generală a bolnavului: de gravitate medie.
Conştiinţa : clară.
Poziţia : activă.
Expresia feţei: obişnuită.
Tipul constituţional: normostenic.
Tegumentele şi mucoasele vizibile sunt palide.
Pielea este uscată, turgorul și elasticitatea sunt reduse.
Ţesutul adipos subcutanat este dezvoltat satisfăcător .
Edeme periorbitale,maleolare, pretibiale nu prezintă.
Ganglionii limfatici nu se palpeaza.
Arterele carotide nu pulsează patologic. Venele nu sunt turgescente.
Glanda tiroidă nu se palpează.
Muşchii: grad normal de dezvoltare, tonus normal.
Oasele: nu sunt prezente deformaţii.
2.Sistemul respirator
 Inspecţia
Respiraţia nazală este liberă. Toracele de conformaţie normală, fără deformaţii
globale.Tipul respiraţiei este toracic, frecvenţa mişcărilor respiratorii este 19/min.
 Palpaţia
Cutia toracică rezistentă, elastică. Nu sunt evidenţiate locuri dureroase
 Percuţia
Sunet clar pulmonar pe regiuni simetrice a cutiei toracice.
 Auscultaţia
Frecvenţa respiraţiei 19/min. Pe aria pulmonară se determină respirație veziculară.
3. Sistemul cardio-vascular
 Inspectia
Semne de afectare a sistemului cardiovascular lipsesc.
 Palpaţia
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng V, cu 1,5 cm lateral de
linia medioclaviculară, este ritmic . Şocul cardiac nu se determină
 Percuţia: fara schimbari patologice
 Auscultaţia: Zgomote cardiace ritmice, clare . Sufluri absente.
 FCC = 75 bătăi/min
 TA = 120/80 mmHg

4. Sistemul digestiv
 Acuze
Uneori prezintă dureri in regiunea epigastrica si hipocondriaca dreapta, greață
matinală, discomfort abdominal, fatigabilitate, balonări. Amărăciune, uscăciune în
gură . Apetitul este normal, cantitatea de lichide consumată nictimeral normală,
deglutiţia libera. Scaunul este în mediu de 1 dată la 2 zile.
 Inspecţia
Cavitatea bucală are mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii. Limba umedă cu
depuneri saburale. Gingiile de culoare roză, fără ulceraţii sau porţiuni necrotizate,
uneori hemoragii. Vălul palatin nehiperemiat. Forma abdomenului – obişnuită,
abdomenul este simetric,nu participă în actul de respiraţie. Colaterale venoase ( capul
meduzei ) nu se determină.
 Palpaţia
Palpaţia superficială
Abdomenul este moale, sensibil în regiunea epigastrică și hipocondrul drept.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Dolor în regiunea hipocondrului drept.
Percuţia
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului.
 Auscultaţia
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal.
Splina
Palpaţia
Splina mărită, se palpează sub rebordul costal.
Ficatul şi vezica biliară
Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 10 cm; între punctul 3 şi 4 –
8 cm; între punctul 3 şi 5 – 7 cm.
Palpaţia
Ficatul +1 cm sub rebordul costal, suprafaţa rugoasă, marginea ascuțită.
5. Sistemul uro-genital
Micţiunea liberă, indoloră. Diureza : 6-7ori/zi. Diureza nocturnă - 1data pe noapte.
 Inspecţia
Edeme ale feţei şi pleoapelor nu sînt.
 Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină.
 Percuţia: Simptomul Giordani negativ bilateral.Percutia vezicii urinare -
vezica goala.
6. Sistemul hematopoietic
Fără modificări patologice
7. Sistemul endocrin
Fără modificări patologice.
8. Sistemul nervos
Conştiinţa: clară. Dispoziţia echilibrată. Somnul bun. Prezintă cefalee moderat.
Diagnosticul prezumtiv
Luînd în considerare :
 acuzele bolnavului : dureri sub rebordul costal drept, de intensitate
moderată, cu caracter surd-sîcîitor; senzație de greutate în hipocondrul drept.
Astenie fizică, fatigabilitate persistentă, cefalee periodică(sindrom astenovegetativ).
Balonarea abdomenului postprandial,grețuri postprandiale în special la alimente grase,
xerostomie(sindrom dispeptic). Rareori epistaxis și gingivoragii( sindrom
hemoragipar).Sindroame întîlnite în ciroză hepatică!

 istoricul actualei boli: se consideră bolnav de pe data de 10.01.2020 , cînd la

controlul periodic s-a depistat infecția cu virusul hepatic B .
 datele examenului obiectiv: starea generală gravitate medie, condiționată de
sindromul asteno-vegetativ și gastrointestinal.. Tegumentele palide, uscate, elasticitate
scăzută.Ficatul la palpare 1 cm sub rebordul costal, suprafața rugoasă, margine
ascuțită. Splină se palpează sub rebordul costal( splenomegalie –semn de
hipertensiune portală!).
Astfel presupunem diagnosticul de: ciroză hepatică de etiologie virală(VHB),
compensată. Hepatită virală cronică cu virus B.

IV. Planul examinării bolnavului

1. Analiza generală a sîngelui ( leucocite,trombocite eritrocite,Hb,Ht, VSH):
pentru a depista sau a exclude un proces inflamator si hipersplenismul.
2. Analiza biochimică a sîngelui : sindrom citolitic-ALAT,ASAT,LDH ,Fe seric ;
sdr.colestatic- Bb totală/fracțiile ei, FA,ureea,GGTP, colesterolul total; sindrom
imunoinflamator – leucocite,limfocite, proba cu timol, VSH, proteina C, Ig.
;sdr.hepatopriv : creatinina, proteina totală, protrombina, albumina, TTPA, INR,
colinesteraza serică, colesterin (evaluarea gradului de activitate şi de insuficienţă
hepatică); Lipidograma: HDLC, LDLC, trigliceride, fosfolipide( cresc în caz de
colestază)
3. Analiza generală a urinei : pentru a depista sau a exclude afectarea rinichilor
4. Screening serologic (HBeAg, anti-HBe, anti-HBcor IgM, anti-HCV IgM, anti-
HDV IgM)
5. α-fetoproteina (pentru screening-ul cancerului hepatic primar)
6. Transferina, feritina, ceruloplasmina, Cu seric şi urinar - Excluderea unor boli
ereditare (hemocromatoza, boala Wilson)
7. USG organelor abdominale –starea parenchimului ficatului, splinei și
rinichilor precum și depistarea ascitei gr.I-II.
8. USG Doppler a sistemului portal (Aprecierea gradului de hipertensiune
portală. Monitoringul hipertensiunii portale în dinamică, pe fundal de tratament
antihipertensiv, Evaluarea hipertensiunii portale preoperatorii)
9. FEDS pentru aprecierea varicelor
esofagiene/gastrice şi evaluarea riscului de hemoragie)
10.Testul fibroscan- aprecierea gradului fibroză hepatică.
11.RMN pentru aprecierea dimensiunilor, densităţii parenchimului, structurii, formei
ficatului,evidenţierea formaţiunilor de volum (tumori, chisturi, abcese, echinococoză,
lipome, hemangiome, hematome etc.), dat fiiind faptul ca anterior pacientul a avut
alfafetoproteina 6,5, este necesar de exclus un proces neoplazic.
12.ECG
V. Rezultatele examinării de laborator şi instrumentale
1.Analiza generală a sîngelui

Indici Valori de 30.08.2019

referință
Hemoglobina 130-160 g/l 144
Eritrocite 4,0 – 5,0 *10 4,07
12
/l
Indicele cromatic 0,85-1,05 0,9
Hematocritul 40,0-48,0 39,3
Trombocite 180,0-320,0 173
Leucocite 4,0 - 9,0 *10 9 4,3
/l
Neutrofile segmentate 47-72% 52,5

Neutrofile nesegmentate 1-6% 3

Eozinofile 0,5-5% 1,3

Limfocite 19-37% 33,7

Monocite 3-11% 7
VSH 2-10 mm/h 24
Volum eritrocitar mediu 80-100fl 97.3
Valoarea medie a 27-31pg 29,3
hemoglobinei în eritrocite
Concentrația medie a 27.31,2g/l 30
hemoglobinei în eritrocite
Variația distribuției 11,5-14,5% 16,70
eritrocitelor
Concluzie: din analizele observăm o scădere importantă a numărului
trombocitelor -hipersplenism.Nesegmentatele, limfocitele,și monocitele sunt
crescute;VSH crescut- proces inflamator.

2. Analiza biochimică a sîngelui

Indici Valori de referință 30.08.2019
Ureea 2,1-7,1 mmol/l 3,49

Creatinina 71-115 umol /l 83

Colesterol total 3,5-5,2 mmol/l 1,3
Tg < 1,5 g/l
ALAT 0,0-49U/l 68,80
ASAT 0-40,0 U /l 74,5
α-Amilaza 0-90 U/l
GGT P 5-45 U/l 74,20
Lipaza 8,0-78,0 U/l 42,4
Glucoza 3,9-5,5 mmol/l 4,19
Bilirubina totală 5-21 umol/l 8,80
Bilirubina liberă 4,1-5,9 umol/l 1,60
Proteina totală 65-85 g/l 83
Albumina 35-52 g/l 36
INR 2,0-3,5 1,88
Protrombina 85-100% 71
TTPA 24-34 38
Fibrinogenul 2.0-4,0 g/l 3,3
Fosfataza alcalină 100-29 0u/l 296
Proba cu Timol 0-4 6,7
K 3,5-5,3 mmol/l 4,8
Na 135-145 mmol/l 147
 Concluzie:transaminazele crescute- sindrom citolitic; GGTP crescut- sindrom
colestatic; proteina totală, albumina și protrombina cu tendință spre scădere, INR-ul
scăzut, TTPA crescut vorbesc despre prezența sindromului hepatopriv; valoarea
probei cu Timol crescută plus VSH crescut denotă prezența sindromului
imunoinflamator.

3. Analiza generală a urinei

Indici Valori normale 30.08.2019

Cantitatea 1000-1800ml/zi 130ml

Densitatea relativă 1010-1030 1030

Culoarea Galben-pai galbenă

Transparența Transparentă Slab tulbure

Reacția Acidă sau slab neutră alcalină

Epiteliu plat 0-3 în c/v 3-5 inele

Epiteliu de tranziție 0-3 în c/v 0-1

Leucocite 1-2 în c/v 14-16

eritrocite 1-2 2-4

Proteine Lipsa lipsă

glucoză Negativ negativ
Săruri Abs Fosfați, oxalați

bacterii ++++
Concluzie: leucociturie.

4. Examen serologic – marcheri virali

Hbs Ag –pozitiv
Anti-HBs-pozitiv Anti- HCV- negativ
Anti Hbcor sum- pozitiv
Hbe Ag- neg
Anti HBe-neg
Anti- HDV sum- pozitiv
Concluzie: infecție cronică cu VHB și VHD.
5. Analiza RPR-negativ
6. Test rapid HIV –negativ
7. Determinarea grupei sanguine și a Rh factor- A(II), Rh+
8. USG organelor abdominale (2013) Ficatul LD: 15,6 cm N=9cm
LS: 7,9 cm N=7cm.Contur net, regulat,parenchim omogen, ecogenitate medie .
Căi biliare intrahepatice fără modificări. V. portae 1,2cm N=1,2cm .V. lienalis 1,1cm
N=0,6 cm . Vezica biliară deformată, contractată postalimentar. Pereți 0,4cm. Calculi
absent; colesteroză,sept,infrexiune în col și corp.Coledocul 0,4 cm.
Pancreasul 2.2 x 1,9 x 2.3 , contur net. Parenchim omogen; ecogenitate omogena.
Splina : 16,9 *6,5 ,N= 8-12 cm, ecogenitate medie.
Concluzie :Hepatosplenomegalie ,hipertensiune portală , lipsa lichidului liber în
cavitatea abdominală. Hepatită cronică, pancreatită cronică.

Concluzie : din analizele de laborator și examenele instrumentale efectuate se

observă date sugestive pentru ciroza hepatică. La USG hipertensiune portală, splina
mărită în dimensiuni inclusiv cu hipersplenism ce a dus la scăderea trombocitelor.
Rezultatele analizei generale a sîngelui și biochimia denotă un sindrom inflamator cu
creșterea nesegmentatelo, monocite și limfocite.Deasemenea proba cu Timol cu valori
ridicate, ceea ce arată o inflamație mezenchimală.
În analiza generală a urinei,leucocite și bacterii în urină, deaceea este necesar de
efectuat USG pentru a aprecia starea rinichilor.
Pentru aprecierea gradului de severitate conform scorurilor CHILD-PUGH și MELD
sunt necesare determinare: proteinei totale, albuminei, INR

VI. Diagnosticul diferențial

Ciroza hepatica Splenomegalie în Manifestări la pacient
splenomegalie caz de perturbare a
fluxului sanguin
splenic
Etiologie Hepatita cronica virala B și C Ciroza -Hepatita cronica virala B și D
Alcool postnecrotica, ciroza etanoli -
Autoimună ca (Laënnec).
CBP Obstrucție de vene
Droguri/ toxice hepatice (sindrom Budd-
Hemocromatoza Chiari).
Boala Wilson Schistosomiaza
Defoicit de 1 antitripsina (bilharzioza) hepatică.
Obstrucție venoasă Obstrucție de vena portă.
Insufuciență cardiacă Obstrucție de vena
splenică.
Insuficiența cardiaca
cronica congestiva,
pericardita cronica.
Anevrism de arteră
splenica.
Acuze Astenie, reducerea discomfort in hipocondrul dureri sub rebordul costal
potenţialului de lucru, drept, hepatomegalie drept,
fatigabilitate, labilitate sensibila. - iradierea senzație de greutate în
emoţională, insomnie, caracteristica a durerii in hipocondrul drept.
sindromul umarul sting (semnul Astenie fizică, fatigabilitate
astenovegetativ, Kocher); pronunțată,
• Dureri surde în hipocondrul Congestia severa conduce Balonarea abdomenului
drept, senzaţii de greutate, la hepatomegalie masiva postprandial,grețuri
compresiune în această zonă si icter. Refluxul postprandiale în special la
• Reducerea poftei de hepatojugular este prezent alimente grase, xerostomie(
mîncare, greţuri, mai rar fata de congestia hepatica Rareori epistaxis și gingivoragii
vome, eructaţii, senzaţii de din cadrul sdr.Budd-Chiari.
greutate şi de plenitudine în Grețuri
epigastru, intoleranţa Vome
alimentelor grase, balonarea Astenie, fatigabilitate
abdomenului, constipaţii,
intoleranţa alcoolului şi a
fumului de ţigară- sindromul
dispeptic,
• Pierderea în greutate este
posibilă în cadrul cirozelor
hepatice, în tumori.
• Icter, prurit cutanat,
xantelasme, xantoame,
modificarea culorii scaunului
şi a urinei,
• Tulburări endocrine

Examen de Sd. inflamator: gama transaminazele , si

laborator globulinelor şi a Ig de tip modificari ale frotiului sanguin și GGTP crescute
policlonal analizei generale a sîngelui protrombina scăzute
Sd. hepatocitolitic:  - cresteri ale bilirubinemiei totale INR-ul scăzut,
transaminazelor pe seama celei neconjugate trombocitopenie plus
Sd. hepatopriv:  VSH crescut
protrombinei, albuminei,
colinesterazei serice,
colesterin
Sd. colestatic: Bilirubina
totale, eventual  fosfatazei
alcaline şi a GGTP
+/- Hipersplenism: anemie,
leucopenie, trombocitopenie

Test fibro Gradul de sclerozare Fără modificări Fibroza F4

scan
USG Ficat micșorat/ mărit în
dimensiuni, hiperecogen
majorarea dimensiunilor
venei porte şi venei splenice,
splenomegalia, ascita.
Splina mărită în
dimensiuni.Hipertensiune portală
Hepatosplenomegalie cu
semne dehipertensiune
portală , lipsa lichidului
liber în cavitatea
abdominală. Modificări
difuze în parenchimul
hepatic și a
pancreasului..
 Diagnosticul clinic
 luînd în considerare acuzele bolnavului : dureri sub rebordul costal drept, de
intensitate moderată, cu caracter surd-sîcîitor; senzație de greutate în hipocondrul
drept. Astenie fizică, fatigabilitate persistentă, cefalee periodică(sindrom
astenovegetativ). Balonarea abdomenului postprandial,grețuri postprandiale în special la
alimente grase, xerostomie(sindrom dispeptic). Rareori epistaxis și gingivoragii(
sindrom hemoragipar).Sindroame întîlnite în ciroză hepatică!

 istoricul actualei boli: se consideră bolnav de pe data de 6.02. 2018 , cînd la

controlul periodic s-a depistat infecția cu virusul hepatic B și D. Marcherii
virali(14.02.2018) Anti HBc IgG/M-pozitiv; AgHBs-pozitiv; Încărcatura
virală(11.03.2019)-ARN HDV-43917,ARN HBV 175. Alfa fetoproteina(14.05.2018)-6.51
IU/ml. Test fibroscan (12.08.2019): hepatopatie cronică ce corespunde stadiului F4 de
fibroză(METAVIR).Videoesofagogastroduodenoscopie(22.11.2018):Gastropatie eroziv-
hemoragică și eroziv-ulceroasă. Semne indirecte de pancreatită. Varice esofagiene de
gr.II-III. FGDS (12.02,2018): varice esofagiene gr. II. Gastropatie erozivă. Duodenopatie
eritematoasă, deformare cicatricială postulceroasă a bulbului duodenal.Semne de
hipertensiune portală, caracteristic pentru ciroza hepatica.

 datele examenului obiectiv: starea generală gravitate medie, condiționată de

sindromul asteno-vegetativ și gastrointestinal.. Tegumentele palide, uscate,
elasticitate scăzută.Ficatul la palpare 1 cm sub rebordul costal, suprafața
rugoasă, margine ascuțită. Splină se palpează sub rebordul costal(
splenomegalie –semn de hipertensiune portală!).
 rezultatele investigațiilor de laborator și instrumentale:
 AGS: scădere importantă a numărului trombocitelor -
hipersplenism.Nesegmentatele, limfocitele,și monocitele sunt crescute;VSH
crescut- proces inflamator
 ABS: transaminazele crescute- sindrom citolitic; GGTP crescut- sindrom
colestatic; protrombina cu tendință spre scădere, prezența sindromului
hepatopriv; valoarea probei cu Timol crescută plus VSH crescut denotă
prezența sindromului imunoinflamator.
 AGU: leucociturie
 Examen serologic și marcherii virali : infecție cronică cu VHB și VHD.
 USG a organelor abdominale: :Hepatosplenomegalie ,hipertensiune portală ,
lipsa lichidului liber în cavitatea abdominală. Hepatită cronică, pancreatită
cronică, putem stabili diagnosticul de:
Hepatită cronică virală D.Ciroză hepatică(K74) de etiologie virală,activitate
moderată(ALAT și ASAT > 2 norme) , evoluție lent progresivă, compensată(nu sunt
prezente ascita,encefalopatia,hemoragii digestive). Pancreatita cronica.

VII. TRATAMENT
SCOP:
 Oprirea evoluției bolii
 Menținerea stării de compensare și inactivitate
 Prevenirea decompensării și complicațiilor
 Tratamentul complicațiilor în caz de apariție a acestora.
A. Nefarmacologic
Munca cu efort minim.
• Excluderea surmenajului fizic şi psihic.
• Odihna scurtă în timpul zilei.
• Renunţarea la medicamentele hepatotoxice, extractele hepatice, fizioterapia cu
încălzirea regiunii
ficatului, tratamentul balnear.
• Alimentaţia raţională cu evitarea meselor abundente, fracţionată de 4-5 ori/zi .
• Evitarea strictă a consumului de alcool.
B. Farmacologic
– Peg Interferonum alfa2a 10 mln UI 3 ori/sapt, 48 saptămîni (HDV)
2.Sol. Pentilin 5 ml( vasodilatator periferic cu ameliorarea circulatiei sangvine) +
sol.NaCl 9%- 200 ml
3.Silimarină câte 240-500 pe zi, divizat în 2-3 prize hepatoprotector
4. Spironolactonă-100mg 1 /zi (cu scop de prevenire a ascitei)
5.Capsule aevit,1p/2 zi
6.Sol.Vit.C 5%- 5 ml i/v (antioxidant)
7..Sol.Riboxina 2%- 10 ml i/m (regenerator)
8. Esențiale N iniţial 500-1000 mg/zi i/v timp de 10-14 zile, ulterior 1800 mg/zi -cîte
2 capsule de 3 ori,administrate cu puțin lichid în timpul meselor timp îndelungat (2-6
luni).
9.Sol. Vit B1-1,0 ml i/m
10.Sol Vit B12-1,0ml i/m
10.Pastile Mezim 1p/3 zi.

Obligatoriu
 Control la medic de familie- 3 ori/an
 Evaluarea encefalopatiei (teste psihomotorii), ascitei -3 ori/an
 Hemoleucograma, trombocite -3 ori/an
 АLТ, АSТ, bilirubina, protrombina, (pentru evaluarea gradului de activitate şi
de insuficienţă hepatică) -3 ori/an
 Аlfa-fetoproteina (pentru screening-ul cancerului hepatic primar)- 2 ori/an
 USG organelor abdominal- 2 ori/an
 ECG, microradiografia cutiei toracice, analiza general a urinei -1-2 ori/an
 Control la medic chirurg, gastrochirurg -1-2 ori/an
 Monitorizare lunară a nivelului seric al ALAT și în caz de creștere a valorilor
lui pe fon de tratament ani VHD sau după, se va testa HBs Ag sau ADN VHB și
în caz de pozitivare administrare de analogi nucleozidici
 Monitorizarea ARN VHD: Inițial, 12 săptămână după tratament,24 săptămână
după tratament
Recomandat
Diagnostic de laborator suplimentar:
• Markeri virali: HBsAg, anti-HBcor, anti-HCD
 • Colesterolul
• Glucoză
După indicaţii
• K, Na
• Urea, creatinina
• Proteina totală şi fracţiile ei
• FGDS Evaluarea hipertensiunii
portale (varice
esofagiene, gastropatia
portală) 1-2 ori/an.
Zilnic
03.09.2019.
Starea pacientului de gravitate medie. Acuză slăbiciune generală. Obiectiv tegumentele
palide uscate. Auscultativ murmur vezicular, frecvența respirațiilo 20/min. Zgomotele
cardiace ritmice, pulsul 68 b/min. TA 120/80 mmHg. Abdomenul moale,indolor la
palpare. Ficatul +1 cm de la rebordul costal. Splina mărită. Actele fiziologice prezente.
Pofta de mîncare păstrată.
04.09.2019
Starea generală de gravitate medie, stabilă.Subiectiv cu ameliorare, acuze slăbiciune
generală. La auscultația pulmonilo murmur vezicular. Frecvența respirațiilor 19/min.
Zgomotele cardiace ritmice.Pulsul 70 b/min. TA 120/70mmHg. Temperatura 36.70C.
La palpare abdomenul moale, indolor. Ficatul +1 cm de la rebordul costal. Splina
mărită. Pofta de mîncare prezentă.
05.09.2019
Starea generală gravitate medie,stabilă. Obiectiv tegumentele palide.uscate. Edeme
periferice nu se determină.În pulmoni murmur vezicular. Frecvența respirațiilor 20/min.
Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul 75 b/min. TA 110/70mmHg. Abdomenul moale ,
indolor la palpare. Ficatul și splina măriet. Actele fiziologice satisfăcătoare. Pofta de
mîncare prezentă. Tratament conform foii de indicații.

Epicriza
Pacientul Bas Mihail, 42 ani, internat planic în secția 6 a IMSP Spitalul Clinic de boli
Infecțioase Toma Ciorbă, la data de 29.09.2019. Acuze: dureri sub rebordul costal
drept, de intensitate moderată, cu caracter surd-sîcîitor; senzație de greutate în
hipocondrul drept. Astenie fizică, fatigabilitate pronunțată, persistentă, cefalee
periodică.Balonarea abdomenului postprandial,grețuri postprandiale în special la
alimente grase, xerostomie.Rareori epistaxis și gingivoragii. Din istoric: bolnav de pe
data de 6.02. 2018 ,la control de rutină s-a depistat infecție cu virusul hepatic D..
Urmează tratament la fiecare 6 luni, cu internare în spital și evaluare. Datele
examenului obiectiv: starea generală gravitate medie. Conștiința clară, se orientează în
timp și spațiu. Tegumentele palide, uscate, elasticitate scăzută.Ficatul la palpare +1cm
sub rebordul costal, suprafața netedă, margine ascuțită. Splină se palpează sub rebordul
costal( splenomegalie –semn de hipertensiune portală). Investigații paraclinice: AGS:
variație a numărului trombocitelor cu scăderea lor ulterioară-hipersplenism. Limfocitele
crescute;VSH crescut- proces inflamator.ABS: transaminazele crescute- sindrom
citolitic; GGTP crescut- sindrom colestatic; protrombina scăzută sindromului
hepatopriv; Proba cu Timol crescută și VSH crescut denotă prezența sindromului
imunoinflamatorAGU: leucociturie.Examen serologic și marcherii virali : infecție
cronică cu VHD. a organelor abdominale: Hepatosplenomegalie cu semne de
hipertensiune portală , lipsa lichidului liber în cavitatea abdominală. Modificări difuze
în parenchimul hepatic și a pancreasului. Deformarea sistemului calicebazinete . S-a
stability diagnosticul: Hepatită cronică virală D.Ciroză hepatică(K74) de etiologie
virală,activitate moderată(ALAT și ASAT > 2 norme) , evoluție lent progresivă,
compensată(nu sunt prezente ascita,encefalopatia,hemoragii digestive). Pancreatita
cronica.
Tratament prescris: Peg Interferonum alfa2a 10 mln UI 3 ori/sapt, 48 saptămîni (HDV);
Sol. Pentilin 5 ml( vasodilatator periferic cu ameliorarea circulatiei sangvine) +
sol.NaCl 9%- 200 ml;Silimarină câte 240-500 pe zi, divizat în 2-3 prize
hepatoprotector; Spironolactonă-100mg 1 /zi (cu scop de prevenire a ascitei);Capsule
aevit,1p/2 zi; Sol.Vit.C 5%- 5 ml i/v (antioxidant);Sol.Riboxina 2%- 10 ml i/m
(regenerator); Esențiale N iniţial 500-1000 mg/zi i/v timp de 10-14 zile, ulterior 1800
mg/zi -cîte 2 capsule de 3 ori,administrate cu puțin lichid în timpul meselor timp
îndelungat (2-6 luni);Sol. Vit B1-1,0 ml i/m;Sol Vit B12-1,0ml i/m;Pastile Mezim 1p/3
zi.
Supraveghere: Control la medic de familie- 3 ori/an. Evaluarea encefalopatiei (teste
psihomotorii), ascitei -3 ori/an.Hemoleucograma, trombocite -3 ori/an.АLТ, АSТ,
bilirubina, protrombina, (pentru evaluarea gradului de activitate şi de insuficienţă
hepatică) -3 ori/an. Аlfa-fetoproteina (pentru screening-ul cancerului hepatic primar)- 2
ori/an. USG organelor abdominal- 2 ori/an. ECG, microradiografia cutiei toracice,
analiza general a urinei -1-2 ori/an. Control la medic chirurg, gastrochirurg -1-2
ori/an.Monitorizare lunară a nivelului seric al ALAT și în caz de creștere a valorilor lui
pe fon de tratament ani VHD sau după, se va testa HBs Ag sau ADN VHB și în caz de
pozitivare administrare de analogi nucleozidici. Monitorizarea ARN VHD: Inițial, 12
săptămână după tratament,24 săptămână după tratament.