Numismatică IV

Începând cu secolul IV, lumea greacă intră într-o fază noua, mai ales datorită
Macedoniei. În cadrul numismaticii macedoniei, încep să apară primele elemente ale ceea ce
va deveni numismatica epocii elenistice. Macedonia este o societate în care în fruntea
societății se află o nobilime războinică. Regatul apare prin supunerea acestei nobilimi. Regele
are puteri foarte mari, puteri de neconceput într-un stat grec. În Macedonia apar orașe, dar
orașul macedonean nu e chiar liber, este controlat de către rege. Regele administrează țara,
dar prin funcționari din nobilime. În plus, un asemenea stat teritorial are veșnice probleme
financiare, mai ales probleme în a ține coeziunea statului. Regele Filip II, accelerează
elenizarea țării, invită dascăli greci, introduce legi scrise, reorganizează administrația și
armata, meritocrație în funcții. Filip al II-lea se amestecă în conflinctele dintre triburile
tracice, profită de luptele dintre ei, Macedonia pune mâna pe muntele Pangeu = sursă
permanentă și stabilă de aur și argint. Macedonia capătă o forță financiara superioară
celorlalte state. Astfel își poate dezvolta o armată de mercenari. Introduce falanga
macedoneană (lănci foarte lungi). Completată de cavaleria formată din nobili. Având
asemenea resurse, Filip poate avea o monetărie foarte activă. Monetăria va fi permanentă, se
bate susținut, cantități mari. Se bate în aur, argint și bronz. Macedonia având resursă stabilă
de aur, exprimă valoarea în aur sau în argint. EL schimbă sistemul monetar al țării. Ca măsuri
și greutăți adoptă sistemul euboic (drahma de 4g ag, tetradrahma 16g ag). Aprecierea valorii
se face în aur și argint (1 la 10). Sistemul euboic, dar bimetalist. Monetăria regelui Filip mai
aduce o inovație, se vede foarte bine pe cea mai folosită monetă – TETRADRAHMA
(folosită în marile tranzacții). Pe ea se vede fff bine ce aduce Filip nou. Monetele regelui
folosesc arta clasică grecească. Ștanțele sunt sculptate, reprezintă fff bine formele umane. La
scris și la reprezentări apar inovații. FILIP – pe tetradrahma pe avers – chip ZEUS – cu barba
și cu păr scurte (ca să semene chipul zeului cu cel al regelui). Pe revers tetra lui Filip are un
călăreț pe cal - kausia (pălărie macedoneană pe capul călărețului), ține în mână o ramură de
palmier. LEGENDA: FILIPU cu litere grecești. De ce un călăreț? E un tip vorbitor:
CĂLĂREȚUL – FILIPOS (cel care îngrijește caii). Imaginea inducea să pronunți numele
regelui. Această monetă devinde valută forte, în cantități fff mari pe piață.
ALEXANDRU, intenționează punerea pe picior de egalitate a elitelor indigene
persane cu cele greco-macedonene. Armata sa este amplificată cu trupe indigene. Armata
trebuie plătită. După atâtea victorii, după stabilirea unui sistem politic suportabil pentru
cuceriți, Alexandru trebuie să înainteze. Resursele vin și în urma prăzilor de război. La
Persepolis pune mâna pe tezaurul regelui persan, compus mai ales din metal nemonetizat și îl
topește, îl pune în circulație, îl transformă în monetă. Își plătește armata. Noua monetă
pătrunde în lumea orientală.
Cucerirea lui Alexandru – efecte nu doar politice, ci si economice. Se dezvoltă o
economie de schimb. Se schimbă aspectul vieții economice și sociale pe tot cuprinsul statului
lui Alex.
CARACTERISTICILE MONETEI LUI ALEX.
Moneta o bate regele. Sistemul dpdv al aprecierii valori: sistem bimetalist (relația aur-
argint). Ca măsuri și greutăți – sistem euboic. Etalonul sistemului este drahma de 4g și
moneta cea mai folosită este tetradrahma de ag de 16g.
Ce se reprezintă? Alex schimbă reprezentările. Pe AVERS apare un chip de bărbat cu
blana colții leului pe frunte, capul pe cap, blana pe umeri – HERACLE. Heracle tânăr, fără
barbă, ca să se reprezinte Alex. Chipul lui Heracle să semene cu Alex. Alexandru începe să
creadă ce este fiul unei divinități (Zeus). Pe REVERS apare ZEUS pe tron cu sceptrul într-o
mână, în mâna întinsă o statuetă a unei femei înaripate (Victoria).
Mai târziu mai introduce ceva: Regele cu chipul lui are păr și din păr răsar două
coarne de berbec (manieră orientală de a reprezenta zeii – pt orientali cornul = semn putere).
CE SE SCRIE?
LA ALEX: BASILEOS ALEXANDROU
Tot acum începe fenomenul de exod grecesc spre orient și întemeierea unor noi orașe grecești
în orient.
După moarte ALEX. Elitele militare macedonene îi înlătură de reprezentanții elitelor
indigene. La conducerea imperiului sunt 4 toloboni. Aceștia se tem ca nu cumva unul să
devină mai puternic, vor sa țină echilibrul. Se ajunge la războaie. După multe lupte pe la 230-
210 se stabilește un nou echilibrul.
ELENISTIC VS: ELEN. Elen = grec, elenistic = o anumită fază din evoluția lumii grecești –
sf sec 4 – sf sec 1 î. Cr. În această fază se bat monete deosebite față de epoca clasică.

În epoca elenistică în lumea greacă extinsă până în India, în toată lumea sub semnul
civilizației grecești coexistă 3 forme de stat concomitente: 1. REGALITATEA se naște din
dezmembrarea imperiului lui Alex. La sf sec III, se constiuite sistemul de state elenistice:
marile regate: MACEDONIA, EGIPTUL, SIRIA (Reg. Seleucizilor). Monarhul are puteri
teoretic depline, nu există limitare, nu există o constiutție, nu există sistem juridic = voința
regelui = lege. El e ,,favorizat de zei” – se vede asta în victorii. Victoriile aduc legitimitate. El
este conducător politic, militar, judecător suprem și mare preot.
Există și regate mai mici: Pergam, Pont, Capadociei, Ciliciei.
Regatul Seleucizilor e cel mai instabil, dar și cel mai mare. Din el se vor rupe mai multe
regate mici în timp.
Aceste regate nu sunt o stare de drept, ci o stare de fapt. Singura formă de unitate a regatelor
e doar regele. NU există cetățenie pentru aceste regate. Ești doar cetățean a comunității
urbane din care faci parte. Fiecare monarhie stabilită după moartea lui Alex, suferă din cauza
luptelor dinastice interne, între membrii dinastiei. Regatul elenistic tinde să fie cât mai
autoritar și să limiteze autonomiile comunităților locale. Acestea nu se simt bine. Erau fragile,
când romanii vin, cad pe rând.
ALTĂ FORMĂ: ORAȘUL-STAT = Polisul. După Alex apar poleis grecești peste tot în
lumea orientală (Mai ales în vestul Asiei Mici), multe în Siria, câteva în Mesopotamia, multe
în Asia Centrală – acestea vor forma regatul greco-bactrian.
În Egipt 3 orașe grecești: ALEXANDRIA cel mai important. POLIS = constituție, cetățenie,
activitate structurată.
POLIS: mențin independeța: Sparta, Atena, Siracuza, Rhodos. Poleis independente sau cele
controlate de autoritatea regală.

A TREIA FORMĂ: LIGILE – apar acolo unde sunt cetăți mai mici, mai puțin bogate și
imporante. Ligile epocii elenistice nu mai seamana cu ligile epocii clasice. Ligile hegemonice
în erioada clasică (nu aveau instituții comune cetățile, cetatea mai tare conduce: administrare
tezaur, comanda armata unită). Ligile nehegemonice din epoca elenistică, nicio cetate nu e
mai specială, nu va exista un oraș hegemon. Liga are un zeu protector, lângă sanctuarul acelui
zeu se naște un spațiu comunitar, acolo funcționează insituțiile ligii: 1. Un consiliu = format
din delegați trimiși periodic de cetățile ligii ---- stabilește legile, cât plătește fiecare dintre
cetăți, desemnează strateg. Tezaurul ligii se strânge în templu, e administrat de delegați din
toate cetățile. Aceste ligi sunt mult mai stabile. Cele mai vestite: LIGA ETOLIANĂ (Nu
Atena și Teba), LIGA AHEANA (fără sparta), LIGA NESIOTĂ (din insulele Ciclade), Liga
Siciliană, Liga Epirotă.

3 forme de stat, 3 feluri de monetărie.

VINERI 22 noiembrie 15-18 BOGREA – EPIGRAFIE
VINERI 29 noiembrie 15-17 BOGREA – NUMISMATICĂ
CARACTERISTICILE MONETEI GRECEȘTI ÎN EPOCA ELENISTICĂ.
Cine bate moneta? Moneta REGALĂ, Moneta Locală (Poleis), Monete ale Ligilor
Nehegemonice (monetă federală). Membrii ligii își bat moneta lor și mai folosesc o și o
monetă federală.
Sistemul monetar – Marile regate folosesc toate sistemul euboic, deci marea majoritate a
monetelor de pe piață sunt compatibile. Tetradrahma de Egipt = Tetradrahma Pergam
(exemplu). Marile regate bat în toate cele 3 metale prețioase, Ligile bat în argint și bronz.
Nominalele cele mai răspândite: în general drahma cu multiplii și submultiplii. Drahmele
euboice de 4g și tetradrahmele de 16g cele mai răspândite. DAR apar mai multe monete
divizionare. Există cetăți ce nu sunt în sistemul euboic: Rhodos de exemplu.
În regatele elenistice apare un nou nominal, apare în Regatul Pergamnului prima data,
CISTOFOR = cam cât 3 drahme, 12g. CISTOFORUL are numai însemnele alatarului lui
Esculap din Pergam. Se vede o cista = o cutie din care ies șerpii lui Esculap.
CE SE REPREZINTĂ? Pe monetele regale, Alexandru și Filip nu și-au introdus porterul,
decât aluziv, zeul reprezentat semăna cu regele. Atât monete de ale lui Filip, cât și monetele
lui Alex vor continua să fie emise după moartea lor, aproape 200 ani, sunt monete postume.
Erau piese de fff bună calitate, erau cunoscute și căutate. Vom avea emisiuni monetare cu
Alex si Filip postume. Lisimach monetă bună. După moartea lui Lisi, moneta lui este imitată
de diverse entități pentru că era cunoscută și căutată.
Niciun diadoh nu și-a permis să se numească rege la început. Ei bat emisiuni postume sau
procedează ca Alex. Ex: Lisi bate monete cu numele lui, dar pe avers apare Heracle, care
seamănă pe el (chip nu tânăr, ci mai bătrân).
După 305 î. Cr. diadohii se proclamă regi ai unei părți din vechiul regat. De acum în colo
încep să-și pună portretele pe monetă. De acum vor avea portretul regelui pe avers, uneori
regele și regina în portrete jumelate (unul lângă altul). Cum îl recunoști că e rege? Apar
ciudățenii. La seleucizi: coarne (rar apar cu coarne). DIADEMA e semnul de recunoaștere a
regelului.
PE REVERS: tot felul de reprezentări. De obicei divinități, mai rar elemente care invocă o
divinitate (ex: fulger, trident, lira), mai rar monumente, mai rar scene de gen. Pe monetele
mai mici pot aparea pe revers semne evocatoare.

MONETELE ORAȘELOR – continuă de regulă reportoriul de imagini și idei tradițional. NU

EXISTĂ fixitate heraldică. Între monetele de orașe, un rol special îl joacă monetele Insulei
Rhodos. Se recunosc ușor. AVERS: CHIP REGELE SOARE (are raze care pleacă din cap),
pe revers un trandafir. Monete Thasos, apare pe avers un tip cu par bogat, cu flori și funze în
păr, este tânărul Dyonisis (coronă – frunză viță de vie, cu struguri) – pe revers apare Herakle
în pielea goala cu mâna dreapta sprijinită pe o stângă sau ceva + în stângă piele leu în mână.
ATENA: după ce scapă de dominașia macedoneană, Atena își reia emisiunile de tetradrahme
în sistem euboic, de argint, sunt tetradrahmele noului stil. Pe avers și pe revers au ce aveau ăn
trecut. Pe avers: chip Atena cu coif, costum militar. Pe REVERS: bufniță. Desenul e mult mai
frumos, îngrijit, nu mai seamană cu tetradrahmele de stil vechi. Pe revers bufnița stă pe o
anformă acum. Are împrejur semne, inscripții.

MONETELE LIGILOR. Pe moneta federală – apare de obicei pe AVERS: divinitatea tutelară

a ligii sau un simbol definitoriu pt ea. LIGA AHEEANĂ: coif și lance (ARES) – exemplu.
Uneori apare o reprezentare specială pe monetele federale – cal fără frâu, diferite poziții =
simbol libertate.

Inovația mare: chipul monarhului.

CE SE SCRIE?!?!? MONETELE DE ORAȘE: NUMELE ORĂȘENILOR LA GENITIV

PLURAL (al X-ilor). Pe monetele de ligi se scrie la fel, dar numele oamenilor ligii la genitiv
plural (ahaion = a aheienilor, aetolion = a etolienilor). PE MONETELE REGALE – de obicei
este scris numele regelui la genitiv singular (Basileos Antiohos, Ptolemaios, etc.). SEMNE
DE VALOARE NU SE TREC.

Altă noutate. Inscripțiile de epoca elenistică sunt mai bogate. Apar pe monetle orașelor nume
de magistrați, pe monetele de la temple-state apar nume preoți; perechi de magistrați la orașe.
Apar litere în câmp – semne de control; apar elemente de datare (ex literă, cifră, literă = anul
și luna în era lor).

ARTA MONETARĂ – aspect imagini, aspect scris.

Specific acum este: în epoca elenistică, marea artă plastică a lumii grecești pătrunde plenar pe
monete. Monetarii lucraeză ca niște artiști pricepuți. NU mai există monete primitive.
Imaginile sunt feridice, obiecte proporționate, detalii executate corect, arta redării este fff
bună. Scrisul este un scris îngrijit, cu litere uniforme. Aspect scris îngrijit, legende mai lungi.

Portretele suveranilor sunt foarte precise și veridice. El este redat așa cum e el în realitate.
HORROR VACUI – frica de gol. Spațiul este fff încărcat. Lângă chipul regelui mai sunt
simboluri, litere, pe revers totul e încărcat. Așa de încărcate sunt doar acum în epoca
elenistică.

Epoca elenistică e contemporană cu 2 fenomene: expansiunea Romei republicane + epoca La

Tene în lumea barbară.

La sf epocii elenistice apar monete noi: cistoforii, 168 î. Cr. după cucerirea Macedoniei – 4
republici împărțite de romani – moneta lor: scut macedonean, chip femeie cu părul în coc +
arc și săgeței pe AVERS; revers: Macedonon protes/deuteres/trites/tetrates + reprezentări.
Aceste monete devin monete forte până la cucerirea totală de către romani și formarea
provinciei. Ulterior apare aici o monetă de tranziție. Sf sec 2, încep sec 1, valuta forte Balcani
– tetradrahma Maroneea – Thasos.

Ligile sunt sparte și desființate.

Poleis rămân, monetăria greacă sub stăpânirea romană continuă.

Toate cetățile folosesc acum monetă în epoca elenistică, toate bat, chiar daca unele fff rar. Pt
comerț: tetradrahme, comerț mic: drahme. Producție mare de bronz, chiar și oamenii de rând
au monete (valori mai mici). Relațiile marfă – bani se generalizează în societate.
Economic, rolul monetei a crescut, crește și rolul propagandistic. Acum mase mari de oameni
află cine e regele lor după monetă. Supușii îl cunosc pe suveran.
Ce rol joacă moneta în afara lumii grecești? Schimbare fundamentală... În epoca elenistică bat
monetă din belșug zone mai civilizate din spațiul mediteraneean. ACUM moneta pătrunde în
lumea barbară, pătrunde puternic, barbarii o folosesc și o caută, încep să o producă ei înșiși.
Se află monetăria barbară europeană, africană și asiatică. Europa epocii La Tene – modelul
grecesc urmat de alții, cu figurație și legende proprii, apoi se dezvoltă independent.