1

În 2022, monografia lui Aranka Karda-Markaly despre nobilimea Ciuc din vremea
Principatului Transilvaniei a fost publicată la Cluj-Napoca, sub îngrijirea Asociației Muzeului
Transilvaniei. Este o lucrare academică, astfel că ea este acum indispensabilă pentru cercetătorii
Ținutului Secuiesc din acea perioadă, dar este recomandată și celor interesați de istoria locală și care
fac parte din publicul cu cunoștințe istorice de bază. Cartea se citește ușor, fluxul de gândire al
autorului este logic și ușor de urmărit, întrucât nu se așteaptă la o cunoaștere deplină a contextului
istoric, ci explică întotdeauna contextul acolo unde este necesar.
Cartea este broșată, are 212 pagini, iar textul principal propriu-zis, inclusiv
imaginile, tabelele și graficele, are 170 de pagini. Subiectul volumului este, așa cum sugerează și
titlul, societatea scaunului Ciuc, cu un accent deosebit pe tânăra nobilime secuiască, iar volumul nu
se ocupă de scaunele subordonate Gheorgheni și Casin, autorul justificând acest lucru prin faptul că
monografii despre istoria modernă timpurie a celor două scaune au fost scrise deja în secolul XX.
Karda-Markaly dă ca interval de timp decretele de la Sighișoara și preluarea puterii de către
Habsburgi, așa dar volumul urmărește istoria politică și socială a societății din Ciuc între 1562 și
1690, oferind și o perspectivă asupra culturii materiale a așezării. Bineînțeles, volumul oferă, de
asemenea, o multitudine de date și analize nu doar despre elită, ci și despre istoria secuii mai puțin
privilegiați și a populației așezate din Csík. Deoarece, în clarificarea rolului și a evoluției nobilimii,
este recomandabil să se examineze locul acesteia în societate în ansamblu și în mediul social în
sine, același lucru este valabil și pentru celelalte straturi. Căci fiecare entitate este cel mai bine
caracterizată prin totalitatea interacțiunilor sale cu mediul înconjurător.
Volumul este împărțit în 6 secțiuni majore. Prima sub-secțiune este o prezentare generală a
istoriei cercetării și a contextului istoric și geografic al scaunului Ciuc, pe lângă justificarea
cercetării.
În cea de-a doua subunitate principală, Karda-Markaly examinează dezvoltarea rețelei de
așezări din bazin, bazându-se în mare parte pe recensămintele populației și rapoartele de trimișilor
princiare. pentru a face aceste seturi foarte diferite de date de nume utilizabile și interpretabile,
autorul a trebuit să le pună la un numitor comun, făcând astfel vizibilă din punct de vedere statistic
rețeaua de așezări din secolul al XVI-lea, tot pentru a face posibilă evidențierea statistică a
declinului demografic din anii sângeroși de la începutul secolului al XVII-lea și a sporului natural
din anii mai liniștiți ai secolului respectiv, dar și a tristelor consecințe demografice ale invaziilor
tătare și ale luptelor curuțe din Thököly din ultimele decenii ale secolului.

1Karda-Markaly Aranka: Csíkszék és a csíkszéki nemesség a 16-17. században, (Scaunul Ciucului și nobilimea din
Ciuc în secolele 16-17.) Erdélyi Múzeum Egyesület, Cluj, 2021. p. 212. Recenzat către: Süket Levente-Mátyás
 Capitolul despre istoria așezărilor este urmat de cea de-a doua subsecțiune, care se ocupă de
implicarea politică și militară a secuimi și elitelor din scaun. În acest capitol, putem înțelege
"chestiunea secuiască" a principatului, care încă se contura în a doua jumătate a secolului al XVI-
lea, și aspectele sale dureroase, iar în cazul elitelor, putem urmări ascensiunea și uneori decăderea
familiilor nobiliare.
După o scurtă prezentare a principalelor procese sociale, decrete, evenimente istorice,
răscoale și războaie, următorul capitol ne va introduce în conducerea scaunului, care este mai ușor
de înțeles prin utilizarea tabelelor arhotologice făcute de autor.
Ceea ce ni se pare foarte util la partea următor este faptul că autorul a folosit rezultatele
săpăturilor publicate și inedite, cu ajutorul lui István Botár și Lóránt Darvas. Astfel, conacele
cercetate și istoria construcției lor reflectă în mod excelent evoluția fiecărei familii nobiliare dar și
a patrimoniului construit.
În ultimul capitol, autorul se ocupă de stilul de viață și de cultura materială a nobilimii secui,
pe care le-a studiat prin intermediul testamentelor disponibile, al donațiilor ecleziastice și al
descoperirilor arheologice, în special al cahlelor de ceramică.
În concluzie, recomandăm cartea lui Aranka Karda-Markaly despre Scaunul Ciucului
premodern atât profesioniștilor, cât și publicului larg. Parcurgând paginile sale, se poate obține o
bună înțelegere a condițiilor sociale scaunului secuiesc, atât cum putem afla despre poziționarea
reușită și uneori mai puțin reușită a principalelor familii nobiliare din scaun. dintre Harghita și
Munții Ciucului, care au fost într-o continuă schimbare pe parcursul celor două secole.