Frătean Alexandru SAI, An I

Mobilitatea socială și dezvoltarea elitelor

în societățile pre-industriale din Europa centrală

1.Introducere

O întrebare la care suntem adesea tentați să răspundem cu o promptitudine întreținută de o

încredere extrasă parcă din dezbaterile scolastice este cea a existenței fenomenului de ascensiune
socială în contextul societății medievale și premoderne. Fixați fiind poate în registrul unei
paradigme dominate de schițele tripartite ale oratores, bellatores, și laboratores1, un răspuns
negativ ar părea că se impune de la sine. Cu toate acestea rigoarea pozitivistă a apelului la surse
dar și amănuntele inedite ale unor studii de micro-istorie specifice școlii de la Annales aruncă o
nouă lumină asupra caracterului aparent dominat de tipare opace al societății medievale și îi
conferă în parte o dinamică socială asociată anterior aproape exclusiv societății moderne și
contemporane. Pentru spațiul central european, mai exact pentru Regatul Maghiar medieval
istoriografia din ultimele decenii a făcut demersuri considerabile în ceea ce privește analiza unui
astfel de fenomen. Fie că vorbim de studii prosopografice, studii culturale, politice sau de gen
(gender studies), componenta mobilă a societății este omniprezentă și diversă în formele ei
specifice. Indiferent dacă avem în vedere mediul nobiliar unde ascensiunea socială este o
rezultantă directă a meritelor și calităților militare individuale sau a unor legături matrimoniale
favorabile2 ori mediul urban unde implicarea în acțiuni economice la scară largă pare să fie
schema standard pentru accesul în ramurile superioare ale societății -toate acestea au în comun
câțiva factori externi pragmatici: conjuncturi politice și economice care favorizează un astfel de
parcurs ascendent.

1
Vezi Georges Duby, The Three Orders. Feudal Society Imagined, Chicago/London, University of Chicago Press,
1980
2
Vezi Ioan Drăgan, Nobilimea Românească din Transilvania între anii 1440- 1514, București, Editura
Enciclopedică, 2000
 Demersul nostru are în vedere urmărirea și investigarea acestui fenomen în mediul urban,
motivul limitarii tematice fiind acela de a prioritiza eficiența analizei, situație impusă spunem noi
și de caracterul diferit al ascensiunii sociale în context strict feudal. În ceea ce privește
încadrarea topică și cronologică a lucrării coordonatele se limitează la spațiul Voievodatului
Transilvaniei devenit ulterior principat și la intervalul de timp cuprins între secolele XII-XVI.
Abordarea noastră va avea un caracter mixt – structura fiind una parțial cronologică dar și
tematică. Vom începe prin a identifica principalii actori ai analizei noastre – acei hospites din
sursele documentare încercând să aflăm care au fost factorii care au dus la formarea unei elite
primare pe pământurile colonizate și care au fost forța motrice care a încurajat și întreținut
ascensiunea unei asemenea elite. Atenția noastră va fi îndreptată apoi asupra metamorfozelor
acestei elite și a factorilor atât externi cât și interni care au dus la aceste transformări. Pe lângă o
privire de ansamblu considerăm necesară o mică incursiune prosopografică pentru a ilustra cât
mai bine aspectele conceptuale dezvoltate anterior. Vom stabili apoi care sunt limitele
promovării sociale în mediul urban și care sunt de fapt agenții care facilitează sau limitează acest
proces. În cele din urmă considerăm că se impune o analiză succintă a manifestărilor vizuale ale
ascensiunii ca marcă a prestigiului sau a puterii politice.

2. Accedentes igitur fideles hospites nostri Theuthonici Ultrasiluani...3

3
Franz Zimmermann, Karl Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen- vol 1:1191-1342,
nr 1-582, Hermannstadt, 1892, pp. 33- 35. doc.nr. 43
Bibliografie

1.Gustav Gündisch, „Patriciatul din Sibiu în evul mediu” în Transilvania şi saşii ardeleni în
istoriografie. Din publicaţiile Asociaţiei de Studii Transilvane. Heidelberg ,Sibiu, Heidelberg:
Editura hora, Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde, 2001, pp. 127-145.

2.Konrad Gündisch, „Patriciatul orăşenesc medieval al Bistriţei pînă la începutul secolului al

XVI-lea”, File de Istorie 4 (1976): 134-193

3.Maja Philippi, „Structura socială a Braşovului în evul mediu” în Transilvania şi saşii ardeleni
în istoriografie. Din publicaţiile Asociaţiei de Studii Transilvane. Heidelberg Sibiu, Heidelberg:
Editura hora, Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde, 2001, pp. 146-161.

4.Mária Pakucs Willcocks, ‘”Sărbătoare în oraş”: festivaluri şi ceremonialuri publice în Sibiul

veacului al XVI-lea’ în Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, Mária Pakucs Willcocks (eds), Spectacolul
public între tradiţie şi modernitate. Sărbători, ceremonialuri, pelerinaje şi suplicii ,Bucureşti,
Institutul Cultural Român, 2007, pp. 15-42

5.Mária Pakucs-Willcocks, ‘”Alle die so jnn und kreis der Mauern wonen werden
hermanstaedter genannt”: Neighbours and Neighbourhoods in Sixteenth-Century Sibiu’,
Colloquia. Jounal of Central European History XVIII (2011): 51-67

6.Maria Crăciun, ‘Tați și fii: masculinități alternative în Transilvania secoleleor XV-XVI’ în

Ioan Bolovan, Ovidiu Ghitta (eds.), Istoria ca Datorie. Omagiu academicianului Ioan-Aurel Pop
la împlinirea vârstei de 60 de ani (Cluj-Napoca: Academia Română, Centrul de Studii
Transilvane, 2015), pp. 683-697

7.Maria Crăciun, ‘Communities of Devotion: the Saxons in Early Modern Transylvania’ în

Studia Universitatis Babeș-Bolyai. Historia 58, Special Issue (2013): 156-195

8.Mária Pakucs-Willcocks, Sibiul veacului al XVI-lea. Rânduirea unui oraș

transilvănean ,București, Humanitas, 2018

9.Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, București, Editura Kriterion, 1981

10.Radu Manolescu, Comerțul Țării Românești și Moldovei cu Brașovul (secolele XIV-XVI),

București, Editura Științifică, 1965
11.Pál Engel, Regatul Sfântului Ștefan. Istoria Ungariei Medievale (895-1526), Cluj-Napoca,
Editura Mega, 2011

12.Ciprian Firea, „Preoți parohi și artă în orașul Bistrița la sfârșitul evului mediu”, în Revista
Bistriței, vol. XXVII, 2013, pp.160-172

13.Dragoș Gheorghe Năstăsoiu,Ferenc Mihaly, Kiss Lorand, Monumente medievale de pe

Valea Târnavelor, București, Editura ACS, 2018

14.Lidia Gross, Confreriile medievale în Transilvania (secolele XIV-XVI), Cluj-Napoca, Editura

Argonaut, 2011

15.Ioan Aurel Pop, Thomas Nägler, Istoria Transilvaniei, vol. 1 (până în 1541), Cluj-
Napoca/Deva, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane/Editura Episcopiei Devei și
Hunedoarei, 2016

16.Ágnes Bálint, „Biserica Neagră din Brașov, noi propuneri privind cronologia și contextul
construcției”, în Ars Transilvanie,vol.XIX, 2009, pp. 5-18

17.Konrad Gündisch, Educație universitară și ascensiune socială în Transilvania Evului Mediu

târziu, în Susana Andrea, Adinel Ciprian Dincă (ed.) Exercițiul scrierii în Transilvania medievală
și premodernă,Cluj-Napoca/Gatineau, Editura Argonaut/Symphologic Publishing, 2016, pp.149-
157

18.Adinel Ciprian Dincă, Marcus Polnar (+ 1506). A Bright Star in the Constellation of a
Transylvanian Family în Marta Font, Gérgély Kiss, Endré Sashalmi et al, Specimina Nova Pars

Prima. Sectio Mdiaevalis XI, Pecs, Monár Nyomda és Kiadó Kft., 2021, pp. 145-166

19.Georges Duby, The Three Orders. Feudal Society Imagined, Chicago/London, University of
Chicago Press, 1980

20.Drăgan Ioan, Nobilimea Românească din Transilvania între anii 1440- 1514, București,
Editura Enciclopedică, 2000