Frătean Alexandru SAI, An 1

1.Explicați prezența celor trei regi sfinți ai dinastiei arpadiene în biserici ale nobililor
români

Expresiile și manifestările sanctității dinastice în cadrul regatului maghiar medieval pot fi

urmărite din multiple perspective ale cercetării istorice. Reprezentările vizuale ale sfinților regi
(prezente cel mai frecvent în bisericile ctitorite de către nobilii regatului), aspectele de ordin
liturgic sau evoluția, percepția și recepția cultului au atras atenția fie istoricilor de artă, fie
cercetătorilor interesați de studiul dinastiilor maghiare sau a raportării societății la cultul dinastic.
Dincolo de cultul propriu zis al sfinților regi, contextul social, politic și militar în care acesta a
luat ființă și a comportat metamorfoze, ne poate oferi detalii importante și aspecte relevante
pentru a înțelege acest fenomen într-o manieră cât mai apropiată de exhaustivitate. Pentru a
ilustra succint validitatea afirmației noastre, este destul doar să ne aplecăm asupra contextului
„momentului zero” al cultului dinastic în Ungaria. Canonizarea sfântului rege Ștefan și a fiului
său Emeric apare în preajma unui context specific și anume detronarea și întemnițarea regelui de
drept – Solomon (1063-1074) de către Ladislau (1077-1095) și de către fratele său Geza (1074-
1077)1 aspect ce poate fi interpretat ca și o încercare de consolidare a propriei domnii- aflată sub
semnul ilegitimității2 . Observăm cum dincolo de aspectul și de aparențele încadrate într-un
registru strict religios, canonizarea sfinților regi din anul 10833 relevă detalii interesante legate de
aspectele legitimizării dinastice în cadrul dinastiei arpadiene. În aceeași linie, fiecare episod sau
etapă a manifestării cultului dinastic în regatul maghiar poate fi analizată din perspective
multiple, scopul fiind conturarea și înțelegerea mecanismelor specifice care au anturat și
întreținut acest cult în Evul Mediu.

Având în vedere argumentele anterior menționate, considerăm că o analiză centrată pe

aspectele de ordin social, politic ori religios ar fi cea mai potrivită pentru a oferi un răspuns
mulțumitor întrebării propuse. Deși exemplele avute în vedere nu sunt foarte numeroase
1
Pal Engel, Regatul Sfântului Ștefan: Istoria Ungariei Medievale 895-1526, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2011, p.63
2
Gabor Klaniczay, „Rex iustus: The Saintly Institutor of Christian Kingship” în The Hungarian Quarterly, vol.41,
nr.158, 2000, p.18
3
Ibidem, p.15
(Crișcior, Ribița, Chimidia4) acestea reprezintă niște martori mai mult decât grăitori în ceea ce
privește raportul dintre nobilii români și regalitatea maghiară, statutul social al acestora și
peisajul sanctității în rândul nobilimii de rit răsăritean din regat. Structura argumentării de față va
reflecta practic direcția pe care ne-am propus să o abordăm. În cele dintru început vom încerca să
plasăm problema în cadrul istoriografiei pentru a avea niște repere atât temporale (când a început
să fie studiată chestiunea?) cât și cantitative (cât s-a scris?) sau calitative (cum s-a scris?). Vom
continua ulterior prin a schița un context istoric al problemei pentru a înțelege cine au fost cei
trei regi și cum a evoluat cultul lor în Ungaria medievală. O evaluare succintă a elitelor regatului,
în speță a nobilimii atât din Ungaria cât și din Transilvania propriu-zisă va veni să contureze
contextul social-politic din care nobilii români fac parte. În cele din urmă vom analiza în detaliu
cele trei exemple de reprezentări ale regilor sfinți ca mai apoi prin comparații și corelații să
încercăm să explicăm prezența acestora în bisericile ctitorite de către cnezii din Țara Zarandului.

Cadrul istoriografic

Între primele abordări (dacă nu chiar prima) ale problemei a fost articolul scris de către
istoricul Silviu Dragomir la finalul anilor 20’ ai secolului trecut. În istoriografia românească,
studiul profesorului clujean a marcat prima abordare profesionistă a reprezentărilor vizuale din
cele două biserici (Ribița și Crișcior). Silviu Dragomir începe prin a

4
Elena Dana Prioteasa, Medieval Wall Paintings in Transylvanian Orthodox Churches: Iconographical Subjects in
Historical Context, București/Cluj-Napoca, Editura Academiei Române/Editura Mega, 2016, p.61