Frătean Alexandru Istorie, An III, Grupa I

Surse lucrare de licență

În vederea documentării pentru lurarea mea de licență am identificat în fază incipientă câteva
surse relevante astfel încât ilustrarea universului ecleziastic din mediul urban transilvănean de la
sfârșitul secolului XV și începutul secolului XVI să fie unul cât mai fidel și mai aproape de
realitățile perioadei abordate în lucrare

1.Arhivele Naționale Județul Sibiu – Fond arhivistic parohia evanghelică Mediaș – O parte a
acestui fond va fi prelucrat și cercetat -voi încerca să găsesc documenet inedite sau cel puțin
documente care să reflecte realități palpabile în vederea creionării veridice a lumii clerului
secular de la sfârșitul secolului al XV-lea. Voi încerca să am acces la aceste documente cel târziu
în perioada sfârșitului de an pentru a putea ulterior ca până la primăvară să fie prelucrate și
interpretate.

2. Arhivele Naționale Județul Sibiu – Fond Capitlul Evanghelic C.A. Mediaș – este vorba aici tot
de studierea unor surse primare care însă vor fi o parte marginală a studiului în sine ,
documentele din arhiva capitlului servind pentru conturarea unei imagini generale ieșind în afara
zidurilor orașului Mediaș si integrând eventualele detalii particulare în contextul general al
provinciei. Perioada de prelucrare și interpretare se intersectează cu documentele din cadrul
fondului arhivistic al parohiei.

3. G.Ed.Muller, Stühle und Distrikte als Unterteilungen der Siebenbürgisch-Deutschen

Nationsuniversität, 1141-1876 – Lucrarea lui G.Ed.Muller scrisă la mijlocul anilor 80’ oferă o
imagine concludentă în cee ace privește evoluția organizării administrative teritoriale ale sașilor
din secolul XII până în secolul XIX. Relevante pentru lucrarea mea sunt secvențele referitoare la
arealul politico geografic – Cele Două Scaune/Zwei Stuhle în care orașul Mediaș își exercită
controlul direct sau indirect. Cartea se găsește atât la BCU cât și la Sibiu.

Lista Bibliografie + adnotări

1.Irina Băldescu- Transilvania Medievală, Topografie și norme juridice ale cetăților
Sibiu,Bistrița, Brașov,Cluj, București, Editura Simetria, 2012 – Deși în cartea Irinei Băldescu
Mediașul apare doar secvențial, găsim câteva informații utile legate mai ales de așezarea fraților
minoriți în oraș undeva la jumătatea secolului al XV-lea dar și noi perspective cu privire la rolul
Bisericii parohiale ante- 1438- Conform unei surse citate –(Dumitrache, 1983- lucrarea însă nu
apare trecută la bibliografie) se presupune că pe locul Bisericii parohiale ar fi fost înainte un
convent dominican care nu apară însă menționat nicăieri. Irina Băldescu dezaprobă această
presupunere și merge pe varianta franciscanilor care oricum sunt menționați ulterior în partea de
nord a orașului. Totuși se ia în considerare și varianta mult mai probabilă a existenței unei
biserici parohiale pe locul actualei și ante 1438.

2.Thomas Nagler – Așezarea sașilor în Transilvania, București, Editura Kriterion, 1981-

Tangențial, așa cum sugerează și titlul lucrării sale acesta evidențiază faza incipientă-închegarea
organismelor instituționale locale laice și ecleziastice la nivelul regiunii Mediasului.

3.Eugenia Greceanu , Monumente Medievale din Mediaș, București, Editura Meridiane,

1968- trecând cu vederea peste discursul istoriografic specific perioadei cartea tratează niște
aspecte interesante referitoare la parcursul orașului în Evul Mediu tratând subiectul și într-o
manieră generală (oraș, scaun, viață politică, aspecte culturale etc.) dar având un caracter
particular dominant- monumentele orașului -așa cum ne sugerează și titlul lucrării primesc
aproape toată atenția. (de o însemnătate sporită pentru lucrarea mea de licență sunt informațiile
legate de Biserica Parohială Sf.Margareta a Ungariei, ansamblul de clădiri din jurul acesteia
(„castelul”) dar și cele legate de fortificațiile orașului)

4.Paul Brusanowsky, Istoria Bisericească a Sibiului Medieval, Cluj-Napoca, Presa

Universitară Clujeană, 2007 – Găsim aspecte relevante în capitolul referitor la unitatea
administrativ teritoriala cunoscută ca „Cele Două Scaune” -Zwei Stuhle. Teritoriul acesteia a fost
integrat în Regatul Maghiar la sfârșitul secolului XII/ începutul secolului XIII aici fiind
colonizați secui. Din punct de vedere juridic, localitatea Mediaș se află până în secolul XV sub
jurisdicția comitelui secuilor. După plecarea secuilor, pământurile ajung subiectul donațiilor
către diferiți nobili ai Regatului timp în care procesul de colonizare al „sașilor” continuă.
Anumite sate reușesc să se elibereze de sub stăpânirea feudală formând „asociații libere de
coloniști” – Provinzialverband. În continuare se abordează evoluția teritoriului dpdv juridic și
organizațional mai ales în perioada angevină dar și ulterior în secolul XVI în raport cu
„ provincia Sibiului”

5.Paul Niedermaier , Geneza orașelor medievale din Transilvania, București, Editura

Academie Române, 2016. Paul Niedermaier tratează aspecte ce țin de evoluția topografică a
localității cu trimiteri la statutul orașului în secolele XIII-XV aceste chestiuni fiind puse într-o
relație cu parcursul istoric al localității pe plan economic.