Frătean Alexandru Istorie, An III

D.J.Deletant – Slavonic letters în Wallachia, Moldavia and Transylvania from the tenth to
seventeenth centuries – 15 idei de lectură

1.Nu se știe foarte clar nici până în ziua de astăzi care au fost circumstanțele stabilirii slabilor pe
teritoriul României de astăzi însă ceea ce pare a fi destul de limpede este faptul că aceștia sunt
prezenți aici la mijlocul secolului al VI-lea fiind identificați în două mari grupuri -Sclavensi și
Anți.

2.Printre cele mai importante descoperiri arheologice timpurii de factură slavă pe teritoriul de azi
al României se află inscripția descoperită în Dobrogea în contextul lucrărilor la canalul Dunăre-
Marea Neagră ( jupan Dimitrie) dar și o amuletă descoperită lângă Turnu Severin ce conține o
rugăciune de exorcizare.

3.Se presupune că alfabetul chirilic începe să fie folosit în acest areal geografic începând cu
secolul XIII dar mai ales la începutul secolului XIV – teorie propusă de istoricul Ioan Bogdan.
După Petre Cancel – influența bulgară a fost decisivă în preluarea alfabetului chirilic.

4.Dintre vecinii slavi se pare că bulgarii au avut cea mai puternică influență asupra culturii scrise
din spațiul românesc astfel că toate documentele și lucrările scrise în cele două țări române și
Transilvania între secolele XIV și XVI au fost redactate în limba medio-bulgară. De asemenea
tot Ioan Bogdan mai observă unele influențe slave orientale în cazul Moldovei.

5.Adoptarea limbii slavone ca limbă de cult nu poate fi datată cu precizie. O ipoteză ar fi

împrumutul liturghiei de rit oriental prin intermediul slavilor sud dunăreni încă din secolul X –
locuitorii acestor spații fiind dependenți de scaunele episcopale de la Preslav, Orchida, Vidin sau
Silistra). Cercetările recente aduc lumina reflectoarelor asupra Dobrogei ca actor principal în
acest proces
6.Toate aceste influențe sunt încununante de forma oficială instituțională – înființarea
mitropoliilor în Țara Românească (1359) și Moldova (1401) sub patronajul Patriarhului de la
Constantinopol.

7. Un impact puternic al creștinismului de rit oriental s-a simțit și în Transilvania și Ungaria -

avem aici exemplele timpurii de duci -Ahtum , Gyula care se pare că ar fi fost botezați sub
umbrela patronajului ecleziastic constantinopolitan.

8.Din punct de vedere al emanației de cultură scrisă limba slavonă domină secolele XIV-XVI în
Moldova și Țara Românească – Martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava (cca.1402),
colecție de imnuri scrise de calugărul Filoteos, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său
Theodosie, Letopisețul Anonim al Moldovei , Letopisețul de la Putna, Cronica
Moldo-Polonă/Moldo-Rusă, cronicile lui Macarie, Eftimie, Azarie.

9.O penurie de cronici în schimb în Țara Românească în această perioadă – Transilvania -

posibilă cronică de secol XV dar păstrată doar printr-o copie rusească tardivă -Skazanije o
Draculea voievodea

10.Cele mai importante centre de cultură scrisă din Moldova -Mănăstirea Neamțu și Mănăstirea
Putna

11.Inventarea tiparului a mai redus din handicapul cultural pe care îl acumulează în această
perioadă Țara Românească în comparație cu Moldova -prima carte tipărită -carte de rugăciuni în
1508 pentru voievodul Radu cel Mare urmată de alte cărți bisericești. În schimb în Moldova
prima presă de tipar a apărut abia în al doilea sfert al secolului al XVII-lea.

12.Primele cărți tipărite în limba română sub influența Reformei protestante sunt la Sibiu în
1546- asta în timp ce slavona continuă să domine scrierile în Moldova si Țara Românească.

13.Deși slavona rămâne dominantă în documentele de cancelarie la sfârșitul secolului al XVI și

inceputul secolului al XVII-lea se observă cum, documentele în română câștigă tot mai mult
teren în documentele private. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea documentele slavone devin
rarități în cacelariile celor două principate.

14.Biserica în schimb rămâne fermă în tradiția limbii slavone fiind ultimul bastion în cadrul
căruia limba slavonă era folosită.
15.Primul liturghier tipărit în limba română în Țara Românească datează de la începutul
secolului al XVIII-lea mai exact în anul 1713.