Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grupa H212, An II
Cartea pe care doresc să v-o prezint se numeşte “ Viaţa publică şi intimă a lui Carol al II
lea “ este scrisă de istoricul Cristian Sandache, face parte din colecţia “Românii în istoria
universală” a Academiei Române, Filiala Iaşi, Centrul de istorie şi civilizaţie europeană,
coordonator fiind Gh. Buzatu şi este publicată în anul 1998 la editura Paideia.
Autorul păşeşte pe urmele celor care au supus deja atenţiei unele aspecte ale acestui subiect,
printre ei se numară şi Alexandru Gh. Savu cu lucrarea „Dictatura regală (1938-1940)”
publicată în anul 1970 la Editura Politică, Bucureşti, sau Prinţul Paul, „King Carol II: A Life
of My Grandfather „ publicată deasemenea în anul 1988 la Editura Methuen din Londra, şi nu
în ultimul rând una dintre cele mai reprezentative lucrări de până acum este cea a lui Paul D.
1
Quinlan, intitulată "Regele playboy. Carol al II-lea al Romaniei" , publicată pentru prima dată
în limba română în anul 2001 la Editura Humanitas.
Cartea de faţă este rodul unei documentări minuţioase şi face cunoscute publicului interesat
rezultatele studiilor întreprinse de autor pentru a scoate la lumină partcularităţile omului si
regelui Carol al II lea.
Beneficiind de o vastă bază documentară şi apelând la informaţii de presă şi de arhivă, dar şi
din jurnalul Regelui, C. Sandache, încearcă crearea unui nou Carol al II-lea, care, se va
evidenţia printr-o viaţă tulmuntoasă ce va atrage atenţia opiniei publice şi îl va discredita în
faţa părinţilor săi, precum şi prin acţiuni impulsive ce vor genera la rândul lor efecte pe
masură. La toate acestea se adaugă şi dorinţa sa de a încălca sistematic toate principiile unui
monarh constituţional în vederea realizării unei guvernări personalizate.
Titlul lucrării ne indică direcţia in care autorul va purta cititorul în decursul lecturii sale.
Elaborarea unei cercetări asupra vieţii publice şi intime a oricărui om implică cu siguranţă
printre altele şi aspecte subiective din viaţa acestuia, cu atât mai mult cu cât personajul
central este o persoană atât de influentă. Asumarea acestui lucru presupune şi renunţarea la o
serie de idei preconcepute în ceea ce priveşte aşteptările cititorului asupra rigurozităţii
respectării normelor de conduită orânduite fiecărui membru din Familia Regală.
Am citit puţine cărţi care au reuşit într-adevăr să îmi capteze cu adevărat interesul iar una
dintre ele este cu siguranţă aceasta.
2
Cartea spre care mi-am îndreptat atenţia începe cu un capitol dedicat omului Carol. Cristian
Sandache, schitează un portret psihologic şi moral, scoţând în evidenţă caracterul său revelat
prin diferitele sale pasiuni şi preocupări. Sandache, ne vorbeşte despre firea sa contradictorie
şi neliniştită amintind că acesta :
“(…) se pripea în decizii, pentru ca ulterior să revină, să se dezică, sau pur si simplu să regrete.”
Se evidenţiază existenţa unei personalităţi duale, pe de o parte este descris drept un tânăr
timid cu o sesibilitate aproape feminină cu numeroase preocupări culurale, iar pe de alta
parte, crud şi duşmănos cu cu cei ce nu-i împărtăşesc opiniile.
Lectura cărţii devine mai interesantă şi continuă prin ilustrarea unor aspete publice şi intime
din viaţa lui Carol, precum şi a evoluţiei mişcărilor politice din Romania acelor timpuri, toate
acestea reunite într-un capitol denumit „ Principele Carol”.
Sunt descrise diverse iniţiative culurale, relaţiile sale amoroase şi modul prin care i-au
influenţat decizile. Este înfăţişat un tânăr, prins în mirajul iubirii perfecte, într-o perioadă în
care peste România Mare nu se aşeza încă umbra nefastă a evenimentelor ce aveau să urmeze
şi să culmineze cu anul 1940. În centrul vieţii sale existând o singură persoană, la început
Ioana Lambrino, apoi, Elena Lupescu.
Impactul deciziei sale, care a afectat grav pentru prima dată liniştea Familiei Regale, de a
renunţa la calitatea de moştenitor al Coronei, precum şi de a fugi cu Ioana Lambrino, este
descris foate bine de Cristian Sandache. Acesta încercă să ofere celor interesaţi o imagine
destul de amănunţită a tutuor reacţiilor şi a evenimentelor importante ce au urmat după acest
lucru, motorul principal, generator de surprize, fiind fireşte, Carol al-II lea.
A treia parte a cărţii ne vorbeşte despre evoluţia regelui Carol, precum şi despre probabil cea
mai tristă perioadă din istoria României, C Sandache, işi numeşte capitolul „ Regele. De la
triumf la prăbuşire” şi are în vedere analiza întregului proces prin care Carol reuşeşte să
schimbe modelul tradiţional de domnie cu cel de guvernare personalizată. Acest lucru s-a
realizat în timp, iar autorul işi focalizează atenţia asupra contextului, a faptelor şi a
persoanelor care au condus la desăvârşirea planului său. Se aduc în discuţie printre altele şi
3
efectele negative ale implicării Regelui în politica anilor 1938-1940 care după cum spune
însuşi autorul “(…) i-a fost fatală lui şi României, deopotrivă.”
Prăbuşirea domniei lui Carol al II lea, finalizată prin forţarea abdicării sale, este strâns legată
de evenimentele din iunie 1940. Amputarea teritoriilor istorice ale României au determinat
reacţii în lanţ ale opiniei publice şi implicit nevoia asumării vinei, care a revenit în totalitate
celui ce a încercat aproape într-un mod obsesiv crearea unui sistem propriu de guvernare.
Cristian Sandache, va analiza acest lucru în lucrarea sa şi va capta atenţia cititorului folosind
pasaje întregi, şi acte oficiale ilustrând diverse discursuri ale lui Carol, precum cel din 6
septembrie 1940.
Parcurgând cartea, am descoperit, cu plăcută surprindere, faptul că este o lectură inedită care
a reuşit să îmi menţina atenţia vie prin complexitatea informaţiilor expuse şi prin modul în
care sunt prezentate evenimentele. Interprearea autorului şi dorinţa sa de a clarifica anumite
aspecte publice sau private din viaţa Regelui merită cu siguranţă atenţia şi aprecierea noastră.