Sunteți pe pagina 1din 3

SUBIECT 11.

Planul cadastral de bază/de ansamblu


1. INTOCMIREA PLANURILOR CADASTRALE

1.1 Generalitati

 Baza cartografica necesara pentru introducerea si intretinerea cadastrului general


intr-o unitate administrativ-teritoriala este constituita din doua piese componente: planul
cadastral de baza si planul cadastral de ansamblu.
 Planul cadastral este, in principiu, o resemnare tematica, cu un anumit continut
specific cadastrului general. Dupa cum s-a aratat, in conditiile tarii noastre un asemenea
document se poate obtine in doua moduri:
 ca produs derivat din ridicarile in plan noi, realizate pentru planul topografic
de baza al tarii urmind o tehnologie bine pusa la punct de I.F.G.C.C-
Bucuresti . Pentru intreg teritoriul tarii noastre rezulta astfel reprezentari
unitare si omogene, de o precizie corespunzatoare sub forma unor foi de plan
specifice proiectiei “Stereografice 70”;
 prin actualizarea planurilor existente, care indeplinesc conditia de precizie si
cu un continut ce prezinta modificari apreciate ca cel mult 35-40 % din
ansamblul teritoriului cadastral. Procedeul este justificat in special din motive
economice si de randament si se pot realiza in mod diferit: pe cale clasica,
plecind de la planurile restituite fotogrammetric reambulate prin metode
topofgrafice, sau ca unui plan cadastral index rezultat prin vectorizarea-
digitizarea planurilor din documentatiile intocmite recent cu ocazia inscrierii
cu caracter nedefinitiv, a aplicarii legilor proprietatii, HGR 834/91.
Indiferent de calea urmata planurile cadastrale pentru intreg fondul funciar trebuie sa
corespunda ca precizie si continut, realizate si prezentate in mod unitar si uniform conform
rigorii traditionale a cadastrului din Romania. Ori, din acest punct de vedere, ultima noutate –
planul index - este putin convingatoare in raport cu aceste cerinte avind aspectul unei solutii
de moment, de improvizatie.

 Conceptul de baza la realizarea planurilor cadastrale este forma digitala,


obligatorie, sub care se poate folosi in cadrul procesului complex, automatizat in intregime,
de culegere si prelucrarea datelor in cadastru. Evident conditia nu exclude prezentarea lor si
sub forma grafica (analogica) necesara utilizarilor practice.

1.2 Planul cadastral de baza

 In principiu planul cadastral de baza se constituie ca piesa centrala a documentatiei


finale si trebuie sa contina toate elementele cadastrului general necesare pentru introducerea
lui intr-un teritoriu administrativ. Principalele trasaturi sunt:
 sub forma analogica se reprezinta in sistemul de proiectie “Stereografic
70”, pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania, Numeric, planul
este inregistrat in baza de date grafice (BDG);
 scarile de redactare variaza dupa zona de relief si unitatea cadastrala
(intravilan sau extravilan) iar in cadrul ultimei dupa densitatea si
complexitatea detaliilor din centrele populate (tab. 1). Se observa ca scara este
mai mica in zona deltaica, de munte si in extravilan unde detaliile sunt mai
putine si devine mai mare in intravilan odata cu cresterea gradului de acoperire
a terenului. In orase mari – municipii si capitale de judet – se ajunge chiar la
scara 1/500, scara ce permite redarea clara si lizibila a multitudinii de detalii
din teren;
1
 precizia planului cadastral de baza este mai slaba decit a planului
topografic nou si variaza in functie de procedeul de obtinere a lui. In cazul
celor realizate prin actualizari, precizia scade in raport cu modul de lucru.
Scara planurilor cadastrale de baza

Tab. 1
 Zona de…  Unitatea  Scara  Observatii
cadastrala
 Extravilan  1/5000 
SES   1/2000 In functie de
 Intravilan  1/1000  densitatea
  1/500 detaliilor
  Extravilan  1/2000 
DEAL   1/2000 In functie de
Intravilan  1/1000  densitatea
  1/500 detaliilor
MONTANA    Dupa caz
 si  -  1/5000 sau chiar mai
DELTA  1/10000 mari in functie
 DUNARII  de densitatea
detaliilor

 Continutul planului cadastral de baza trebuie sa cuprinda toate elementele
necesare, redate sub o forma simpla si clara spre a facilita utilizarea lui. In acest scop se
renunta la reprezentarea reliefului (la curbele de nivel), iar planimetria se reda diferentiat
neglijind detaliile nesemnificative si folosind simboluri in locul semnelor conventionale.
Elementele specifice ce trebuie sa apara pe un astfel de plan sunt:
 punctele retelei geodezice de sprijin si de ridicare;
 hotarele unor suprafete, respectiv ale teritoriului administrativ si intravilanelor
cu punctele ce le definesc numerotate definitiv, ale exploatatiilor ce
administreaza teritorii intinse (agricole, silvice, de transporturi, de ape,
miniere), ale corpurilor de proprietate, inclusiv al parcelelor componente sau
razlete;
 simbolurile de identificare a categoriilor de folosinte precum si a corpurilor de
proprietate;
 reteaua de cai ferate si de drumuri de diferite categorii;
 apele curgatoare, cu sensul de scurgere si apele statatoare;
 constructiile cu caracter permanent cu simbolurile corespunzatoare;
denumirile proprii de localitati, ape, forme de relief principale, paduri,
drumuri, strazi, obiective industriale, sociale, s.a. redate dupa nomenclaturile
si atlasele in vigoare;
 numerele postale ale imobilelor din intravilane;
 codul de identificare SIRSUP al unitatii teritorial-administrative si pentru
intravilan si extravilan;
 scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de
dispunere a foilor componente la nivelul trapezelor din “Stereografic 70” s.a.

 Prezentarea planului cadastral de baza se face, dupa cum s-a aratat, obligatoriu in
ambele variante:
 forma numerica, digitala, ca inregistrare clasica pe suport compatibil cu
calculatorul, cuprinde coordonatele punctelor ce definesc detaliile topo-
cadastrale ca si elementele calitative ale acestora redate prin simboluri. Prin
implementarea unui proiect GIS informatiile privind planul digital se
constituie ca “baza de date grafice” iar datele descriptive sau atribute sunt

2
inregistrate in “ baza de date textuale”. Toate aceste informatii si nu numai,
pot fi apoi actualizate, prelucrate, analizate si prezentate la comanda ;
 forma analogica grafica sub forma de planuri tematice cu un anumit continut
se obtine automat in cadrul sistemului GIS. In sistemul clasic planul cadastral
propriu-zis se realizeaza pe etape prin :
- raportarea automata, la un ploter, a tuturor punctelor prin coordonate
plane (x, y);
- legarea in desen a acestora conform schitei de teren si aplicarea
simbolurilor;
- completarea si definitivarea planului cadastral cu toponimia si alte date
specifice. Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de
litera sunt, deocamdata, cele prevazute in “ Atlasul de semne
conventionale pentru planurile topografice” la scarile 1/5000, 1/2000,
1/1000, 1/500 (1978) pina la apatitia unei editii noi.
Originalele foilor se imprima pe suport nedeformabil, iar forma definitiva se realizeaza
dupa intocmirea registrelor cadastrale.

1.3 Planul cadastral de ansamblu

 In principiu, planul de ansamblu este o reprezentare analogica la scara mica pentru


a cuprinde intreg teritoriul administrativ pe un numar minim de foi. Efectiv rezulta din
generalizarea planului cadastral de baza si redarea principalelor detalii care sa permita
orientarea si sa ofere o imagine de ansamblu a intrebgului teritoriu.
 Scara de redactare este evident, redusa (1/10000 si 1/25000, eventual chiar
1/50000) corespunzatoare planurilor de baza la scarile 1/1000 respectiv 1/2000, fiind functie
de suprafata si forma teritoriului reprezentat.
 Continutul planului cadastral de ansamblu se asigura prin selectarea
principalelor elemente de pe cuprinsul planurilor cadastrale de baza retinindu-se:
 padurile si terenurile cu vegetatie forestiera;
 reteaua instalatiilor de transport – sosele, uliti, strazi si cai ferate;
 reteaua hidrografica cu apele curgatoare si lacurile inclusiv toponimia
corespunzatoare;
 hotarele administrative si punctele numerotate ce le definesc;
 limitele si denumirea intravilanelor;
 punctele din reteaua geodezica.

 In extracadrul planului cadastral de ansamblu trebuie sa apara si unele elemente de


identificare:
 denumirea teritoriului administrativ si a judetului;
 scara de redactare pe toate plansele, trecuta in partea de jos;
 scheme de dispunere a foilor planului cadastral de ansamblu, cea in cauza
hasurindu-se pentru evidentiere;
 directia nordului geografic, cind reteaua cartografica are alta orientare decit
latura scurta a planului;
 insitutia si persoanele care l-a intocmit, data executarii, s.a.