1

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
 Harta
municipiului Bucuresti.
16
17
18
19
20
21
22
23
24
Spre exterior Muntii Carpati sunt marginiti de Muntii Subcarpati, Dealurile de Vest ,Podisul Mehedinti si Podisul Moldovei.

25
Dealurile de Vest
26
 Grupe

27
28
Grindurile sunt singurele suprafete de uscat unde locuitorii Deltei si-au construit asezari.
Flora: stuf, salcii, nuferi si altele.
Fauna: pelicani, lebede, cormorani, rate si gaste salbatice si multe altele.
In apa exista o varientate de pesti precum: crap, stiuca, morun,scrumbie.

29
30
Lantul Muntilor Carpati. Muntii Carpati se intind pe teritoriul a 8 tari europene: Austria, Cehia, Slovacia,Polonia, Ungaria,Ucraina,
Romania si Serbia.Mai mult de jumatate din lungimea Muntilor Carpati se afla la noi in tara.

31
32
33
34
Munții Apuseni reprezintă cea mai extinsă grupă montană a Carpaților Occidentali. Datorită rocilor din care sunt
alcătuiți, prezintă peisaje naturale deosebite, cu creste abrupte, cu peșteri (scobituri naturale în interiorul munților),
cu văi adânci și înguste numite chei, cu căderi frumoase de apă numite cascade. Pentru protejarea peisajelor naturale, a
plantelor și animalelor sălbatice s-a înființat Parcul Natural Apuseni. În acest paradis al naturii, turiștii pot vizita cele
mai spectaculoase peșteri din România: peștera Urșilor, Scărișoara, Vârtop, Meziad etc.
La marginea Carpaților Orientali și a Carpaților Meridionali, de la Valea Moldovei până la Valea Motrului, se
întind Subcarpații, o unitate de relief aparte, care face trecerea de la munți spre podișuri sau spre
câmpii. Subcarpații sunt formați din șiruri de dealuri care se aseamănă cu munții prin modul în care s-au format. Dealurile
subcarpatice au înălțimi care rareori depășesc 1 000 m și sunt acoperite cu păduri de foioase. Între dealuri și la poalele
munților se găsesc numeroase depresiuni, bine populate și cu importante zăcăminte de petrol, gaze naturale, cărbuni și
sare. Ocupațiile locuitorilor sunt legate de cultura pomilor fructiferi și a viței-de-vie, de creșterea animalelor, de
exploatarea și prelucrarea lemnului și a resurselor de subsol. Subcarpații sunt alcătuiți din trei grupe de dealuri și
depresiuni: Subcarpații Moldovei (între râurile Moldova și Trotuș), Subcarpații Curburii(între Trotuș și
Dâmbovița) și Subcarpații Getici (între Dâmbovița și Motru).
La marginea Carpaților Occidentali se întind Dealurile de Vest, care fac trecerea spre Câmpia de
Vest. Acest șir de dealuri nu este continuu, deoarece, pe alocuri, munții ajung chiar până la câmpie (de
exemplu, Munții Zarandului). Culmile acestor dealuri sunt domoale și numai rareori trec de 300 m înălțime. Datorită
climei prielnice, dealurile sunt cultivate cu viță-de-vie și pomi fructiferi. Partea de dealuri situată la sud de râul Mureș
formează Dealurile Banatului. La nord de Mureș, între cele trei Crișuri se aflăDealurile Crișurilor și
dincolo de Barcău până la Someș, se întindDealurile Silvaniei.

35
Depresiunea Colinară a Transilvaniei reprezintă o unitate geografică mai joasă, situată în
interiorul arcului carpatic și de aceea a primit numele de ,,depresiune”. În partea sa centrală cuprinde dealuri mai
înalte, cu culmi rotunjite, acoperite cu păduri de fag și stejar sau cu pomi fructiferi și viță-de-vie și dealuri mai joase, cu
pante line pe care se întind ogoare cultivate cu cereale și sfeclă de zahăr. Pe margini, spre munți, se întind
dealuri și depresiuni, intens populate, cu sate și orașe vechi. Principalele bogății sunt gazul metan, resursă naturală care nu
se mai găsește în altă parte a țării și sarea.
În jumătatea sudică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, între văile râurilor Mureș (la nord și vest) și
Olt (la sud), se află Podișul Târnavelor, denumire care provine de la faptul că pe aici curg două dintre cele mai
importante râuri ale Transilvaniei: Târnava Mare și Târnava Mică. Aici se găsesc două dintre cele mai
frumoase orașe medievale din România și din Europa, Mediaș și Sighișoara, dar și multe din celebrele biserici fortificate
din Transilvania: Biertan, Copșa Mare, Slimnic, Merghindeal, Agnita etc.
Podișul Moldovei este cel mai întins podiș din țară. În partea de nord, între Carpații Orientali, valea râului Moldova și de
o parte și de cealaltă a râului Siret se întinde Podișul Sucevei, o unitate de relief cu dealuri mai înalte (400-500
de metri altitudine), acoperite cu păduri de foioase.
Câmpia Română este situată în partea de sud, de-a lungul Dunării și este traversată de văile largi ale
râurilor Jiu, Olt, Argeș, Ialomița care vin dinspre munți și se varsă în marele fluviu. Ca înfățișare generală, relieful său
cuprinde suprafețe mai înalte și mai puțin netede, în partea nordică, spre Podișul Getic (Câmpia Piteștilor,
cea mai înaltă, ajunge până la 300 m), suprafețe foarte joase, care ajung chiar la 10 m în partea de est
(Câmpia Siretului), și pe cea mai mare întindere suprafețe largi și foarte netede (Câmpia Olteniei, Câmpia
Bărăganului). În regiunile estice, mai secetoase (Câmpia Bărăganului) au fost amenajate
canale de irigație prin care se aduce apa necesară în agricultură. În această unitate geografică se află numeroase sate și
orașe. Cel mai mare oraș este București, capitala țării noastre, situat în Câmpia Vlăsiei.

36
Câmpia de Vest este situată în vestul țării, până la granița cu Ungaria și Serbia. Spre est se întinde până la
marginea dealurilor, în cuprinsul cărora pătrunde de-a lungul râurilor. Cuprinde porțiuni mai înalte, ce depășesc 100 m
(Câmpia Carei, Câmpia Vingăi) și porțiuni mai joase (Câmpia Someșului, Câmpia Crișurilor, Câmpia Timișului). Câmpia
de Vest este o regiune cu populație numeroasă, cu multe sate și orașe mari, dintre care se remarcă Timișoara, Arad,
Oradea și Satu Mare.
Delta Dunării este cea mai joasă unitate de relief, clădită de Dunăre și de mare. Înainte de vărsarea în
mare, fluviul se desparte în trei brațe: la nord Chilia care formează granița cu Ucraina, la mijloc Sulina, cel
mai scurt braț, pe care înaintează vapoarele de pe mare până la Brăila și la sud Sfântu Gheorghe. Între
aceste brațe se întinde Delta Dunării, care este acoperită în cea mai mare parte de mlaștini, lacuri și canale.
Porțiunile de uscat se numescgrinduri.

grind – formă de relief alungită, formată prin depunerea materialelor transportate de

râuri sau de apele marine, în regiunile de țărm. Grindurile din Delta Dunării sunt cele mai noi
uscaturi care se formează în România. Între grinduri se găsesc numeroase canale, lacuri și suprafețe
mlăștionase.

Vegetația Deltei este alcătuită din stuf, arbori iubitori de umezeală (sălcii, răchite) și mici păduri de stejar, pe unele
grinduri (Letea). Aici trăiesc foarte multe specii de păsări (pelicani, cormorani, lebede) și de pești. Întrucât întinderile
de uscat sunt mici, populația este puțin numeroasă. Singurul oraș este Sulina. Principalele bogății ale Deltei sunt stuful și
peștii. Datorită peisajelor deosebite, a bogăției de păsări și pești (unele specii rare) Delta Dunării a fost declarată
rezervație naturală, cunoscută în toată lumea Delta Dunării este un adevărat paradis pentru păsări,
reprezentând un loc de popas natural pentru păsările migratoare, unele dintre ele fiind specii
37
rare, ameninţate cu dispariţia în alte zone ale lumii: pelicanul creţ, barza albă, egreta mare,
egreta mică, gâsca cu gât roşu, cormoranul mic.
Pelicanul comun este pasărea cea mai reprezentativă din zona Deltei Dunării, el fiind răsfăţatul
acestui paradis al păsărilor.Egretă mare Pelicani Cormorani Rața cu gât roșu

PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

Parcul Retezat este cea mai mare rezervație naturală și cel mai vechi parc naţional din România, fiind declarat
prin lege încă din anul 1935. este renumit pentru peisajele sale montane, cu piscuri înalte, lacuri (Bucura, Zănoaga etc.),
păduri, pășuni și specii deosebite de plante (floarea de colț, gențiana, sângele voinicului) și animale (capra
neagră, jderul, pisica sălbatică etc.).
Lacul Bucura, cel mai întins lac din zona montană înaltă

Floarea de colț, plantă ocrotită prin lege

Reține
Regiunea reprezintă un teritoriu (un spațiu geografic) cu anumite trăsături specifice ale reliefului, climei,
hidrografiei, vegetației, faunei și solurilor, adică anumite caracteristici naturale. La acestea se adaugă
o serie de caracteristici specificelegate de resursele naturale existente și de activitățile
economice desfășurate de populația din regiune.
Aceste caracteristici, atât naturale cât și rezultate din activitățile oamenilor, dau o înfățișare aparte fiecărei
regiuni și o deosebesc de celelalte regiuni.

Reține
Pentru caracterizarea geografică a regiunii în care este situat orizontul local se au în vedere
următoarele elemente de prezentare:

38
 – poziția geografică – se referă la încadrarea regiunii la nivelul teritoriului țării sau în raport cu o altă
regiune semnificativă;
– limitele – sunt reprezentate, în general, de văile râurilor care încadrează/delimitează
regiunea și o separă de regiunile învecinate;
– caracteristicile naturale – sunt legate de relief (forme de relief, unități de relief, înălțimile cele
mai mari), de climă (temperaturi medii anuale, cantități anuale de precipitații, vânturi predominante), de hidrografie
(principalele râuri și/sau lacuri), vegetație și faună (specii reprezentative), soluri (dacă sunt fertile, pentru ce tipuri de
culturi);
– resursele naturale și activitățile economice – se referă la principalele resurse ale solului și ale
subsolului și la legăturile pe care acestea le au cu activitățile economice din regiune (agricole, industriale etc.).

Dunărea, limită între Câmpia Română (dreapta) și Podișul Dobrogei (stânga)

Crivățul, un vânt specific estului țării, provoacă furtuni de zăpadă în Podișul Moldovei și în estul Câmpiei Române

39