Sunteți pe pagina 1din 3

CHESTIONAR

pentru examen la Istoria gândirii economice,


anul de studii 2014 – 2015

1. Ce este gândirea economică şi locul ei în istoria gândirii economice. Obiectul de studiu


al Istoriei gândirii economice. Periodizarea.
2. Gândirea economică în Antichitate. Ideile economice din Orientul Apropiat, India şi
China antică.
3. Gândirea economică din Grecia şi Roma antică.
4. Gândirea economică din Evul Mediu. Doctrina justiţiei sociale a lui Toma d’Aquino.
5. Caracteristica generală a gândirii economice din Epoca Modernă: cucente, şcoli, doctrine.
6. Mercantilismul – primul curent de gândire economică din Epoca Modernă:glorificarea
aurului, comerţului şi protecţionismului.
7. Particularităţile naţionale ale mercantilismului spaniol, francez, englez. Idei mercantiliste
la D. Cantemir.
8. Concepţiile de bază a şcolii clasice fiziocrate. Ordinea naturală, legile economice,
produsul net. Tabloul economic al lui Fr. Quesnay.
9. Caracteristica generală a doctrinei liberalismului economic clasic.
10. Sistemul economic al lui A. Smith. Economisirea şi diviziunea muncii. Teoria valoare-
munca. Homo oeconomicus şi principiul mâinii invizibile.
11. J.B. Say continuator şi sistematizator al doctrinei smithiene. Legea debuşeelor.
12. Ideile economice ale lui D. Ricardo şi T. Malthus. Teoria costurilor comparative şi
Teoria populaţiei.
13. J.S.Mill – ultimul mare clasic al liberalismului economic. „Paradoxul Mill”.
14. Condiţiile apariţiei şi clasificarea curentelor reformiste şi contestatare. Curentele
socialiste utopiste (premarxiste).
15. Geneza şi evoluţia curentului protecţionist. Fr. List – fondatorul. Politica
protecţionismului vamal şi încurajarea dezvoltării economice proprii.
16. Şcoala istorică germană şi etapele de dezvoltare.
17. Romantismul economic, anarhismul şi socialismul de stat: reprezentanţi şi idei.
18. Ideile principale ale doctrinei economice a lui K. Marx. Teoria plus valorii. Leninismul.
19. Caracteristica generală a neoclasicismului economic (sau a marginalismului). Principalele
şcoli marginaliste.
20. Aportul Şcolii marginaliste austriece(K. Menger şi E. Bohm-Bawerk) şi al Şcolii
matematice elveţiene (L. Walras) la dezvoltarea ştiinţei economice. Teoria utilităţii
marginale şi teoria echilibrului general.
21. Trăsăturile comune şi deosebirile dintre doctrinele clasică şi neoclasică. A. Marshall –
autorul concilierii clasicilor cu neoclasicii.
22. Caracteristica generală a gândirii economice din Epoca Contemporană: curente şi
doctrine de bază.
23. Esenţa şi etapele dezvoltării instituţionalismului economic, evoluţia
instituţionalismulului american.(Th.Veblen) .
24. Modelul Heckscher – Ohlin – Samuelson (H-O-S) şi paradoxul Leontief în comerţul
internaţional.
25. Geneza, evoluţia şi esenţa curentelor economiei dirijate. Corporatismul.
26. Keynesismul – doctrina principală a curentului economiei dirijate.
27. Politica economică preconizată de J.M. Keynes. Teoria generală şi teoria ciclurilor
economice.
28. Neokeynesismul: reprezentanţii şi variantele lui principale. R.Harrod,P.Samuelson,
P.Sraffa.
29. Neokeynesismul sintezei neoclasice de P. Samuelson.
30. Neoliberalismul economic – apariţia şi orientărle principale ale lui. Protopărinţii
neoliberalismului.
31. Neoliberalismul economic de orientare conservatoare. Şcolile şi curentele. Monetarismul.
Şcoala monetaristă de la Chicago. M. Friedman.
32. Neoliberalismul economic de orientare liberal-socială. Şcoala de la Freiburg.
Ordoliberalismul.
33. Particularităţile formării şi dezvoltării gândirii economice româneşti. P. Aurelian şi M.
Manoilescu
34. Instituţionalismul. Teoria economiei dualiste de J. K. Galbraith şi teoria economiei
dominante de Fr. Perroux.
35. Conceptul de avuţie în viziunea mercantiliştilor, fiziocraţi lor şi liberaliştilor clasici.
36. Apariţia şi particularităţile neoinstituţionalismului economic. „Imperialismul” ştiinţei
economice.
37. Teoria „costul tranzacţiilor” si teoria „drepturilor de proprietate” de R. Coase.
38. Teoria „alegerii publice” de J. Buchanan.
39. Particularităţile gândirii economice contemporane. Teoria capitalului uman de G. Beker
şi teoria anticipărilor raţionale de R. Lucas.
40. Teorii şi doctrine ale subdezvoltării. Teorii despre geneza subdezvoltării. Teorii ale
strategiilor de eradicare a subdezvoltării.
41. Creşterea şi dezvoltarea economică în actualele confruntări de idei. Teoria zegismului.
Doctrina creşterii economice organice.
42. Economişti – laureaţi ai Premiului Nobel.
BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu T, Popescu Gh, Istoria gândirii economice din antichitate până la sfârşitul
secolului al XIX-lea, Cluj-Napoca 1992.
2. Moldovan Dumitru, Doctrine şi economişti celebri, Chşinău, ed. ARC, 2011.
3. Moldovan D., Doctrinele economice. Ed.a III-a, Chişinău, 2003.
4. Făuraş E., Căun V., Doctrine economice, Vol.I. Curs şi Aplicaţii, Chişinău, 2003.
5. Popescu, Gh., De la economia clasică spre economia socială, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 1998;
6. Popescu, Gh., Keynesism şi neolibrralism în economia secolului al XX-lea, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998;
7. Popescu Gh., Evoluţia gândirii economice. Ed. C. H. Beck, Bucureşti, 2009.
8. Nicolae-Vălcanu I. Tratat de doctrine economice. Bucureşti 1996.
9. Umaneţ V., Istoria gândirii economice, Chişinău, 1992.
10. История экономических учений. Под ред.В.Автонова. Москва, 2012

S-ar putea să vă placă și