Sunteți pe pagina 1din 6

Accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comună a mai multor tulburări
care apar atunci când circulaţia sangvină spre creier este blocată iar celulele nervoase sunt
deprivate de oxigen şi substanţe
nutritive. Din acest
motiv, funcţionarea neuronală este
alterată sau compromisă definitiv
In cazul accidentului vascular
cerebral ischemic un cheag de
sange blocheaza un vas de sange
care transporta oxigen si substante
nutritive la creier. Cu cat cheagul
este mai mare, el va obstrua o
artera de calibru mai mare, iar
consecintele vor fi mai grave.

Cauzele formarii cheagului sunt:


- ateroscleroza-ingusteaza lumenul vasului si favorizeaza formarea cheagurilor. Principala
cauza a aterosclerozei este nivelul crescut de colesterol in sange. Daca se asociaza si
hipertensiunea arteriala si/sau diabetul zaharat riscul de aparitie a AVC ischemic creste
- afectiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiaca inlocuita (artificiala sau biologica),
aparitia de vegetatii la nivelul valvelor, inflamatia lor (endocardite), insuficienta mitrala,
stenoza mitrala (aparuta mai ales din cauza infectiei cu streptococ beta-hemolitic)-sunt factori
favorizanti ai aparitiei embolilor (material obstruant) care pot duce la blocarea vaselor de
sange din creier
- staza sangvina-intalnita in dilatari ale
cavitatilor inimii, tulburari de ritm
cardiac (fibilatia atriala)
- tulburari de coagulare a sangelui-stari
de hipercoagulabilitate: cancere, boli
sistemice, contraceptive orale
- inflamatia vaselor de sange
(vasculite)-duc la ingustarea lumenului
- cardiomiopatie ischemica, infarct
miocardic.

FACTORI DE RISC

1. Factori de risc care nu pot fi modificati:


- varsta inaintata-se stie ca incidenta AVC creste o data cu inaintarea in varsta
- sexul-barbatii sunt mai predispusi la a face AVC. Femeile sunt protejate de hormonii
feminini (estrogeni). Aceasta protectie scade odata cu instalarea menopauzei, ajungandu-se ca
dupa varsta de 75 de ani femeile sa fie mai predispuse la AVC
- rasa-negri si hispanicii au un risc mai mare de AVC fata de alte rase
- antecedentele familiale de AVC-riscul de AVC este mai mare la persoanele care au rude
apropiate care au suferit un AVC sau AIT
- antecedente personale de AVC, AIT sau infarct miocardic-persoanele care au suferit in trecut
un astfel de episod, au un risc mai mare de AVC decat celelalte persoane.

2. Factori de risc care pot fi modificati:


- hipertensiunea arteriala-este necesar sa fie tinuta sub control prin medicatie corespunzatoare,
deoarece este al doilea factor de risc ca importanta, dupa varsta
- diabetul zaharat ineficient controlat
- colesterolul crescut-este factor favorizant al aterosclerozei
- afectiuni cardiace sau arteriale-care pot duce la infarct miocardic si in consecinta la cresterea
riscului de AVC
- tulburari de ritm cardiac-in special fibrilatia atriala (se intalneste la 3-5% dintre persoanele
de peste 65). Aproximativ 25% dintre persoanele care sufera un AVC prezinta si fiblitatie
atriala. Din cauza faptului ca atriul nu mai este capabil sa se contracte eficient si sa impinga
sangele in ventricul, in atriu ramane sange stagnant, care favorizeaza aparitia cheagurilor. De
la inima cheagul poate pleca spre creier, rezultatul fiind un accident vascular cerebral
- tulburari hematologice
- anticonceptionalele orale asociate cu fumatul cresc considerabil riscul de aparitie a
cheagurilor de sange, care pot duce la AVC
- sedentarismul
- obezitatea
- fumatul
- consumul crescut de alcool
- abuzul de droguri

SIMPTOME

Semnele si simptomele unui AVC sunt:


- pareza/ amorteala la nivelul fetei
- hemipareza (paralizie usoara, incompleta, pe o jumatate a corpului: dreapta sau stanga)
- pierderea sensibilitatii pe o jumatate de corp (dreapta sau stanga)
- slabiciune sau amorteala aparute brusc, mai ales pe o jumatate a corpului (dreapta sau
stanga)
- cefalee (durere de cap) severa
- tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor
- tulburari de vedere
- ameteala
- greturi, varsaturi
- dificultati la mers
- pierderea echilibrului sau a coordonarii
- alterarea constientei, confuzie, mergand pana la coma

Obiectivele recuperării în AVC


 Recuperarea trebuie să înceapă imediat dupa AVC când pacientul este stabil medical.
 Prevenirea unui nou AVC sau a complicaţiilor secundare AVC
 Evitarea decondiţionării datorită imobilizării prelungite
 Încurajarea autoîngrijirii
 Funcţionarea independentă în ADL
 Suport emoţional familial
 Reintegrare în comunitate

PROCEDURI:

1. MASAJ :

In stadiul de spasticitate si dupa depasirea acestui stadiu se urmareste:


- combaterea spasticitatii prin vibratii ale musculaturii, masaj cu gheata, masajul sistemului
nervos central
- combaterea dezaxarilor prin masajul sistemului nervos periferic, masaj Cyriax, elongatii,
tractiuni ale coloanei vrtebrale si ale membrelor
- combaterea complicatiilor: a durerilor prin masaj antalgic, a dezaxarilor prin miscari
postmasaj, a edemelor prin masaj de drenare limfatica, a depresiei prin masaj sedativ

Masajul se poate incepe la cateva zile dupa accidentul vascular. Initial durata masajului este
de 10 minute si se creste progresiv la 20 de minute. Se fac 30-40 de sedinte de masaj. Masaj
cu gheata,masaj SNC.

Efectele masajului sunt: efect sedativ, efect de incalzire locala prin stimularea circulatiei,
drenarea limfatica, stimularea aparatului circulator si respirator, cresterea tonusului muscular,
cresterea metabolismului bazal, imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii.

FIZIOTERAPIE

Tratament prin electroterapie


- curenti cu impulsuri: frecventa 60, intensitatea de 2-3 mA, durata 30 de minute, o
sedinta pe zi,
- decontracturari pentru membre: electrodul negativ se plaseaza pe muschii antagonisti,
intensitatea de 10-12 mA, durata 10-15 minute, o sedinta pe zi, 10-12 sedinte pe serie
- curenti interferentiali: initial la brat-se folosesc 4 electrozi, frecventa rapida, durata 20
de minute, intensitate usoara, apoi 5 minute frecventa lenta. Ulterior se muta electrozii
la nivelul gambei afectate.

Tratament prin hidro-termoterapie


- bai galvanice patrucelulare: polul pozitiv amplasat la membrele superioare, iar cel
negativ la membrele inferioare,intensitatea de 15 mA, durata 15-20 minute
- baile caldute (37 de grade) cu plante, cu durata de 10-15 minute au efect trofic si
previn contractarile
- baile kinetoterapeutice: la 37 grade celsius, cu durata de 20 de minute au efect
decontracturant

KINETOTERAPIE

RIDICAREA DIN PAT:

Cresterea fortei musculare a mainii neparalizate

De cele mai multe ori mana neparalizata in urma accidentului vascular are destul de multa
forta chiar de la inceput. Sunt situatii insa in care datorita varstei inaintate sau a slabirii
generale a organismului, forta musculara a mainii neafectate sa fie foarte scazuta. Cresterea
fortei musculare a acesteia se realizeaza prin miscari active, constiente, antigravitationale
(pacientul isi ridica sindur mana deasupra capului, face flexii din cot, isi roteste incheietura
mainii). Pe urma, miscarile se vor face contra unei rezistente suplimentare (fie ridica pacientul
o greutate sie kinetoterapeutul sau un membru a familiei opune o rezistenta miscarii
pacientului).

Ridicarea in sezut cu ajutor

Dupa ce mana neafectata a obtinut o forta suficienta se vor executa ridicari in sezut cu
ajutor. Acest ajutor poate veni fie de la un membru al familiei care ajuta miscarea de flexie a
abdomenului pe coapse impingand umerii pacientului inspre directia de miscare, fie chiar de
la mana sanatoasa a pacientului care va trage de o curea prinsa de marginea opusa a patului.
Cu alte cuvinte, pacientul fie se ajuta singur tragand cu putere de o curea prinsa de partea
opusa a patului fie este impins de la spate. Ajutorul va descreste progresiv pentru a intari
musculatura abdominala.

Coborarea picioarelor la marginea patului

Dupa ce musculatura abdominala a obtinut putina forta, se coboara pasiv picioarele


pacientului la marginea patului. Aceasta este pozitia sezut la marginea patului. Aceasta pozitie
ofera o flexibilitate de lucru mult mai mare. Acum se pot face inclinari laterale, anterioare,
posterioare,miscari cu membrele.

Extensia si flexia piciorului

Din pozitia sezand la marginea patului, i se aseaza pacientului doua perne mari in spate si
este ajutat sa se lase incet pe spate. Din pozitia culcat dorsal, se executa flexii ale copselor pe
abdomen (ridicarea genunchilor la piept). Acestor miscari li se aplica progresiv si o
rezistenta.
Ridicarea in picioare

Sprijinit de catre doua persoane care il tin cu atentie, pacientul se ridica in picioare.

Cateva dintre obiectivele kinetoterapiei in ceea ce priveste recuperarea accidentului


vascular cerebral, sunt: pastrarea amplitudinilor articulare, imbunatatirea tonusului muscular,
cresterea fortei musculare, refacerea schemelor motrice, imbunatatirea echilibrului,
reeducarea mersului, recuperarea bratului afectat, stimularea neuromusculara, reintegrarea
sociala, reintegrarea profesionala.

Recomandari

- controale medicale periodice-in special persoanele de


varsta a 3-a, cele care au hipertensiune arteriala, diabet
zaharat, colesterol crescut. Este importanta mentinerea
acestor parametri in limite normale printr-un stil de viata
sanatos sau la nevoie prin medicatie
- alimentatia-pentru reducerea colesterolului pacientul
trebuie sa evite consumul alimentelor bogate in grasimi.
Este de preferat adoptarea unei diete bazate pe legume,
fructe, cereale. Astfel se mentine si o greutate corporala
adecvata, obezii avand un risc crescut de a dezvolta AVC
sau AIT. Pacientii care au hipertensiune arteriala trebuie sa-
si limiteze consumul de sare, deoarece sarea retine apa in
organism si creste tensiunea arteriala.
- evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata activ, care presupune efectuarea de
exercitii fizice zilnice. Exercitiile fizice sunt benefice persoanelor cu hipertensiune arteriala,
deoarece scad tensiunea si cresc nivelul de HDL-colesterol (colesterolul bun)
- la indicatia medicului se pot folosi si medicamente: aspirina, anticoagulante (de exemplu la
persoanele cu fibrilatie atriala sau care au suferit un infarct miocardic), medicamente care
controleaza tensiunea arteriala (inhibitori ai enzimei de conversie, diuretice), care scad nivelul
de colesterol (statine)
- renuntarea la fumat-tutunul favorizeaza atat hemoragia cat si tromboza cerebrala
- evitarea consumului de alcool-alcoolul favorizeaza tulburarile de ritm cardiac si
contractilitate, care la randul lor favorizeaza aparitia embolilor (mici cheaguri de sange care
pot ajunge la creier). Alcoolul favorizeaza si agregarea plachetara (formarea cheagurilor)
- evitarea folosirii anticonceptionalelor, deoarece acestea cresc riscul formarii trombilor si a
embolilor care pot determina un AIT sau un AVC ischemic
- evitarea consumului de droguri, deoarece acestea cresc tensiunea arteriala si favorizeaza
aparitia tulburarilor de ritm
- evitarea terapiei de substitutie hormonala la femeile aflate la menopauza
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL

ELEV: Plăeșu (Pintilii) Coculeana Paula


PROFESOR: Șef lucrări, Dr. în științe medicale Eva Lucian

2019-2020