ST LEA IT DOBROGEA - Ed PDF

SPECIFICAŢII TEHNICE
PENTRU LUCRĂRI CONTRACTATE DE LINII

AERIENE ÎT
Proprietate intelectuală - Toate drepturile rezervate

Toate procedurile, fişele de proces şi instrucţiunile ce descriu activităţi şi procese proprii
sunt proprietatea exclusivă a ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA. Orice multiplicare,
difuzare sau utilizare parţială sau totală a acestor documente, fără aprobarea Directorului
Achiziţii al societăţii, este interzisă.
Romania - Ediţia Octombrie 2015
_________________________________________________________________________________________________
Enel Distributie Dobrogea SA - 900587 Constanta, str. Nicolae Iorga nr. 89A,
Cod unic de înregistrare 14500308, Nr. de ordine la registrul comerţului J13/791/08.03.2002
Capital social subscris şi vărsat 280.285.560 lei
www.enel.ro
Specificaţii Tehnice pentru lucrări contractate la Liniile Aeriene ÎT - Octombrie 2015
Secţiunea I. FINALITATE
Secţiunea I. – Capitolul 1 PREMISE
I. 1.0 Definiţii şi norme generale

Prezentul document reprezintă Specificaţiile Tehnice, conform definiţiei prezentate în Conditii
Generale de Lucrari care face parte din documentele contractuale dintre ENEL Distribuzione
S.p.A., denumită în continuare „Beneficiar” şi Societatea/Societăţile executantă/executante,
denumită/denumite în continuare „Antreprenor”.
În scopul citirii şi interpretări prezentului document, se aplică, astfel, definiţiile cu caracter
general prezentate în Conditii Generale de Lucrari mai sus menţionat.
I. 1.1 Domeniu de aplicare

Prezentul document conţine principalele norme generale şi prescripţii tehnice pe care
Antreprenorul trebuie să le respecte pentru realizarea tuturor lucrărilor necesare construirii şi/sau
demontării şi/sau întreţinerii extraordinare a Liniilor Aeriene de distribuţie de Înaltă Tensiune
(ÎT).
Prezentul document cuprinde de asemenea principalele norme generale şi recomandări tehnice
pentru evaluarea totală de către Beneficiar a lucrărilor executate de Antreprenor.
I. 1.2 Referire la documente contractuale

Conţinutul prezentului document se considerae a fi aplicat acelor lucrări pe care Antreprenorul
trebuie să le execute pe baza documentelor contractuale. Normele generale de executare a
lucrărilor care fac obiectul Contractului pot fi completate cu documente specifice, suplimentare
şi de proiect care fac parte din Contract; aceste documente –care se referă detaliat la obiectul
contractual specific– se consideră că prevalează asupra prescripţiilor din documentul prezent în
caz de discrepanţă sau discordanţă.
În special, informaţiile utile Antreprenorului care definesc lucrarea din punct de vedere al
proiectului, cronologic şi specific sunt descrise în părţile contractuale care sunt indicate în
continuare drept “Proiect”.
I. 1.3 Referinţe la Legi şi normative în materie tehnică

Antreprenorul trebuie să execute, furnizând orice prestaţie necesară, toate lucrările conexe
realizării care face obiectul Contractului, cu respectarea strictă a legilor în vigoare.
Se considera de aceea a fi integral transpuse şi acceptate toate Legile şi normativele în vigoare în
materie de: siguranţă, prevenire, accidente şi igienă la locul de muncă; colectarea, transportul şi
eliminarea deşeurilor; construirea structurilor din beton armat normal, precomprimat şi metalice,
precum şi toate celelalte Legi şi normative în vigoare referitoare la suprafeţele materiale utilizare
sau la lucrările de executat.
De asemenea, Antreprenorul trebuie să respecte normele care vor apărea şi/sau se vor schimba în
timpul executării lucrărilor. Antreprenorul nu trebuie în niciun caz să execute lucrări care, deşi
sunt prevăzute în documentele contractuale, ar fi neconforme cu normele intrate în vigoare. În
aceste cazuri trebuie să fie parte responsabilă şi să informeze urgent Beneficiarul şi să convină
cele necesare pentru executarea acestor lucrări în conformitate cu normele intrate în vigoare.
1
Secţiunea I. – Capitolul 2 OBLIGAŢII TEHNICE CONTRACTOR

I. 2.0 Obligaţia de respectare a Normelor în vigoare în materie tehnică
Se considera a fi integral transpuse şi acceptate Normele UNI, Normele SR şi normele cuprinse
în documentele de Unificare şi omologare emise de Beneficiar, în textul în vigoare, pentru
lucrările în mod specific reglementate de aceste norme.
I. 2.1 Obligaţia de executare, cu respectarea deplină a regulilor, a

lucrărilor
Beneficiarul trebuie să execute orice lucrare conexă realizării celor ce constituie obiectul
Contractului, cu respectarea deplină a regulilor.
Prin urmare Antreprenorul se obligă să execute şi să furnizeze orice prestaţie necesară pentru a
preda fiecare lucrare complet terminată, pregătită, adecvată scopului, perfect integrată şi/sau
completabilă cu celelalte părţi care fac obiectul Contractului, deja executate şi/sau încă de
executat.
Antreprenorul este, în general, unicul responsabil, cu toate efectele, pentru corecta executare a
lucrărilor care i-au fost încredinţate în Contract, precum şi de corespondenţa acestora cu proiectul
şi cu fiecare prescripţie tehnică referitoare la ceea ce face obiectul Contractului.
Antreprenorul trebuie să se ocupeîn situaţia în care s-ar observa în conţinutul prezentului
document eventuale lacune, imprecizii, neînţelegeri, interpretări discordante şi altele, cu scopul
de a obţine de la Beneficiar respectivele indicaţii necesare.
I. 2.2 Costuri în sarcina Antreprenorului pentru executarea tehnică a lucrărilor

În afară de cele indicate în documentele contractuale sunt în sarcina Antreprenorului următoarele
costuri:
– utilizarea de forţă de muncă, mijloace şi echipamente de lucru de orice
gen şi de orice fel;
– organizarea şantierelor, inclusiv eventuala realizare a căilor de acces, mişcările de teren şi
orice altă obligaţie relativă la acestea, instalaţiile necesare pentru a asigura o executare
perfectă şi rapidă a lucrărilor;
– realizarea tuturor împrejmuirilor şantierelor şi delimitarea zonelor de intervenţie la
instalaţii în funcţiune de realizat cu structurile adecvate;
– eventuala pietruire şi sistematizare a străzilor sale, a eventualelor căi de acces şi a zonelor
de stocare a aparatelor şi a materialelor furnizate de Beneficiar şi/sau de Antreprenorul
însuşi astfel încât să facă sigure tranzitul şi circulaţia vehiculelor şi a persoanelor implicate
în lucrări;
– toate lucrările provizorii, de susţinere, de armături şi întăriri de orice tip (chiar dacă în
pierdere), incluzând aici lucrările provizorii de conservare a părţilor adiacente celor de
demolat sau de înlăturat poduri, de orice înălţime şi extindere, precum şi dezarmarea şi
îndepărtarea acestora;
– orice deplasare, ridicare, coborâre şi transport de la zonele de depozitare ale şantierului
către lucrări şi invers pentru orice material, atât de utilizat în lucrare, cât şi rezidual;
– instalarea şi inchiderea tuturor şantierelor mobile şi/sau temporare din raza fiecărei zone de
intervenţie;
– toate echipamentele, inclusiv cele speciale, mijloacele de lucru şi cele necesare pentru
2
executarea lucrărilor;
– furnizarea şi punerea în operă a tuturor materialelor accesorii şi de consum;
– toate dispozitivele de securitate individuală şi colectivă necesare şi implementarea tuturor
măsurilor de precauţie necesare împotriva producerii de accidente, prevăzute de normele în
vigoare în materie, precum şi a celorlalte elemente necesare (protecţii, semnalizări etc.)
chiar şi a celor sugerate de buna practică.
– executarea oricărei probe de sarcină asupra structurilor la ordinul Beneficiarului;
– punerea la dispoziţia Beneficiarului a personalului specializat inclusiv a respectivelor
echipamente şi/sau aparataje necesare pentru executarea probelor de funcţionare, a
verificărilor lucrărilor şi a elementelor constitutive puse în operă de Antreprenor, pe care
Beneficiarul doreşte să le execute;
– descărcarea, deplasarea materialelor furnizate de Beneficiar, necesare executării lucrărilor
contractate;
– operaţiunile de desfacere, îndepărtare şi eliminare a ambalajelor materialelor de livrare a
Beneficiarului şi/sau livrate prin grija sa.
Antreprenorul trebuie să execute curăţenia generală a tuturor lucrărilor, de executat la încheierea
lucrărilor, înainte de livrarea acestora către Beneficiar.
I. 2.3 Costuri în sarcina Antreprenorului pentru instalaţiile de utilitati pe şantier

Pentru utilitătile din şantier Antreprenorul trebuie să se racordeze la energie electrică, apă şi
orice altă reţea publică de utilităti, semnând contractile aferente cu Societăţile de furnizare.
Antreprenorul este singurul responsabil de derivatiile utilitătilor la punctele de furnizare; prin
urmare acesta trebuie să ia toate măsurile necesare de precauţie pentru a se exclude orice
posibilitate de accident şi de daune produse terţilor şi/sau reţelelor publice de instalaţii de
utilitati.
Secţiunea I. – Capitolul 3 EVALUAREA LUCRĂRILOR

I. 3.0 Controlul şi coordonarea lucrărilor
În continuarea Documentului prezent, este definit generic “Beneficiar” interlocutorul
Antreprenorului în ceea ce priveşte acţiunea de control şi de coordonare a lucrărilor.
Antreprenorul trebuie să respecte orice prescripţie îi este împărtăşită, în scopul realizării cu
deplina respectare a regulilor, a ceea ce constituie obiectul contractului, de către Beneficiar care
în acest sens poate utiliza personalul propriu, în mod expres însărcinat, precum şi eventuali alţi
profesionişti cu competenţe specifice relative la obiectul Contractului.
Antreprenorul trebuie prin urmare să respecte orice directivă tehnică, ce în continuarea
prezentului document este definită ca prerogativă a Beneficiarului şi care este emisă de
personalul Beneficiarului însărcinat în mod expres şi/sau de alţi profesionişti cu competenţe
relative la obiectul Contractului.
Antreprenorul trebuie să efectueze controlul tuturor materialelor, al tuturor etapelor lucrării, al
tuturor executărilor lucrărilor şi al tuturor aspectelor necesare garantării concordanţei tehnice a
ceea ce a executat cu scopul căruia îi este destinat, cu prevederile contractuale şi cu normele în
vigoare.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a realiza orice control ce are drept scop certificarea
corespondenţei lucrărilor executate sau în curs de executare cu prevederile documentelor
contractuale, precum şi de a realiza orice control ce are drept scop certificarea respectării de
3
către Antreprenor a prevederilor prezentului document. Aceste controale pot fi efectuate la orice
moment şi fără niciun preaviz.
Antreprenorul trebuie să respecte şi celelalte norme care sunt dispuse în timpul lucrărilor de către
Beneficiar, de către Autorităţile competente sau pe care Antreprenorul însuşi le poate deduce din
scopurile cărora le sunt destinate lucrările.
I. 3.1 Certificări ale Beneficiarului în cursul lucrărilor

Antreprenorul trebuie să colaboreze în cel mai bun mod posibil şi să furnizeze orice suport tehnic
Beneficiarului pentru efectuarea controalelor pe şantier.
În situaţia în care Beneficiarul observă nepotrivirea a ceea ce a supus controlului, refuză
materialele, prelucrările şi lucrările în curs de executare şi/sau executate şi orice altceva pentru
care a observat nepotrivirea. În special:
– pentru lucrări de constructie, atunci când nu se ating rezistenţele caracteristicile sau
prestaţiile statistice necesare şi/sau conectarea stabilă şi fermă la echipamentele
electromecanice
– pentru lucrările electromecanice, în cazul în care nu au fost montate şi/sau asamblate şi/sau
conectate la structurile de construcţie astfel încât să garanteze stabilitatea prestatiilor
dispuse
cotele de lucrări dovedite a fi nepotrivite în cursul controalelor sunt de considerat executate în
mod defectuos şi Antreprenorul trebuie să le remedieze, în modurile indicate de Beneficiar, prin
propria grijă şi pe propriile cheltuieli, totale.
În cazurile de mai sus, rămânând valabilă pentru Beneficiar facultatea de a proteja propriile
drepturi în momentele necesare, Antreprenorul trebuie pe propria grijă şi cheltuială să
înlocuiască în totalitate şi/sau să refacă în totalitate ceea ce nu este corespunzator cu proiectul.
Se precizează că efectuarea de controale şi/sau emiterea de cerinte de către Beneficiar nu
diminuează în niciun fel responsabilităţile contractuale ale Antreprenorului.
I. 3.2 Neconformităţi ale lucrărilor faţă de prescripţiile prezentului capitol

Nu sunt admise executări de lucrări neconforme cu modalităţile de executare dispuse în
documentele contractuale. Beneficiarul nu acceptă nicio lucrare care este realizată de către
Antreprenor în neconformitate cu prevederile din prezentul document şi documentele
contractuale. Doar în cazul în care Antreprenorul demonstrează în avans, pe deplina sa
răspundere, necesitatea de a executa lucrările care fac obiectul Contractului in mod diferit de cele
indicate, poate acţiona în acest sens doar cu autorizarea prealabilă, specifică, în scris, din partea
Beneficiarului.
Orice neregularitate sau element neprevăzut care constituie un obstacol în calea executării sau
urmării lucrărilor conform prescripţiilor prezentului document trebuie să fie urgent semnalată
Beneficiarului.
Beneficiarul îşi rezervă totuşi dreptul, în cazul în care este necesară emiterea de variante
contractuale, de a completa sau de a actualiza prezentul document.
I. 3.3 Evaluarea lucrărilor efectuate de Antreprenor

I. 3.3. 0 Generalităţi
În prezentul document sunt stabilite regulile generale pentru evaluarea lucrărilor în scopul
cuantificării, contabilizării şi acceptării lor. Modalităţile de evaluare indicate în prezentul
document se considera a fi valabile atât în cazul în care lucrările sunt platite apoi individual, cât
şi în cazul în care fac parte dintr-un ansamblu de lucrări de platite in blocime.
4
O lucrare oarecare complexă, cotată în mod explicit în Nomenclatorul de Preţuri din contract, nu
trebuie în niciun caz să fie evaluată şi contabilizată prin substituire, însumând preţurile
operaţiunilor elementare care alcătuiesc respectiva lucrare, chiar dacă sunt indicate în aceeaşi
Nomenclator.
La contabilizarea lucrărilor de evaluat prin intermediul măsurării volumelor trebuie să fie scăzut
volumul altor structuri eventual înglobate în acestea şi care fac obiectul evaluării separate sau
preexistente, cu excepţia fierului de armătură, a profilurilor metalice, tubulaturilor etc. incluse în
beton.
Cantităţile în măsură să definească orice prelucrare, furnizare, demolare etc. sunt cele ce rezultă
din Proiect, sau cele teoretice care se pot obţine din documentele de Unificare emise de către
Beneficiar. Eventuale toleranţe şi/sau scutiri referitoare la măsurile şi/sau la evaluările calitative
şi cantitative sunt definite şi cuantificate în Documentele mai sus menţionate.
I. 3.3. 1 Evaluarea lucrărilor cu plata „pe masura”
În cazul lucrărilor cu plata “pe masura”, evaluarea lucrărilor, executată prin modalităţile descrise
în prezentul document, este completată în documentele contabile cu cuantificarea acestora
conform unităţilor de măsură indicate în Nomenclatorul de Preţuri din contract.
Măsurătorile se stabilesc de regula de către Beneficiar, care îşi rezervă exclusivitatea dreptului de
stabilire. Stabilirea măsurătorilor are loc de obicei prin confruntare între Beneficiar şi
Antreprenor. În cazuri speciale, Beneficiarul, rămânând valabil dreptul său de verificare, poate
solicita sau autoriza Antreprenorul pentru stabilirea măsurătorilor pe care trebuie să le auto-
certifice. Realizarea măsurărilor are loc de obicei în relaţie cu proporţiile părţii de măsurat cu
instrumente potrivite şi utilizate în mod corect, acceptate de ambele părţi, pe baza unităţilor de
măsură de uz comun şi cu aplicare fără echivoc. Măsurările în sisteme diferite de cel
metric/zecimal internaţional trebuie să fie admise doar în cazuri speciale şi când nu este posibil
altfel şi în orice caz întotdeauna comparate cu măsurările sistemului metric/zecimal pe baza unui
tabel de conversie (mereu acelaşi pentru întreaga durată a contractului).
Gradul de aproximare este de obicei, pentru fiecare unitate de măsură liniară, rotunjit
întotdeauna inferior numărului de aproximat la sutimea unităţii respective (a doua cifră
zecimală după virgulă). Pentru măsurările compuse (spre exemplu suprafeţe şi volume) rotunjirea
fiecărei lungimi liniare este întotdeauna inferioară numărului de aproximat la a doua cifră
zecimală după virgulă şi rezultatul în unitatea de suprafaţă sau de volum este la rândul său
rotunjit tot inferior numărului de aproximat la sutimea unităţii respective (a doua cifră
zecimală după virgulă).
I. 3.3. 2 Evaluarea lucrărilor cu plata “in bloc”
În cazul lucrărilor care fac parte dintr-un ansamblu de lucrări cu plata in bloc, evaluarea
lucrărilor, executată prin modalităţile descrise în prezentul document, este pregătitoare pentru
definirea progresului efectiv a încheierii ansamblului de lucrări cu plata in bloc după modalităţile
stabilite în documentele contractuale.
Fiecare componentă finalizată este măsurată cu parte din valoarea “in bloc” a Contractului (în
cazul în care este măsurată în valori procentuale, aceste procente sunt exprimate până la a patra
cifră zecimală), sau este evaluată prin valoarea efectivă dacă aceasta este indicată în fişa
descriptivă a componentei.
Masurarea componentelor finalizate este de obicei stabilită de către Beneficiar, care îşi rezervă
exclusivitatea dreptului de stabilire. În cazuri speciale Beneficiarul, rămânând valabil propriu
drept de verificare, poate solicita sau autoriza Antreprenorul pentru stabilirea componentelor
finalizate pe care trebuie să le auto-certifice.
5
I. 3.4 Platile Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului

Platile pentru furnizările şi lucrările care fac obiectul Contractului, executate de Antreprenor cu
respectarea deplină a regulilor şi evaluate conform modalităţilor indicate în prezentul document,
sunt recunoscute şi prezentate în documentele contabile conform modalităţilor descrise în
articolul “I. 3.3 – Evaluarea lucrărilor efectuate de către Antreprenor şi platite Antreprenorului
conform modalităţilor prevăzute.
Toate furnizările şi lucrările prevăzute în documentele contractuale, fie acestea evaluate “in bloc”
sau “individual”, trebuie să se considere “lucrări finalizate” şi se consideră în orice caz incluse
toate obligatiile prevăzute în partea “Secţiunea I. – Capitolul 2 – OBLIGAŢII TEHNICE ALE
ANTREPRENORULUI” din prezentul document şi toate aspectele dispuse în prezentul
document, pentru a face lucrările solicitate finalizate, potrivite pentru scop şi pregătite pentru
probele ulterioare de acceptare. Se precizează că toate obligaţiile şi costurile conexe, conform
celor specificate în prezentul document, în cazul în care nu sunt cotate în mod explicit în
Nomenclatorul de Preţuri din contract, dar sunt necesare fără echivoc pentru realizarea lucrărilor
contractate, se consideră în orice caz incluse în platile care îi revin Antreprenorului.
De la aceste criterii se face excepţie doar pentru acele eventuale lucrări enumerate în mod
explicit de către Beneficiar în Documentele Contractuale.
6
Secţiunea II. OPERAŢIUNI PRELIMINARE CONSTRUCŢIEI
Secţiune II – Capitolul 1 PROIECTARE EXECUTATĂ DE BENEFICIAR
II. 1.0 Proiectul Beneficiarului

Proiectul lucrărilor contractate este de obicei executat de către Beneficiar, care deţine toate
drepturile asupra sa, conform Legii.
Documentele de proiect pe care Beneficiarul i le furnizează Antreprenorului sunt exclusiv cele
care fac parte din documentele contractuale, completate cu tabele, descrieri tehnice, rapoarte şi
toate celelalte necesare pentru identificarea materialelor, a lucrărilor, a modalităţilor de punere în
operă etc.
În caz de dubiu sau de alternative posibile, Antreprenorul trebuie să se ocupesa solicite
Beneficiarului clarificări, detalii şi autorizarea pentru eventuala realizare a posibilelor alternative.
Pentru materialele şi/sau lucrările de tip special sau particular, indicate în mod explicit în Proiect
şi/sau dispuse de Beneficiar şi/sau autorizate de Beneficiar la propunerea Antreprenorului,
Antreprenorul trebuie să respecte strict criteriile de utilizare descrise în documentaţia tehnică a
constructorului acestora.
Proiectarea executată de Beneficiar este furnizată în materiale elaborate pe suport hârtie şi/sau
magnetic cu programe de uz curent (spre exemplu WORD, EXCEL, AUTOCAD sau similare în
versiunile actualizate sau în uz la Beneficiar).
Documentele referitoare la Unificarea emisă de Beneficiar pot fi consultate de Antreprenor la
Unitatea Beneficiarului care gestionează contractul.
Legile şi normativele referitoare la fiecare lucrare, în textul în vigoare, emise de Autorităţile
competente, se considera a fi la perfecta cunoaştere a Antreprenorului, care e ţinut să le respecte.
II. 1.1 Propuneri de modificare la Proiectul furnizat de Beneficiar

Antreprenorul trebuie să propuna Beneficiarului eventuale modificări la proiectarea primită,
oferind motivarea circumstanţială. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a respinge sau de a accepta
pe baza propriei judecăţi modificările propuse de Antreprenor.
Secţiunea II. - Capitolul 2 PROIECTARE ATRIBUITĂ ANTREPRENORULUI
II. 2.0 Norme generale de execuţie

II. 2.0. 0 Generalităţi
Dacă se solicită de către Beneficiar, se pot delega Antreprenorului:
– proiectarea executivă şi/sau structurală şi/sau a instalaţiilor anumitor părţi (spre ex.
dimensionarea fundaţiilor, structuri din beton armat, instalaţii accesorii şi anumite alte
detalii);
– actualizarea pieselor scrise ale proiectului (executate de Beneficiar şi/sau executate de
Antreprenor) pentru modificari eventual necesare în cursul lucrărilor;
7
– proiectarea executivă şi/sau structurală şi/sau a instalaţiilor anumitor părţi pentru care este
necesară adoptarea de variante în cursul lucrării.
Orice piesa scrisa a proiectului executat de către Antreprenor trebuie să se considere a fi în
proprietatea Beneficiarului, care deţine dreptul său de utilizare în orice scop fără ca
Antreprenorul să poată pretinde plati de vreun fel cu niciun titlu sau motiv, în special pentru
drepturi de autor, proprietate industrială şi artistică etc.
Orice piesa scrisa a proiectului executat de Antreprenor trebuie să fie prezentat Beneficiarului cu
ştampile şi semnături, atât ale Antreprenorului, cât şi ale tehnicianului/tehnicienilor
autorizat/autorizati pentru respectivul subiect tratat de proiectare.
Întreaga documentaţie tehnică şi descriptivă trebuie să fie în limba romana.
Antreprenorul, pentru fiecare piesa scrisa din proiectul realizat si pentru care Beneficiarul şi-a
dat acordul, trebuie să îi livreze Beneficiarului, prin grija şi cheltuiala proprie, copii ale acestor
piese, în următoarele modalităţi:
– 1 (una) copie care se poate reproduce pe hârtie lucioasă;
– 3 (trei) copii pe suport hârtie;
– 1 (una) copie pe suport magnetic de o capacitate adecvată cu programe de uz curent (spre
exemplu WORD, EXCEL, AUTOCAD în versiunile actualizate sau în uz la Beneficiar).
Antreprenorul are obligaţia de a solicita Beneficiarului aprobarea tuturor pieselor scrise ale
proiectului pe care le-a executat. Antreprenorul nu poate realiza niciuna dintre lucrările descrise
în piesele scrise ale proiectului pe care le-a executat fără aprobarea Beneficiarului. Aprobarea
Beneficiarului nu absolvă în niciun caz Antreprenorul de responsabilitatea pentru propriile piese
scrise ale proiectului, asumându-şi personal răspunderea totală pentru ceea ce se descrie în ele.
Se considera că cele de mai sus nu aduc nicio modificare obligaţiilor şi datoriilor contractuale
asumate de către Antreprenor, nici nu determină schimbări în termenii contractuali, prin
modificări şi/sau adăugiri care sunt necesare proiectării şi lucrărilor datorate interferenţelor şi/sau
erorilor.
II. 2.0. 1 Proiectarea executivă a anumitor părţi accesorii şi de detaliu
Antreprenorul trebuie să execute proiectarea a ceea ce i s-a solicitat respectând formele şi
dimensiunile stabilite de Beneficiar deoarece acestea sunt obligatorii şi procedând cu
competenţa, prudenţa şi responsabilitatea necesare.
Antreprenorul, prin urmare, trebuie să efectueze proiectarea de competenţa sa după obţinerea
cunoaşterii necesare a locurilor de interes pentru lucrări, în special sub aspect geologic,
geotehnic, seismic, hidrologic şi meteorologic, astfel încât să garanteze că lucrările respectă toate
condiţiile de stabilitate, siguranţă şi funcţionalitate corespunzătoare scopului căruia îi sunt
destinate.
Antreprenorul trebuie să ţină cont şi de caracteristicile specifice cu privire atât la materialele
furnizate de Beneficiar, cât şi la cele cu care trebuie să se aprovizioneze el însuşi. Pentru
materialele furnizate de Beneficiar, Antreprenorul poate fi chemat să participe la reuniuni care au
loc între Beneficiar şi constructorii acestora. Pentru materialele cu care se aprovizionează
Antreprenorul, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a stabili întâlniri pentru eventuale studii de
detaliu. Antreprenorul trebuie să solicite din timp Beneficiarului eventualele date care lipsesc.
II. 2.0. 2 Proiectarea de piese scrise care fac obiectul variantelor de proiect
În cazul în care se dovedeşte a fi necesar să se aducă modificari, chiar şi parţiale lucrărilor
contractate, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a încredinţa Antreprenorului proiectarea anumitor
lucrări, structuri sau instalaţii, referitor la aceste variante.
8
II. 2.0. 3 Actualizarea finală a pieselor scrise ale proiectului (“as built”)
La sfârşitul lucrărilor, Antreprenorul trebuie, prin grija şi cheltuiala proprie, să actualizeze
Proiectul lucrării cu ceea ce s-a realizat efectiv şi să îl predea Beneficiarului în termen de 30
(treizeci) de zile calendaristice de la încheierea lucrărilor. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a nu
accepta lucrările în absenţa respectivelor piese scrise ale proiectului.
Aceste actualizări trebuie să fie executate atât pe suport hârtie, cât şi pe suport informatic,
utilizând şi piesele scrise ale proiectului primite de la Beneficiar.
II. 2.1 Norme generale de evaluare

Proiectarea executată de Antreprenor se compensează după cum se prescrie în articolul “I. 3.4 –
Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în orice
caz cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii speciale:
– relevări la faţa locului, probe, cercetări de orice natură şi dimensiune, care sunt în orice caz
necesare;
– verificarea rapoartelor de proiect;
– verificarea proiectului detaliat al eventualelor lucrări provizorii, cu descrierea diferitelor
etape ale lucrării;
– verificarea listelor de cantitati ale fiecărei lucrări în parte;
– verificarea desenelor constructive şi de detaliu pentru toate lucrările, însoţite de desenele
necesare de ansamblu şi de referinţă;
– raportul despre eventuale modalităţi speciale de executare a diferitelor lucrări;
– elaborarea tuturor desenelor necesare pentru contabilitatea lucrărilor;
– predarea buletinelor de testare eliberate de Entităţi sau de Autorităţi competente dacă sunt
eventual prevăzute;
– descrierea, specificaţiile şi rapoartele tehnice ale materialelor prevăzute.
Secţiunea II - Capitolul 3 STUDIU GEOTEHNIC

Dacă se solicită de către Beneficiar, i se poate delega Antreprenorului redactarea Studiului
Geotehnic, semnat de tehnicianul autorizat, care conţine parametrii caracteristici ai terenului în
locurile indicate de Beneficiar, care se pot utiliza în scopul proiectării fundaţiilor şi al lucrărilor de
deasupra solului.
Trebuie prin urmare să fie executate cu grijă probele necesare (probe penetrometrice, sondaje,
probe geotehnice pe eşantioane extrase, probe de permeabilitate etc.). În special, încercările
penetrometrice pot fi executate cu penetrometrul de tip static sau dinamic; perforările trebuie să fie
executate pe cale uscată cu sonde cu rotaţie cu calibru descrescător şi orificiul trebuie să fie păstrat
deschis prin intermediul tubulaturilor metalice; perforările trebuie să fie executate cu dublă carotă
cu miez rotativ şi eşantionul, ţinut în custodia potrivită, nu trebuie să fie deranjat de rotirea uneltei.
Prelevarea de eşantioane nederanjate trebuie să se efectueze cu dispozitive cu perete subţire, la
profunzimea necesară; eşantioanele trebuie să fie ambalate cu grijă şi acoperite cu parafină,
conform celor mai bune tehnici şi trimise laboratoarelor specializate.
Studiul Geotehnic trebuie să prezinte în documente terenul şi toate caracteristicile sale, evidenţiind
toate probele cu documentaţia grafică şi descriptivă necesară.
9

Studiul geotehnic executat de Antreprenor se compensează după cum se prescrie la articolul “I. 3.4
– Plata Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în
orice caz cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii speciale:
– toate probele şi sondările;
– asistenţa tehnică specializată;
– amplasarea echipamentelor pentru probe pe teren, inclusiv eventuala construire şi ulterioara
demolare de spaţii şi structuri etc.;
– executarea propriu - zisă a sondajelor sau a probelor pe teren sau în laborator, inclusiv
prestările tuturor aparatajelor şi ale personalului;
– obligaţii pentru păstrarea carotelor, inclusiv punerea la dispoziţie a casetelor pe întreaga
perioadă necesară şi pentru păstrarea şi transportul către laboratoarele specializate, ale
eşantioanelor nederanjate;
– documentarea grafică a rezultatelor;
– referat geotehnic propriu - zis.
Secţiunea II – Capitolul 4 ŞANTIERE, MIJLOACE DE LUCRU, DEPOZITE DE

MATERIALE
Şantierele, depozitele de materiale şi mijloacele de lucru de utilizat trebuie să corespundă
normativelor în vigoare în materie, mai ales referitor la siguranţă şi îndreptate exclusiv spre
executarea lucrărilor contractate.
II. 4.0. 1. Şantiere
Antreprenorul efectuează instalarea şantierelor conform dispoziţiilor Capitolului de Contract care
face parte din documentele contractuale. La cererea Beneficiarului, Antreprenorul trebuie să îi
predea Beneficiarului înainte de deschiderea santierului (sau, dacă se indică altfel, conform
modalităţilor şi timpilor prescrişi în documentele contractuale) planimetriile cu evidenţierea
căilor de acces , a amplasării barăcilor, a prefabricatelor şi a destinaţiei lor, a amplasării
mijloacelor şi a utilajelor fixe şi mobile, a zonelor de depozitare a materialelor furnizate de
Beneficiar şi/sau cu care acesta s-a aprovizionat, a macaralelor şi a celorlalte necesare.
Beneficiarul poate da propriile indicaţii în acest sens, pe care Antreprenorul trebuie să le respecte.
În planimetrii trebuie să se indice eventualele instalaţii electrice sub tensiune, precum şi
traversările celorlalte utilitati (electricitate, conducte de apă, telecomunicaţii etc.). Antreprenorul
trebuie să ţină la dispoziţia Beneficiarului o incintă pentru utilizarea pe post de birou într-o baracă
sau într-un prefabricat.
Antreprenorul trebuie să pregătească şantierele cu respectarea normelor în vigoare şi garantând
minimul deranjament la zonele limitrofe, atât locuite, cât şi nelocuite, atât cultivate cât şi
necultivate.
Antreprenorul trebuie să îngrijească păstrarea şantierului cu simt de raspundere; materialele
depuse sau plasate trebuie să fie ordonate cu grijă; utilajele trebuie păstrate eficient şi în
siguranţă, barăcile trebuie să poată fi identificate prin destinaţia de utilizare. Trebuie să se acorde
o grijă deosebită pentru curăţenia generală a zonelor şi a tuturor pregătirilor de şantier pe întreaga
durată a lucrărilor.
10
Antreprenorul nu trebuie în niciun caz să introducă, să depoziteze sau să plaseze materiale,

echipamente şi alte elemente străine pe şantiere.
II. 4.0. 2 Căi de acces
Dacă pentru accesul pe şantiere este necesară realizarea căilor de acces, Antreprenorul trebuie să
le execute în conformitate cu legea, solicitând autorităţilor autorizările necesare şi acordurile
prealabile scrise, cu proprietarii terenurilor interesaţi. La sfârşitul lucrărilor, terenurile interesate
de căile de acces trebuie să fie prin normă readuse la starea anterioară lucrării, cu excepţia
autorizării diferite eliberate de autorităţile competente, din care să rezulte că Beneficiarul este
absolvit de orice responsabilitate şi de orice obligaţie de întreţinere şi cu acordul scris al
proprietarilor terenurilor de interes.
II. 4.0. 3 Poduri şi lucrări provizorii
În cazul în care este necesar să se utilizeze poduri şi/sau lucrări provizorii, Antreprenorul trebuie
să le execute conform legii, executând sau făcând să se execute (în cazurile în care acest lucru
este prevăzut de legile în vigoare) proiectarea prealabilă de profesionişti autorizati, îngrijind
instalarea lor şi demontarea la sfârşitul lucrărilor. Elementele care constituie podurile trebuie să
fie amplasate pe şantier în mod ordonat şi în siguranţă.
II. 4.0. 4. Utilaje şi mijloace de lucru
Toate utilajele şi mijloacele de lucru necesare executării lucrărilor trebuie să fie păstrate în bună
stare de functionare şi utilizate de Antreprenor conform legii. Antreprenorul trebuie să utilizeze
mijloacele pentru deplasarea şi transportul materialelor şi/sau personalului la lucrare cu
responsabilitatea şi grija datorate, în relaţie cu amplasarea şi accesibilitatea zonelor în care
trebuie să se execute lucrările.
În cazuri particulare, din cauza amplasării zonelor de in care trebuie sa se ajunga sau prin ordinul
Autorităţilor competente, Antreprenorul trebuie să utilizeze, pentru transportul materialelor şi al
persoanelor la lucrare sau pentru executarea anumitor prelucrări, mijloace speciale (elicoptere,
avioane, ambarcaţiuni, bacuri etc.) propuse sau aprobate de Beneficiar la propunerea
Antreprenorului. Aceste mijloace, cu autorizările necesare, trebuie să fie conduse şi manevrate
exclusiv de personal expert şi care posedă condiţiile necesare (cu documente privind permisele,
brevetele etc.).
II. 4.0. 5. Custodie
Custodia şantierelor şi a ceea ce este conţinut de acestea, precum şi a tuturor materialelor şi
mijloacelor de lucru i se încredinţează Antreprenorului.
II. 4.0. 6. Eliberare
Eliberarea şantierelor trebuie să fie realizată prin grija Antreprenorului cu simt de raspundere,
materialele depozitate sau amplasate trebuie să fie înlăturate cu grijă şi transportate în siguranţă,
barăcile demontate în mod ordonat şi cu atenţie. Trebuie să se acorde o atenţie specială curăţeniei
generale a zonelor şi a tuturor pregătirilor de şantier după eliberare. Zonele externe eventual
modificate pentru amplasarea şantierelor trebuie prin lege să fie readuse la stadiul anterior
lucrării.

Tot ceea ce se refera la şantiere, mijloace de lucru şi depozite de materiale in mod normal este in
deplina sarcină a Antreprenorului, inclusiv costurile aferente. În situaţia în care în documentele
contractuale sunt prevăzute explicit costuri de evaluat separat, trebuie să se procedeze aşa cum se
defineşte la articolul “I. 3.4 - Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul
Contractului“.
11
Secţiunea II - Capitolul 5 VERIFICAREA TRASĂRILOR ŞI A MARCAJELOR CU

PICHEŢI (TARUSI)

“Pichetarea” este constituită din elemente fizice numite “picheţi” (tarusi) înfipte în pământ în
concordanţă cu punctele în care trebuie să se construiască stalpii Liniei Aeriene ÎT. De regulă
pichetarea este executată înaintea contractului. Dacă se prevede în Documentele Contractuale,
poate fi încredinţată Antreprenorului, care trebuie să o execute pe baza indicaţiilor din Proiect.
Pentru fiecare stalp “pichetarea” este constituită dintr-un “pichet” (tarus) de centru al stâlpului şi
din doi de orientare aşezaţi pe axa liniei sau, pentru stalpul special de colt sau terminali, din patru
picheţi (doi conform bisectoarei şi doi normali pe bisectoare). Pichetul central trebuie să poată fi
distins de ceilalţi (spre exemplu printr-o culoare diferită de a celorlalţi).
II. 5.0. 1 Identificarea trasării şi a picheţilor
În Proiect sunt stabilite toate elementele menite să identifice caracteristicile instalaţiei şi
amplasarea sa în teritoriu (de regulă identificarea tipurilor de susţinere şi amplasarea lor sunt
prezentate în “Tabelul de Pichetare” şi respectiv în “Desenul amplasare picheţi (profil linie)”;
alinierile şi evoluţiile planimetrice şi altimetrice în “Planimetrie” şi în “Profil”).
II. 5.0. 2 Livrarea trasării şi a picheţilor
Trasarea şi picheţii se consideră a fi livrate în mod formal Antreprenorului de către Beneficiar
prin emiterea “Procesului verbal de predare amplasament”; Antreprenorul garantează păstrarea
acestuia şi posibilitatea de a fi identificat pe întreaga durată a lucrărilor. Beneficiarul îşi rezervă
totuşi dreptul, în cazul în care este necesar, de a emite variante contractuale, de a ordona
modificări la trasare şi la picheţi.
II. 5.0. 3. Verificarea trasării şi a picheţilor
Antreprenorul, după livrarea punctelor de referinţă planimetrice şi altimetrice şi pe baza pieselor
scrise ale proiectului (planimetrii, hărţi, profiluri, desen de amplasare a picheţilor, tabelul de
marcaj cu picheţi etc.) care fac parte din proiectul primit de la Beneficiar, trebuie să efectueze
identificarea trasării, verificând amplasarea exactă a picheţilor de referinţă şi de centru, eventual
amplasându-i pe cei care lipsesc; trebuie de asemenea să realizeze controlul alinierilor, al
lungimii spaţiilor dintre stalpi, al denivelărilor în linie şi transversale, al neregularităţilor, al
bisectoarelor unghiurilor, al fiecărui punct în parte al profilului şi al traversărilor. Toleranţele
admise, păstrând poziţiile picheţilor prevăzute de Beneficiar, sunt:
– pentru măsurarea “deschidere” şi a distanţelor orizontale: 2,5%;
– pentru măsurarea denivelărilor şi a traversărilor: 1,5% din distanţa orizontală.
Antreprenorul trebuie să se ocupeîn cazul în care se relevă eventuale neconcordanţe între datele
primite şi cele efectiv relevate în scopul obţinerii de la Beneficiar a indicaţiilor necesare în
această privinţă.

Tot ceea ce priveşte verificarea şi păstrarea în timpul executării lucrărilor a trasării şi a picheţilor
constituie conform normei totala grijă şi cheltuială a Antreprenorului. În cazul în care în
documentele contractuale sunt prevăzute explicit plati de evaluat separat, trebuie să se procedeze
după cum se defineşte în articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac
obiectul Contractului”.
12
Secţiunea II - Capitolul 6 PROGRAM DE ÎNTINDERE

Pentru pozarea exactă a conductoarelor active şi a conductoar de protectie Beneficiarul
pregăteşte ”Tabelul de întindere” pe care Antreprenorul trebuie să îl respecte cu stricteţe şi
trebuie la rândul său să redacteze “Programul de Întindere” pe care trebuie să îl supună
Beneficiarului pentru aprobarea necesară.
“Programul de Întindere” trebuie să cuprindă toate elementele indispensabile, ca de exemplu:
amplasarea troliilor şi a opritoarelor, amplasarea îmbinărilor definitive în spaţiile dintre stalpi şi
modalităţile respective de executare, succesiunea şi lungimea părţilor de conductoare şi a
conductoarelor de protecţie, înălţimea conductoarelor la punctele critice şi pentru întinderile
“oprite”, valoarea tragerilor la opriri şi a respectivelor trageri la trolii, în funcţie de evoluţia
conductorului şi de poziţia suporturilor de-a lungul parcursului, precum şi tipurile de scripeţi de
dispus la diferitii stalpi. Trebuie, de asemenea să se indice “spaţiile dintre stalpi” preselectate.
Cu excepţia unei indicaţii diferite în documentele contractuale, “Programul de Întindere” trebuie
să fie predat Beneficiarului cu 30 (treizeci) de zile înainte de data prevăzută pentru începerea
operaţiunilor de întindere. În termen de 15 (cincisprezece) zile de la primirea “Programului de
Întindere”, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a da Antreprenorului eventuale prescripţii pe care
Antreprenorul trebuie să le respecte. În absenţa acestora, “Programul de Întindere” se consideră a
fi acceptat de către Beneficiar.

Redactarea Programului de Întindere reprezintă totala grijă şi cheltuială a Antreprenorului. În
situaţia în care în documentele contractuale sunt prevăzute explicit plati de evaluat separat,
trebuie să se procedeze aşa cum se defineşte la articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru
lucrările care fac obiectul Contractului”.
13
Secţiunea III. MATERIALE

Secţiunea III –Capitolul 1 MATERIALE PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCTII
III. 1.0 Norme generale de acceptare

Antreprenorul trebuie să se aprovizioneze cu materiale pentru lucrările de constructii de la
furnizori care să ofere garanţiile potrivite pentru utilizarea furniturii, cu constanţa caracteristicilor
şi să ia toate măsurile necesare pentru a asigura eficienţa şi regularitatea controalelor în general.
Cu excepţia situaţiilor în care, prin exigenţe speciale ale Beneficiarului, documentele
contractuale nu indică în mod specific provenienţa acestora, Antreprenorul se poate aproviziona
cu materiale de la furnizori proprii, atâta timp cât calitatea acestora respectă cerinţele
contractuale, legile şi regulamentele în vigoare referitor la ele. Antreprenorul trebuie să se
asigure în avans şi în timp util de disponibilitatea tuturor materialelor necesare. La cererea
Beneficiarului, Antreprenorul trebuie să ofere informaţiile necesare referitoare la provenienţa
materialelor şi a furnizorilor de la care s-a aprovizionat. Pentru transportul materialelor pentru
lucrările de constructii pe şantier trebuie să se utilizeze mijloacele potrivite, care corespund
prevederilor legii pentru fiecare dintre materialele transportate.
La păstrarea materialelor pentru lucrările de constructii pe şantier Antreprenorul trebuie să
acorde maxima atentie, garantând eficienţa acestor materiale până la utilizare şi păstrarea lor cu
respectarea legilor referitoare la siguranţa şi igiena la locul de muncă precum şi conformitatea
locurilor de depozitare, cu scopul de a nu împiedica activităţile lucrărilor în curs.
Toate materialele trebuie să corespundă normelor generale pentru acceptare stabilite de Legile
respective conform textului în vigoare în timpul executării Contractului, precum şi normelor UNI
şi toleranţelor indicate în acestea; unele materiale pot fi acceptate pe baza parametrilor stabiliţi de
publicaţii oficiale sau ale instituţiilor de cercetare, atâta timp cât acest lucru a fost dispus sau
autorizat expres de Beneficiar.
În special, tipul, caracteristicile şi modalităţile de utilizare a fierului de armătură propuse sau
utilizate de Antreprenor, trebuie să fie conforme cu prescripţiile proiectului şi să garanteze
condiţiile necesare pentru realizarea funcţiei de utilizare.
Fierul de armătură de orice tip trebuie, dacă se solicită de către Beneficiar, să fie supus
încercărilor sistematice de control în timpul lucrărilor şi Antreprenorul trebuie să permită, la
orice moment, preluarea oricărui tip de fier destinat armăturilor.
Antreprenorul poate utiliza materiale speciale (spre ex. aditivi pentru betoane şi lianţi;
impermeabilizări, izolaţii, acoperiri de tip special; tubulaturi non unificate; oţeluri neprevăzute de
normele de utilizare obişnuită etc.) dispuse de Beneficiar sau aprobate de Beneficiar la
propunerea Antreprenorului, din timp. În aceste cazuri Antreprenorul trebuie să prezinte
certificate de provenienţă şi de testare care să demonstreze corespondenţa cu caracteristicile
prevăzute şi în orice caz subordonate acceptării Beneficiarului. La utilizarea acestor materiale
speciale, Antreprenorul trebuie să respecte cu stricteţe modalităţile dispuse de producător.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a prescrie probe de laborator cu scopul de a certifica faptul că
utilizarea de materiale speciale nu reprezintă probleme sau pericol pentru alte prelucrări sau alte
materiale.
Antreprenorul este singurul responsabil pentru conformitatea tehnică a materialelor pe care le
utilizează, indiferent de provenienţa lor, de transport şi de modalităţile de păstrare înainte de
utilizare.
Toate pierderile şi excedentul de material pentru lucrările de constructii sunt în proprietatea
Antreprenorului, care trebuie să realizeze eliberarea, îndepărtarea şi eliminarea acestora.
14
Antreprenorul trebuie să execute prin propria grijă şi cheltuială prelevările indicate de Beneficiar,
transportul şi încredinţarea epruvetelor laboratorului de probă, plata probelor şi predarea
certificatelor cu rezultate Beneficiarului.
Materialele pentru lucrările de constructii utilizate de Antreprenor trebuie să corespundă
cerinţelor normelor în vigoare respective din textul în vigoare în timpul executării lucrărilor şi
oricărei prevederi legale intervenită în această privinţă ulterior datei de editare a prezentului
document.
Toate probele de acceptare a materialelor, analizele fizico-chimice, granulometrice,
spectrometrice, de rupere, de tragere etc. trebuie să se execute prin grija şi pe cheltuiala
Antreprenorului în laboratoare oficiale, incluzându-le aici pe cele ale Beneficiarului şi
certificatele probelor trebuie să fie trimise Beneficiarului în cel mai scurt timp posibil.
III. 1.1 Norme generale de evaluare
Livrarea materialelor pentru lucrările de constructii este de obicei în grija şi cheltuiala totală a
Antreprenorului, lucrările de constructii fiind de obicei evaluate la încheierea lucrării. În situaţia
în care în documentele contractuale sunt prevăzute explicit plati de evaluat separat, trebuie să se
procedeze aşa cum se defineşte la articolul “I. 3.4
– Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului”.
Secţiunea III – Capitolul 2 MATERIALE PENTRU LUCRĂRILE

ELECTROMECANICE
III. 2.0 Norme generale de acceptare
III. 2.0. 0 Generalităţi
Materialele necesare pentru realizarea lucrărilor electromecanice pot fi furnizate de Beneficiar
sau de Antreprenor, aşa cum se prevede, pentru fiecare caz sau tipologia, în documentele
contractuale.
Materialele furnizate de Antreprenor, în afară de a avea caracteristicile solicitate de Beneficiar şi
de a corespunde cerinţelor prevăzute de normele în vigoare, trebuie să fie corespunzatoare, în
perfectă stare de păstrare şi fără defecte.
În special, toate materialele feroase, dacă nu se indică altfel, trebuie să fie în mod sistematic
zincate la cald, în conformitate cu normele SR şi cu prescripţiile Beneficiarului. Antreprenorul,
dacă se solicită de către Beneficiar, trebuie să furnizeze certificatul de testare a zincării. În cazul
în care, prin efectul lucrărilor realizate, anumite părţi metalice au pierdut în parte învelişul
original de protecţie, Antreprenorul trebuie să realizeze remedierile necesare prin vopsire sau
zincare la cald. În cazul în care Beneficiarul, ca urmare a verificării, observă zone neprotejate,
trebuie să realizeze prin propria grijă şi pe propria cheltuială zincarea acestora la cald.
Pentru aspectele privind asigurarea şi custodia, Antreprenorul trebuie să solicite Beneficiarului
valoarea materialelor, în absenţa solicitării Antreprenorul se considera ca se cunosc déjà aceste
valori.
Toate pierderile de materiale pentru lucrările electromecanice –cu excepţia conductoarelor
furnizate de Beneficiar – sunt în proprietatea Antreprenorului care trebuie să realizeze eliberarea
acestora.
III. 2.0. 1 Control şi acceptare
Înainte de utilizare, toate materialele trebuie în orice caz să fie controlate de către Antreprenor,
indiferent care este provenienţa lor, rămânând valabil dreptul Beneficiarului de a efectua
controale ulterioare în orice moment.
15
Materialele furnizate de Beneficiar se consideră a fi deja supuse controalelor dispuse de

documentul
“Acceptarea mărfurilor de interes ale Distribuţiei” pregătit în acest scop.
Materialele furnizate de Antreprenor trebuie să fie de asemenea supuse controalelor prevăzute
pentru acestea în acelaşi document, în ediţia în vigoare şi conform adăugirilor ulterioare posibile
făcute de către Beneficiar, cu precizarea că toate sarcinile şi obligaţiile ce derivă din aplicarea
acestor dispoziţii trebuie să se considere a se referi la Antreprenor, chiar dacă aceste materiale
sunt asigurate de furnizori.
De regulă, în scopul testării, materialele se consideră a aparţine “Cat. 2”, aşa cum este definită în
documentul mai sus menţionat. Atunci când Beneficiarul nu este prezent, prin intermediul
propriului personal responsabil, la testările de acceptare a materialelor care aparţin acestei
categorii, Antreprenorul trebuie să furnizeze Beneficiarului buletinele de testare eliberate la acel
moment.
Pentru alte materiale, neprevăzute în listele de documente de mai sus, se realizează acceptarea
conform normelor stabilite în documentele contractuale, sau specificate de Beneficiar.
III. 2.0. 2 Materiale livrate de Antreprenor
Dacă se prevede în documentele contractuale, anumite materiale pot fi procurate şi puse în operă
de Antreprenor; acestea trebuie să fie corespunzătoare respectivelor prescripţii pentru fabricarea
şi furnizarea prezentate în Unificare sau în alte Specificaţii emise de Beneficiar.
Cu excepţia unei dispoziţii diferite, Antreprenorul trebuie să se aprovizioneze cu materialele de
mai sus exclusiv de la furnizori prevăzuţi în Departamentele de Calificare de categorie a
Beneficiarului.
În aceste cazuri se aplică dispoziţiile stabilite pentru materialele livrate de Antreprenor cu
excepţia faptului că orice pierdere şi/sau excedent rămâne în proprietatea Antreprenorului.
De asemenea, dacă este prevăzut de documentele contractuale, anumite materiale de diferite
tipuri, necorespunzătoare Specificaţiilor Tehnice ale Unificării emise de Beneficiar dar de
utilizare specifică, sunt furnizate şi puse în operă de Antreprenor.
III. 2.0. 3. Materiale furnizate de Beneficiar
Materialele furnizate de Beneficiar trebuie să fie ridicate, transportate, păzite şi puse în operă de
Antreprenor conform dispoziţiilor Capitolului de Contract care face parte din documentele
contractuale.
Antreprenorul trebuie să stabileasca de comun acord din timp cu Beneficiarul toate operaţiunile,
datele şi modalităţile inerente deplasării acestor materiale.
În cazurile în care materialele furnizate de Beneficiar sunt livrate de Beneficiar (sau de furnizorul
său) pe şantier, luarea în primire de către Antreprenor are loc direct la sosirea acestora.
Antreprenorul trebuie să realizeze operaţiunile de descărcare cu asistenţa, muncitorii şi
mijloacele de lucru potrivite. La momentul luării în primire, Antreprenorul trebuie să:
– execute controlul de conformitate a materialelor cu descrierile din documentele de
transport;
– semneze exemplarele documentului de transport aflate în posesia transportatorului,
aplicând data zilei de livrare şi semnătura, precum şi unde este potrivit, sintagma
preliminară “cu excepţia verificării conţinutului”;
– retragă copia documentului de transport de competenţa destinatarului care trebuie să fie
predată urgent Beneficiarului şi transmisă imediat prin fax.
În cazurile în care materialele furnizate de Beneficiar nu sunt livrate de Beneficiar (sau de
furnizorul său) pe şantier, luarea în primire de către Antreprenor are loc la retragerea acestora din
depozitele sau instalaţiile indicate de Beneficiar.
16
Antreprenorul trebuie prin urmare să se îngrijească de efectuarea retragerilor şi de transportul pe

şantier şi apoi de utilizarea materialelor in cadrul lucrarilor. La momentul luării în primire,
Antreprenorul trebuie:
– sa controleze cu grijă materialele înainte de transport şi să semnaleze eventualele anomalii
Beneficiarului;
– sa se ocupe pentru a obţine de la Beneficiar şi de la furnizorii săi emiterea tuturor
documentelor prevăzute de legile în vigoare necesare legalizării transporturilor de efectuat;
– sa verifice completarea eventualelor documente de transport.
La momentul primirii materialelor furnizate de Beneficiar, Antreprenorul trebuie să le verifice
stadiul şi cantitatea, comunicând eventualele anomalii sau defecte, dacă nu se specifică altfel în
documentele contractuale în termen de 48 (patruzecişiopt) de ore de la livrare.
III. 2.0. 4 Materiale accesorii
De regulă toate materialele livrate de Antreprenor sau de Beneficiar sunt dotate cu accesoriile
necesare pentru montarea lor în lucrare. Se considera că, în caz de lipsa din orice cauză,
Antreprenorul trebuie să se aprovizioneze cu toate materialele accesorii de completare a
lucrărilor sau necesare montărilor, ca de exemplu:
– grosimi de tablă sau mici profiluri din fier, neprelucrate sau zincate la cald;
– garnituri plane şi elastice, garnituri de plastic etc.;
– buloane şi şuruburi necesare;
– dopuri din cauciuc, elemente de ancorare cu expansiune sau chimice;
– mânere din cupru cu staniu comprimat pentru executarea de conexiuni de energie şi/sau
legare la pământ.
Buloanele, şuruburile, garniturile plane şi elastice, folosite la exterior sunt de tip potrivit şi
realizate din oţel inox şi numai atunci când este prevăzut în mod expres pentru caracteristici
mecanice speciale din oţel zincat la cald. Buloanele, şuruburile, garniturile plane şi elastice,
folosite la interior sunt din oţel zincat sau inox şi unde este prevăzut în mod expres din material
plastic (ex. poliamidă).
Grosimile sunt obţinute din table de oţel inox, aluminiu sau zinc.
Micile profiluri sunt din oţel inox, zincate la cald sau aluminiu la exterior, cele zincate
electrolitic sunt admise doar pentru pozarea in interior.
Elementele de fixare cu expansiune aşezate la exterior în poziţii expuse direct intemperiilor sau
unde este posibilă revărsarea apelor trebuie să aibă corpul expandat din oţel inox.
Este în sarcina Antreprenorului aprovizionarea cu toate materialele de consum (ca de exemplu:
benzină, tricloretilenă, grăsimi, uleiuri, lubrifianţi, oxigen, acetilenă, electrozi, soluţii împotriva
ruginii cu plumb, zincări la rece, perii pentru curăţare, cârpe, sarma, sfoară, tuburi şi benzi
izolante, vaselină neutră, produse împotriva oxidării pentru clemele din aluminiu (Penetrox A –
Cemex), colante, pensule etc.).
III. 2.0. 5. Ambalare
În funcţie de materialele de transportat, de modalităţile de călătorie şi de locul de predare,
materialele lipsite de ambalaje sau cutii originale de la constructor, trebuie să fie ambalate în
mod potrivit de Antreprenor pe propria şi exclusiva responsabilitate şi pregătite pentru expediere,
conform tehnicii celei mai moderne şi cu acea grijă pe care natura încărcăturilor şi riscurile
previzibile de transport o recomandă. Antreprenorul trebuie să ţină seama, la momentul
ambalării, de expunerile temporare la agenţii atmosferici.
17
III. 2.0. 6 Deplasarea materialelor

Antreprenorul trebuie să efectueze, prin grija şi pe cheltuiala sa, operaţiunile de încărcare şi de
descărcare, transport, deplasare şi amplasare pe şantier şi apoi la lucrare, care sunt de competenţa
sa, prin intermediul utilizării de forţă de muncă potrivită şi mijloace de lucru potrivite in acest
scop.
Antreprenorul trebuie să realizeze, prin grija şi pe cheltuiala sa, acoperirea tuturor deplasărilor de
competenţa sa prin intermediul asigurărilor adecvate împotriva riscurilor de pierdere şi/sau de
deteriorare a materialelor şi a oricărei alte lucrări sau mijloc, considerându-se a fi absolvit
Beneficiarul de orice responsabilitate, de orice natură, în acest sens.
III. 2.0. 7 Dezambalări
Materialelor de dezambalat, ajunse la lucrare, trebuie să li se îndepărteze ambalajul cu grijă şi
astfel încât să se evite producerea de ruperi şi deteriorări ale aparatajelor.
III. 2.0. 8 Custodia materialelor înainte de utilizare
Antreprenorul trebuie să asigure depozitarea şi custodia tuturor materialelor, atât cele livrate de
Beneficiar, cât şi cu care acesta s-a aprovizionat. După ce toate materialele au fost primite,
transportate şi depozitate pe şantier, trebuie să fie înmagazinate de Antreprenor la loc sigur de
furturi şi deteriorări. Antreprenorul este responsabil pentru custodia tuturor materialelor primite
până la luarea în primire de către Beneficiar conform modalităţilor prevăzute în documentele
contractuale.
III. 2.0. 9 Restituirea materialelor livrate de Beneficiar şi neutilizate
La sfârşitul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să pregătească un prospect în care să fie indicate
materialele livrate de Beneficiar, clasificate pe categorii (numere de marca) şi pentru fiecare
dintre acestea, cantităţile primite, cantităţile puse în operă şi cantităţile eventual neutilizate.
Aceste cantităţi neutilizate trebuie să fie restituite Beneficiarului prin grija şi pe cheltuiala
Antreprenorului, care trebuie să se îngrijească de încărcarea, transportul şi restituirea la locurile
sau depozitele indicate de Beneficiar organizând orice etapă cu precauţiile necesare în scopul de
a evita daunele sau deteriorările.
Cantităţile restituite Beneficiarului trebuie să fie însoţite de documente speciale, cu toate datele
necesare (în special, pentru greutăţi, hârtiile eliberate de la cântărirea publică) pe care
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a le supune verificării.
Toate materialele neutilizate şi în special tamburii, trebuie să fie restituiti Beneficiarului în
aceleaşi condiţii în care se aflau la momentul livrării, altfel nu sunt admisi la restituire şi sunt
considerati lipsă.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a confrunta controlul materialelor (furnizate, puse în operă şi
excedente); în acest scop Antreprenorul trebuie să pună la dispoziţie personalul necesar.
Lipsurile ce rezultă din controlul realizat impreuna de Beneficiar si Antreprenor sunt puse la
plată pe seama Antreprenorului, aşa cum se prevede în Conditii Generale Lucrari.
Exclusiv pentru conductoare şi pentru conductoarele de protecţie lipsurile sunt cele rezultate
ţinând cont de cele indicate în partea “Secţiunea VII. – Capitolul 3 – ÎNTINDERE
CONDUCTOARE ŞI CONDUCTOARE DE PROTECŢIE”.
III. 2.1 Norme generale de evaluare
Livrarea de materiale pentru lucrări electromecanice poate fi evaluată separat sau împreună cu
respectiva punere în operă pe baza prevederilor din documentele contractuale, în ambele cazuri
trebuie să se procedeze aşa cum se defineşte în articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru
lucrările care fac obiectul Contractului”, considerându-se a fi oricum incluse, în afară de ceea ce
18
este precizat în alte părţi din contract, următoarele obligaţii speciale:

– toate obligaţiile referitoare la cheltuielile generale şi la profiturile Antreprenorului;
– operaţiuni de preluare a materialelor din magazia sau depozitul Beneficiarului sau al
furnizorului, de încărcare, transport, descărcare, întreţinere la depozit, custodie şi transport
la lucrare, îndepărtare şi eliminare a ambalajelor aparatajelor sau materialelor în general;
– operaţiuni de finisare şi de curăţenie generală, înainte de punerea în funcţiune, a tuturor
materialelor şi aparatajelor puse în operă;
– operaţiuni de preluare de la şantier sau de la depozitul Antreprenorului a materialelor de
restituit Beneficiarului, refacerea ambalajelor, încărcarea, transportul, descărcarea la
magazia sau depozitul Beneficiarului;
– furnizarea şi punerea în lucrare a eventualelor materiale auxiliare.
Doar în cazul în care în documentele contractuale sunt prevăzute în mod explicit eventuale plati
pentru obligaţii mai mari de evaluat separat (spre exemplu: pentru transporturile de materiale care
depăşesc limitele Regiunii în care trebuie să se realizeze lucrările contractate, pentru
transporturile pe care aeriană sau navale; pentru alte modalităţi speciale de platit separat doar
dacă sunt în mod specific citate în documentele contractuale) trebuie să se procedeze aşa cum se
defineşte la articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul
Contractului”, considerându-se a fi oricum incluse, în afară de ceea ce este precizat în alte părţi
din contract, obligaţiile referitoare la plata prestaţiilor forţei de lucru şi ale mijloacelor strict
conexe.
19
Secţiunea IV. DEMONTĂRI, DEMOLĂRI, DEZAFECTĂRI

Proiectul cuprinde detaliile referitoare la lucrările descrise în prezenta secţiune (structuri şi zone
de intervenţie, măsuri convenţionale, poziţionarea, tipologia, natura materialelor etc.) pe baza
prevederilor Beneficiarului. În cazul în care în cursul lucrării se manifestă situaţii neprevăzute în
Proiect, Antreprenorul trebuie să comunice acest lucru urgent Beneficiarului, care îşi rezervă
dreptul de a reevalua cantitatile.
Antreprenorul nu poate iniţia lucrările de demontare, demolare, dezafectare fără acordul prealabil
al Beneficiarului, care pe baza judecăţii sale, stabileşte dacă acestea pot fi efectuate pentru
structuri complete sau pentru eşantioane, pentru care îşi rezervă dreptul de a indica forma şi
dimensiunile. Înainte de a începe lucrările, Antreprenorul trebuie să recurgă la o recunoaştere
responsabilă a structurilor de interes, astfel încât să poată programa cu grijă modalităţile şi
succesiunea intervenţiilor şi să adopte urgent măsurile care se pot considera necesare în funcţie
de comportamentul structurilor în timpul etapelor de demontare, demolare, dezafectare în funcţie
de stadiul lor de conservare şi de stabilitate şi de condiţiile diferite de solicitare şi de utilizare. De
asemenea, Antreprenorul trebuie să recurgă la o recunoaştere responsabilă a materialelor de
interes, astfel încât să poată urgent adopta acele măsuri care pot fi necesare în funcţie de natura
lor şi de eventualele materiale solide şi/sau fluide cuprinse în acestea.
Lucrările descrise în prezenta secţiune trebuie să fie limitate doar la structurile, lucrările şi
materialele stabilite de Beneficiar. În cazul în care se deteriorează alte părţi sau surplusuri faţă de
limitele fixate, părţile deteriorate sau demolate in mod eronat trebuie să fie reconstruite pe
cheltuiala Antreprenorului sau sunt puse în debitul său, pe baza judecăţii Beneficiarului.
Antreprenorul trebuie să adopte toate precauţiile necesare şi toate măsurile menite să prevină
accidentările persoanelor sau daunele aduse structurilor reziduale şi construcţiilor, lucrărilor,
instalaţiilor Beneficiarului şi terţilor.
Antreprenorul trebuie prin urmare să pună în operă toate protecţiile, întăririle şi stalpii care se
dovedesc a fi necesare, ca şi imprejmuirile şi semnalizările menite să izoleze zonele unde se
realizeaza lucrările. De asemenea, trebuie să se realizeze toate lucrările provizorii de conservare a
părţilor adiacente celor de demolat şi cele pentru a evita daunele materiale si accidentarea
personalului.
Atunci când construcţiile de interes pentru lucrările descrise în secţiunea prezentă constituie
elemente de instalaţie conexe reţelelor de alimentare sau interferează cu acestea prin proximitate,
intersectare sau altceva, lucrările trebuie să fie executate cu deplina respectare a dispoziţiilor
speciale în materie, cuprinse în documentele contractuale.
În cazul lucrărilor de demontare, demolare, dezafectare a instalaţiilor sau a părţilor de instalaţie
în funcţiune sau a părţilor de instalaţie care interferează cu partea de instalaţie în funcţiune,
Antreprenorul trebuie să solicite Beneficiarului cu preavizul adecvat, disponibilitatea zonei şi a
aparatajelor, pentru care Beneficiarul trebuie să programeze întreruperea funcţionării şi punerea
în siguranţă.
Antreprenorul trebuie să se îngrijească în mod special de organizarea sa şi să concentreze
personalul necesar la lucrările de executat pentru ca întreruperile să fie reduse la minim ca
număr şi ca durată.
Predarea la Antreprenor şi ulterioara restituire a instalaţiei sau a părţilor de instalaţie care fac
obiectul intervenţiei sunt efectuate prin modalităţile prevăzute de Beneficiar. Lucrările trebuie să
fie efectuate verificând efectiva stare de scoatere din funcţiune şi absenţa eventualelor alimentări
auxiliare sau accidentale.
O atenţie specială trebuie să fie acordată lucrărilor la eventuale construcţii electromecanice cu
aparataje care conţin lichide poluante (ulei dielectric etc.) care trebuie să fie înlăturate şi
20
manipulate fără dispersia lichidelor mai sus menţionate.

Pornind de la cele de mai sus, lucrările descrise în prezenta secţiune sunt descrise în trei etape
distincte:
I. prima etapă cuprinde demontarea aparatajelor şi a materialelor reutilizabile de către
Beneficiar;
II. a doua etapă cuprinde dezafectarea aparatajelor şi a materialelor care nu sunt reutilizabile
de către Beneficiar;
III. a treia etapă cuprinde demolarea părţilor reziduale.
Materialele care derivă din activitatea de la Etapa I., reutilizabile de către Beneficiar, trebuie să
fie livrate din nou de către Antreprenor magaziilor, depozitelor sau eventualelor alte locuri
conform dispoziţiilor Beneficiarului.
Materialele care derivă din activitatea de la Etapa II. nu se mai livreaza la Beneficiar de către
Antreprenor.
Deşeurile speciale care nu sunt periculoase (exemplu: fragmente solide, pietriş ce derivă din
demolarea fundaţiilor, structurilor în elevare, stalpii din beton armat centrifugat evaluate de
Beneficiar care nu sunt reutilizabile pentru destinaţia lor originară de folosire etc.) şi materialele
ce derivă din activităţile de la Etapele II. şi III., fie acestea deşeuri speciale nepericuloase sau
periculoase, cu excluderea aparatajelor contaminate de PCB şi a deşeurilor care conţin amiant,
trebuie să fie eliminate conform legislaţiei în vigoare la Antreprenor, care este producătorul său,
direct dacă este în posesia înscrierilor şi/sau autorizărilor prevăzute de legislaţia în vigoare sau
prin intermediul subiecţilor autorizaţi pentru gestionarea deşeurilor însărcinaţi în acest sens de
Antreprenor.
Secţiunea IV - Capitolul 1 DEMONTAREA MATERIALELOR REUTILIZABILE DE
CĂTRE BENEFICIAR [FAZA I.]
IV. 1.0 Norme generale de execuţie
IV. 1.0. 0 Generalităţi
Materialele pentru care Beneficiarul a dispus demontarea în scopurile reutilizării ulterioare
trebuie să fie demontate de Antreprenor procedând cu grijă pentru a evita deteriorarea acestora şi
transportate la locul de depozitare sau de reutilizare indicat de către Beneficiar. Dacă se solicită
de către Beneficiar, anumite materiale selecţionate pot fi pastrate în depozite provizorii în
interiorul şantierului: în acest caz trebuie să se acorde o atenţie specială păstrării integrităţii lor.
Fiecare fază de demontare a acestor materiale trebuie să se execute de Antreprenor cu grijă
maximă, evitând deteriorări şi irosiri şi făcând astfel încât materialele demontate să poată fi apoi
reasamblate şi reutilizate.
În cazul în care modalităţile de demontare a anumitor materiale sunt cuprinse în documente
emise de Beneficiar, Antreprenorul trebuie să le respecte; altfel, acesta trebuie să convină cu
Beneficiarul asupra respectivelor modalităţi de intervenţie.
În cazul în care trebuie să se demonteze materiale necorespunzătoare documentelor unificate
emise de Beneficiar şi în cazul în care în Proiect nu există suficiente indicaţii referitoare la
acestea, Antreprenorul trebuie să convină cu Beneficiarul asupra modalităţilor de intervenţie.
După efectuarea demontării, Antreprenorul trebuie să transporte materialele, ordonate şi
clasificate în mod potrivit, în locurile care îi sunt indicate de către Beneficiar, unde trebuie să le
descarce şi să le depoziteze în zonele pregătite. Dacă este necesar, toate materialele demontate
trebuie să fie ambalate de Antreprenor pentru a garanta siguranţa la transport şi la depozitare.
21
Dacă este stabilit în documentele contractuale, materialele demontate reutilizabile pot fi cedate
Antreprenorului care, la solicitarea Beneficiarului, trebuie să ofere informaţii referitoare la
destinaţia lor.
Se arată în continuare, în mod indicativ şi nu exhaustiv, anumite cazuri speciale de demontare.
Conductoare active si de protecţie
Demontarea conductoarelor de energie şi a conductoarelor de protecţie trebuie să se execute cu
grijă pentru a se evita orice daune aduse zonelor traversate, făcând să treacă conductorul pe
scripeţi montaţi pe suporturi potrivite dislocate în spaţiile dintre stâlpi şi în punctele speciale;
conductoarele active şi conductoarele de protecţie nu trebuie în niciun caz să alunece pe pământ
pe obiecte contondente sau fire metalice şi trebuie să se evite formarea de pliuri sau de
suprapuneri.
În special, în scopul recuperării pentru eventuala reutilizare a conductoarelor active şi a
conductoarelor de protecţie demontate, acestea trebuie să fie lipsite de îmbinări, curate şi
înfăşurate pe tamburi, care pot fi livrate de Antreprenor sau de Beneficiar (în acest caz trebuie să
fie predate de Antreprenor în magazii sau in alte locatii indicate de Beneficiar, iar Antreprenorul
trebuie să noteze numărul de marca şi adaosul de greutate al fiecăreia dintre acestea). Încărcarea,
transportul şi descărcarea tamburilor de la magazie la locul de utilizare şi invers sunt în totala
sarcină a Antreprenorului. Antreprenorul trebuie să aplice pe cheltuiala sa pe fiecare tambur în
parte, o plăcuţă din aluminiu pe care trebuie să fie indicat numărul pieselor şi lungimile
respective.
Armături
Demontarea armăturilor trebuie să aibă loc cu grija necesară în raport cu amplasarea lor pe stalpi
şi să se efectueze astfel încât să se evite deteriorările. La sfârşitul operaţiunilor, Antreprenorul
trebuie să procedeze la ambalarea materialelor demontate.
În special, clemele recuperate trebuie să fie grupate pe tip, în timp ce izolatoarele trebuie să fie
grupate în lanţuri şi ambalate.
Stalpi
Demontarea stalpilor trebuie să se execute cu grijă pentru a evita deteriorarea lor şi daunele de
orice fel aduse zonelor învecinate.
În special, pentru recuperarea pentru eventuala reutilizare a stalpilor, acestia trebuie să fie
demontati efectuându-se scoaterea şuruburilor tuturor componentelor care trebuie să fie ambalate
în colete care constituie elemente structurale, fiecare fiind însoţit de şuruburile recuperate.
IV. 1.0. 1 Restituirea la Beneficiar a materialelor demontate şi recuperate
La încheierea lucrărilor, Antreprenorul trebuie să pregătească un prospect în care să fie indicate
materialele recuperate stabilite de către Beneficiar pentru reutilizarea ulterioara, clasificate pe
categorii de elemente (eventuale numere de marca sau alt sistem de clasificare convenit cu
Beneficiarul) şi pentru fiecare dintre acestea, cantităţile recuperate.
Materialele recuperate trebuie să fie restituite Beneficiarului prin grija şi cheltuiala
Antreprenorului care trebuie să se ocupe de toate operaţiunile de încărcare, transport şi
descărcare pentru restituirea, la locurile sau depozitele indicate de Beneficiar, organizând fiecare
etapă cu precauţiile necesare pentru a evita daunele sau deteriorările, prin aceleaşi modalităţi
dispuse pentru materialele livrate de Beneficiar din partea “Secţiunea III. – Capitolul 2 –
MATERIALE PENTRU LUCRĂRILE ELECTROMECANICE” din prezentul document.
Cantităţile restituite Beneficiarului trebuie să fie însoţite de documentele speciale, completate cu
22
toate datele necesare (în special şi dacă se solicită pentru greutăţi, hârtiile eliberate de cântăririle
publice) pe care Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a le supune verificării.
Toate materialele recuperate trebuie să fie restituite Beneficiarului în aceleaşi condiţii în care se
găseau în lucrare. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a realiza o confruntare a controlului
materialelor recuperate, comparându-le cu prevederile din Proiect; în acest scop Antreprenorul
trebuie să pună la dispoziţie personalul necesar.
Antreprenorul este responsabil pentru eventualele daune sau lipsuri ce rezultă din controlul realizat
impreuna de Antreprenor si Beneficiar al materialelor recuperate.
Exclusiv pentru conductoarele active şi pentru conductoarele de protecţie recuperate lipsurile sunt
calculate ţinând cont de ceea ce se indică în partea “Secţiunea VII. – Capitolul 3 – ÎNTINDERE
CONDUCTOARE ACTIVE ŞI CONDUCTOARE DE PROTECŢIE”.
IV. 1.1 Norme generale de evaluare

Demontarea materialelor pentru care Beneficiarul a dispus reutilizarea ulterioară este în mod
convenţional evaluată şi platită calculând cantităţile, măsurătorile şi/sau greutăţile nete ale
materialelor îndepărtate obţinute de la Proiect sau din Documentele de Unificare eliberate de
Beneficiar.
Demontarea materialelor pentru care Beneficiarul a dispus reutilizarea ulterioară se compensează,
după restituirea acestora la Beneficiar, aşa cum se prevede la articolul “I. 3.4 – Plati
Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în orice caz
cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi din contract, următoarele obligaţii speciale:
– eventuale dificultăţi de prelucrare ce derivă din prezenţa cablurilor, armăturilor şi a
profilurilor metalice, a ancorărilor, tubulaturii, schelelor, chiar dacă sunt fixate sau
încorporate în structuri, orice altă obligaţie conexă interferenţelor cu instalaţiile şi reţelele de
servicii existente;
– tot ceea ce este necesar pentru punerea în siguranţă şi pentru curăţenie;
– orice obligaţie pentru eventuala numerotare a elementelor şi pentru clasificarea şi amplasarea
lor;
– costurile conexe operaţiunilor de demontare organizată, încărcare, transport şi relivrare la
Beneficiar a cantităţilor recuperate;
– la cererea Beneficiarului încărcarea, selectarea, transportul intern pe şantier sau la destinaţie
al materialelor demontate reutilizabile, conform modalităţilor şi obligaţiilor din prezenta
secţiune şi cu formarea de eventuale depozite provizorii.
Secţiunea IV - Capitolul 2 ELIMINAREA MATERIALELOR CARE NU SUNT

REUTILIZABILE DE CĂTRE BENEFICIAR [FAZA II.]

După executarea demontării materialelor pentru care Beneficiarul a dispus în mod explicit
recuperarea pentru reutilizarea ulterioară, toate materialele care rămân şi care trebuie să fie
eliminate nu fac obiectul recuperării şi pot fi demolate de Antreprenor, cu grija necesară, împreună
cu structurile de susţinere sau de ancorare pe teren, dacă nu se specifică altfel de către Beneficiar.
Aceste materiale trebuie să fie demontate şi tratate pe baza aceloraşi prevederi referitoare la
deşeurile şi materialele reziduale. În fiecare dintre cazuri Antreprenorul trebuie să acţioneze în
conformitate cu legile în vigoare şi după prescripţiile din documentele contractuale.
23

Demontarea materialelor care nu sunt destinate recuperării este în mod convenţional evaluată şi
platită calculând cantităţile, măsurile şi/sau greutăţile nete ale materialelor îndepărtate obţinute
din Proiect sau din documentele de Unificare eliberate de Beneficiar.
Pentru demontarea materialelor care nu sunt destinate recuperării, se compensează
Antreprenorului doar operaţiunile de demontare propriu - zise, aşa cum se prescrie la articolul “I.
3.4 – Platile Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se în
orice caz a fi incluse, în afară de cele precizate în alte părţi din contract, toate costurile conexe
operatiilor dificile de executare, precum şi cele care derivă din etapele de selectare, amplasări,
încărcare şi descărcare, transport intern la şantier sau la destinaţie al materialelor.
Secţiunea IV - Capitolul 3 DEMOLAREA PĂRŢILOR REZIDUALE [FAZA III.]

Procedând la demolarea părţilor reziduale (structuri de zidărie, beton., beton armat; fundaţii până
la adâncimile prevăzute etc.), toate materialele reziduale trebuie să fie clasificate pe baza
caracteristicilor, cantităţilor şi naturii lor şi trebuie să fie tratate apoi în conformitate cu legile în
vigoare în materie. În mod special, toate operaţiunile de îndepărtare, încărcare, transport,
descărcare, eventuala transportare si descarcare la operatorii autorizati de eliminare şi distrugere a
materialelor trebuie să fie executate de Antreprenor în conformitate cu legile în vigoare.
Antreprenorul trebuie să efectueze lucrările de demolare procedând gradual de sus în jos; nu se
permit demolarea suprafeţelor mari de zidărie şi nici căderea liberă a materialelor cu o înălţime
notabilă, cu excepţia derogării permise în mod expres de Beneficiar.
Demolările trebuie să se limiteze la părţile şi dimensiunile stabilite de Beneficiar. Atunci când din
cauza lipsei de sprijin sau a altor masuri de precauţie, se deteriorează alte părţi sau se depăşesc
limitele stabilite, părţile deteriorate sau demolate incorect trebuie să fie reconstruite pe cheltuiala
Antreprenorului.

Demolarea părţilor reziduale este în mod convenţional evaluată şi platită calculând cantitatile nete
ale lucrărilor demolate obţinute din Proiect sau din măsurările convenţionale ale acestor lucrări
dacă sunt prezentate în Documentele de Unificare eliberate de Beneficiar.
Demolarea părţilor reziduale este platită după cum se prescrie în articolul “I. 3.4 – Plati
cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii speciale:
– eventuale dificultăţi ce derivă din prezenţa armăturilor şi a profilurilor metalice, a
ancorărilor, tubulaturii, schelelor, chiar dacă sunt fixate sau încorporate în structuri;
– subdivizarea blocurilor care provin din demolări, inclusiv tăierea armăturilor metalice şi a
elementelor eterogene;
– stropirea cu apă a structurilor în demolare;
– tot ceea ce este necesar pentru curăţarea, eventuala numerotare a elementelor şi pentru
amplasarea acestora pe şantier;
– la solicitarea Beneficiarului: selectarea, amplasarea, încărcarea şi descărcarea, transportul
intern pe şantier şi clasificarea materialelor pentru refolosire şi/sau pentru alta destinaţie,
conform modalităţilor şi cu obligaţiile de la prezenta secţiune şi formarea de eventuale
depozite provizorii de materiale reziduale.
24
Eventuale demolări comandate şi dispuse de Beneficiar şi nedescrise în proiectul care face parte
din documentele contractuale sunt evaluate pe baza elementelor geometrice, obţinute împreuna
de Beneficiar si Antreprenor, a lucrărilor si structurilor efectiv înlăturate, în limitele
dimensiunilor şi contururilor dispuse de Beneficiar şi rămânând valabile prevederile de mai sus.
Atunci când chiar dacă sunt tolerate de Beneficiar, demolările peste limitele prevăzute de
Beneficiar nu sunt recunoscute în sens contabil ; în acest caz este obligaţia Antreprenorului de a
transporta si a descărca materialele reziduale la firmele autorizate pentru eliminarea materialelor
şi de a reconstrui ceea ce s-a demolat incorect, totul prin grija şi pe cheltuiala sa.
Secţiunea IV Capitolul 4 GESTIONAREA DEŞEURILOR PRODUSE DE

ANTREPRENOR

Toate deşeurile produse de către Antreprenor în cursul lucrărilor şi în special cele de la partea
“Secţiunea IV. – Capitolul 3 – DEMOLAREA PĂRŢILOR REZIDUALE [FAZA III.]” din
prezentul document, trebuie să fie gestionate de Antreprenor prin propria grijă şi cheltuială,
conform legislatiei in vigoare si a celor prevăzute în documentele contractuale.
Antreprenorul trebuie să îi furnizeze Beneficiarului o declaraţie formală de atribuire a deşeurilor
către firme autorizate pentru eliminarea acestora sau către depozitele autorizate, trebuie de
asemenea să indice, în aceeaşi declaraţie, destinatarii finali cărora le-a predat materialele de la
Faza II cu o referire specială la materialele care au imprimată marca Beneficiarului sau care să
poată fi uşor identificate drept materiale utilizate de Beneficiar.

Toate costurile conexe gestionării deşeurilor produse de Antreprenor trebuie să se considere a fi
întotdeauna incluse în evaluarea activităţilor de la care derivă şi se consideră deci platite o data
cu plata activitatilor. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a nu recurge la aceste plati atunci când
Antreprenorul nu a prezentat dovada gestionării tuturor deşeurilor conform prevederilor legilor în
vigoare referitoare la natura, cantitatea şi caracteristicile acestui material.
În situaţia în care în documentele contractuale sunt prevăzute explicit plati de evaluat separat,
trebuie să se procedeze aşa cum se defineşte la articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru
25
Secţiunea V EXCAVAŢII, NIVELĂRI, SISTEMATIZARE TERENURI

Secţiunea V Capitolul 1 EXCAVAŢII ŞI NIVELĂRI
V. 1.0 Norme generale de execuţie
V. 1.0. 0 Generalităţi
Proiectul cuprinde detalii referitoare la excavaţii (măsurări utile, poziţionare, tipologia, natura
terenului, prezenţa apei etc.) pe baza prevederilor Beneficiarului. Atunci când în timpul lucrării se
manifestă situaţii neprevăzute în Proiect, Antreprenorul trebuie să comunice imediat
Beneficiarului, care îşi rezervă dreptul de a le evalua impreuna cu Antreprenorul.
Profilul secţiunilor de excavare trebuie să aibă loc pe terenul original, aşadar prin îndepărtarea şi
nu prin transferul de material. Excavările trebuie să fie de regulă executate prin mijloace
mecanice, doar în cazuri explicit prevăzute şi/sau autorizate de Beneficiar, pot fi executate manual
(spre exemplu în apropierea instalaţiilor, aparatajelor sau cablurilor chiar şi scoase din funcţiune
care ar putea fi cu uşurinţă deteriorate). Eventuala executare manuală a excavărilor, necesară acolo
unde este imposibil accesul mijloacelor mecanice din cauza impedimentelor de natură fizică a
locurilor, a neprevăzutului, a riscurilor de electrocutare etc., trebuie să fie anterior autorizată de
către Beneficiar.
Antreprenorul trebuie să ia toate masurile necesare şi să utilizeze mijloacele cele mai potrivite
pentru ca excavările să se execute în condiţii de siguranţă absolută. În special trebuie să execute,
dupa propriile criterii şi cu respectarea normelor în vigoare şi/sau în mod specific dispuse de
Autorităţile competente, lucrările necesare pentru a menţine stabile şi uscate excavările,
susţinerile, cofrajele şi armăturile necesare pentru a păstra siguranţa faţă de alunecările de teren şi
a scurgerilor de ape, precum şi pentru a garanta siguranţa persoanelor, a materialelor şi a
construcţiilor din zonă.
Unde este posibil şi cu autorizarea prealabilă a Beneficiarului, adică atunci când este necesar în
funcţie de natura lucrării, i se poate permite Antreprenorului să înlocuiască lucrările de susţinere
de mai sus cu înclinarea mai mare a pereţilor, pentru ca Antreprenorul însuşi să furnizeze
Beneficiarului raportul realizat de responsabilul geotehnic autorizat.
Antreprenorul trebuie să adopte orice măsură menită să prevină demontările, rămânând
responsabil de eventualele daune şi fiind obligat să se îngrijească, pe propriile cheltuieli, de
îndepărtarea materialelor demontate şi de remedierea secţiunilor de excavare comandate de
Beneficiar.
Antreprenorul poate fi obligat să efectueze, fără modificari ale condiţiilor contractuale, executarea
tuturor excavărilor in trepte în locul faţadelor la înălţime. În cazul în care condiţiile lucrării
necesită acest lucru, Antreprenorul trebuie să coordoneze operaţiunile de excavare cu cele de
intarire (sprijin). Partea inferioară a excavării trebuie, de obicei, să fie compactată în mod potrivit.
Atunci când este necesar să se varieze forma şi/sau dimensiunile excavărilor prevăzute în Proiect,
Antreprenorul trebuie să informeze în prealabil Beneficiarul şi să obţină autorizarea în acest sens.
Antreprenorul trebuie să transporte in locul autorizat pentru eliminare materialele care provin de la
excavările pe care le-a executat; le poate eventual reutiliza, cu plata, pentru lucrări de reaşezare de
teren şi refaceri, dacă sunt potrivite în acest scop. În niciun caz nu poate amplasa (nici măcar
temporar) materialele care provin din excavări blocând total sau parţial canale, cursuri de apă de
orice fel, tranzite şi accese etc.
Se prezintă în continuare, în mod indicativ şi nu exhaustiv, anumite cazuri particulare de excavare.
26
V. 1.0. 1 Excavare de „curăţare“

Se defineşte excavare de “curăţare” îndepărtarea stratului vegetal superficial al terenului care
urmează evoluţia planimetrică şi altimetrică a suprafeţei solului; această excavare trebuie să
elibereze zona de orice reziduu vegetal, prin urmare operaţiunea cuprinde şi îndepărtarea
completă a rădăcinilor, cioturilor şi tufişurilor.
V. 1.0. 2 Excavare pe teren normal şi de consistenţă medie
Se defineşte excavare în teren normal şi de consistenţă medie aceea de executat la orice tip de
teren (vegetal, nisipos, argilos etc. în orice condiţii, chiar şi de teren îngheţat etc.) care nu
prezintă formaţiuni de rocă compactă consistentă şi care prin urmare poate fi excavat cu
utilizarea cupei excavatorului, fără utilizarea sistematică a ciocanelor de demolare şi fără
explozibil.
Sunt prin urmare considerate terenuri normale şi de consistenţă medie şi formaţiunile de rocă
aşa-numită “moale” sau fisurată sau friabilă, care poate fi îndepărtată cu cupa excavatorului, cu
demolări prealabile cu ciocanul pneumatic sau chiar şi cu ciocanul de demolare (spre exemplu:
tufuri de orice natură, roci nisipoase, roci topite, formaţiuni de calcar fisurate etc.).
V. 1.0. 3 Excavare în rocă compactă
Se defineşte excavare în rocă compactă aceea de executat în formaţiuni pietroase consistente
nefriabile şi nici cu tendinţă de desprindere, care nu prezintă fisuri, fenomene carstice nici alte
soluţii de continuitate şi care să necesite utilizarea explozibilului sau a ciocanului de demolare
(“ciocan mare“) continuu sau sistematic. Dacă nu este în mod explicit prevăzută în Proiect,
prezenţa de formaţiuni de rocă compactă trebuie să fie relevată impreuna de Beneficiar si
Antreprenor şi trebuie să fie recunoscută în scris de către Beneficiar înainte de a începe
operaţiunile de excavare. Antreprenorul poate utiliza explozibil sau ciocane de demolare doar
dacă este autorizat de Beneficiar şi după obţinerea acordului de la Beneficiar; Antreprenorul,
înainte de a începe, trebuie în orice caz să obţină autorizarea de la Autorităţile competente pentru
utilizarea de explozibil şi executarea de lucrări cu respectarea normelor în vigoare şi mai ales în
ceea ce priveşte siguranţa. De asemenea, Antreprenorul trebuie să aleagă tipul şi puterea
explozibilului, astfel încât să poată păstra integritatea masei care rămâne şi pentru a evita daunele
aduse proprietăţii altcuiva. Autorizarea Beneficiarului pentru utilizarea explozibilului de către
Antreprenor nu îl exonerează pe acesta din urmă de responsabilitatea pentru daunele aduse
terţilor.
V. 1.0. 4 Excavare de aplatizare sau de nivelare
Se defineşte excavare de aplatizare sau de nivelare aceea de executat pentru a obţine zone ample
sub nivelul planului de teren original, accesibile cel puţin pe o latură cu utilaje, cu formarea
eventualei rampe de acces.
V. 1.0. 5. Excavare în secţiune obligatorie
Se defineşte drept excavare în secţiune obligatorie aceea de executat pentru a face loc zidurilor,
stâlpilor, bazinelor, fundatiilor pentru suporturile aparatajelor, foselor şi canalelor şi amplasată
sub planul de lucru sau al părţii inferioare a unei excavări de nivelare. Dacă este dedicată pozării
de cabluri electrice, tubulaturi sau conducte, trebuie să fie realizată conform modalităţilor
prevăzute de Unificarea emisă de către Beneficiar. Antreprenorul trebuie să se îngrijească, prin
grija şi cheltuiala sa, de sprijinirea pereţilor excavării prin intermediul lucrărilor potrivite de
susţinere şi al suporturilor.
V. 1.0. 6 Prezenţa rocilor de mari dimensiuni (Stancilor)
Se definesc “roci de mari dimensiuni” elementele pietroase întâlnite în timpul oricărei excavari, de
dimensiuni şi greutăţi care nu permit continuarea excavării cu cupa excavatorului. Acestea pot fi
naturale (bolovani, pietre, fragmente de roci etc.) sau artificiale (fundaţii din beton armat
îngropate, părţi asfaltate şi eventuale alte structuri etc.). Pentru continuarea excavării, rocile de
mari dimensiuni trebuie să fie reduse în fragmente de dimensiuni transportabile.
27
Atunci când Antreprenorul observă o prezenţă de roci de dimensiuni mari neprevăzută în Proiect,
trebuie să comunice urgent Beneficiarului, pentru a se efectua măsurarea de catre Beneficiar
impreuna cu Antreprenorul.
V. 1.0. 7. Prezenţa apei
Antreprenorul trebuie să recurgă la executarea tuturor lucrărilor necesare pentru scoaterea apei şi
îndepărtarea sa, indiferent de provenienţă şi de cantitate, pentru a menţine uscate excavările atât
pe perioada de executare a acestora, cât şi în timpul construirii lucrărilor prevăzute în cadrul lor.
Atunci când Antreprenorul observă o prezenţă de apă neprevăzută în Proiect şi necauzată de
drenarea apelor superficiale sau meteorice, ci cauzată de natura permeabilă a terenurilor şi de
prezenţa pânzei freatice, trebuie să comunice urgent Beneficiarului, pentru efectuarea verificării
de catre Beneficiar impreuna cu Antreprenorul. După verificarea prezenţei neprevăzute de apă,
Beneficiarul poate dispune, chiar şi la propunerea Antreprenorului, modificări la Proiect.
Adoptarea de sisteme obligatorii de eliminare a apei care eventual urmează prezenţei
neprevăzute de apă se clasifică în mod convenţional după cum urmează:
– echipamente speciale de tip "Wellpoint" sau similare pentru a aduce pânza freatică sub cota
părţii inferioare a excavării pe întreaga durată a excavării;
– pompe cu funcţionare continuă, pentru a menţine excavarea uscată pe întreaga durată a
lucrărilor în interiorul excavării.
V. 1.1 Norme generale de evaluare

Excavările se evaluează în mod convenţional fără a ţine cont de eventualele volume mai mari,
peste limitele prevăzute de Beneficiar (chiar dacă sunt autorizate de Beneficiar pentru cerinte
speciale solicitate de Antreprenor); evaluarea are loc pe baza dimensiunilor utile de adâncime,
lungime şi lăţime indicate în Proiect (sau a măsurilor utile nete prevăzute in Documentele de
Unificare emise de către Beneficiar); excavările sunt platite aşa cum se prevede la articolul “I.
3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi
în orice caz cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii
speciale:
– înlăturarea de tufişuri, cioturi, rădăcini;
– operaţiunile de excavare propriu-zise pe teren de orice natură şi consistenţă;
– delimitarea şi protecţia corespunzatoare a excavărilor;
– susţinerile, suporturile şi armăturile;
– podurile şi schelele necesare;
– descompunerea “rocilor de dimensiuni mari” (care nu pot fi ridicate cu cupa
excavatorului), cu volum mai mic de 0,300 mc;
– transportul intern pe şantier cu orice mijloc şi adunarea temporară în zona potrivită a
oricărui material rezidual de excavare;
– reglarea şi profilarea pereţilor de excavare;
– compactarea părţii inferioare a excavării;
– descompunerea “rocilor de dimensiuni mari” (care nu pot fi ridicate cu cupa excavatorului)
de orice natură pietroasă, suporturi din beton, baze şi în general toate structurile din beton
cu un volum al fiecăreia mai mic de 0,300 mc;
28
pentru excavările fundaţiilor stalpilor liniilor aeriene ÎT:

– curăţarea zonei de excavare şi a celor necesare punerii în operă a stalpilor;
– tăierea eventualelor plante, chiar şi cu coroană înaltă, care interferează cu stalpii de realizat;
– verificarea „defectelor“;
– separarea stratului vegetal de cel al straturilor de dedesubt pentru a facilita operaţiunile
ulterioare de reacoperire cu pământ şi remediere;
– eventuale verificari ale tipului de teren in excavările deschise;
– executarea excavărilor şi a cofrajelor pentru fundaţii speciale;
– operaţiuni de protecţie fata de materialele proiectate de acţiunile explozibilului;
– eventuale canale de drenare a apei;
de asemenea, dacă se solicită de către Beneficiar:
– selectarea, transportul intern pe şantier şi aranjarea materialelor rezultate sau de reumplere;
– formarea eventualelor depozite provizorii ale materialelor rezultate;
– reamenajarea părţilor de excavare executate peste limitele prevăzute sau volumele mai mari
de zidărie sau betonul necesar pentru a acoperi aceste goluri.
Se evaluează separat, asimilând-o excavărilor de rocă compactă de volum egal, eventuala
demolare, în cursul excavării, a rocilor de dimensiuni mari, a formaţiunilor de roci compacte, de
orice natură, suporturi din beton, baze şi în general a tuturor structurilor din beton neprevăzute în
proiect, având fiecare un volum de peste 0,300 mc.
Compensaţia recunoscută Antreprenorului pentru obligaţiile care derivă din excavarea în rocă
compactă neprevăzută în Proiect şi recunoscută în scris de către Beneficiar este în mod
convenţional aplicată volumului de rocă compactă efectiv excavată, calculat de Beneficiar
impreuna cu Antreprenorul.
Toate suporturile excavărilor trebuie să fie lăsate la locul lor, atâta timp cât sunt necesare
executării lucrărilor ulterioare. Se stabileste de asemenea ca, în caz de încetare a contractului,
toate susţinerile din lucrarea de excavare să devină proprietatea Beneficiarului.
Eventualele suporturi, susţineri şi armături ale excavărilor de orice fel, se consideră a fi de regulă
în totala grijă şi cheltuială a Antreprenorului.
Sunt în totala grijă şi cheltuială a Antreprenorului eventualele susţineri, suporturi şi armături ale
excavărilor de orice tip, indiferent care ar fi volumul acestora. Sunt de asemenea în totala sarcină a
Antreprenorului volumele mai mari de excavare şi respectivele remedieri ce urmează eventualei
înclinări mai mari a pereţilor de excavare, necesare pentru a atinge stabilitatea terenului, chiar
dacă sunt cu autorizarea Beneficiarului pentru înlocuirea lucrărilor de susţinere.
Pentru eventuale obligaţii mai mari referitoare la prezenţa apei neprevăzute în Proiect, adoptarea
de sisteme de tip “Wellpoint” sau similare se evaluează separat şi se compensează aşa cum se
prescrie în articolul “I.3.4 – Platile Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului”
doar dacă au fost anterior autorizate de Beneficiar. Adoptarea de pompe cu funcţionare continuă
pentru a păstra permanent uscată excavarea se evaluează separat şi se compensează aşa cum se
prescrie în articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului”
considerându-se a fi în orice caz cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi în contract,
următoarele obligaţii speciale:
– întărirea armăturilor şi eventuala pozare de poduri;
– utilizarea echipamentelor necesare pentru a scoate apa, cu costurile respective;
29
– executarea de drenări, puţuri şi alte lucrări auxiliare;

– evacuarea apelor în timpul lucrărilor;
– păstrarea excavării drenate până la cel puţin 8 ore după încheierea turnarii;
– readucerea terenurilor, a canalelor, foselor de interes pentru evacuarea apelor, la stadiul
anterior lucrării.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a efectua verificarea cu observarea pe o durată nu mai mică de o
oră, cu excavarea executată şi într-o zi în care nu plouă, în timpul in care se verifică cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
– în timpul orei de observare pompele care păstrează uscată excavarea sunt dezactivate iar la
terminarea orei, apa infiltrata in excavatie trebuie sa atinga un nivel de cel puţin 50 cm de la
fundul excavării;
– în timpul orei de observare pompele, în funcţionare continuă, au păstrat permanent uscată
excavarea evacuând în fiecare secundă apă cu o capacitate totală de minim 2 litri;
– în timpul orei de observare pompele, în funcţiune continuă, au păstrat permanent uscată
excavarea evacuând în total un volum de apă care nu este inferior volumului de excavare
convenţional indicat în Proiect, sau prevăzut de Documentele de Unificare eliberate de
Beneficiar în funcţie de fundaţiile de realizat.
Compensaţia recunoscută Antreprenorului pentru obligaţiile care derivă din excavare în prezenţa
apei neprevăzute în Proiect este în mod convenţional aplicată întregului volum de excavare utilă
netă indicată în Proiect, sau prevăzută de Documentele de Unificare emise de Beneficiar.
Secţiunea V - Capitolul 2 READUCERI, REUMPLERI ŞI DRENAJE

Toate materialele readuse şi utilizate pentru reumplere trebuie să fie adaptate scopului căruia îi
sunt destinate şi trebuie să corespundă cerinţelor de acceptare prevăzute la partea „Secţiunea III.
MATERIALE“. Antreprenorul poate utiliza şi materiale recuperate, dintre cele care provin din
excavări sau demolări, dacă sunt potrivite acestui scop.
Întinderea materialelor trebuie să se execute în straturi de grosime proporţională cu natura
materialului, cu funcţia readucerii şi cu mijlocul de întărire utilizat. Straturile trebuie să aibă în
orice caz o grosime aerată nu mai mare de 50 cm şi înclinarea necesară pentru a permite o rapidă
evacuare a apelor de ploaie (2% ÷ 5%). Dacă este necesar suprafaţa straturilor se va prelucra în
mod potrivit înainte de asezarea straturilor ulterioare. Conţinutul de apă al materialului utilizat
pentru fiecare strat trebuie să fie controlat şi limitat atât prin intermediul umezirii, cât şi prin
intermediul uscării aerului cu amestecarea materialelor acelui strat.
Dacă se solicită de către Beneficiar, se poate forma un strat izolant pe planul de asezare a
umplerilor sau al turnarii de beton prin intermediul nisipului calcaros de râu spălat, cu dimensiuni
granulometrice nu mai mari de 5 mm, întins în mod potrivit şi compactat; de asemenea poate fi
introdus un material geotextil pentru separarea straturilor de umplere. Materialul utilizat la părţile
indicate trebuie să fie perfect spălat şi lipsit de impurităţi.
30

De obicei readucerile şi umplerile se consideră a fi cuprinse în evaluarea excavărilor; altfel, dacă
se indică în mod explicit în documentele contractuale, se evaluează în mod convenţional pe baza
dimensiunilor lor utile de adâncime, lungime şi lăţime ce rezultă din Proiect, sau a măsurilor utile
nete dacă sunt prevăzute de Documentele de Unificare emise de Beneficiar şi sunt platite aşa cum
se prevede în articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul
Contractului” considerându-se a fi în orice caz cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi în
contract, următoarele obligaţii speciale:
– eventuala cumulare şi transport intern pe şantier a materialelor ce provin din excavare;
– formarea eventualelor depozite provizorii şi preluările ulterioare;
– întinderea în straturi de înălţime potrivită mijloacelor de compactare şi naturii materialelor;
– opriri şi precipitări în măsură să provoace pierderea umidităţii în exces, atât în excavare, cât
şi în altă parte;
– volume mai mari necesare pentru a compensa cedările;
– îndepărtarea apelor de orice volum şi a materialelor care derivă din prezenţa acestora; de
asemenea, dacă se solicită de către Beneficiar:
– opriri şi precipitări în măsură să crească conţinutul de apă al materialelor în mod uniform;
– stropiri cu apă şi prelucrari, dacă sunt necesare, ale suprafeţelor straturilor finite înainte de
intinderea celor ulterioare;
– compactarea straturilor, chiar şi executată manual;
– profilarea corecta (panta) a dispozitivelor de susţinere.
Evaluarea se efectuează pe baza volumului materialelor tasate, aşezate în lucrare pe baza
contururilor stabilite de Beneficiar şi făcând referire la suprafaţa de contact a straturilor.
Readucerile şi umplerile eventual realizate cu materiale care provin din excavări sau demolări în
cadrul şantierului nu sunt contabilizate cu niciun efect, deoarece se consideră că, costurile pentru
selectarea materialelor şi pentru formarea readucerilor sau a umplerilor conform modalităţilor
descrise mai sus, sunt costuri mai mici care derivă din lipsa transportului către depozitele
autorizate special pentru materialele respective.
În niciun caz nu se contabilizează readucerile necesare pentru umplerea volumelor de excavare
nerecunoscute de către Beneficiar, deşi s-au executat conform modalităţilor şi cu toate obligaţiile
prevăzute în capitolul precedent şi în cel prezent.
Evaluarea pentru formarea stratului izolant din nisip calcaros pentru consolidarea planului de
asezare a umplerilor sau a turnarii de beton, se efectuează pe baza volumului materialului tasat
conform contururilor stabilite de către Beneficiar, făcând referire la planul de contact.
Secţiunea V Capitolul 3 LUCRĂRI DE ÎMPREJMIURE

V. 3.0. 0 Generalităţi
Lucrările de împrejmuire şi susţinere a terenului, de orice tip şi pentru protejari de orice gen,
trebuie să fie executate de către Antreprenor cu grijă maximă în fiecare etapă de executare
(pregătire şi delimitare a suprafeţelor terenului, realizarea eventualelor lucrări provizorii,
31
realizarea lucrărilor de împrejmuire şi susţinere propriu - zise, reutilizare, formare drenaje etc.).
În special, Antreprenorul trebuie să verifice ca fiecare fază executivă să aibă loc în condiţii de
siguranţă şi de stabilitate şi ca personalul să adopte şi să aplice cu stricteţe toate măsurile
necesare de siguranţă.
V. 3.0. 1 Pregătirea suprafeţei terenului
Terenul pe care trebuie să fie realizată lucrarea de împrejmuire şi susţinere trebuie să fie delimitat
şi pregătit procedând cu precauţiile necesare pentru a lucra în condiţii de siguranţă şi de
stabilitate. Planurile de contact trebuie să fie întotdeauna realizate şi obţinute pe un teren care nu
a fost lucrat (virgin), cu excepţia cazurilor particulare autorizate de către Beneficiar.
V. 3.0. 2. Lucrări de împrejmuire „cu gabioane“
Acolo unde este prevăzut de Proiect, pe terenul special pregătit se realizează gabioane conform
formei şi dimensiunilor potrivite scopului. Acestea sunt compuse dintr-o reţea cu dublă răsucire a
firului (de regulă în forme hexagonale, de cm 10x12, sau 8x10 sau 5x7); sarma de oţel trebuie să
aibă diametrul potrivit (nu mai mic de 3 mm pentru prinderea la cadru, nu mai mic de 2,4 mm
pentru ochiuri) şi să fie conforme cu Normele UNI relative (spre exemplu: UNI 2598, tip C) şi
trebuie să fie protejate de coroziune prin intermediul zincării puternice. Umplerea trebuie să se
execute cu fragmente de rocă şi/sau pietriş cu bucăţi care să nu fie mai mici decât dimensiunea
cea mai mare a ochiurilor şi nu mai mari decât de două ori acea dimensiune. Materialul de
utilizat (pietre, pietriş şi balastru) trebuie să fie rezistent la ger, dur, rezistent la acţiunea chimică
şi abrazivă a agenţilor atmosferici şi a apelor, de structură omogenă şi compactă care să nu fie
friabilă şi să nu fie poroasă, de o greutate specifică adecvată, ca pietrişul de torent spălat sau
pietrele de excavare, de natură silicoasă, calcaroasă sau vulcanică, (se exclud materialele precum:
materialul deteriorat de la excavare, tufuri, peperit, ponce, travertin poros, şisturi, ardezie etc.;
materialele diferite pot fi admise numai cu autorizarea scrisă a Beneficiarului). Materialul trebuie
să fie aranjat în lucrare manual, astfel încât să se obţină condensarea maximă posibilă. În special
trebuie să se aibă grijă să se aşeze cel de calitatea cea mai buna, cu o regularitate a formelor şi
dimensiunilor spre pereţii gabioanelor, în special pentru pereţii la vedere unde aranjarea
pietrişului trebuie să fie astfel încât să formeze un perete de faţadă fără lipsuri şi cu îmbinări
dispuse cu respectarea tuturor regulilor. Înainte şi în timpul umplerii gabioanelor trebuie să fie
amplasate, în interiorul fiecărui gabion în parte, un număr potrivit de legături între pereţii opuşi ai
gabionului, în măsură să împiedice deformările; legăturile sunt constituite din sarma de fier cu
zincare puternică, fiecare dintr-o singura bucata, prinsa la reţeaua metalică cu legaturi prin două
sau trei elemente. Se aşază nu mai puţin de 3 legături verticale pe metrul pătrat de suprafaţă
acoperită şi 5 legături orizontale pe metrul cub de gabion. După realizarea umplerii trebuie să se
efectueze coaserea capacului gabionului de-a lungul întregului perimetru.
V. 3.0. 3. Lucrări de împrejmuire „cu zidăria uscată“
În cazuri particulare, pot fi realizate ziduri “uscate” pentru împrejmuirea terenului, formate din
pietriş de dimensiuni şi forme adaptate scopului, de natură silicoasă, calcaroasă sau vulcanică,
atâta timp cât sunt suficient de compacte, nu sunt friabile şi nu sunt poroase (se exclud
materialele precum tufuri, peperit, ponce, travertin poros, şisturi, ardezie etc.; materiale diferite
pot fi admise doar cu autorizarea scrisă din partea Beneficiarului). Realizarea trebuie să fie astfel
încât să se obţină o zidărie continuă, stabilă şi adaptată scopului; în niciun caz înălţimea zidului
“uscat” nu poate depăşi m. 2,00 înălţime.
32
V. 3.0. 4 Lucrări de împrejmuire din zidărie, beton nearmat şi beton armat

În cazuri speciale, se pot realiza lucrări de susţinere din zidărie sau conglomerat de beton
nearmat (ziduri “cu gravitate”) sau armat, conform Proiectului sau lucrărilor de întărire a
suprafeţelor înclinate laterale constituite din elemente prefabricate dimensionate de către
Antreprenor şi aprobate de către Beneficiar. Acestea sunt realizate conform normativelor în
vigoare în materie. Realizarea trebuie să fie astfel încât să se obţină lucrări continue, stabile şi
adaptate scopului.
V. 3.0. 5 Adăugiri ale lucrării de susţinere
Dacă se solicită de către Beneficiar, sau dacă se prescrie din cerintele speciale, lucrările de
împrejmuire pot fi completate cu:
– furnizarea şi asezarea de pământ vegetal pentru umplerea golurilor în gabioane, în lucrările
de întărire sau pentru alte utilizări, inclusiv umplerea şi aranjarea pământului;
– furnizarea şi asezarea de amestec natural de materie excavată sau piatră de râu pentru
umplere, aranjat la locul respectiv cu liantul necesar corectei executări a lucrării;
– formarea şi drenarea în spatele zidurilor din beton nearmat sau beton armat, cu eventuala
interpunere a materialului geotextil între drenare şi teren;
– eventuala furnizare şi distribuire de seminţe pentru refacerea acoperirii cu iarbă după
aranjarea terenului, cu obligaţia de a efectua udarea potrivită, distribuită în timp, astfel
încât să se garanteze prinderea.

Lucrările de împrejmuire sunt evaluate pe baza dimensiunilor lor utile de adâncime, lungime şi
lăţime ce rezultă din Proiect şi se platesc aşa cum se prevede la articolul “I. 3.4 – Plati
– eventuale lucrări de excavare suplimentare şi eventuale costuri pentru devierea apei;
– pregătirea susţinerii terenului, furnizarea de materiale care formează lucrarea, legăturile
interne între protecţii şi celelalte necesare corectei executări a lucrării;
Eventuale completări speciale ale lucrărilor de împrejmuire sunt evaluate separat.
33
Secţiunea VI. REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCTII
Secţiunea VI. - Capitolul 1 BETOANE
VI. 1.0 Norme generale de execuţie

VI. 1.0. 0 Generalităţi
Toate betoanele produse şi/sau în orice caz utilizate de Antreprenor trebuie
– să corespundă cu "Normele tehnice pentru calculul, executarea şi testarea structurilor din
beton armat, normal şi precomprimat şi pentru structurile metalice” în textul legislativ în
vigoare;
– să indeplineasca toate cerinţele prevazute în documentele contractuale şi/sau în orice caz
necesare pentru a fi potrivite să realizeze lucrările care fac obiectul contractului;
– să fie utilizate în lucrare cu prudenţă, în mod omogen, bine dozat şi bine vibrat, pentru a face
lucrarea potrivită scopului căruia îi este destinată;
Prin executarea acestora, Antreprenorul trebuie să execute epruvetele (“cuburi”) pentru încercările
de compresiune efectuate în Laboratoarele Oficiale capabile să certifice calitatea turnarii de beton,
aşa cum se prevede de Normele Legii şi de prevederile UNI respective.
De asemenea, la solicitarea Beneficiarului, Antreprenorul este obligat, cu propriul personal şi pe
propria cheltuială, să preleveze eşantioanele de beton în tipul turnării, la momentele indicate de
Beneficiar şi să de îngrijească de ambalarea epruvetelor.
Pentru prelevările de beton, pregătirea şi păstrarea epruvetelor, Antreprenorul trebuie să respecte
şi normele UNI respective.
În afară de controalele de mai sus, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a efectua probe non
distructive.
Atunci când rezistenţele caracteristice obţinute prin procedurile indicate mai sus nu corespund
celor solicitate, Antreprenorul îi poate propune Beneficiarului executarea, prin propria grijă şi
cheltuială, de controale teoretice şi/sau experimentale ale structurii de interes a cantităţii de
conglomerat care nu are caracteristicile solicitate, pe baza rezistenţei conglomeratului sau cu
prelevarea de epruvete de beton maturat (“carote”).
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a solicita Antreprenorului un sondaj statistic referitor la toate
lucrările de interes, cu prelevarea de eşantioane şi alte mijloace considerate potrivite, pentru a
controla reuşita produselor. Dacă aceste sondaje ar rezulta nefavorabile, Antreprenorul trebuie să
se ocupe de refacerea tuturor lucrărilor contestate.
VI. 1.0. 1 Componente normale ale betoanelor
Toate componentele care concură la formarea betoanelor (apă, lianţi, inerţi, eventuali aditivi etc.)
trebuie să corespundă condiţiilor de acceptare de la partea „Secţiunea III. MATERIALE“.
Componentele trebuie să fie păstrate şi manipulate în mod corect astfel încât să se găsească, la
momentul utilizării, în perfectă stare de conservare; trebuie de asemenea să fie dozate astfel încât
să corespundă criteriului celui mai bun raport apă/ciment pentru a se obţine betoane care:
– in momentul turnarii să fie prelucrabile în orice punct (în special în jurul armăturilor), şi care
să poată fi compactate, cu mijloacele prevăzute, într-o masă omogenă şi izotropă;
34
– să furnizeze la scadenţele dispuse un material impermeabil şi compact, ale cărui serii de

epruvete să atingă rezistenţele caracteristice solicitate.
VI. 1.0. 2 Aditivi şi componente speciale ale betoanelor

Substanţe aerate sau de fluidizare sau de accelerare a prizei nu pot fi în niciun caz utilizate fără
aprobarea prealabilă a Beneficiarului. Atunci când adăugarea de aditivi, solicitată de
Antreprenor, se aprobă de către Beneficiar, acestia se furnizează de către Antreprenor prin
propria grijă şi cheltuială.
Cu excepţia situaţiei în care la exigenţele speciale ale Beneficiarului documentele contractuale
ale prezentului contract nu indică în mod specific utilizarea, Antreprenorul poate propune
utilizarea de componente şi/sau dozări speciale sau particulare, diferite de cele de utilizare
normală. În aceste cazuri Antreprenorul trebuie să anexeze la propriile propuneri certificate de
probă eliberate de Instituţii Oficiale care să ateste faptul că prin materialele inerte şi compoziţiile
propuse, betoanele corespund calităţilor necesare pentru realizarea lucrărilor contractate.
În orice situatie, aprobarea de către Beneficiar nu absolvă în niciun caz Antreprenorul de
responsabilitatea integrală a obţinerii calităţilor prevăzute ale betonului; în orice moment in care
una dintre acestea ar înceta să mai fie obţinută, Beneficiarul poate retrage propria aprobare şi
poate obliga Antreprenorul să aducă, pe întreaga sa cheltuială, corecţiile necesare, incluzând aici
creşterea dozării de ciment în beton.
VI. 1.0. 3 Confecţionarea şi transportul betoanelor
Antreprenorul se poate aproviziona cu beton deja preparat in instalaţiile de producţie industrială
atâta timp cât prepararea şi transportul au loc respectând normele în materie şi prevederile UNI
respective, fără a da naştere segregării elementelor sau începerii prizei înainte de punerea în
lucrare.
Sunt în totala obligatie a Antreprenorului toate măsurile menite să asigure faptul că temperatura
betonului la ieşirea din betoniere şi la momentul punerii în lucrare se menţine între 7° C şi 30° C.
Antreprenorul poate prepara pe loc betonul doar în cazuri excepţionale şi cu acordul explicit
prealabil al Beneficiarului.
VI. 1.0. 4 Punerea în operă şi maturarea betoanelor
Suprafeţele cu care betoanele vin în contact în cursul punerii în operă (alte structuri, cofraje,
separatoare etc.) trebuie să fie bine curăţate. Betonul trebuie să fie compactat prin vibraţie sau
pre-vibraţie astfel încât să se elimine tot aerul şi să se asigure umplerea golurilor.
Beneficiarul poate da dispoziţie ca turnarile de beton să fie dispuse fără întrerupere, pentru a
completa turnarea pentru anumite structuri înainte de începerea prizei.
Atunci când se reia turnarea stratul deja turnat trebuie să fie pregătit să îl primească pe cel nou
prin intermediul unui tratament care constă, de obicei, în curăţirea cu aer şi apă sub presiune; alte
metode precum sablarea, tăierea, întinderea suprafeţei cu răşini epoxidice sau alte produse pot fi
prevăzute în cazuri speciale.
În timpul maturării turnările din spaţiu deschis trebuie să fie păstrate în stadiul de umiditate
necesar pentru corecta întărire. Se interzice ca betoanele să suporte sarcini înainte ca rezistenţa
lor să atingă o valoare suficientă; de asemenea, trebuie să se evite loviturile, vibraţiile şi
solicitările de orice fel.
35
VI. 1.0. 5 Betoane pentru structurile de fundaţie

Se consideră betoane pentru structuri de fundaţie acelea care, chiar dacă sunt armate şi în cofraje,
puse în operă în respectivele excavări şi în orice caz sub nivelul cotelor de bază ale zidurilor şi de
asemenea cele destinate formării de baze, suporturi, umpleri, susţineri de tubulaturi şi obturări.
Sunt în general în mod convenţional asimilate structurilor de fundaţie lucrările de constructii
executate sub şi/sau în corespondenţă cu planul suprafeţei terenului.
VI. 1.0. 6 Betoane pentru structuri în elevaţie
Se consideră betoane pentru structuri în elevaţie cele armate şi în cofraje puse în lucrare peste
structurile de fundaţie, independent de grosimea turnărilor.
VI. 1.1 Norme generale de evaluare

Betoanele se măsoară la centrul suprafeţelor, excluzând eventualele adaosuri şi se evaluează la
volumul geometric al turnarii de beton în limita contururilor prevăzute în Proiect sau în tabelele de
Unificare ale Beneficiarului.
Din volumul turnarii de beton trebuie să se scadă cel referitor la structurile incluse care fac
obiectul evaluării separate, sau pre-existente, cu excepţia fierului armăturilor, al profilurilor
metalice etc.
Betoanele utilizate la realizarea oricărei structuri (dreaptă, curbată sau conturată sub orice forma, a
fiecărui element, de orice înălţime şi grosime, oriunde ar fi amplasată şi oricare ar fi cota faţă de
teren) se plateste aşa cum se indica la articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care
fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în orice caz cuprinse, în afară de cele precizate în
alte părţi în contract, următoarele obligaţii speciale:
– vibraţie în timpul turnarii;
– curăţirea şi pregătirea suprafeţelor fundaţiei;
– umidificarea betonului turnat;
– decofrarea, curăţirea finală a betonului turnat, tăierea legăturilor exterioare şi introducerea
de ipsos în cavităţi;
– protejarea betonului turnat fata de trecerea utilajelor;
– curăţarea cu aer şi apă sub presiune sau prelucrarea suprafetelor pentru turnarea stratului
urmator;
– turnarea betonului concomitent cu retragerea cofrajelor din excavati;
– îndepărtarea apelor indiferent care ar fi cantitatea acestora şi operaţiunile datorate prezenţei
acestora;
– toate operaţiunile necesare pentru a se asigura disponibilitatea componentelor;
– costurile mai mari care derivă din turnarea betonului in prezenţa armaturilor, grilajelor,
reţelelor, profilurilor metalice sau din plastic, tablelor, ancorărilor şi tubulaturilor;
– protejarea lucrărilor de efectele nocive ale inundaţiilor, ale gerului, ale intemperiilor şi de
uscarea prea rapidă;
– executarea turnarii de beton alternativ cu etapele de excavare;
– pregătirea şi transportul epruvetelor pentru realizarea probelor în Laboratoarele Oficiale;
– probe în Laboratoarele Oficiale;
– cheltuieli referitoare la probele pe epruvete.
36
Secţiunea VI - Capitolul 2 COFRAJE PENTRU TURNARE BETON

Cofrajele trebuie să aibă formele şi dimensiunile exacte prevăzute de desenele de execuţie şi să fie
conforme cu tipul eventual specificat în proiect. Cofrajele şi respectivele susţineri trebuie să aibă
dimensiunile şi rigiditatea suficiente pentru a rezista, fără deformări apreciabile, greutăţii pe care
trebuie să o suporte şi acţiunilor dinamice produse de tasarea şi de vibrarea betonului.
La ancorarea cofrajelor trebuie să se ţină cont de împingerea exercitată de betonul proaspăt, astfel
încât parametrii să nu prezinte deformări sau umflături cauzate de cedările cofrajelor.
În cazul în care cofrajele sunt fixate cu dispozitive amplasate în interiorul betonului, aceste
dispozitive trebuie să fie astfel încât să nu lase elemente de fixare în exteriorul turnării şi
respectivele orificii trebuie să fie umplute la dezarmare cu o substanţă de legătură care să aibă
aceeaşi structura a betonului alăturat. Se interzice utilizarea sarmelor de fier răsucite sau grupate
care traversează betonul menite să rămână în contact cu apa.
Suprafaţa cofrajelor trebuie să fie la fiecare utilizare curăţată cu grijă şi dacă este cazul, tratată
pentru a asigura ca suprafaţa externă a turnărilor sa fie regulată şi netedă.
Trebuie să se acorde o atentie speciala la îmbinările dintre elemente, pentru a se evita ieşirea în
exterior a betonului. Beneficiarul are dreptul de a comanda cofraje de calitate în vederea asigurarii
unei suprafeţe a turnării perfect netede, astfel încât să nu prezinte o rugozitate mai mare decât cea
a unei tencuiri normale şi fără urme de lichide pentru decofrare sau similare.
Decofrarea betonului turnat trebuie să se execute cu respectarea normelor legii şi a prevederilor
Beneficiarului.
După decofrare Antreprenorul trebuie să se îngrijească de îndepărtarea tuturor imperfecţiunilor;
ajustările sunt tolerate doar în cazuri excepţionale şi sunt executate conform prevederilor furnizate
în acest sens de către Beneficiar.
Acolo unde este prevăzută utilizarea de tencuială, suprafaţa betonului turnat trebuie să fie pregătită
imediat după decofrare şi aplicarea tencuielii trebuie să se realizeze imediat.

De obicei cofrajele se consideră a fi cuprinse în costurile turnărilor de beton; altfel, dacă se indică
în mod explicit în documentele contractuale, evaluarea cofrajelor se face separat de evaluarea
structurilor realizate şi se referă la suprafeţele nete ale acestor structuri (acolo unde este efectiv
necesară aplicarea completă şi stabilă a cofrajului, dar cu excluderea acelor cofraje laterale
destinate, în structurile turnate în mai multe reprize, doar evitării scurgerii betonului) relevate de
Proiect sau la măsurile teoretice ale acestor lucrări dacă sunt corespunzătoare documentelor de
Unificare emise de Beneficiar.
Cofrajele utilizate în realizarea oricărei structuri (dreaptă, curbată sau de orice forma, a fiecărui
element, de orice înălţime şi grosime, oriunde ar fi amplasată şi oricare ar fi cota faţă de teren) se
plateste aşa cum se prevede la articolul “I. 3.4 – Platile Antreprenorului pentru lucrările care fac
obiectul Contractului” considerându-se a fi oricum cuprinse, în afară de cele dispuse în alte părţi
din contract, costurile speciale pentru executarea de curburi, punţi, susţineri şi armături provizorii.
Costurile pentru eventuala executare de cofraje de calitate în vederea asigurarii unei suprafeţe a
turnării perfect netede, se evaluează separat.
37
Secţiunea VI. - Capitolul 3 ARMĂTURI PENTRU BETOANE

Se porneşte de la premisa că următoarele norme de executare privesc toate armăturile pentru
betoane utilizate în lucrările care fac obiectul contractului, inclusiv diafragmele şi pilonii utilizaţi
la lucrare.
Fierul beton al armăturilor pentru betoane trebuie să corespundă cerinţelor de acceptare prevăzute
la partea “Secţiunea III. MATERIALE” din prezentul document.
Trebuie să se utilizeze exclusiv bare cu nervuri, nefiind admisă utilizarea barelor netede nici
măcar în eventualitatea în care sunt prevăzute în Documentele de Unificare ale Beneficiarului.
Fierul beton trebuie să fie curat şi fără nicio urmă de rugină neaderentă, de vopsea, de grăsime, de
ciment sau de pământ.
Betonul trebuie să fie turnat astfel încât să acopere toată suprafaţa cu grosimea potrivită.
Armăturile trebuie să corespundă cu desenele constructive în ceea ce priveşte forma, dimensiunile
şi calitatea oţelului. Îndoirile trebuie să se efectueze la rece, cu excepţia autorizării specifice a
Beneficiarului, care autorizează modalitatea de îndoire la cald.

De obicei fierul de armătură se consideră a fi cuprins în costurile de turnare a betonului; altfel,
dacă se indică în mod explicit în documentele contractuale, evaluarea fierului de armătură se face
separat de evaluarea structurilor în care sunt conţinute şi se referă la cantităţile în greutate relevate
in Proiect sau la măsurările teoretice ale acestor lucrări, în cazul în care corespund Documentelor
de Unificare emise de către Beneficiar. În acest din urmă caz, fierul de armătură ale oricărei
structuri din beton (dreaptă, curbată sau de orice forma, a fiecărui element în parte, de orice
înălţime şi grosime, oriunde ar fi amplasată şi oricare ar fi cota faţă de teren) se evaluează în
funcţie de calitatea oţelului (şi cu referire la greutatea convenţională a barelor aşezate în lucrare
conform desenelor constructive, fără a ţine cont de pierderi şi de suprapunerile neprevăzute de
desenele de mai sus) şi se platesc după cum se prevede la articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului
pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în orice caz cuprinse, în afară
de cele precizate în alte părţi din contract, următoarele obligaţii speciale:
– curăţarea şi orice prelucrare preliminară;
– punerea în operă, inclusiv furnizarea şi legarea sarmei de fier;
– sudurile, pentru fiarele care pot fi sudate conform declaraţiilor furnizorului acestora, de
îmbinare a fiarelor, atât suduri simple cât şi duble, inclusiv furnizarea electrozilor şi
utilizarea aparatului de sudură;
– prelevarea de “epruvete” ale fiarelor de armătură şi cheltuielile referitoare la probele asupra
acestora.
Secţiunea VI. - Capitolul 4 FUNDAŢII

Proiectul defineşte tipul, poziţia şi orientarea fundaţiilor prevăzute; eventuale variante pot fi
prevăzute de Beneficiar şi/sau autorizate de Beneficiar la solicitarea motivată a Antreprenorului,
atunci când acest lucru este necesar, în funcţie de natura terenului efectiv întâlnit la locul
respectiv.
38
Pereţii laterali ai fundaţiilor, chiar şi la punctele cele mai joase, trebuie să aibă cofraje astfel încât
niciunul dintre aceştia, în tipul turnării, să nu se afle în contact direct cu terenul lateral.
Fac excepţie de la acestă normă fundaţiile parţial sau total construite din rocă cu un proiect
special, în care turnarea betonului trebuie să fie executata, total sau parţial spre rocă.
În cazuri speciale poate fi necesar să se execute planuri sub fundaţii, în mod normal constituite
din nisip, pietriş sau conglomerat fin. Aceste planuri de sub fundaţii trebuie să fie întotdeauna
autorizate în prealabil, de la caz la caz, de către Beneficiar.
Fundaţiile trebuie să fie realizate în excavări a căror fundaţie să fie compusă din teren compact,
complet drenat şi curăţat de mâl. Orice imperfecţiune a planului trebuie să fie corectată cu turnare
de beton fin pe eventualul strat de pietriş sau nisip de compactare, a cărui executare se află în
grija şi pe cheltuiala Antreprenorului. Atunci când imperfecţiunile fundaţiei nu pot fi eliminate
altfel, Beneficiarul poate autoriza o turnare de beton sub fundaţie pentru a nu fi alterată cota
fundaţiei.
Nu se permite, cu excepţia cazurilor excepţionale autorizate de către Beneficiar, turnarea de
beton de fundaţie/sub fundatie înainte să fi fost complet eliminată eventuala apă prezentă în
excavare.
Antreprenorul trebuie să utilizeze mijloacele potrivite pentru a păstra drenată excavarea pe
întreaga durată a operaţiunilor de turnare, incluzând aici eventualele întreruperi şi operaţiunile
ulterioare de reluare şi pentru cel puţin 8 (opt) ore de la încheierea fiecărei fundaţii.
Toleranţele admise la produsele finite, faţă de cotele externe indicate în desenele din proiect sunt
2 cm pentru dimensiunile planului coloanei şi pentru dimensiunile în plan şi pe verticală ale
platformelor; 3 cm pentru poziţia coloanei faţă de platforma de dedesubt şi a fiecărei platforme
faţă de cele de dedesubt; 5 cm pentru înălţimea planului teoretic al terenului (cu referire la
pichetul din centru).
Turnarea betonului trebuie să se realizeze cu respectarea pe deplin a tuturor regulilor şi este
obligatoriu să se vibreze betonul.
În orice caz componentele metalice emergente fundaţiilor trebuie să fie perfect curăţate de orice
depunere.
VI. 4.0. 1 Fundaţii în bloc unic
Este vorba despre fundaţii cu platformă unică, dimensionată astfel încât să transfere terenului în
condiţii de stabilitate solicitările susţinerii pentru care sunt realizate.
VI. 4.0. 2 Fundaţii cu picioare separate
Se definesc “fundaţii cu picioare separate” cele realizate pentru stalpi cu zăbrele cu picioare
distanţate care permit transferul solicitărilor către teren în condiţii de siguranţă prin intermediul
platformelor distincte (una pentru fiecare picior al stalpului). În aceste cazuri Antreprenorul
trebuie să adopte orice măsură pentru realizarea excavărilor şi a ulterioarelor fundaţii operând
întotdeauna în condiţii de siguranţă şi cu respectarea normelor în vigoare.
VI. 4.0. 3 Fundaţii metalice
În cazul în care se solicită total sau parţial fundaţii metalice (structură din bare), Antreprenorul
trebuie să ia orice măsură de precauţie pentru ca planul fundaţiei să fie perfect nivelat astfel încât
să se evite ca eforturile de comprimare transmise să fie concentrate doar local şi nu pe întreaga
placă.
Pentru fundaţiile complet metalice fundul excavărilor trebuie să fie aplatizat şi amenajat pentru a
constitui un plan sigur de sprijin al fundaţiilor. Acest plan trebuie să fie rectificat cu un strat de
nisip comprimat de minimum 10 cm.
39
Părţile metalice de îngropat trebuie să fie protejate de coroziune prin intermediul aplicării de
vopsea bituminoasă.
De asemenea, Antreprenorul trebuie să aranjeze cat mai îngrijit materialul excavat pe structura
din bare, astfel încât să obţină o masă cât mai coerentă posibil.
Pe structura din bare trebuie să se aşeze pietre bine amplasate sau rocă reziduală de la excavare;
pe aceste pietre sau roci trebuie să se taseze cu dispozitive manuale sau mecanice, terenul de
umplere până la atingerea planului terenului.
Trebuie depuse toate eforturile, pentru fiecare tip de fundaţie, pentru a se evita infiltraţiile apei
care pot aduce material de umplere pe structurile metalice ale fundaţiei.
VI. 4.0. 4 Ancorări pe rocă
În cazuri particulare, anumite susţineri pot fi ancorate direct pe rocă, atâta timp cât aceasta se
prezintă compactă, solidă, lipsită de orice fisură şi rupere. Ancorarea are loc de obicei cu tiranţi.

Fundaţiile se evaluează în funcţie de dimensiunile lor convenţionale prezentate în Proiect şi în
Unificarea emisă de către Beneficiar; realizarea acestora se plateste aşa cum se indica la articolul
“I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-
se a fi oricum cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi din contract, următoarele obligaţii
particulare:
– deschiderea şi închiderea Şantierului local;
– deplasarea echipamentelor de la stalp la stalp;
– turnarea de beton;
– remedierea şi aranjarea finală a terenului şi a cailor de acces;
– remedierea eventualelor lucrări pre-existente;
– comprimarea, cu eventuala reîncărcare ulterioară, transportul şi eliminarea conform Legii,
a eventualelor materiale excedente;
– eventuala aranjare stabilă pe teren, dacă se solicită în mod expres;
– eventuala umplere a terenului acolo unde lipseşte;
– eventuala întindere de smoală pe montanţii din fier ai stalpilor.
Prin normă, fierul de armătură şi cofrajele pentru turnările fundaţiei se consideră a fi în totala
grijă şi cheltuială a Antreprenorului şi se plateste împreună cu acele fundaţii. În situaţia în care în
documentele contractuale sunt prevăzute explicit plati de evaluat separat, trebuie să se procedeze
aşa cum se defineşte la articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac
obiectul Contractului”.
Secţiunea VI. - Capitolul 5 FUNDAŢII DE STÂLPI ŞI STRUCTURI

ASEMĂNĂTOARE

De regulă fundaţiile pe stâlpi sunt realizate cu stâlpi perforaţi sau cu orificii realizate de burghiu
din beton armat (stâlpii prefabricaţi bătuţi şi/sau fixaţi pot fi prevăzuţi doar în cazuri speciale) cu
40
diametrul stabilit în Proiect.

Aceştia pot fi construiţi fie pe verticală, fie înclinaţi prin intermediul excavării cu echipamente
speciale (sondă de perforare sau burghiu) diferenţiate mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de
extragere a materialului îndepărtat şi de limitare a pereţilor excavării.
În primul caz se efectuează perforarea prin intermediul rotirii şi avansării sondei şi introducerea
simultană a unui “tub–formă” metalic (“îmbrăcarea stâlpului”) cu scopul de a evita prăbuşirea
pereţilor şi decomprimarea terenului. În timpul excavării la stâlpii îmbrăcaţi sonda nu trebuie să
depăşească cu mai mult de 50 cm cota de afundare a “tubului–formă”.
În al doilea caz se realizează excavarea prin intermediul unui burghiu care, avansând,
compactează lateral terenul şi duce la pe suprafaţă ceea ce s-a îndepărtat. Pentru a susţine pereţii
excavării se pune în presiune prin intermediul burghiului noroi bentonitic sau “polimer” (utilizat
în densitatea strict necesară acestui scop).
Perforarea se poate executa şi prin intermediul structurilor existente de sub fundaţie sau al
fundaţiilor vechi cu stâlpi din lemn sau trovant.
Pentru a permite amplasarea utilajelor de perforare, Antreprenorul trebuie să se ocupe prin
propria grijă şi cheltuială de realizarea şi de îndepărtarea ulterioară a oricărei lucrări necesare;
La realizarea fiecărui stâlp, de regulă toleranţele admise pe axa reală faţă de axa Proiectului sunt
de 10 cm pentru poziţionare şi de 3% pentru înclinare.
Dacă se solicită de către Beneficiar cu titlu de protejare, Antreprenorul trebuie să realizeze
acoperirea părţii superioare a stâlpilor prin intermediul tablei metalice rigide pentru a le păstra
forma stabilită în proiect.
După utilizare, Antreprenorul trebuie să strângă şi să elimine conform Legii, eventualul noroi
bentonitic sau polimer utilizat.
Încercările de sarcină asupra stâlpilor sunt efectuate pe baza normelor în vigoare în acest sens.
VI. 5.0. 1 Stâlpi
Diametrul util al stâlpilor este de regulă mai mare de 30 cm. Aceştia pot fi realizaţi în diferite
moduri, în funcţie de teren şi de sarcina suportată.
În general stâlpii găuriţi cu burghiul se armează după intervenţia burghiului, când se introduce
armătura din fier, realizată dintr-un singur element. În cazul în care lungimea sa împiedică acest
lucru, se permit numai îmbinări care corespund modalităţilor stabilite de normele în vigoare
pentru betoanele armate. Pentru pozarea elementelor de armatura din fier trebuie să se prevadă
elemente potrivite de distanţare, menite să păstreze coaxialitatea cu axa stâlpului şi să garanteze
acoperirea necesară cu beton.
Armăturile longitudinale trebuie să fie lăsate să iasă în afară la partea superioară, pentru legătura
cu partea cea mai înaltă.
Turnarea de beton trebuie să se realizeze printr-un tub metalic “conducător” de diametru potrivit,
care să atingă fundul excavării. În timpul turnării, care trebuie să fie pe cât posibil continuă,
extremitatea inferioară a tubului “conducător” trebuie să rămână permanent introdusă în beton
(de regulă un metru), evitând eventuala întrerupere a continuităţii.
Atunci când în orificiu este dispus un “tub–formă” provizoriu pentru stabilizarea pereţilor, în
timpul turnării trebuie să se ridice gradual atât “tubul–formă” cât şi tubul “conducător” înainte de
a începe priza betonului.
Pentru a se evita ca betonul de la capătul superior al stâlpului să prezinte incluziuni de noroi
bentonitic sau altceva, turnarea trebuie să fie continuată în mod convenabil peste suprafaţa
prevăzută pentru baza părţii superioare. Acest lucru se realizează cu demolarea prealabilă a
betonului excedent şi cu certificarea, din partea Beneficiarului, a faptului că partea rămasă în
41
lucrare nu prezintă incluziunile de mai sus sau alte defecte (roci sau noroi bentonitic, întreruperi
ale continuităţii betonului etc.).
VI. 5.0. 2 Excavatii adanci (Stăvilare)
Excavatiile adanci sunt structuri similare stâlpilor, dar cu secţiunea dreptunghiulară a căror
excavare se realizează cu cupa cu funii mai degrabă decât cu sisteme rotative.
VI. 5.0. 3 Microstâlpi
De regulă fundaţiile pe microstâlpi sunt realizate cu stâlpi foraţi sau prelucraţi cu burghiul în
beton armat de un diametru util mai mic de 30 cm. Aceştia pot fi construiţi atât pe verticală, cât
şi înclinaţi, cu forare prin rotaţie sau cu rotopercutorul prin intermediul echipamentelor adecvate
terenului de traversat. În cazul terenurilor compuse din elemente deosebit de diferite, forările pot
fi executate cu utilaje turbosuflante.
Fundatiile pot fi realizate cu diferite tehnologii, sau introducând în orificiu armătura constituită
dintr-una sau mai multe bare cu aderenţă îmbunătăţită şi executând apoi turnarea sub presiune cu
amestec de ciment dozat la 600 kg/m3 de ciment tip 425, sau introducând în orificiu armătura
constituită dintr-un tub de oţel cu valve şi injectând, prin valve, un amestec de ciment compus, de
regulă, din ciment tip 425, apă şi fluidizant. Se pot utiliza şi alte amestecuri speciale expansive,
ale căror caracteristici şi modalităţi de executare sunt prezentate în desenele dimensionale ale
fundaţiei pe microstâlpi
Pe acestea sau pe “stâlpii de probă” speciali se pot efectua probe de sarcină sau de rupere pentru
a le verifica dimensionarea şi capacitatea.
Microstâlpii pot fi utilizaţi pe terenuri de orice natură şi consistenţă, chiar şi formate complet din
roci şi în prezenţa apei, precum şi pentru traversarea de ziduri, beton, trovant (stanci) şi roci
compacte.
VI. 5.0. 4 Tiranţi
Tiranţii se utilizează pentru a prinde structuri sau ansambluri de stâlpi, diguri sau microstâlpi de
pereţii terenului sau ai rocii sau ai altor structuri. În general aceştia sunt orizontali sau cu
înclinarea stabilită în Proiect. Trebuie să fie realizaţi urmând strict modalităţile de utilizare a
utilajelor şi ale materialelor folosite (în special firele din funie de tracţiune), mai ales în faza de
injectare cu presiune a amestecului, realizarea punctului de fixare de la capăt, în faza de tracţiune
şi de ancorare. Tiranţii pot fi utilizaţi în baterie, prinşi la capete de structurile de ancorare prin
intermediul profilurilor metalice sau al altor sisteme realizate în mod potrivit.

Pentru evaluarea lungimilor stâlpilor, digurilor, microstâlpilor şi tiranţilor se ia ca limită
inferioară adâncimea excavării şi ca limită superioară suprafaţa bazei de sus a suportului, totul
aşa cum este prevăzut în desenele constructive.
Partea superioară a suportului se evaluează separat şi ţinând cont de lucrările elementare care o
formează; în special turnarile de beton se evaluează dupa aceeasi norma cu a betonului pentru
structurile fundaţiei.
Realizarea stâlpilor foraţi sau prelucraţi cu burghiul se platesc aşa cum se prevede la articolul “I.
3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în
orice caz cuprinse, în afară de cele precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii
speciale:
– toate obligaţiile de la “Secţiunea VI. – Capitolul 4 – FUNDAŢII”
42
– eventuala realizare şi introducere în excavări a noroiului bentonitic, inclusiv furnizarea

tuturor componentelor;
– turnarea şi demolarea părţii superioare a stâlpului, care excede cota de amplasare a părţii
superioare a suportului;
– tăierea, pentru a reordona suprafaţa părţii demolate.
În special, pentru microstâlpi şi tiranţi, se consideră a fi cuprinse obligaţiile de:
– turnare în orificii a amestecului sub presiune (sau a eventualelor amestecuri expansive dacă
sunt pe teren cu roci);
– eventualul adaos de aditivi în amestec în funcţie de porozitatea terenului;
– turnarea betonului până la un volum egal cu de cinci ori cel teoretic al perforării;
– executarea şi curăţirea eventualelor orificii in care se vor monta microstalpii si tirantii prin
spălarea cu apă şi ulterioara tratare prin intermediul aerului comprimat;
– orice modificare a structurilor necesară pentru ancorarea la acestea a capetelor
microstâlpilor;
– toate celelalte elemente necesare pentru executarea perfectă a lucrării.
De obicei, fierul de armătură şi tuburile, chiar dacă sunt cu valve, miezurile de tracţiune ale
tiranţilor şi structurile de ancorare ale tiranţilor la părţile de ancorat se consideră a fi în totala
grijă şi cheltuială a Antreprenorului şi platite împreună cu stâlpii şi cu structurile asemănătoare.
În situaţia în care în documentele contractuale sunt prevăzute explicit plati de evaluat separat,
trebuie să se procedeze aşa cum se defineşte la articolul “I. 3.4 - Plati ale Antreprenorului pentru
43
Secţiunea VII. STALPI ŞI ÎNTINDERE CONDUCTOARE

Secţiunea VII. – Capitolul 1 MONTAJ STALPI
VII. 1.0 Norme generale de execuţie
VII. 1.0. 0 Generalităţi
Stalpii sunt definiti pe număr, tipologie, pichet şi poziţie în Proiect; acestia sunt de obicei
constituiti din elemente care trebuie să fie asamblate. În unele cazuri acestea pot fi constituite din
stâlpi tubulari cu sau fără flanşe, sau din trunchiuri poligonale din otel cu inserţii încastrate.
Stalpii se furnizează în elemente libere sau în trunchiuri de imbinat; montajul trebuie să fie
executat în conformitate cu “schemele de montaj” care sunt predate de către beneficiar sau de
către constructorul acestora.
La momentul luării în primire, Antreprenorul trebuie să controleze perfecta integritate a tuturor
părţilor; dacă se observă defecte, trebuie anunţat imediat Beneficiarul.
Transporturile, încărcările şi descărcările, depozitările, sortarea, selectarea şi montajul trebuie
executate astfel încât să se evite orice deteriorare sau confuzie.
Nu este admisă descărcarea pieselor prin cădere sau prin alunecare; nicio piesă de constituire a
stalpilor nu trebuie să se sprijine niciodată direct pe teren în timpul operaţiunilor.
Stalpii trebuie să fie montati cu respectarea tuturor regulilor, perfect vertical şi stabili în orice
punct al lor şi/sau îmbinare, urmând normele Legii şi normele UNI referitoare la “Construcţiile
din oţel”. Montajul tuturor componentelor trebuie să se execute pe baza instrucţiunilor şi/sau a
prescripţiilor de montaj ale furnizorului de materiale sau ale Beneficiarului; în orice caz, trebuie
să se respecte toate măsurile necesare de precauţie şi cele tehnice în măsură să garanteze
integritatea şi funcţionalitatea acestora.
Ridicarea stalpilor trebuie să se execute de către Antreprenor având grijă ca în fiecare sector de
linie acestia să fie aliniati şi orientati.
Stalpii de colt trebuie să fie orientati, cu excepţia dispoziţiilor diferite ale Beneficiarului, astfel
încât consolele să fie dispuse conform bisectoarei unghiului cuprins între intervalele adiacente.
Antreprenorul este considerat responsabil pentru eventualele daune care apar ulterior punerii în
operă a stalpilor, din cauza defectelor existente la elemente, la momentul montajului şi
necomunicate Beneficiarului.
La operaţiunile de montaj trebuie să se aibă grijă ca partea filetată a buloanelor să fie in
exteriorul elementelor imbinate.
După încheierea montajului, toate suprafeţele în contact trebuie să fie perfect îmbinate; toate
buloanele trebuie să fie strânse complet şi ulterior teşite.
Buloanele, de diametrul şi de lungimea dispuse de desene, trebuie să fie montate cu partea
filetată către exteriorul stalpului şi după strângerea capetelor la valorile dispuse sau la cele
compatibile cu diametrele buloanelor, teşite pe filet. După teşire toate buloanele trebuie să fie
vopsite cu vopsea cu zinc.
După montaj şi revizuirea stalpilor la fiecare element al lor, Antreprenorul trebuie să acopere cu
zincare la rece toate acele părţi care eventual au pierdut protecţia zincării, inclusiv părţile teşite.
Montajul stalpilor ancorati la bază prin intermediul şuruburilor trebuie să se execute cu
respectarea pe deplin a regulilor evitând întotdeauna supunerea materialelor la eforturi anormale.
Nu sunt admise, cu excepţia autorizării exprese a Beneficiarului, prelucrările la tâmplăria
metalică care comportă distrugeri şi/sau deteriorări chiar şi parţiale ale zincării.
44
Doar în cazurile în care susţinerile sunt furnizate de Beneficiar, Antreprenorul trebuie să

comunice imediat în scris Beneficiarului defectele elementelor eventual întâlnite în timpul
montajului.
VII. 1.0. 1 Nivelarea şi geometria bazei.
Montajul şi nivelarea bazei trebuie să fie efectuate după dispunerea, sub fiecare montant, a
blocurilor potrivite de sprijin, a ecliselor de legatura dintre montanţi si partea incastrata in
fundatie, dacă sunt considerate necesare şi adaosuri din fier pentru asigurarea verticalitatii. Se
admit următoarele toleranţe în poziţionarea bazei: pentru măsurarea laturilor şi a diagonalelor: 2
cm; pentru verticalitate: 0,5 cm.
Toate elementele prevăzute pentru fixarea stalpilor prin intermediul şuruburilor sunt realizate
prin grija Antreprenorului căruia îi revine şi aranjarea stalpului în funcţie de şuruburile de mai
sus, controlul planului şi al verticalitatii şi fixarea stalpului prin intermediul saibelor de blocare.
VII. 1.0. 2 Montajul părţilor superioare
Montajul părţilor superioare ale stalpilor, cu excepţia autorizării in scris a Beneficiarului, nu
poate fi început înainte ca betonul fundatiilor să ajungă, în condiţii normale de climă şi de
temperatură, la a 14-a, respectiv la a 7-a zi de maturare dacă este confecţionat cu ciment “tip
325”, respectiv cu ciment “tip 425”.
VII. 1.0. 3 Stalpi tubulari
Atunci când stalpii sunt de tip tubular, acestia trebuie să fie instalati cu respectarea deplină a
regulilor; cei de sustinere trebuie să cadă în aliniere perfectă şi trebuie să fie verticali, cei de colt,
cu excepţia dispoziţiilor diferite ale Beneficiarului, trebuie să fie orientati astfel încât planul care
trece prin centrul consolelor să cadă pe bisectoarea unghiului format de alinierile ulterioare.
Antreprenorul trebuie să ia orice măsură pentru ca stalpii din fier tubular să nu se sprijine direct
pe teren în timpul tuturor etapelor transportului şi ale punerii în operă.
Înainte de a pune în operă stâlpii şi consolele, Antreprenorul trebuie să se asigure de integritatea
lor perfectă, de faptul că sunt conforme cu desenele de montaj şi că nu există deformări sau alte
defecte în general, făcând în acest caz o comunicare imediată către Beneficiar.
VII. 1.0. 4 Revizuirea stalpilor montati de către Antreprenor
După încheierea montajului, Antreprenorul trebuie să asigure revizuirea totală a stalpilor care,
după efectuarea operaţiunii, trebuie să fie completi în orice parte a lor.
VII. 1.1 Norme generale de evaluare

Montajele stalpilor sunt în mod convenţional evaluate şi platite exclusiv în funcţie de greutăţile
prezentate în Proiect şi în tabelele emise de către Beneficiar (fără a ţine cont de eventuale
îndepărtări ale greutăţilor în cadrul toleranţelor specificate în aceste tabele).
Montajul stalpilor poate fi evaluat separat sau împreună cu respectiva furnizare (dacă este
încredinţată Antreprenorului) pe baza celor prevăzute în documentele contractuale, în ambele
cazuri trebuie să se procedeze aşa cum se defineşte în articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului
pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în orice caz cuprinse, în
afară de cele precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii speciale:
– tăierea eventualelor plante, chiar şi a celor înalte, care interferează cu stalpul;
– eventuala furnizare a platformei necesare pentru a evita să se sprijine componentele
stalpilor direct pe teren în timpul operaţiunile de deplasare şi de punere în operă;
45
– eventuala furnizare şi punere în operă, chiar şi prin intermediul sudurii, a elementelor

metalice pentru a obţine verticalitatea perfectă a bazei stalpilor;
– operaţiuni de nivelare a bazelor stalpilor, chiar dacă acestea se sprijină pe fundaţii cu stâlpi
sau diafragme construite în lucrare sau prefabricate, care ies în afara planului terenului;
– vopsele cu zinc;
– eventuale controale, solicitate de Beneficiar, ale greutăţilor inclusiv respectivele
documente de cântărire;
– eventuala furnizare si montare a dispozitivelor fixe de escaladare (“scăriţe”);
– furnizarea şi montarea elementelor împotriva urcării;
– furnizarea şi montarea placutelor de avertizare;
– furnizarea şi montarea plăcuţelor de numerotare a stalpilor;
– eventuala furnizare şi montare a plăcuţelor de identificare a liniei;
– eventuala numerotare a stalpilor prin intermediul vopsirii pe stâlp la solicitarea
Beneficiarului;
– revizuirea şi teşirea tuturor buloanelor;
– aplicarea de smoala sau vopsirea eventualelor părţi metalice de îngropat;
– tratamente anticorozive pentru eventuale zgârieri sau abraziuni la zincare;
– curăţirea, gresarea şi eventuala revizuire a părţilor filetate care din cauza zincării nu se pot
prinde cu şuruburi cu uşurinţă;
– orice altă obligaţie conexă interferenţelor cu instalaţii şi reţele de servicii existente.
Sunt oricum în sarcina Antreprenorului, chiar dacă nu sunt citate în mod expres, orice altă
prelucrare, mijloc, material accesoriu şi de consum necesare pentru realizarea lucrărilor complet
finalizate, realizate cu respectarea pe deplin a regulilor şi gata pentru punerea în funcţiune.
În special, atunci când este prevăzut montajul de stalpi de subtraversare, sunt în sarcina
Antreprenorului toate obligaţiile care derivă din prelucrări şi/sau operaţiuni de executat asupra
conductoarelor liniei existenţe, pentru a permite punerea în funcţiune a liniei atât pe baza
întreruperilor convenite, cât şi în caz de necesitate din motive de funcţionare.
Secţiunea VII. – Capitolul 2 ARMĂTURA STALPI

Izolatorii şi clemele necesare pentru a forma lanţurile de izolare sunt descrise în Proiect.
În special, părţile care constituie clemele trebuie să fie controlate cu grijă înainte de asamblare;
izolatorii sunt transportaţi la locul de montare ambalate şi sunt de regulă adunate în lanţ la
picioarele susţinerii.
Antreprenorul trebuie să realizeze asamblarea lor şi montajul tuturor accesoriilor, ca elementele
de fixare, de întindere, rachete sau bare spinterometrice şi punerea lor în operă la susţinerile
pregătite.
Pentru realizarea eventualelor elemente diferite de tâmplărie Antreprenorul trebuie, unde este
necesar, să efectueze observările dimensionare şi executarea desenelor, în acord cu Beneficiarul.
46

Executarea montajelor izolatoarelor şi ale clemelor pentru lanţurile de izolare se referă la
numărul de lanţuri ale izolatoarelor prevăzut în Proiect şi se poate evalua separat sau împreună
cu respectiva furnizare (dacă îi este încredinţată Antreprenorului) pe baza a ceea ce s-a prevăzut
prin documentele contractuale, în ambele cazuri se compensează după cum se prescrie la
articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului”
– montajul izolatorilor şi al clemelor necesare pentru a compune fiecare lanţ, cu excepţia
clemelor de ancorare, suspendare şi a ansamblurilor de contragreutate.
Montajul clemelor de ancorare şi de suspendare, a contragreutăţilor şi a eventualelor amortizoare
de vibraţie atât pentru conductoare cât şi pentru conductorul de protecţiesunt incluse şi platite în
respectivele elemente de întindere.
Secţiunea VII. – Capitolul 3 ÎNTINDERE CONDUCTOARE ŞI CONDUCTOARE DE

PROTECŢIE

Punerea în operă a conductoarelor şi a conductoarelor de protecţie trebuie să aibă loc conform
modalităţilor din partea “Secţiunea II. – Capitolul 6 – PROGRAM DE ÎNTINDERE”
Echipamentele şi mijloacele lucrării pe care Antreprenorul intenţionează să le utilizeze trebuie să
fie potrivite scopului şi locului în care lucrările trebuie să fie executate. Atunci când, pe
exclusiva judecată a Beneficiarului, se observă nepotriviri şi/sau insuficienţe, Antreprenorul
trebuie să se ocupe imediat de substituire şi/sau de completare.
Întinderea trebuie să se execute făcând să se desfăşoare conductoarei pe pârghii speciale din
material potrivit (aluminiu, teflon etc.); diametrul pârghiilor nu trebuie să fie mai mic decât de 25
de ori diametrul conductorului, gâtul de lărgime nu mai mică decât de 2 ori diametrul
conductorului şi de o adâncime nu mai mică decât de 2,5 ori diametrul conductorului. Înainte de
montajul pârghiilor, trebuie să se verifice funcţionarea acestora şi integritatea învelişului
dispozitivului, pentru a se evita abraziunile la conductoare.
Conductorul şi conductorul de protecţienu trebuie în niciun caz să alunece pe teren, chiar dacă
este acoperit de iarbă, nici pe copaci, nici pe obstacole în general; deteriorarea acestora trebuie să
fie în mod obligatoriu evitată şi la fel şi formarea de cute şi de suprapuneri.
În cazul în care se produc deteriorări, întregul sector deteriorat trebuie să fie înlocuit prin grija şi
cheltuiala Antreprenorului.
De regulă, întinderea are loc conform uneia dintre următoarele metode:
– “Întindere Liberă” (care se efectuează prin sistem mecanic prin intermediul cablurilor de
tragere, dar fără ajutorul frânelor), de regulă utilizabilă doar pentru intervale simple;
– “Întindere Frânată” (care se efectuează cu sistem mecanic păstrând valori prestabilite ale
întinderii, prin intermediul pârghiei sau al frânelor).
47
VII. 3.0. 1 Desfăşurare

Desfăşurarea trebuie să aibă loc în mod continuu pentru a evita solicitări non admise la susţineri.
Învelişul cu închidere automată utilizat pentru tragere trebuie să fie potrivit cu tipul de conductor
utilizat. Se interzice trecerea îmbinării pe scripeţi cu excepţia cazului în care se utilizează
echipamente speciale menite să evite deformarea în timpul trecerii.
VII. 3.0. 2 Reglare
Reglarea tragerii conductoarelor şi a conductorului de protecţiese execută se execută pe baza
tabelelor de întindere de mai sus, din care Antreprenorul trebuie să releve în funcţie de
temperatură datele caracteristice şi în special:
– tragerile şi săgeţile provizorii pentru conductor şi conductorul de protecţiepe scripete;
– distanţele de aplicare a clemelor de suspendare;
– tragerile şi săgeţile definitive.
Relevarea temperaturii se execută utilizând termometre cu "imagine termică" sau instrumente
analoage. Antreprenorul trebuie să realizeze reglarea în absenţa vântului, controlând valorile
tragerilor
provizorii prin intermediul controlului valorilor descărcărilor electrice şi al măsurării săgeţilor în
intervale
alese în mod potrivit pentru fiecare sector. Tragerile şi descărcările electrice trebuie să fie
conforme tabelelor de pozare. Antreprenorul trebuie să verifice ca deschiderea minimă de la
pământ sau de la obstacolul traversat să fie conformă proiectului şi normelor CEI în vigoare,
dând aviz imediat Beneficiarului atunci când acest lucru se arată a fi nerealizabil în mod
obiectiv.
O grijă specială este acordată de Antreprenor la executarea clemelor de prindere cu compresie.
Presa şi matriţele pentru presarea îmbinărilor şi a clemelor de prindere trebuie să fie potrivite
materialelor utilizate.
După efectuarea reglării tragerii provizorii, Antreprenorul trebuie să marcheze pe conductoare şi
pe conductorul de protecţiepunctele de aplicare a clemelor, respectându-se tabelele de întindere.
Marcarea fiecărui sector trebuie să aibă loc într-un timp suficient de scurt pentru a nu se putea
verifica variaţii sensibile de temperatură.
Clemele de suspendare trebuie să garanteze o presiune uniformă pe conductoare prin intermediul
strângerii de buloane cu cheie dinamometrică.
După efectuarea întinderii, Antreprenorul trebuie să controleze cu grijă corespondenţa dintre
săgeţile definitive măsurate şi cele furnizate de tabele, în limitele toleranţelor dispuse.
VII. 3.0. 3 Îmbinări – Cleme de prindere
Executarea îmbinărilor şi montajul clemelor de prindere, atât pentru conductoare cât şi pentru
cablul de protecţie, trebuie să se execute cu respectarea tuturor regulilor; Antreprenorul trebuie
să respecte prescripţiile şi modalităţile dictate de cea mai bună tehnică şi toate eventualele
ulterioare prescripţii care sunt indicate de Beneficiar.
Miezul de oţel trebuie să fie împins până la punctul indicat pe corpul respectiv, în timp ce miezul
acestuia din urmă trebuie să se afle exact la la jumătatea manşonului. Conductoarei în
corespondenţă cu îmbinările şi cu clemele de prindere trebuie să fie daţi, cu multă grijă, cu
vaselină sau grăsime împotriva oxidării (Penetrox). Intrările îmbinărilor trebuie să fie sigilate cu
vopsea plastică specială. Vaselina şi vopseaua se furnizează de către Antreprenor prin grija şi
cheltuiala proprie.
48
VII. 3.0. 4 Dispozitive de semnalizare

Dacă este prevăzut de Proiect, Antreprenorul trebuie să execute semnalizarea electrodului cu
vopsirea celui “de-al treilea superior” dintre susţineri şi cu amplasarea sferelor pe conductorul de
protecţiela sectoarele dispuse. Sferele de semnalizare, de măsurile şi din materialele dispuse de
către Beneficiar, trebuie să fie bicolore (alb şi portocaliu) şi trebuie să fie prinse cu cleme
speciale, astfel încât să nu permită desfăşurări pe cablu; sunt alternate în poziţia lor astfel încât
emisfera albă a uneia să fie îndreptată spre cer şi cea a următoarei să fie îndreptată spre sol.
VII. 3.0. 5 Accesorii
Dacă este prevăzut de Proiect, Antreprenorul trebuie să monteze în punctele stabilite accesorii şi
aparataje, de exemplu: contragreutăţi, distanţiere pentru conductoarei înfăşuraţi, amortizoare de
vibraţii de tip Stockbridge sau similare, dispozitive de înregistrare a vibraţiilor etc. Se precizează
că distanţierele pentru conductoarei înfăşuraţi trebuie să fie montate după un interval nu mai
mare de 4 zile de la reglare.

De regulă, pozarea şi întinderea conductoarelor aerieni şi ale conductoarelor de protecţie, precum
şi punerea în operă a eventualelor accesorii se evaluează pe baza sectoarelor terminate din când
în când.
Pozarea şi întinderea conductoarelor aerieni şi ale conductoarelor de protecţie, precum şi punerea
n operă a eventualelor accesorii este în mod convenţional evaluată şi platită exclusiv în relaţie cu
lungimile topografice plane (proiecţii orizontale ale axei electrodului respectiv cu triadă atât
simplă, cât şi dublă) ale sectoarelor prezentate în Proiect (fără a ţine cont de eventuale deplasări
pe lungime cauzate de lanţuri, puncte moarte, profil altimetric al liniei etc.). Pentru eventuale
variante de parcurs, se face referire exclusiv la lungimile topografice plane ale sectoarelor efectiv
variate aşa cum sunt prezentate în proiectul de variante.
Pozarea şi întinderea conductoarelor aerieni şi ale conductoarelor de protecţie, precum şi punerea
în operă a eventualelor accesorii se poate evalua separat sau împreună cu furnizarea respectivă
(dacă i se încredinţează Antreprenorului) pe baza prevederilor din documentele contractuale, în
ambele cazuri trebuie să se procedeze după cum se defineşte în articolul “I. 3.4 – Plati
– desfăşurarea, executarea de îmbinări, reglare, executarea de ancorare, instalarea de cleme
de suspendare şi toate cele necesare pentru a realiza întinderea cu respectarea tuturor
regulilor;
– punerea în operă a eventualelor sfere de semnalizare a obstacolelor la zborul aerian pe
cablul de protecţie;
– punerea în operă a oricărui eventual accesoriu;
– executarea de eventuale ancorări prin sector la pământ provizorii, potrivite pentru a susţine
tragerea conductoarelor, inclusiv operaţiunile necesare pentru ancorarea conductoarelor
întinşi şi întărirea susţinerilor, furnizarea şi punerea în operă a împrejmuirii provizorii de
protecţie a conductoarelor;
– eventuala realizare (chiar şi din cablu subteran) a variantelor de linii aeriene (MT, JT
telefonice etc.) care traversează sau care interferează şi care trebuie să fie păstrate în
funcţionare regulamentară;
– obligaţii care derivă din amânarea pentru motive de “scoatere din funcţiune” a lucrărilor de
parcurs;
– protecţiile şi podurile necesare executării de traversări pentru care este necesară o
întrerupere;
49
– pregătirea, pentru intervenţii sub întrerupere, de echipamente, dispozitive şi lucrări

prealabile, astfel încât să limiteze durata întreruperilor la minimul indispensabil şi în orice
caz, în limitele de timp la dispoziţia “cale liberă”;
– orice altă obligaţie conexă interferenţelor cu instalaţii şi reţele de servicii existente;
– eventuala furnizare şi aplicare de afişe de anunţ “sub tensiune” (modelul furnizat de
Beneficiar), nu sub 10 pentru fiecare km, de prezentat cu o lună înainte de intrarea în
funcţiune a liniei, inclusiv taxele de afişare la Asociaţiile Locale, diferite drepturi şi
documentaţia către Beneficiar pentru respectiva afişare.
În cazurile în care conductoarei şi/sau conductoarele de protecţie şi/sau materialele accesorii sunt
furnizate de către Beneficiar, Antreprenorul trebuie să restituie prin grija şi cheltuiala sa
materialul neinstalat. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a confrunta lungimile conductoarelor
şi/sau ale conductoarelor de protecţie efectiv pozate cu cantităţile livrate Antreprenorului. Doar
în scopurile acestei confruntări, lungimile puse în operă sunt în mod convenţional obţinute din
lungimea intervalelor crescute cu 2% (doi la sută) pentru a ţine cont de lanţuri, puncte moarte etc.
Materialul care nu se restituie, ţinând cont de toleranţele de mai sus, se pune în debitul
Antreprenorului la lichidarea finală (sau în alt moment, dacă este prevăzut de Documentele
Contractuale).
Secţiunea VII. – Capitolul 4 LEGĂRI LA PĂMÂNT

Legările la pământ descrise în Proiect sunt stabilite pe baza rezistivităţii terenului şi a condiţiilor
ambientale speciale în care sunt amplasate susţinerile. Aceste legări la pământ sunt realizate
simultan fundaţiilor susţinerilor. Proiectul specifică, pentru fiecare susţinere, dispozitivul de
pământ de realizat şi caracteristicile elementelor care în alcătuiesc (legare la pământ, dispersor
orizontal şi eventuale inele echipotenţiale).
Legarea la pământ are loc prin intermediul plăcuţelor de fier zincat cu dimensiuni normale de
mm 40x4 fixate cu buloane de acea susţinere. Dacă susţinerea este cu zăbrele, aceste plăcuţe sunt
fixate, după cum se descrie în Proiect, cu toţi montanţii sau cel puţin cu doi montanţi contrapuşi;
dacă susţinerea este de tip tubular, trebuie să se fixeze o singură plăcuţă la baza sa.
Plăcuţa, conform celor indicate în Proiect, poate fi amplasată în interiorul stâlpului, într-un tub
din plastic, sau ieşi din pământ atingând stâlpul sau fundaţia.
Pentru niciun motiv şi în niciun punct un element oarecare al dispersorului nu trebuie să se afle la
o adâncime mai mică de 1 metru de planul terenului.
În cazul executării în rocă sau, în orice caz în teren de conductibilitate scăzută electrică
elementele dispersorului trebuie să fie acoperite de o grosime de cel puţin 20 cm de teren vegetal
înainte de îngroparea lor definitivă la adâncimea indicată mai sus.
Suprafeţele de contact ale conductoarelor de conexiune cu montantul de susţinere, între aceştia
înşişi şi cu dispersoarele, trebuie să fie curăţate cu grijă şi fixate astfel încât să realizeze un
contact electric optim; de la suprafeţele de contact trebuie apoi să se elimine orice urmă de
rugină, vopsea sau teren; trebuie să fie evitate curbările bruşte atât pentru dispersoarele cu bandă,
cât şi pentru conductoarei de conexiune. Suprafeţele de contact ale legării prizelor la pământ
trebuie să fie perfect aderente, cu buloanele respective înşurubate complet.
50
VII. 4.0. 1 Legări la pământ serie unificată MT1 ¸ MT6

Dispozitivele de legare la pământ ale fiecărei susţineri se aleg în funcţie de rezistivitatea
terenului dintre cele corespunzătoare seriei MT1 MT6 din Unificarea emisă de Beneficiar,
căreia îi corespund diferite mărimi şi dispuneri ale dispersorului.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a modifica tipul de dispozitiv de pământ indicat în Proiect ca
urmare a certificărilor în cursul lucrării referitoare la natura şi/sau la rezistivitatea terenului;
Antreprenorul trebuie să se conformeze, furnizând, în acest caz, eventualele plăcuţe de punere la
pământ şi buloanele necesare pentru această modificare.
Punerea în lucrare trebuie să respecte dispunerea şi cotele de împământenire ale fiecărui
dispozitiv.
VII. 4.0. 2 Legări la pământ cu inele echipotenţiale
Dacă este prevăzut de Proiect, legările la pământ serie MT1 MT6 pot fi completate şi/sau
înlocuite de un inel echipotenţial cu coardă de cupru (de secţiune nu mai mică de 63 mm²) sau de
un sistem din două inele cu coardă din cupru (de secţiune nu mai mică de 35 mm²) interconectate
cu 4 legături; legarea inelului/inelelor echipotenţiale la plăcuţe se realizează cu cleme de derivare
din material bimetalic şi închise cu cleme cu compresie.
VII. 4.0. 3 Legarea la pământ a susţinerilor cu fundaţii pe stâlpi
Susţinerile cu fundaţii pe stâlpi sunt legate la pământ prin intermediul plăcuţei prinse cu buloane
pe fiecare montant şi legată electric la armătura stâlpului corespunzător (prin intermediul sudării
sau al legăturii mecanice potrivite).

De obicei, realizarea legărilor la pământ se evaluează după efectuarea lucrării, pe baza realizării
efective a legărilor fiecărei susţineri şi se poate evalua separat sau împreună cu furnizarea
materialelor respective (dacă i se încredinţează Antreprenorului) pe baza celor prevăzute în
documentele contractuale, în ambele cazuri trebuie să se procedeze după cum s-a definit în
articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului”
– excavarea pentru pozare, în orice teren, chiar şi în prezenţa trovantului sau a rocilor
compacte sau în baze sau fundaţii preexistente din beton;
– acoperirea cu pământ şi aranjarea de teren vegetal pe suprafaţă;
– măsurarea, tăierea, delimitarea şi eventuala perforare a susţinerilor;
– perforarea şi/sau filetarea părţilor din fier şi eventuala sudare a buloanelor de prindere;
– furnizarea şi punerea în operă a copcilor şi a elementelor de fixare non magnetice şi
inoxidabile;
– furnizarea şi punerea în operă a buloanelor normale şi cu expansiune din oţel zincat la foc;
– furnizarea şi pozarea tuturor clemelor şi a capetelor de cablu cu compresie;
– curăţirea suprafeţelor de conectare;
– eventuale mici lucrări de remediere a stratului superficial al pereţilor şi al tâmplăriri
metalice.
51
Secţiunea VII. – Capitolul 5 ZUGRĂVIRE SUPORTURI

Prestaţiile trebuie să fie executate cu respectarea tuturor regulilor, utilizând vopsea de cea mai
bună calitate, certificată de fişele tehnice eliberate de Producător.
VII. 5.0. 1 Curăţarea suprafeţelor de vopsit
Înainte de a se aplica vopseaua, suprafeţele susţinerilor trebuie să fie curăţate cu grijă, după cum
se specifică în respectivele cicluri de vopsire şi degresate cu solvenţii potriviţi.
Pentru pregătirea suprafeţelor se face referire de regulă la prevederile cuprinse în anexele
respective specifice elaborate în anul 1952 de către Consiliul pentru vopsirea structurilor din oţel
(Steel Structures Painting Council SSPC - USA) actualizat în anul 1963 şi la cel al Comitetului
Suedez pentru coroziune IVA (Standard Svedesi SISS05 - 5900 - 1967) specificaţia SP - 2 - 63
pentru curăţirea prin intermediul echipamentelor manuale.
VII. 5.0. 2 Vopsirea suprafeţelor
Vopsirea suprafeţelor trebuie să se execute conform unuia dintre ciclurile indicate în continuare
şi respectându-se următoarele dispoziţii:
– nu trebuie să se efectueze operaţiuni de vopsire la temperaturi mai mici de 5° C, la
umiditate ambientală mai mare de 85 %, sau pe suporturi umede din cauza ceţii sau a
condensului.
– o grijă deosebită trebuie acordată la la umplerea îmbinărilor cu masticul special pe bază de
produse eficiente împotriva ruginii pentru face impermeabilă marginea pereţilor la contact
făcând să pătrundă acest mastic.
– fiecare strat de vopsea trebuie să fie perfect uscat înainte de a se trece la aplicarea
următorului, în conformitate cu ceea ce rezultă din diagramele de supra vopsire a
produselor utilizate, prezentate de către Furnizor.
Culorile fiecărei reprize trebuie să fie diferite între ele, pentru a permite un control efectiv şi
facil.
VII. 5.0. 3 Cicluri de vopsire Ciclul “I”
Pentru suprafeţe din fier zincat noi sau cu zincare puţin alterată (oxidare 4-10%)
– spălarea cu solvenţi care nu sunt graşi în cazul zincării noi; curăţirea potrivită a
suprafeţelor în cazul zincării alterate;
– aplicarea unui strat de fond pe bază de răşini epoxidice şi poliamidice; grosime minimă a
peliculei uscate: 40 microni;
– aplicarea, respectând timpii minimi preluaţi din diagrama de supra vopsire, a unui strat
intermediar de vopsea alchidică / clorcauciuc; grosime minimă a peliculei uscate: 40
microni;
– aplicarea unui strat de finisare de vopsea alchidică / clorcauciuc; grosime minimă a
peliculei uscate: 40 microni. grosime totală a ciclului cu pelicula uscată: 120 microni.
52
Ciclul „II“
Pentru suprafeţe din fier diferite de cele indicate mai sus
– curăţenia pe suprafeţe prin intermediul raşchetelor, al periilor metalice, ciocanelor mici,
cuţitelor, spatulelor, cârpelor şi materialului abraziv, astfel încât fierul să nu prezinte urme
de rugină şi vopseaua veche să nu fie fixată pe fier pentru a compromite noul ciclu de
vopsire (în zonele unde se prezintă urme de rugină curăţirea trebuie să se facă până la
gradul ST.2), cu umplerea tuturor acelor părţi (îmbinări, plăcuţe etc.) pentru care este
necesară o asemenea intervenţie;
– aplicarea unui strat de vopsea de fond pe baza răşinilor oleofenolice grosime minimă a
peliculei uscate: 40 microni;
– aplicarea, respectând timpii minimi preluaţi din diagrama de supra vopsire, a unui strat
intermediar de vopsea alchidică / clorcauciuc; grosime minimă a peliculei uscate: 40
microni.
– aplicarea unui strat de finisare de vopsea alchidică / clorcauciuc; grosime minimă a
peliculei uscate: 40 microni. grosime totală a ciclului cu pelicula uscată: 120 microni
VII. 5.0. 4 Vopsirea celui de-al “treilea superior”

Vopsirea trebuie să se execute atât pe feţele interne cât şi pe cele externe ale tuturor profilurilor
celui de-al “treilea superior” al susţinerii, în culorile roşu-portocaliu şi alb cu dungi alternative de
circa doi metri, începând cu dunga roşu-portocaliu de la capătul superior al susţinerii.
VII. 5.0. 5 Controlul produselor
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a analiza în prealabil caracteristicile şi calitatea vopselei pe
care Antreprenorul intenţionează să o utilizeze şi în acest sens îi poate solicita Antreprenorului
eşantioane din acestea; de asemenea Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a controla caracteristicile
şi calitatea vopselei utilizate şi utilizarea perfectă.

De regulă, vopsirea susţinerilor se evaluează pe baza realizării vopsirii fiecărei susţineri; doar în
scopul acceptării, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a efectua verificarea executării învelişului
de protecţie şi verificarea grosimii straturilor care formează acest înveliş. Verificarea este
considerată pozitivă dacă în toate punctele pre alese măsurarea este inferioară minimului solicitat
pentru fiecare strat în parte. Probele sunt executate prin metoda atribute pe eşantion conform
celor prevăzute de Tabelul UNI referitor la planul de eşantioane dublu, testare obişnuită şi LQA
= 15%. Grosimea straturilor de vopsea este măsurată prin intermediul aparatului pentru
măsurarea grosimii stratului de material. În cazul în care din acest control grosimile rezultă
inferioare celor prevăzute, Beneficiarul nu trebuie să efectueze evaluarea vopsirii până când
Antreprenorul nu aplică un strat ulterior, pentru a atinge valoarea indicată.
Vopsirea susţinerilor este în mod convenţional evaluată şi platită exclusiv în raport cu suprafeţele
susţinerilor care se pot obţine din dimensiunile convenţionale ale acestora prezentate în tabelele
de Unificare emise de Beneficiar, sau pe baza calculului convenţional de Proiect al suprafeţei
„gol pentru plin“ ale faţadelor şi ale suporturilor de vopsit. Pentru eventuale susţineri neunificate
se face referire exclusiv la suprafeţele indicate în documentele contractuale.
Executarea vopsirii susţinerilor se compensează după cum se prescrie la articolul “I. 3.4 – Plati
– toate vopselele, solvenţii, diluanţii şi celelalte necesare
53
– toate obligaţiile, elementele şi formarea pentru a executa vopsirea dispusă în toate

condiţiile şi în toate locurile susţinerilor
– tot ceea ce este necesar pentru ca vopsirile să fie astfel încât, la sfârşitul perioadei de
garanţie indicate în documentele contractuale, suprafeţele vopsite să nu prezinte rugină pe
mai mult de 1% din acestea, corespunzând unui grad de ruginire nu mai mare decât nivelul
Re 3 din „Scara Europeană a gradului de ruginire pentru vopsiri împotriva ruginii".
– toate obligaţiile de revopsire totală sau parţială dacă, în perioada de garanţie, pe suprafeţele
vopsite se verifică apariţii de rugină, desprinderi ale straturilor de vopsea sau în orice caz
avarii imputabile deficienţei materialelor utilizate sau tehnicii de aplicare.
54
Secţiunea VIII. INTERFERENŢE CU MEDIUL

Secţiunea VIII. – Capitolul 1 INTERFERENŢE CU INSTALAŢII ŞI REŢELE ALE
SERVICIILOR EXISTENTE
VIII. 1.0 Norme generale de execuţie

VIII. 1.0. 0 Interferenţe cu liniile electrice aflate în proprietatea Beneficiarului sau a
terţilor Formalităţi de livrare
Fiecare instalaţie de interes pentru lucrări este livrată de către Beneficiar de regulă la
vizita la faţa locului, executată pentru a expune riscurile specifice care derivă din mediul de lucru
şi condiţiile de siguranţă realizate şi executând operaţiunile de “legare la pământ” în apropierea
locului lucrării în scopul identificării zonei de lucru. Livrarea se formalizează prin semnarea
procesului - verbal special.
Din acel moment instalaţia se consideră livrată Antreprenorului care efectuând lucrările are
obligaţia de a adopta măsurile necesare de siguranţă prevăzute, incluzând aici realizarea legărilor
la pământ la locul lucrării.
După încheierea lucrărilor, sau oricum în caz de reluare a funcţionării, instalaţiile trebuie să fie
restituite de către Antreprenor Beneficiarului cu aceeaşi formalitate de livrare.
Atunci când există instalaţii de orice tip în proprietatea terţilor, de regulă Beneficiarul efectuează
formalităţile necesare şi Antreprenorul acordurile de detaliu în etapa executivă.
Instalaţiile Beneficiarului
Antreprenorul trebuie să programeze cu un avans corespunzător lucrările care interferează cu
instalaţiile Beneficiarului în funcţiune şi să obţină în prealabil aprobarea Unităţilor
Beneficiarului de interes. Fiecare instalaţie care produce interferenţe a Beneficiarului este livrată
Antreprenorului cu formalităţile de livrare după cum se indică mai sus şi se restituie de către
acesta Beneficiarului la terminarea lucrărilor, prin formalitatea analoagă.
Instalaţii ale terţilor
Pentru instalaţiile electrice ale terţilor (care nu sunt în proprietatea Beneficiarului) care
interferează cu lucrările, trebuie să se efectueze solicitarea, livrarea şi restituirea conform
formalităţilor în uz la proprietari terţi. Beneficiarul îşi rezervă facultatea de a solicita în orice
moment Antreprenorului demonstrarea faptului că a respectat aceste formalităţi.
Realizarea de sectoare în variante ale liniilor electrice preexistente
Antreprenorul trebuie să execute, acolo unde este necesar sau prevăzut de către Beneficiar şi/sau
de proprietari terţi sau la autorizarea Beneficiarului şi/sau a proprietarilor terţi la propunerea
Antreprenorului, variante ale liniilor electrice aeriene preexistente atât provizorii cât şi eventual
definitive. Aceste variante pot consta în reconstruirea anumitor intervale ale acestor linii
preexistente (de obicei prin intermediul înlocuirii lor cu sectoare de linie din cablu aerian şi/sau
subteran). Pentru executarea acestora, Antreprenorul trebuie să respecte strict indicaţiile şi
modalităţile de intervenţie şi de construcţie a Unităţilor Beneficiarului şi/sau ale proprietarilor
terţi propuse la funcţionarea acestor linii preexistente.
VIII. 1.0. 1 Interferenţe cu reţelele de serviciu
Pentru orice instalaţie de reţele de servicii publice (telecomunicaţii, conducte de apă, canalizare,
oleoducte, gazoducte etc.) care în orice fel ar interfera cu lucrările, Antreprenorul trebuie să
respecte aceleaşi modalităţi prevăzute pentru liniile electrice aflate în proprietatea terţilor şi
trebuie să realizeze analog eventualele variante.
55
VIII. 1.0. 2 Interferenţe cu infrastructurile

Pentru orice infrastructură (autostradă, drum, feroviară, portuară, industrială etc.) ce în orice mod
ar interfera cu lucrările, Antreprenorul trebuie să procedeze conform formalităţilor în uz la
proprietarii terţi, cu referire specială la supunerile impuse de eventuala traversare a liniilor
feroviare electrificate la una sau mai multe structuri.
De regulă nu sunt prevăzute (cu excepţia cazurilor excepţionale) variante ale infrastructurilor
traversate, ci exclusiv eventuala închidere temporară (în modurile şi în timpii prevăzuţi de
proprietari terţi) şi/sau realizarea de lucrări cu caracter provizoriu (poduri, protecţii etc.).
Antreprenorul trebuie să realizeze tot ceea ce este necesar, pregătind, la executarea traversărilor
pentru care este nevoie de o întrerupere, echipamentele, elementele şi lucrările pregătitoare care
să reducă durata acestor întreruperi la minimul indispensabil şi în orice caz în limitele de timp la
dispoziţie în timpul „căii libere".
VIII. 1.1 Norme generale de evaluare

Tot ceea ce priveşte relevarea şi executarea de lucrări accesorii (incluzând aici eventualele
variante) în funcţie de instalaţiile electrice, liniile de telecomunicaţii, drumuri, căi ferate şi orice
altceva ar putea interfera cu Linia Aeriană ÎT este de regulă în grija şi cheltuială totală a
Antreprenorului. În situaţia în care în documentele contractuale sunt prevăzute explicit plati de
evaluat separat, trebuie să se procedeze aşa cum se defineşte la articolul “I. 3.4 – Plati ale
Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului ” considerându-se a fi oricum în
completa responsabilitate a Antreprenorului, în afară de cele precizate în alte părţi din contract,
următoarele obligaţii particulare:
– identificarea instalaţiilor Beneficiarului sau ale Terţilor de pus în siguranţă;
– solicitarea şi obţinerea acordurilor cu Beneficiarul şi eventualii terţi interesaţi;
– executarea la traversări şi la punctele de interferenţă exclusiv după obţinerea “căii libere”,
chiar şi în zilele de sărbătoare sau la ore nocturne;
– suspendarea lucrărilor pe sectorul de interes şi ulterioara reluare în caz de întârziere sau de
revocare a “căii libere”.
Secţiunea VIII. – Capitolul 2 TĂIERE PLANTE

VIII. 2.0. 0 Generalităţi
Toate operaţiunile referitoare la marcarea şi la tăierea plantelor, strângerea de lemne etc. trebuie
să se execute de Antreprenor pe baza prescripţiilor Beneficiarului.
Norma referitoare la Preţ cuprind printre altele:

 tăierea plantelor şi/sau a ramurilor indiferent de circumferinţă sau a ramurilor şi a oricărei alte
forme de vegetaţie care interferează cu volumul zonei defrişate, efectuată cu ajutorul unor
echipamente şi unor metode de execuţie a tăierii care să garanteze protecţia muncii;
transportul, cu orice mijloc, al lemnului doborât, la domiciliul proprietarilor şi/sau
administratorilor de fonduri, la cererea acestora şi ca urmare a autorizării de către Enel, până la o
distanţă de 10 (zece) km;
accesibilitatea în locurile unde vor fi executate lucrările;
56
identificarea proprietarilor şi/sau a administratorilor fondurilor unde se vor desfăşura activităţile;

informarea proprietarilor şi/sau a administratorilor de fonduri (forestiere), înainte de orice
intervenţie, cu privire la modalităţile şi termenele de execuţie a lucrărilor;
cheltuielile pe care Executantul le susţine pentru a compensa daunele inevitabile, cu excepţia
valorii venale a plantelor valoroase, a celor protejate şi a plantelor roditoare;
aplicarea sistemului de tragere la arborii care urmează a fi doborâţi;
desfrunzirea şi fasonarea ramurilor lemnului tăiat;
împărţirea în bucăţi a trunchiurilor şi tăierea lemnului în butuci de dimensiuni comerciale sau
oricum adaptate transportului şi în orice caz conform prescripţiilor Enel şi pe baza autorizaţiilor
eliberate de către Autorităţile competente;
stivuirea lemnului şi prinderea vreascurilor pentru legături de lemn (alcătuite corespunzător) la
limitele zonei (cunoscută şi sub numele de fâşie sau trecătoare) de tăiere (transportat cu orice
mijloc) în zonele delimitate corespunzător şi dislocate în apropierea zonei defrişate (loc accesibil
mijloacelor auto) şi în orice caz conform prescripţiilor Enel pe baza autorizaţiilor eliberate de către
Autorităţile competente;
marcarea cu ciocanul silvic a plantelor care vor fi doborâte, carbonizarea (se va efectua conform
legislaţiei şi normativelor în vigoare), amplasarea butucului, cioplirea şi dispunerea in situ a
produselor rezultate în urma tăierii, atunci când astfel de operaţiuni sunt solicitate de către Enel pe
baza autorizaţiilor eliberate de către Autorităţile competente.
VIII. 2.0. 1 Marcarea plantelor incompatibile

Marcarea plantelor este încredinţată Antreprenorului, care trebuie să o execute prin colorarea cu
vopsea roşie (netoxică şi nici agresivă pentru vegetaţie) a plantelor în intervalul lat între 10 sau
respectiv 20 metri pentru partea de ax de linie.
În alternativă, la cererea Beneficiarului, Antreprenorul trebuie să marcheze, în intervalul
respectiv:
– plantele cu creştere lentă la distanţa de 6 (şase) meri de conductoarei verticali sau
desprinşi;
– plantele cu creştere rapidă la distanţa de 10 (zece) metri.
Eventualele plante fructifere sau în orice caz preţioase trebuie să fie semnalate separat.
În timpul operaţiunilor de marcare trebuie să fie relevate plantele cu coroană înaltă care, deşi să
găsesc în afara zonei de interes, se află la mai puţin de 10 m dei conductoare, ţinând cont de
oscilaţiile conductoarelor şi ale plantelor, din cauza vântului.
Dacă se solicită de Beneficiar, Antreprenorul trebuie să marcheze pe planimetria plantelor de
tăiat.
VIII. 2.0. 2 Tăierea plantelor
Antreprenorul trebuie să efectueze tăierea sau toaletarea plantelor, în mod raţional, respectând
prescripţiile primite, astfel încât să constituie spaţiul strict necesar construirii şi utilizării liniei.
Toaletarea trebuie să se execute astfel încât plantele de interes să se găsească la o distanţă de
conductoare nu mai mică de 6 (şase) metri, limită care poate fi eventual crescută la solicitarea
Beneficiarului.
Antreprenorul trebuie să taie toate plantele prezente între picioarele susţinerilor.
Dacă se solicită de către Beneficiar, Antreprenorul trebuie să execute deschiderea marcării în
pădurea de tăiat respectând prescripţiile Beneficiarului referitor la sectoarele de tăiat , la lăţimea
marcării şi la modalităţile de urmat la operaţiune.
VIII. 2.0. 3. Strângerea lemnelor
57
Cu excepţia eventualelor prescripţii deosebite pe care Antreprenorul trebuie să le respecte,

plantele tăiate trebuie să fie strânse întotdeauna la distanţa de siguranţă de restul vegetaţiei, de
construcţii, de instalaţii şi de conducta electrică (în general la marginile lotului, cu desfrunzirea
prealabilă a ramurilor şi secţiune, în orice caz în funcţie de fiecare proprietate în parte).
Antreprenorul trebuie să marcheze la locul respectiv, sau să strângă unde este dispus, plantele
tăiate şi strânse proprietarilor (sau posesorilor de fapt, sau, în absenţa acestora, cultivatorilor
şi/sau conducătorilor fondurilor interesate), solicitând eliberarea chitanţei speciale datată de
predat Beneficiarului. Orice destinaţie alternativă a plantelor tăiate propusă de către Antreprenor
trebuie să fie autorizat de Beneficiar.
Antreprenorul trebuie să aibă o grijă deosebită ca materialele reziduale de tăiere a plantelor să nu
fie lăsate pe pământul aflat într-o altă proprietate faţă de acestea, în canalele apelor, în cursurile
de apă, râuri, pe marginile sau digurile de la cursurile de apă, pe marginile drumurilor şi limitele
de orice natură sau în orice caz în poziţii care să constituie situaţii de pericol pentru persoane,
animale sau lucruri.

Evaluarea fiecărei plante în parte trebuie să se realizeze ţinând cont de plantele tăiate de un
diametru mai mare de 20 cm, măsurat la 1 m de sol. Aceste plante se plătesc inclusiv dacă intră
în cadrul pădurii cedate.
Evaluarea tăierii pădurilor de tăiat are loc prin metode geometrice sau topografice, în funcţie de
caz.
Se ia în considerare suprafaţa în proiecţie orizontală a zonelor de vegetaţie arboricolă de tăiat.
Executarea tăierii plantelor se compensează după cum se prescrie în articolul “I. 3.4 - Plati
ale Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în orice
caz cuprinse, în afară de
cele precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii speciale:
– căutarea liniei de mijloc şi a respectivei zone de interes;
– furnizarea vopselei roşii necesare pentru eventuala marcare;
– eventuala imprimare cu vopsea roşie şi anunţarea proprietarilor şi a Ocolului Silvic al
Statului referitor la data prevăzută pentru tăiere;
– strângerea, desfrunzirea ramurilor şi tăierea în bucăţi;
– eventuala tragere a copacilor de tăiat;
– eventuale îngropare sau îndepărtare a lemnelor tăiate.
– mijloace, echipamente, dotări personale şi toate cele necesare pentru executarea tăierii
plantelor;
– îndepărtarea reziduurilor de tăiere şi eliminarea conform legii;
Tăierile de plante care, pe baza judecăţii Beneficiarului, nu sunt indispensabile construcţiei şi
funcţionării liniei, nu sunt contabilizate.
Secţiunea VIII. – Capitolul 3 INTERFERENŢE CU PROPRIETĂŢILE

VIII. 3.0. 0 Generalităţi
La interferenţele cu terenurile aflate în proprietate, Antreprenorul trebuie să pună în operă toate
58
elementele necesare pentru a limita la minimul indispensabil eventualele daune; în toate cazurile
trebuie să se certifice în prealabil referitor la culturile în act în fiecare proprietate şi trebuie să se
dea preavizul proprietarilor şi/sau terţilor care au dreptul de iniţia lucrări astfel încât să permită,
printre altele şi strângerea eventualelor fructe de cules.
La actul accesării fiecărui loc aflat în proprietatea terţilor, Antreprenorul trebuie să redacteze
starea sa de consistenţă, în Beneficiarul impreuna cu Antreprenorul cu deţinătorii de drept.
VIII. 3.0. 1 Certificarea şi evaluarea daunelor
Antreprenorul trebuie să execute în Beneficiarul impreuna cu Antreprenorul cu cei afectaţi de
daune certificarea, evaluarea şi cuantificarea daunelor. Antreprenorul se angajează să efectueze
în mod sistematic lichidarea diferitelor obligaţii pe măsură ce se completează lucrările.
VIII. 3.0. 2 Plata daunelor
Antreprenorul trebuie să efectueze prin grija şi cheltuiala sa lichidarea plăţilor pentru daunele
provocate la executarea lucrărilor, solicitând eliberarea de la cei care au dreptul (sau în orice caz
de la persoanele care au din punct de vedere juridic dreptul de a se angaja) declaraţii amplu
eliberatoare de predat Beneficiarului.
Antreprenorul rămâne în orice caz responsabil de toate eventualele omisiuni sau nerespectări
referitoare la lichidarea faţă de proprietari sau de cei care au dreptul, ca şi pentru orice
nerespectare care ar fi reclamată de Autorităţile competente în materie sau teritoriu.
VIII. 3.0. 3 Declaraţia Antreprenorului

La sfârşitul lucrărilor Antreprenorul trebuie să îi predea Beneficiarului o declaraţie prin care îl
absolvă pe Beneficiar de orice solicitare de despăgubire din partea terţilor, cu lista completă a
despăgubirilor, precum şi eventuala listă a celor cu care există tratative sau controverse în curs,
enumerând motivele pentru care nu s-au definitivat, împreună cu o declaraţie angajantă pentru
Antreprenor, în care acesta se obligă la plata tuturor eventualelor daune care încă nu au fost
reclamate sau apărute după încheierea lucrărilor.

Interferenţele cu proprietăţile şi daunele cauzate acestora pentru executarea lucrărilor din contract
se evaluează în mod convenţional pe baza parametrilor medii recunoscuţi de către Beneficiar
Antreprenorului şi prezentaţi în documentele contractuale, cu referire la proiectarea orizontală a
axei conductei de electricitate şi se compensează exclusiv după ce Antreprenorul a executat toate
realizările prevăzute mai sus şi i-a predat Beneficiarului declaraţia de la punctul VIII. 3.0. 3.
Platile recunoscute Antreprenorului pentru despăgubirea daunelor se consideră a cuprinde orice
daună cu excepţia următoarelor, care sunt în responsabilitatea Beneficiarului şi pe care
Beneficiarul le lichidează celor care au dreptul:
– eventuale sume plătite cu acest titlu împreună cu cea de servitute de conductă electrică;
– eventualele sume pentru arborii a căror tăiere a fost efectuată la comanda explicită a
Beneficiarului, din cauza incompatibilităţii cu utilizarea liniei (în acest caz pe Antreprenor
îl priveşte doar compensaţia prevăzută pentru tăierea acestor plante).
59
Secţiunea IX. ACCEPTAREA DEFINITIVĂ A LUCRĂRILOR
Secţiunea IX. – Capitolul 1 CONTROALE ÎN TIMPUL LUCRĂRII
IX. 1.0 Norme generale de execuţie

Lucrările executate de Antreprenor pot fi în orice moment supuse de către Beneficiar probelor şi
controalelor în timpul lucrării, de orice tip, pentru a fi certificate caracteristicile a ceea ce s-a
executat până la acel moment. Antreprenorul trebuie să furnizeze întreaga organizare şi asistenţă
proprie pentru conducerea probelor.
Lucrările contractate pot fi supuse tuturor probelor pe care Beneficiarul intenţionează să le
execute pe baza propriei judecăţi.
În cazul unui rezultat negativ al unei probe oarecare, Antreprenorul trebuie să respecte, prin grija
sa totală şi pe cheltuiala sa, toate prescripţiile împărtăşite de către Beneficiar şi să remedieze
orice defect relevat.
Pentru construcţii, lucrări şi intervenţii executate de Antreprenor, Beneficiarul are dreptul de a
efectua — cu propriul personal sau profesionişti special însărcinaţi de Beneficiar — controale în
timpul efectuării lucrării şi controale pentru recepţie. Dacă se prevede în acordul cadru/ contract,
pe lângă Beneficiar pot exista instituţii locale sau terţi care pot avea sa efectueze receptii
calitative, chiar şi la intervale de timp diferite faţă de cele prevăzute de Beneficiar.
sa totală şi pe cheltuiala sa, toate prescripţiile indicate de către inspectori şi să remedieze orice
defect relevat.
Verificări efectuate de Antreprenor

Înainte de livrarea către Beneficiar a oricărei părţi a instalaţiei executată şi supusă evaluării
Beneficiarului, Antreprenorul trebuie, prin propria grijă şi pe propria cheltuială, cu echipamente şi
instrumente de măsură adecvate, să execute verificări de instalare şi funcţionale pentru a se
constata executarea corectă a lucrărilor, efectuând şi toate modificările necesare pentru buna
funcţionare a instalaţiei.
Operaţiunile de verificare pe care Antreprenorul trebuie să le execute constau, în total, în
controlarea instalării electrice şi mecanice corecte a tuturor elementelor componente ale
instalaţiei.
Obligatie Antreprenorului de a efectua controale

Antreprenorul trebuie să permită efectuarea controalelor menţionate şi, în acest scop, trebuie:
o la simpla cerere a Beneficiarului, să prezinte documentul de identitate aferent pentru personal, atât
cel propriu, cât şi eventualii subAntreprenori prezenţi, chiar şi nu simultan, pe şantier, dar şi să
prezinte documentaţia care atestă titlul de proprietate a mijloacelor şi echipamentelor principale;
o să comunice Beneficiarului (vezi TAB A), în prealabil şi în fiecare zi, localităţile şi timpii de
deschidere a şantierelor, dar şi timpii de executare a celor mai importante activităţi, dar şi
societăţile executante, dar şi lucrările pentru care ar fi dificilă efectuarea controalelor după
terminarea lucrărilor
o să permită efectuarea controalelor la sistemul calităţii pe care îl deţine [unde există];
o asistenţa adecvată în timpul efectuării controalelor.
60
Controale suplimentare efectuate de Beneficiar

Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a efectua controale suplimentare:
o imediat ce un control oarecare identifică un oarecare defect;
o dacă Antreprenorul nu respectă prevederile părţii „Costurile Antreprenorului de a efectua
controale” din prezentul document.
Costuri legate de controale

Dacă Antreprenorul nu a respectat prevederile părţii „Costurile Antreprenorului de a efectua
controale” din prezentul document, toate testările cad în sarcina sa totală.
Cad, oricum, în sarcina deplină a Antreprenorului toate testările efectuate în cazul controalelor
suplimentare.
Clasificarea controalelor
Controalele efectuate de Beneficiar au scopul de a verifica corespondenţa dintre cele executate de
Antreprenor şi ceea ce s-a comandat. Controalele pot fi clasificate în ‘Controale de cantitate” şi
‘Controale de calitate”.
Controale de cantitate
Sunt executate pentru a verifica corectitudinea calculelor pentru intervenţiile încredinţate
şi realizate.
Controale de calitate
Controalele de calitate au rolul de a verifica dacă acţiunile, lucrările şi intervenţiile
comandate Antreprenorului sunt conforme cu indicaţiile contractuale şi nu conţin defecte.
Controlul în cursul executării lucrărilor

Lucrările contractate pot fi supuse tuturor probelor pe care Beneficiarul intenţionează să le
execute pe baza propriei judecăţi.
sa totală şi pe cheltuiala sa, toate prescripţiile indicate de către Beneficiar şi să remedieze orice
defect identificat.
În cazul rezultatului negativ al verificării contabile care face obiectul controlului, acestea vor fi
respinse Antreprenorului, cu obligaţia acestuia din urmă de a le corecta.
Controale în vederea testării

Generalităţi
Pot face obiectul testării:
- complexul de construcţii, lucrări din întreaga antrepriză, după terminarea acesteia;
- una sau mai multe părţi finalizate în timpul executării contractului.
Inspecţia se efectuează cu controalele de cantitate şi controalele de calitate pe întreg eşantionul
selectat de Beneficiar din lotul supus inspecţiei, cu rolul de a constata dacă pot fi acceptate
construcţiile şi lucrările.
Construcţiile şi lucrările executate de Antreprenor sunt acceptate dacă sunt îndeplinite simultan
următoarele condiţii:
61
- în urma controalelor de cantitate nu reies diferenţe cantitative mai mari decât pragul specificat;
- în urma controalelor de calitate nu reies defecte de calitate critice, iar eventualele defecte grave
sunt, oricum, considerate acceptabile.
Controalele executate ca parte din inspecţie sunt executate „eşantion” pe loturile de construcţii şi
lucrări indicate în mod specific. Fiecare lot poate fi format:
- în cazul contractelor „deschise”, din anumite părţi finalizate;
- în cazul contractelor „închise”, din componente finalizate în orice parte şi care pot fi date în
folosinţă;
Fiecare lot nu va fi mai mic de 20.000 (douăzeci de mii) de puncte de calcul.
Identificarea eşantioanelor de inspectat revine, regulă, responsabilului unităţii Beneficiarului care
efectuează controalele, iar operaţiunea de identificare a eşantioanelor este indicată de inspector în
procesul verbal de inspecţie.
Antreprenorului i se comunică eşantioanele selectate şi data stabilită de inspector pentru
începerea controalelor. Pe aceste eşantioane, de regulă inspectorul solicită Antreprenorului să
execute teste a căror executare este plătită la preţurile indicate în lista de preţuri care face parte
din documentele contractuale.
Numărul de teste de executat nu va fi mai mic de: un test la fiecare 20.000 (douăzeci de mii) de
puncte de calcul, cu rotunjirea către unitatea superioară; această rotunjire nu se aplică până la 500
(cinci sute) de puncte peste valoarea de lotului supus testării.
Un număr mai mare de testări preliminare va fi prevăzut atunci când din actele privitoare la
controalele în curs de desfăşurare a lucrării efectuate anterior, au apărut defecte; numărul ulterior
de testări preliminare şi punctele unde vor fi executate vor fi corelate, prin grija inspectorului sau
a Beneficiarului, entităţii şi gravităţii defectelor constatate în cursul de desfăşurare a lucrării.
În baza rezultatelor testărilor preliminare efectuate, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a adopta, în
cazul constatării defectelor, măsurile prevăzute în contract.
În acest scop, în cazul unor rezultate diferite faţă de cele ale testărilor preliminare dispuse de
Beneficiar, se face referire la media aritmetică a abaterilor constatate pentru fiecare defect (dacă
abaterea constatată într-o singură testare preliminară nu clasifică defectul ca fiind unul critic);
media va fi oricum efectuată doar la abaterile constatate ca diferenţă faţă de comandă, abaterile
care depăşesc comanda nu vor fi luate în considerare.
Dacă Beneficiarul depistează defecte „uşoare”, acesta acceptă fără rezerve sau penalităţi
construcţii, lucrări şi intervenţii executate de Antreprenor. Beneficiarul va înregistra, însă, în
sistemul informatic al societăţii defectele uşoare identificate care concură la evaluarea globală a
activităţii Antreprenorului.
Dacă Beneficiarul identifică defecte „critice” şi/sau „grave”, acestea constituie, în toate
privinţele, vicii sau diformităţi de execuţie şi, astfel, Beneficiarul suspendă recepţia şi îl
informează pe Antreprenor cu recomandările următoare pentru eliminarea acestora, pe care
Antreprenorul trebuie să le pună în practică. Beneficiarul îl poate scuti pe Antreprenor de
eliminarea anumitor defecte „grave” în modurile prevăzute în scrisoarea de comandă.
După terminarea intervenţiilor necesare pentru eliminarea defectelor „critice” şi/sau „grave”,
Antreprenorul trebuie să trimită Beneficiarului o comunicare specifică semnată prin care
garantează formal că a procedat, conform instrucţiunilor date, la eliminarea tuturor defectelor
62
critice, chiar şi din eventualelor lucrări similare pe care le a controlat prin propria grijă şi pe
propria cheltuială.
Ca urmare a comunicării respective, Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a verifica cele declarate de
Antreprenor, efectuând testări preliminare ulterioare pe eşantioane alese aleatoriu în vederea
verificării efectivei regularizări a defectelor din tot lotul supus controlului în vederea testării.
În cazul în care nu se identifică niciun alt defect „critic” şi/sau „grav” ulterior, inspecţia se va
relua.
Dacă sunt identificate defecte „grave”, Beneficiarul, după bunul său plac, îşi rezervă dreptul de a
scuti Antreprenorul de regularizare, aplicând, alternativ, următoarele deprecieri cumulabile
exprimate în procente convenţionale:
Controale de cantitate
Controalele de cantitate sunt executate pe un eşantion din lotul supus inspecţiei, compus din
devize întregi şi/sau segmente şi/sau pichete, alese de Beneficiar după bunul său plac, din lotul
supus inspecţiei.
Măsurătorile sunt executate 100% (sută la sută) pe proba de cantităţi contabilizate în toate
rubricile de preţ.
Cantităţile constate vor fi consolidate aplicând valoarea punctului prin care fiecare cantitate
elementară a fost contabilizată; se obţine deci valoarea cantităţilor constatate privitoare la probă.
Dacă această sumă, calculată după cum se indică mai sus, este mai mică decât suma contabilizată
aferentă eşantionului, va fi debitat Antreprenorul cu suma plătită în plus faţă de aceasta, egală cu:
Dacă, însă, această sumă este mai mare decât suma contabilizată, Antreprenorului nu îi va fi
rambursată nicio sumă.
Atunci când valoarea cantităţilor constatate pe toată proba rezultă mai mică decât valoarea
contabilizată privitoare la proba respectivă, se determină abaterea procentuală:
(sume cantitate eşantion contabilizat - sume cantitate eşantion masurat)

S= X100
Σ sume cantitate eşantion contabilizat
Dacă această deviere „S” este mai mică sau egală cu 1% (unu la sută) nu i se va aplica
Antreprenorului nicio măsură
Dacă o deviaţie „S” este mai mare de 1% (unu la sută) se va percepe, împotriva
Antreprenorului, o penalizare egală cu deviaţia procentuală „S” aplicată sumei lotului inspectat
din care a fost extras eşantionul.
Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a executa evaluarea specifică a discordanţelor identificate în
scopul adoptării de măsuri ulterioare prevăzute de sistemul de calificare a societăţilor.
63
Controale de calitate
Controalele de calitate au rolul de a verifica dacă acţiunile, lucrările şi intervenţiile comandate
Antreprenorului sunt conforme cu indicaţiile contractuale şi nu conţin defecte.
În cazul în care, în urma controalelor sunt identificate defecte, acestea pot fi clasificate, după
bunul plac al Beneficiarului, în:
- defecte „uşoare”: anomalii pe care le prezintă lucrările finalizate, sau o parte dintre acestea, care
nu determină depăşirea pragurilor prestabilite între care lucrările se pot considera executate,
oricum, la nivel tehnic perfect.
- defecte „grave”: anomalii pe care le prezintă lucrările finalizate, sau o parte dintre acestea, care,
deşi determină depăşirea pragurilor de defect uşor, nu duc la depăşirea pragurilor stabilite între care
lucrările se pot considera, oricum, acceptabile.
- defecte „critice”: anomalii pe care le prezintă lucrările finalizate, sau o parte dintre acestea,
care, duc la depăşirea pragurilor de defect grav peste care lucrările nu pot fi considerate
acceptabile, întrucât nu sunt executate conform standardelor.
Dacă sunt identificate defecte „grave”, Beneficiarul, după opinia sa de necontestat, îşi rezervă
dreptul de a scuti Antreprenorul de regularizare, aplicând, alternativ, deprecierile cumulabile
exprimate în procentele convenţionale din tabelul B.
Inspecţiile şi probele de funcţionare finale trebuie executate în acelaşi mod ca şi cele indicate
pentru inspecţiile şi probele de funcţionare în timpul lucrării de către personalul Beneficiarului
autorizat în acest sens sau de profesionişti autorizaţi înscrişi în Ordinul sau Registrul Profesional,
numiţi de Beneficiar.
Inspectorii pot supune lucrările încredinţate la toate probele care trebuie executate, pe baza
propriei experienţe şi propriei expertize profesionale.
Testările şi testele de funcţionare sunt menite să certifice caracteristicile a ceea ce s-a executat şi
corespondenţa cu scopurile, cu prevederile Legii, cu proiectul şi cu specificaţiile tehnice.
sa exclusivă şi pe cheltuiala sa, indicaţiile primite până la rezultatul pozitiv al tuturor testărilor.
PROCENTE CUMULABILE CONVENŢIONALE DE DEPRECIERE A LUCRĂRILOR, DUPĂ UL DE

INSTALAŢIE, LOTUL SUPUS INSPECŢIEI, DUPĂ DEFECTELE GRAVE PE CARE DECIDE SĂ LE
ACCEPTE ENEL
Tab. B
LINII AERIENE ÎT
Procent de
Defect constatat
depreciere
Neconformitati la dimensiunile fundaţiilor 2%
Neconformitati la adâncimea săpăturilor 1,5%
Neconformitati la calitatea betonului 2%
Neconformitati în geometria stâlpului 1,5%
Neconformitati la verticalitatea şi alinierea stâlpilor 1,5%
Neconformitati la săgeata conductorilor 1%
64
Neconformitati la vopsirea stâlpilor 0,5%
IX. 1.1 Norme generale de evaluare

De regulă probele sunt în responsabilitatea Beneficiarului, în timp ce se află în totala grijă şi
cheltuială a Antreprenorului tot ceea ce este necesar pentru executarea probelor pe care
Beneficiarul intenţionează să le efectueze. În situaţia în care în documentele contractuale sunt
prevăzute explicit plati de evaluat separat, trebuie să se procedeze aşa cum se defineşte la
articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului”.
Secţiunea IX. – Capitolul 2 CONTROALE FINALE
IX. 2.0 Norme generale de execuţie

În mod analog celor prevăzute pentru controalele în timpul lucrării, lucrările executate de
Antreprenor sunt supuse de către Beneficiar, la încheierea lor, probelor şi controalelor de orice
tip, pentru a fi certificate caracteristicile a ceea ce s-a executat. Antreprenorul trebuie să
furnizeze întreaga organizare şi asistenţă proprie pentru conducerea probelor.
Controalele finale sunt menite să certifice caracteristicile a ceea ce s-a executat şi corespondenţa
cu scopurile, cu prevederile Legii, cu proiectul şi cu specificaţiile tehnice.
sa exclusivă şi pe cheltuiala sa, prescripţiile primite.
IX. 2.1 Norme generale de evaluare

De regulă controalele sunt în responsabilitatea Beneficiarului, în timp ce se află în totala grijă şi
cheltuială a Antreprenorului tot ceea ce este necesar pentru executarea probelor care sunt
efectuate, incluzând aici rezultatele probelor eventual executate în timpul lucrării şi proba
remedierii eventualelor prescripţii primite cu acele ocazii. În situaţia în care în documentele
contractuale sunt prevăzute explicit plati de evaluat separat, trebuie să se procedeze aşa cum se
defineşte la articolul “I. 3.4 – Plati ale Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul
Contractului”.
65
Secţiunea X. SERVITUŢI DE LINIE ELECTRICĂ BENEVOLE ŞI

OCUPĂRI TEMPORARE DE URENŢĂ
Secţiunea X. – Capitolul 1 RECUNOAŞTERE FONDURI OBIECT DE

SERVITUTE
X. 1.0 Norme generale de execuţie

X. 1.0. 0 Generalităţi
De regulă obţinerea servituţilor liniei electrice este în grija Beneficiarului; atunci când este
prevăzut de documentele contractuale, i se poate atribui Antreprenorului, total sau parţial, cu
încredinţarea obţinerii servituţii şi prin intermediul actelor notariale sau al ocupaţiilor temporare
de urgenţă cu practicile necesare, sau ambele sarcini.
Antreprenorul trebuie să îi solicite Beneficiarului acordul pentru a începe lucrările care comportă
deservirea prealabilă a terenurilor de interes şi trebuie să furnizeze ajutorul său şi orice susţinere
eventual solicitată de Beneficiarul pentru tratativele cu proprietarii care încă nu au fost deserviţi.
X. 1.0. 1 Date de identificare de cadastru
Obţinerea planimetriilor de cadastru, trasarea pe acestea pe axa liniei, delimitarea suprafeţei
interesate de deservire şi certificatele cadastrale referitoare la fondurile interesate de trecerea
liniei sunt executate de Beneficiar sau, dacă se prescrie prin documentele contractuale, de
Antreprenor.
X. 1.0. 2 Verificarea şi strângerea datelor actualizate
Antreprenorul trebuie să realizeze rapid verificarea proprietarilor efectivi pe teren şi să execute
certificatele ipotecare, să verifice culturile efectiv practicate pe fondurile de interes şi să obţină în
prealabil toate celelalte informaţii necesare pentru calculul plăţilor.
Pe baza documentaţiei obţinute de Beneficiar şi a ceea ce s-a verificat, Antreprenorul trebuie să
aibă grijă să pregătească listele de proprietari, pe care trebuie să prezinte indicarea exactă a
tuturor elementelor de cadastru (cod, titular, primăria, foaia, parcela, calitatea, clasa, suprafaţa,
veniturile, datele de înregistrare, codul fiscal, regimul patrimonial, rezidenţa şi eventualul
contactul telefonic al componenţilor Firmelor; pentru societăţi certificatul de la Camera de
Comerţ şi în cazul modificarii datelor complete ale noii Firme titulare), precum şi elementele de
identificare a servituţilor de constituit (suprafeţele de deservit, numărul susţinerilor şi zona
ocupată de acestea etc.).
X. 1.0. 3 Fonduri care nu pot face obiectul deservirii
Pentru fondurile ce aparţin Domeniului Statului, sau altor Administraţii sau Entităţi, pentru care
este exclusă ocuparea temporară de urgenţă sau constituirea voluntară a servituţii, Beneficiarul
trebuie să efectueze direct solicitarea respectivei concesii, la semnalarea rapidă a
Antreprenorului, care trebuie să furnizeze toate indicaţiile necesare pentru desfăşurarea practicii.
X. 1.0. 4 Calculul compensaţiei de servitute
Pe baza datelor de cadastru şi a elementelor strânse, Antreprenorul trebuie să calculeze platile de
servitute de plătit, care sunt supuse Beneficiarului pentru eventuale observaţii. Beneficiarul îşi
rezervă dreptul de a furniza Antreprenorului algoritmii şi modalităţile de calcul, pe care
Antreprenorul trebuie să le respecte.
66
Antreprenorul trebuie să îi transmită Beneficiarului pe suport hârtie în trei copii şi pe suport

informatic: lista proprietarilor (divizaţi pe Primăria de apartenenţă a fondurilor), datele
actualizate ca urmare a certificatelor ipotecare precum şi planimetriile actualizate în funcţie de
eventualele fracţionări şi/sau unificări realizate.
Antreprenorul este responsabil de orice consecinţă datorată erorilor sau omisiunilor în datele
furnizate Beneficiarului.
X. 1.0. 5 Comunicări periodice către Beneficiar
Antreprenorul trebuie să comunice la fiecare cincisprezece zile Beneficiarului starea de progres a
lucrării care i s-a încredinţat precizând Firmele proprietare deservite voluntar şi pe cele pentru
care se prevede recurgerea la deservirea obligatorie, precum şi toate eventualele dificultăţi
întâlnite.
X. 1.1 Norme generale de evaluare

Executarea recunoaşterilor fondurilor care fac obiectul servituţii, actualizarea şi calculul sumelor
de servitute se compensează, exclusiv după ce Antreprenorul a executat toate realizările
prevăzute mai sus, după cum s-a dispus la articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările
care fac obiectul Contractului” considerându-se a fi în orice caz cuprinse, în afară de cele
precizate în alte părţi în contract, următoarele obligaţii speciale:
– cheltuieli şi drepturi pentru cercetări, vizite la faţa locului şi controale ale datelor
proprietarilor;
– cheltuieli pentru actualizarea planimetriilor şi toate celelalte necesare pentru pregătirea
executării ulterioare a servituţilor.
Secţiunea X. – Capitolul 2 SERVITUŢI PRIN ACT NOTARIAL

X. 2.0. 0 Generalităţi
Antreprenorul trebuie să poarte tratative cu fiecare dintre proprietarii fondurilor interesate de
traseul liniei pentru a obţine în primul rând de la aceşti proprietari concesiunea voluntară a
servituţii liniei electrice sau, când acest lucru nu se poate obţine imediat, semnarea unui
document prealabil de către cei care au dreptul.
Antreprenorul, atunci când se solicită de către proprietari, la tratative, trebuie să realizeze
pichetarea liniei (poziţionarea susţinerilor şi axului liniei) pe teren.
Tratativele trebuie să continue pe baza plăţilor calculate după cum s-a arătat mai sus.
Antreprenorul, odată finalizate tratativele cu toţi cei care au dreptul, trebuie să comunice celor
care nu
sunt de acord - prin recomandată cu confirmare de primire redactată pe baza unei scheme
convenite cu
Beneficiarul sau furnizată de către acesta - compensaţia oferită pentru servitute, acordându-le
celor interesaţi treizeci de zile de la primire pentru a-şi manifesta eventuale acceptare.
X. 2.0. 1 Majorarea platilor
Atunci când, pe baza unor raţiuni motivate şi prezentate în documente, se contractează o
compensaţie mai mare faţă de cea calculată după cum s-a prezentat mai sus, Antreprenorul
trebuie să informeze despre acest lucru Beneficiarului, pentru autorizarea scrisă necesară. În lipsa
acestei autorizări a Beneficiarului, majorările sunt în responsabilitatea Antreprenorului.
67
X. 2.0. 2 Acte Notariale

Înainte de perfectarea celor scrise, Antreprenorul trebuie:
– să certifice legitimitatea dreptului de proprietate al celor care cedează servitutea şi capacitatea
legală de a acţiona a acestora;
– să execute cele necesare pentru a fi legal perfectate şi valide toate contractele de concesiune
de servituţi, cu o deosebită atenţie acordată celor referitoare la fonduri aparţinând minorilor,
persoanelor lipsite de capacitate, Entităţilor Morale şi altele similare, Primăriilor, celor supuse
oricărui tip de constrângeri (dotări, domeniu rezervat, utilizări civice, ius plantandi etc.)
pentru care trebuie să realizeze toate demersurile necesare în acest sens la Autorităţile
competente.
Pentru eventuale constituiri de servituţi cu Entităţi şi Administraţii Publice, Antreprenorul
trebuie să facă o comunicare prealabilă către Beneficiar, care îşi rezervă dreptul de a împărtăşi
instrucţiuni specifice şi de a interveni împreună cu Antreprenorul.
După executarea celor de mai sus, Antreprenorul trebuie să se îngrijească de perfectarea
constituirii de servituţi cu toţi proprietarii care la tratative, sau în urma comunicărilor efectuate,
au acceptat platile oferite; şi acest lucru este valabil şi pentru acele Firme cu care au început deja
procedurile pentru ocuparea temporară şi care ulterior îşi manifestă acceptul acestei oferte.
Constituirile de servituţi de linie electrică trebuie să se încheie prin intermediul înscrisului privat
autentificat, sau al actului public, de redactat în conformitate cu modelul furnizat de Beneficiar.
Actele private, când nu este posibilă prezenţa la faţa locului a unui Jurisconsult al Beneficiarului,
se perfectează în două intervale şi anume:
1) cei care cedează dreptul se constituie la Notarul ales anterior, preferabil din locul respectiv,
care le autentifică semnăturile;
2) în termen de douăzeci de zile de la prima autentificare, Antreprenorul trebuie să se
îngrijească, prin propria grijă şi cheltuială, de retragerea acestor acte, pentru a le preda în original
Beneficiarului pentru a efectua ceea ce este de competenţa sa şi formalităţile ulterioare de
perfectare; actelor trebuie să li se anexeze eventuala documentaţie realizată de cel care cedează.
Sumele necesare pentru plata platilor referitoare la actele de mai sus sunt de regulă anticipate de
Antreprenor şi rapid rambursate de către Beneficiar, cu excepţia cazului în care Beneficiarul nu îi
comunică Antreprenorului că doreşte să îi furnizeze anticipat sumele corespunzătoare.
Actele care sunt eronate, incomplete sau în orice caz neconforme cu cele dispuse anterior, sunt
considerate drept nefinalizate cu efectele rambursării datorate Antreprenorului şi respectivele
plati plătite, împreună cu orice altă eventuală cheltuială (notarială, taxă de timbru, registru etc.),
sunt puse în debitul acestuia şi reţinute de Beneficiar, din plăţile de efectuat Antreprenorului.
Antreprenorul este în orice caz ţinut, chiar şi după încheierea lucrărilor, să ramburseze
Beneficiarului toate platile şi cheltuielile respective care s-ar dovedi a fi în mod eronat vărsate;
de asemenea, trebuie să ramburseze Beneficiarului toate obligaţiile eventualelor acţiuni judiciare
ulterioare deservirilor eronate.
X. 2.0. 3. Raportare
După perfectarea actelor notariale chiar şi cu toţi proprietarii care, deşi nu au convenit la
tratative, au acceptat ulterior platile oferite prin intermediul recomandatei, Antreprenorul trebuie
să îi predea Beneficiarului o raportare în care, pentru fiecare dintre proprietarii cu care nu a fost
posibil să se definească voluntar servitutea, sunt indicate motivele care au stabilit lipsa acordului
şi/sau împiedicarea perfectării actelor notariale, eventualele solicitări ale părţii şi tot ceea ce îi
este necesar Beneficiarului pentru procedurile ulterioare.
68
Raportării trebuie să i se anexeze copiile scrisorilor care indică compensaţia oferită şi

respectivele confirmări de primire care atestă receptarea de către cei interesaţi.

Executarea servituţilor prin act notarial se compensează, exclusiv după ce Antreprenorul a
executat toate realizările prevăzute mai sus, după cum s-a dispus la articolul “I. 3.4 – Plati
– cheltuieli şi drepturi pentru certificate ipotecare şi respectiva documentaţie menită să
demonstreze eventualele modificari patrimoniale;
– eventuala pichetare, acolo unde se solicită, a poziţiei susţinerilor şi a axului liniei.
Sunt în orice caz în responsabilitatea Antreprenorului toate obligaţiile ulterioare, cu excepţia
următoarelor, care sunt în responsabilitatea Beneficiarului:
– sume plătite cu titlul de compensaţie pentru servituţile de conductă electrică;
– obligaţii pentru eventualele procuri către proprii angajaţi, necesare încheierii actelor;
– cheltuieli pentru timbrele contractelor de servitute şi respectiva notă de transcriere;
– cheltuieli pentru înregistrarea şi transcrierea actelor;
– cheltuieli pentru eventuale deplasări, la sedii diferite de cel propriu, ale Notarilor şi ale
altor Funcţionari Publici;
– lichidarea de parcele la Notari.
Secţiunea X. – Capitolul 3 OCUPĂRI TEMPORARE DE URGENŢĂ PRIN

INTERMEDIUL DECRETULUI
Solicitarea de ocupare temporară pe cale de urgenţă trebuie să fie motivată potrivit referitor la
necesitatea sa efectivă la locul concesiunii voluntare.
Antreprenorul trebuie să se îngrijească de desfăşurarea procedurii necesare pentru a obţine, din
partea Autorităţilor competente, emiterea de decrete de ocupare temporară de urgenţă.
În acest scop se enumeră principalele formalităţi pe care Antreprenorul trebuie să le realizeze:
– pregătirea solicitării însoţită de planimetrii şi lista de proprietari în conformitate cu
modelele furnizate de Beneficiar şi orice alt document şi elaborat care ar fi solicitat de
Autorităţile competente acordând asistenţa necesară pentru fiecare probă în cursul
procedurii;
– notificarea celor interesaţi, în formele prevăzute de Legile în vigoare şi conform indicaţiilor
Beneficiarului, referitor la decretele de ocupări temporare în copie autentificată, împreună
cu anunţurile de convocare la vizite la faţa locului (care trebuie să parvină cu cel puţin 20
de zile înainte de data stabilită pentru aceste vizite la faţa locului) pentru redactarea
proceselor verbale de status de consistenţă şi punere în posesie; pentru eventualii
proprietari cu adresă şi rezidenţă necunoscute, Antreprenorul trebuie să realizeze aceste
prevederi conform dispoziţiilor din Codul de Procedură Civilă;
– solicitarea şi obţinerea, de la Primăriile interesate, a publicării de avize generale prin care
se comunică, oricui ar fi interesat, datele şi orele referitoare la operaţiunile de luare în
posesie a zonelor de interes (aceste avize trebuie să fie publicate cel puţin 20 de zile
consecutive anterior datei stabilite pentru vizita la faţa locului);
69
– acordarea de asistenţă în cursul vizitelor la faţa locului pentru redactarea statusurilor de

consistenţă şi intrare în posesie, referitor la terenurile de ocupat temporar pe cale de
urgenţă, care poate comporta, printre altele şi pichetarea liniei (poziţionarea susţinerilor şi
axului liniei) pe teren;
– transmiterea către Beneficiar a copiei avizelor de convocare la vizita la faţa locului pentru
luarea în posesie însoţite de notificare precum şi copia avizelor de publicare însoţite de
publicarea publicării în Registrele Juridice.

Executarea Ocupărilor Temporare de urgenţă prin intermediul Decretului se compensează,
exclusiv după ce Antreprenorul a executat toate realizările prevăzute mai sus, după cum s-a
dispus la articolul “I. 3.4 – Plati Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului”
– eventuale cheltuieli de notificare către firmele interesate;
– cheltuieli de timbru pentru desene, documente tipărite, achiziţionarea de hârtie timbrată,
cheltuieli poştale şi altele, chiar dacă nu sunt prezentate aici, nu sunt enumerate la
cheltuielile şi drepturile din responsabilitatea Beneficiarului;
– cheltuieli necesare pentru prezenţa martorilor necesari pentru operaţiunile de luarea în
posesie a fondurilor;
– asistenţă la redactarea proceselor verbale de consistenţă;
– eventuala pichetare, acolo unde se solicită, a poziţiei susţinerilor şi a axului liniei.
Sunt în orice caz în responsabilitatea Antreprenorului toate obligaţiile ulterioare, cu excepţia
următoarelor, care sunt în responsabilitatea Beneficiarului:
– redactarea proceselor verbale de consistenţă;
– vărsarea, la Trezoreriile competente, a sumelor prevăzute pentru vizitele la faţa locului;
– cheltuieli pentru eventuale deplasări, la sedii diferite de cel propriu, ale Notarilor şi ale
altor Funcţionari Publici.
70
Secţiunea XI. CUPRINS GENERAL
SECŢIUNEA I. SCOP 1
SECŢIUNEA I. – CAPITOLUL 1 PREAMBUL ......................................................................................................................... 1
SECŢIUNEA I. – CAPITOLUL 2 OBLIGAŢII TEHNICE ALE ANTREPRENORULUI ........................................................2
SECŢIUNEA I. – CAPITOLUL 3 EVALUAREA LUCRĂRILOR ............................................................................................... 3
SECŢIUNEA II. OPERAŢIUNI PRELIMINARE CONSTRUCŢIEI .................................. 7

SECŢIUNEA II. – CAPITOLUL 1 PROIECTARE EXECUTATĂ DE BENEFICIAR .............................................................. 7
SECŢIUNEA II. – CAPITOLUL 2 PROIECTARE ATRIBUITĂ ANTREPRENORULUI ....................................................... 7
SECŢIUNEA II. – CAPITOLUL 3 REFERAT GEOTEHNIC ...................................................................................................... 9
SECŢIUNEA II. – CAPITOLUL 4 ŞANTIERE, MIJLOACE DE LUCRU, DEPOZITE DE MATERIALE ........................... 10
SECŢIUNEA II. – CAPITOLUL 5 VERIFICAREA TRASĂRILOR ŞI A MARCAJELOR CU PICHEŢI ............................. 12
SECŢIUNEA II. – CAPITOLUL 6 PROGRAM DE ÎNTINDERE ............................................................................................. 13
SECŢIUNEA III. MATERIALE ............................................................................................... 14

SECŢIUNEA III. – CAPITOLUL 1 MATERIALE PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCTII ................................................ 14
SECŢIUNEA III. – CAPITOLUL 2 MATERIALE PENTRU LUCRĂRILE ELECTROMECANICE ..................................... 15
SECŢIUNEA IV. DEMONTĂRI, DEMOLĂRI, DEZAFECTĂRI....................................... 20

SECŢIUNEA IV. – CAPITOLUL 1 DEMONTARE MATERIALE REUTILIZABILE DE CĂTRE
BENEFICIAR [FAZA I.] .................................................................................................. 21
SECŢIUNEA IV. – CAPITOLUL 2 DEZMEMBRAREA MATERIALELOR CARE NU SUNT
REUTILIZABILE DE CĂTRE
BENEFICIAR [FAZA II.] ................................................................................................. 23
SECŢIUNEA IV. – CAPITOLUL 3 DEMOLAREA PĂRŢILOR REZIDUALE [FAZA III.] ................................................... 24
SECŢIUNEA IV. – CAPITOLUL 4 GESTIONAREA DEŞEURILOR PRODUSE DE ANTREPRENOR ............................... 25
SECŢIUNEA V. EXCAVAŢII, NIVELĂRI, SISTEMATIZARE TERENURI ................. 26

SECŢIUNEA V. – CAPITOLUL 1 EXCAVAŢII ŞI NIVELĂRI ................................................................................................. 26
SECŢIUNEA V. – CAPITOLUL 2 UMPLERE TEREN, REUMPLERE ŞI DRENAJ ............................................................... 30
SECŢIUNEA V. – CAPITOLUL 3 LUCRĂRI DE REŢINERE ................................................................................................. 31
SECŢIUNEA VI. REALIZAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCTII ............................. 34

SECŢIUNEA VI. – CAPITOLUL 1 BETOANE .......................................................................................................................... 34
SECŢIUNEA VI. – CAPITOLUL 2 COFRAJE PENTRU JETURI ............................................................................................ 37
SECŢIUNEA VI. – CAPITOLUL 3 ARMĂTURI PENTRU BETOANE ..................................................................................... 38
SECŢIUNEA VI. – CAPITOLUL 4 FUNDAŢIE PE PLINTE .................................................................................................... 38
SECŢIUNEA VI. – CAPITOLUL 5 FUNDAŢII PE STÂLPI ŞI STRUCTURI ASEMĂNĂTOARE ............................................. 40
SECŢIUNEA VII. SUSŢINERI ŞI ÎNTINDERE CONDUCTOARE ..................................... 44

SECŢIUNEA VII. – CAPITOLUL 1 MONTAJ SUSŢINERI ........................................................................................................ 44
SECŢIUNEA VII. – CAPITOLUL 2 ARMĂTURA SUSŢINERILOR ........................................................................................... 46
SECŢIUNEA VII. – CAPITOLUL 3 ÎNTIDERE CONDUCTOARE ŞI CONDUCTOARE DE PROTECŢIE .......................... 47
SECŢIUNEA VII. – CAPITOLUL 4 ÎMPĂMÂNTĂRI ................................................................................................................. 50
SECŢIUNEA VII. – CAPITOLUL 5 VOPSIRE SUPORTURI ..................................................................................................... 52
SECŢIUNEA VIII. INTERFERENŢE CU MEDIUL ................................................................ 55

SECŢIUNEA VIII. – CAPITOLUL 1 INTERFERENŢE CU INSTALAŢII ŞI REŢELE DE SERVICII
EXISTENTE 55
SECŢIUNEA VIII. – CAPITOLUL 2 TĂIERE PLANTE............................................................................................................... 56
SECŢIUNEA VIII. – CAPITOLUL 3 INTERFERENŢE CU PROPRIETATEA ............................................................................ 58
SECŢIUNEA IX. ACCEPTAREA DEFINITIVĂ A LUCRĂRILOR .................................. 60

SECŢIUNEA IX. – CAPITOLUL 1 CONTROALE ÎN DECURSUL LUCRĂRII ........................................................................ 60
SECŢIUNEA IX. – CAPITOLUL 2 CONTROALE FINALE ..................................................................................................... 60
SECŢIUNEA X. SERVITUŢI DE LINIE ELECTRICĂ BENEVOLE ŞI

OCUPĂRI TEMPORARE DE URENŢĂ ...................................................................................... 61
SECŢIUNEA X. – CAPITOLUL 1 RECUNOAŞTERE FONDURI OBIECT DE SERVITUTE ................................................ 61
SECŢIUNEA X. – CAPITOLUL 2 SERVITUŢI PRIN ACT NOTARIAL .................................................................................. 62
SECŢIUNEA X. – CAPITOLUL 3 OCUPĂRI TEMPORARE DE URGENŢĂ PRIN INTERMEDIUL
DECRETULUI .................................................................................................................. 64
SECŢIUNEA XI. CUPRINS GENERAL ................................................................................ 71
Prezentele Specificaţii Tehnice se compun din nr. 73 pagini.
73

ST LEA IT DOBROGEA - Ed PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ST LEA IT DOBROGEA - Ed PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SPECIFICAŢII TEHNICE

PENTRU LUCRĂRI CONTRACTATE DE LINII

Proprietate intelectuală - Toate drepturile rezervate

Romania - Ediţia Octombrie 2015

Secţiunea I. – Capitolul 1 PREMISE

I. 1.0 Definiţii şi norme generale

I. 1.1 Domeniu de aplicare

I. 1.2 Referire la documente contractuale

I. 1.3 Referinţe la Legi şi normative în materie tehnică

Secţiunea I. – Capitolul 2 OBLIGAŢII TEHNICE CONTRACTOR

I. 2.1 Obligaţia de executare, cu respectarea deplină a regulilor, a

I. 2.2 Costuri în sarcina Antreprenorului pentru executarea tehnică a lucrărilor

I. 2.3 Costuri în sarcina Antreprenorului pentru instalaţiile de utilitati pe şantier

Secţiunea I. – Capitolul 3 EVALUAREA LUCRĂRILOR

I. 3.1 Certificări ale Beneficiarului în cursul lucrărilor

I. 3.2 Neconformităţi ale lucrărilor faţă de prescripţiile prezentului capitol

I. 3.3 Evaluarea lucrărilor efectuate de Antreprenor

I. 3.4 Platile Antreprenorului pentru lucrările care fac obiectul Contractului

Secţiunea II. OPERAŢIUNI PRELIMINARE CONSTRUCŢIEI

Secţiune II – Capitolul 1 PROIECTARE EXECUTATĂ DE BENEFICIAR

II. 1.0 Proiectul Beneficiarului

II. 1.1 Propuneri de modificare la Proiectul furnizat de Beneficiar

Secţiunea II. - Capitolul 2 PROIECTARE ATRIBUITĂ ANTREPRENORULUI

II. 2.0 Norme generale de execuţie

II. 2.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea II - Capitolul 3 STUDIU GEOTEHNIC

II. 3.0 Norme generale de execuţie

II. 3.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea II – Capitolul 4 ŞANTIERE, MIJLOACE DE LUCRU, DEPOZITE DE

Antreprenorul nu trebuie în niciun caz să introducă, să depoziteze sau să plaseze materiale,

II. 4.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea II - Capitolul 5 VERIFICAREA TRASĂRILOR ŞI A MARCAJELOR CU

II. 5.0 Norme generale de execuţie

II. 5.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea II - Capitolul 6 PROGRAM DE ÎNTINDERE

II. 6.0 Norme generale de execuţie

II. 6.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea III. MATERIALE

III. 1.0 Norme generale de acceptare

Secţiunea III – Capitolul 2 MATERIALE PENTRU LUCRĂRILE

Materialele furnizate de Beneficiar se consideră a fi deja supuse controalelor dispuse de

Antreprenorul trebuie prin urmare să se îngrijească de efectuarea retragerilor şi de transportul pe

III. 2.0. 6 Deplasarea materialelor

este precizat în alte părţi din contract, următoarele obligaţii speciale:

Secţiunea IV. DEMONTĂRI, DEMOLĂRI, DEZAFECTĂRI

manipulate fără dispersia lichidelor mai sus menţionate.

IV. 1.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea IV - Capitolul 2 ELIMINAREA MATERIALELOR CARE NU SUNT

IV. 2.0 Norme generale de execuţie

IV. 2.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea IV - Capitolul 3 DEMOLAREA PĂRŢILOR REZIDUALE [FAZA III.]

IV. 3.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea IV Capitolul 4 GESTIONAREA DEŞEURILOR PRODUSE DE

IV. 4.0 Norme generale de execuţie

IV. 4.1 Norme generale de evaluare

Secţiunea V EXCAVAŢII, NIVELĂRI, SISTEMATIZARE TERENURI

V. 1.0. 1 Excavare de „curăţare“

V. 1.1 Norme generale de evaluare

pentru excavările fundaţiilor stalpilor liniilor aeriene ÎT:

– executarea de drenări, puţuri şi alte lucrări auxiliare;

Secţiunea V - Capitolul 2 READUCERI, REUMPLERI ŞI DRENAJE

V. 2.0 Norme generale de execuţie

V. 2.1 Norme generale de evaluare