Terapia

Scheme cognitive
Daca simti ca ai trait tot timpul ghidandu-te dupa niste tipare rigide care te fac sa reexperimentezi mereu
aceleasi situatii neplacute, „Terapia centrata pe scheme cognitive” poate fi cel mai potrivit tratament care
te poate ajuta sa schimbi aceste comportamente.
Schema Therapy sau, in traducere completa, „Terapia centrata pe scheme cognitive” este o terapie
integrativa care contine elemente din principalele scoli traditionale: cognitiv-comportamentale, gestaltiste,
constructiviste, psihanalitice, imbinate cu teorii ale atasamentului si ale relatiilor-obiect. Toate aceste
elemente sunt imbinate intr-o structura completa si eficienta de tratament, care actioneaza in profunzime,
generand o restructurare a personalitatii.
Terapia schemelor a luat nastere ca o completare fireasca a terapiei cognitiv-comportamentale. Dupa ce se
trece de problema sau de criza pe care persoana o resimte, este foarte important sa se mearga la abordarea
cauzelor, a problemelor de personalitate din care apar aceste crize. Daca aceste cauze nu sunt eliminate,
este foarte posibil ca problemele si crizele sa reapara, de-a lungul timpului.
Tratamentul incepe cu o evaluare precisa si o educare, prin care se afla care sunt schemele cognitive cu
care ne autosabotam si originile lor din copilarie si adolescenta.
In etapa de schimbare, se trece la tehnici cognitive cu ajutorul carora sunt restructurate convingerile de
baza care mentin schemele cognitive. Se continua cu tehnici experientiale care regleaza partea emotionala
afectata de scheme, sunt folosite in special imageria dirijata si dialogurile, jocurile de rol. Ultima parte a
etapei de schimbare este dominata de modificarea tiparelor comportamentale. Acestea se modifica prin
planificari strategice, expuneri gradate, exersarea unor noi comportamente etc.
Rolul central in „Terapia centrata pe scheme cognitive” este ocupat de conceptul de reparentare limitata.
Acest concept se refera la ajutorul pe care terapeutul il ofera clientului prin experientele emotional-
corective. Terapeutul va fi un antidot pentru experientele din copilarie ale pacientului si va satisface
nevoile de baza frustrate in acea perioada: stabilitate, validare, indrumare, ingrijire, sprijin in explorare
etc.
Scopul in „Terapia centrata pe scheme cognitive” este acela de a satisface nevoile emotionale de baza
neindeplinite.
Schemele cognitive sunt tipare generale compuse din amintiri, emotii, cognitii si senzatii corporale,
referitoare la sine si la ceilalti, dezvoltate in copilarie sau in adolescenta, elaborate pe parcursul vietii si
care sunt disfunctionale intr-o mare masura.
Pana in prezent, au fost identificate 18 scheme cognitive, grupate in cinci categorii. Fiecare dintre cele 5
categorii reprezinta o componenta importanta a nevoilor pe care le are un copil.
Primul domeniu este reprezentat de separare si respingere si consta in expectanta ca nu vor fi
satisfacute nevoile de securitate, siguranta, ingrijire, empatie, acceptare si respect. Acest prim domeniu
cuprinde 5 scheme:
1-Abandon/instabilitate (AB). –sentimentul ca cei apropiati nu vor putea sa ne ofere sustinerea
emotionala de care avem nevoie si sa ne protejeze, deoarece ei, la randul lor, sunt instabili emotional, nu
sunt prezenti, vor muri curand sau ne vor parasi pentru altcineva.
2-Neincredere/abuz(NA).– credinta ca, intr-un final, tot vom fi inselati, ca ceilalti ne insala, abuzeaza de
noi, ne fac sa suferim, ne umilesc sau ne mint. Acest rau creat de ceilalti este perceput ca fiind intentionat.
3-Privatiune emotional(ED)– ceilalti nu ne ofera dragostea necesara. Exista 3 forme majore de deprivare
emotionala : a)deprivare de ingrijire (absenta atentiei afectiunii si caldurii sufletesti ); b)deprivare de
empatie (absenta intelegerii); c) neoferirea protectiei (absenta directionarii, ghidarii).
4-Deficienta/rusine(DS) –sentimentul ca suntem fara valoare, suntem rai, nedoriti, inferiori sau
incapabili in anumite aspecte importante ale vietii, iar daca acest lucru se vede nu vom fi iubiti de catre
ceilalti. Persoanele care interiorizeaza aceasta schema sunt sensibile la critica, sunt foarte constiente de
ele insele, se compara cu ceilalti, nu se simt in siguranta in prezenta celorlalti, au sentimentul de rusine
legat de propriul ,,handicap”. Acesta poate fi personal( impulsuri de furie) sau public
(aspect fizic neplacut).
5-Izolarea sociala/instrainare(Si) –senzatia de izolare fata de restul lumii, ca suntem diferiti de altii si ca
nu putem face parte din grup.
 
Al doilea domeniu este cel al slabei autonomii si performante si se refera la propria capacitate de a
supravietui si functiona independent. Reprezentative pentru acest domeniu sunt urmatoarele scheme:
1-Dependenta/incompetenta(DI) –credinta ca suntem incapabili sa ne indeplinim bine responsabilitatile
zilnice, fara un sprijin considerabil din partea celorlalti. Se manifesta neajutorarea.
2-Vulnerabilitate in fata pericolelor potentiale(VH) –frica exagerata de catastrophe iminente ce pot sa
ni se intample oricand si nu le putem preveni. Aceasta frica poate aparea in legatura cu diferite boli de
care ne putem imbolnavi ( de pilda, infarct), cu diferite problem emotionale grave (de exemplu, teama de
a nu innebuni)sau alte catastrophe externe (cum ar fi prabusirea avioanelor).
3-Protectionism/personalitate atrofiata (EM) – o relatie de apropiere si o implicatie emotional
exagerata cu una dintre persoanele apropiate(deseori parinti), relatie care impiedica dezvoltarea propriei
identitati si a relationarii sociale. Este o convingere ca cel putin una dintre persoanele implicate nu va
putea trai fara cealalta, nu va putea fi fericita daca nu va avea sprijinul acesteia. Persoanele care manifesta
aceasta schema sunt personae fara un scop, care nu stiu pentru ce traiesc.
4-Esec(FA)- blamarea pe sine, convingerea ca nu este capabil sa faca ceva bine, ca inevitabil va gresi, va
esua in autorealizare (scoala,cariera,sport), ca e prost, cu un statut social scazut, mai putin de success
decat cei de aceeasi varsta.
 
Al treilea domeniu contine scheme cu privire la limite defectuoase  si consta in incapacitatea sau
stabilirea deficitara a limitelor interne, a responsabilitatilor fata de altii, a scopurilor pe termen lung. Apar
dificultati in respectarea drepturilor celorlalti, in stabilirea si atingerea unor scopuri personale realiste.
Acest domeniu este caracterizat de doua scheme:
1-Revendicarea drepturilor personale/dominanta (ET) – credinta ca suntem superiori altor oameni,
revendicam drepturi si privilegii speciale; regula reciprocitatii nu functioneaza in acest caz. Revendicam
dreptul de a face ce vrem, indiferent daca ceea ce dorim este ancorat sau nu in realitate, indiferent care
este costul pentru celalalt. Se manifesta un sentiment exagerat al superioritatii (suntem printre cei mai
celebri oameni), cu scopul de a obtine control si putere.
2-Lipsa de autocontrol si autodisciplina (IS)- dificultatea de a fi controlat, disciplinat in obtinerea
scopurilor, insuficient control al emotiilor si impulsurilor, toleranta scazuta la frustrare, dorinta excesiva
de mentinere a confortului, de evitare a situatiilor neplacute pentru propria persoana.
Al patrulea domeniu  contine scheme cu privire la dependenta de altii si consta in focalizarea excesiva
pe satisfacerea dorintelor, nevoilor altora, in detrimentul satisfacerii propriilor dorinte si nevoi, acest lucru
realizandu-se pentru a castiga dragostea si aprobarea celor din jur. Schemele acestui domeniu sunt:
1-Subjugarea( SB) – supunerea excesiva la controlul celorlalti, de obicei pentru a evita furia, parasirea
sau alte represalii. Are doua  forme principale : subjugarea nevoilor (propriile preferinte, decizii si dorinte
sunt suprimate) si subjugarea emotiilor (exprimarea emotiilor este suprimata, in special cea a furiei).
2-Sacrificiul de sine (SS)- fixarea excesiva asupra satisfacerii voluntare a nevoilor zilnice ale celorlalti,
pentru a evita sentimentul de a fi egoist, pentru a mentine relatia cu acea persoana perceputa ca fiind in
nevoie.
3-Indezirabilitate sociala /nevoia de aprobare (AS)- cautarea exagerata a aprobarii, recunoasterii sau
atentiei celorlalti, fapt ce impiedica dezvoltarea identitatii de sine. Stima de sine este dependenta, in
principal, de reactiile  celorlalti.
Al cincilea domeniu  este dat de hipervigilenta si inhibitie – sentimentele, impulsurile, alegerile
spontane sunt impiedicate sa se exprime, persoana nu-si rezerva dreptul de a fi fericita, relaxata.
Sanatatea, relatiile apropiate au de suferit in urma acestui fapt. Schemele celui de-al cincilea domeniu
sunt:
1-Negativism/pasivitate(NP)- aspectele negative ale vietii sunt exagerat conturate, subliniate, scoase la
iveala, maximizate (durere, moarte, pierdere, dezamagiri, conflicte, vina, resentimente, probleme
nerezolvate, greseli potential, tradari etc), in timp ce evenimentele positive, optimiste sunt minimalizate.
 2- Inhibitie emotional/autocontrol exagerat (EI) –inhibarea actiunilor,sentimentelor, comunicarii
spontane, pentru a evita in special dezaprobarea celorlalti, sentimentul de rusine si de pierdere a
controlului asupra propriilor impulsuri.Cele mai intalnite arii de inhibitie ar fi: a) inibarea furiei si
agresivitatii; b) inhibarea impulsurilor positive; c) dificultatea in exprimarea vulnerabilitatii sau a
comunicarii propriilor sentimente; d) invocarea excesiva a rationalitatii si eliminarea emotionalului.
3- Standarde nerealiste/exigenta(US)- credinta ca trebuie sa atingem niste standard interiorizate foarte
ridicate de comportament si performanta, cu scopul de a evita critica. Aceste standarde nerealiste pot
aparea sub forma perfectionismului, atentiei deosebite la detalii, regulii rigide de tipul  ,,
trebuie”,nemultumirii ca s-ar fi putut realize mai multe.
4-Pedepsirea(PU) –convingerea ca oamenii ar trebui aspru criticati pentru greselile lor. Implica tendinta
de a fi furios, intolerant, punitiv si nerabdator cu ceilalti ( inclusiv cu noi insine) care nu satisfac propriile
noastre expectante sau standarde. Greselile sunt uitate cu greutate, nu se tine seama de natura failibila a
omului.