Document. CCR pune cruce alegerilor anticipate.

In ce conditii ar mai accepta

Curtea dizolvarea Parlamentului
Radu Eremia,

Curtea Constitutionala a explicat de ce a fost de acord cu sesizarea PSD privind conflictul de natura
constitutionala intre presedinte si Parlament in momentul celei de-a doua nominalizari a lui Ludovic Orban.
Curtea a aratat ca presedintele nu trebuie sa forteze sau sa ,,provoace" alegeri anticipate, acestea fiind posibile
doar in mod exceptional si printr-un acord care sa implice toti actorii din Parlament.

,,In vederea asigurarii stabilitatii institutionale, legiuitorul constituant a exclus, practic, posibilitatea
<<provocarii>> unei dizolvari a Parlamentului de catre Presedinte. Dimpotriva, acesta a consacrat o obligatie de
diligenta pentru Presedintele Romaniei, in sensul de a depune toate eforturile pentru pastrarea stabilitatii
parlamentare, a ducerii pana la termen a mandatului obtinut prin alegeri, iar nu a scurtarii lui, prin fortarea de
alegeri anticipate. De aceea, art.89 din Constitutie nu exclude posibilitatea ca Presedintele sa formuleze mai
multe solicitari de investitura (textul constitutional referindu-se la <<cel putin doua>>), daca apreciaza ca in
acest mod se va rezolva blocajul institutional. Mai mult, faptul ca dizolvarea Parlamentului se poate realiza
numai dupa consultarea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si a liderilor grupurilor parlamentare
(deci nu numai a partidelor parlamentare, ci si a independentilor, in cazul in care acestia si-au constituit un grup
parlamentar), demonstreaza caracterul exceptional al unei asemenea masuri, care implica un grad ridicat de
coeziune politica in sensul producerii efectului dizolvator. Cu alte cuvinte, dizolvarea forului legiuitor trebuie sa
fie rezultatul unor negocieri si intelegeri politice in care sa fie implicate toate entitatile parlamentare si sa
reflecte vointa comuna a celor care au obtinut voturile cetatenilor in urma sufragiului electoral", se arata in
motivarea publicata marti dupa-amiaza de Curtea Constitutionala.

Practic, judecatorii CCR arata ca alegerile anticipate sunt un demers greu de dus pana la capat deoarece
mecanismul constitutional a fost gandit sa nu se ajunga la acestea decat in ,,cazuri exceptionale".

In primul rand, presedintele poate veni in Parlament cu mai multe propuneri in incercarea de a gasi o formula de
guvern care sa treaca. In al doilea rand, doar daca nu s-ar ajunge la o majoritate parlamentara clara, ar trebui sa
inceapa discutiile in ceea ce privelte anticipatele. Pentru dizolvarea Parlamentului trebuie gasit un consens
politic larg, al tuturor ,,entitatilor" din Parlament, adica atat a partidelor parlamentare, dar si a celor din grupul
minoritatilor sau a UDMR. Mai mult, conform logicii judecatorilor, presedintele nu are obligatia de a dizolva
Parlamentul dupa esuarea investirii a doua guverne, ci posibilitatea, decizia fiind luata ,,numai dupa consultarea
presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare. Chiar si intr-o situatie de criza, in sensul
art.89 din Constitutie, legiuitorul constituant a dat preeminenta rolului Presedintelui de mediator, pentru
identificarea de solutii pentru numirea Guvernului, dizolvarea Parlamentului fiind configurata ca o masura
ultima ratio, atunci cand orice incercare de rezolvare a blocajului institutional a esuat".
De asemenea, ii recomanda presedintelui sa nu mai desemneze candidati care sa se pronunte inainte de negocieri
pentru un Guvern pentru organziarea de anticipate.

,,Presedintele Romaniei ar fi trebuit sa excluda, de plano, un candidat care se pronunta, atat inainte, cat si in
timpul si dupa consultari, in sensul ca va contribui la respingerea celor doua propuneri de Guvern care vor fi
formulate, pentru a se intruni conditiile constitutionale care sa permita Presedintelui Romaniei <<sa dizolve
acest Parlament>>", se mai arata in motivare.