LENTILE

 Lentilele sunt medii optice transparente cuprinse intre doua suprafete

curbe
 Prin refractii pe cele doua suprafete lumina isi schimba directia de
propagare devenind astfel posibil sa obtinem imagini ale obiectelor
luminoase cu caract. diferite de ale obiectelor
 Imaginea unui pct. luminos se obtine la intersectia a cel putin 2 raze
luminoase
o Pentru ca imaginile sa fie clare trebuie ca fiecarui punct sa ii
corespunda un singur punct al imaginii (stigmatism)
o Imaginile care nu indeplinesc aceasta conditie sunt astigmate
 Imaginile pot fi:
o Rasturnate sau drepte
o Virtuale sau reale
o Mai mari sau mai mici
o De aceeasi forma sau deformate
 Clasificarea lentilelor dupa mai multe criterii:
o Formei de la care provin acestea: sferice, cilindrice, prismatice
o Formei particulare a fiecarei suprafete: biconvexe, biconcave,
plan convexe, plan concave sau concave convexe (meniscuri)
o Comportarii lentilei fata de un fascicul parallel de lumina incident
pe ea: convergente (+) si divergente (-)
 Ultimele doua criterii se aplica doar lentilelor sferice sau
cilindrice
 Clasificarea corecta se face referindu-ne la toate criteriile, exempl:
o Lentil sferica, biconvexa, convergenta
 Focarul (F) este punctul in care razele de lumina paralele se intalnesc
daca trec printr-o lentil convergenta
 Lentilele convergente produc o imagine virtuala, dreapta si mai mare
decat obiectul, iar cele divergente, indifferent de pozitia obiectului,
produc o imagine virtuala, dreapta si mai mica
 Distanta dintre centrul lentilei si focarul F se numeste distanta focala si
se noteaza usual cu f (se masoara in metri)
o Din motive practice, se descrie o lentila nu prin distanta focala, ci
prin inversul acesteia, convergenta C = 1 / f . Convergenta se
masoara in m-1
o Convergenta creste cu scaderea distantei focale
  Ex: o lentila are f = 1m, C o sa fie 1D; daca f = 2m, C o sa fie 0.5D
 Daca doua lentile sferice subtiri L1 si L2 de convergente C1 si C2 ele
functioneaza ca un ansamblu si respecta regula: Ctotala = C1+C2
DEFECTE DE VEDERE
 In cazul formarii imaginii in fata retinei cauza poate fi lungimea prea
mare a axului ochiului sau convergenta prea mare a cristalinului
 Rezultatul este imposibilitatea vederii obiectelor indepartate
 Defectul se numeste MIOPIE
 Se corecteaza cu lentile sferice divergente
 Prin adaugarea acestor lentile convergenta sistemului format (cristalin-
lentila) va fi mai mica, imaginea putandu-se forma iar pe retina

 Daca imaginea se formeaza in spatele retinei cauza poate fi lungimea

prea mica a axului ochiului sau convergenta prea mica a cristalinului
sau imposibilitatea bombarii lui
 In acest caz nu putem vedea obiectele apropiate
 Defectul se numeste HIPERMETROPIE
 Se corecteaza cu lentile sferice convergente
 Astfel convergenta va fi mai mare
o Un caz particular de hipermetropie apare datorita scaderii
elasticitatii tesuturilor odata cu inaintarea in varsta si limitarea
capacitatii de bombare a cristalinului
o Defectul se numeste prezbitie si poate fi corectat cu lentile sferice
convergente

 Un alt defect apare atunci cand ochiul nu se comporta ca o lentil perfect

sferica ci ca o asociere dintre o lentila sferica si una cilindrica
 Defectul se numeste ASTIGMATISM
 Se corecteaza cu o lentila cilindrica de semn contrar