Mediastinul este o regiunea topografica situata intre stern, coloana

verterbala torcala si cele doua regiuni pleuropulmonare. Este o regiune de

transit, fiind strabatut de multe structuri in traiect intre regiunea cervicala si
abdomen, fiind ocupat de viscerele mediastinale.
Are forma unui trunchi de piramida patrulatera cu baza mare inferior, turtit
transversal. In sectiune transversala are aspect ovalar; in sectiunile frontale si
sagitala este mai voluminos inferior.
Au fost propuse doua criterii de impartire: anatomica si chirurgicala. Cel
anatomic il imparte intr-un mediastin anterior si unul posterior SAU unul
anterior, mijlociu si posterior (impartite de 2 planuri: unul pretraheal si unul
retrotraheal, a.i. mediastinul mijlociu cuprinde elementele pediculului
pulmonar si traheea). Cel clinicochirurgical si radiologic imparte mediastinul
in 9 campuri prin: doua planuri conventionale transversale: superior (tangent
la crosa aortei), inferior (tangent la bifurcatie traheei), astfel mediastinul are 3
etaje: superior (intre APS si crosa aortei), mijlociu (intre crosa aortei si
bifurcatia traheei) si inferior (intre bifurcatia traheei si diafragma) si de doua
planuri conventionale frontale: unul anterior (fata anterioara a traheei) si unul
posterior (fata posterioara a traheei).
Impartirea anatomica moderna a mediastinului prezinta 2 etaje, superior si
inferior, separate de planul transversal conventional ce trece prin unghiul
Louis si fata inferioara a corpului vertebral T4. Mediastinul inferior este
subimpartit de doua planuri (unul tangent la fata anterioara a pericardului si
altul la fata posterioara) in: mediastin anterior, mijlociu si posterior.

Mediastinul superior este delimitat anterior de manubriul sternal, posterior de

T1-T4, lateral de pleurele mediastinale, superior de APS, iar inferior de planul
ce trece prin Unghiul Louis si Minf T4. Elementele sale sunt impartite in mai
multe planuri: planul muscular (mm. sternohioidian si sternotiroidian), planul
timic (timus la copil, resturile Waldayer la adult), planul venos (venele
brahiocefalice care fuzioneaza formand VCS), planul nervos (nervii vagi,
frenici, ansa stelo-stelara si cardiac superiori, mijlocii si inferiori), planul
arterial (tr. brahiocefalic, a. carotida comuna stanga, a. subclavie stanga, a.
toracica interna), planul visceral [trahee, esofag (intre ele urca nervul laringeu
recurrent stang, lateral in dreapta crosa venei azygos si in stanga crosa aortei),
canalul thoracic, noduli limfatici paratraheali, traheobronsici si mediastinali
anteriori) si planul posterior (lanturile simpatice, vasele intercostale,
trunchiurile costocervicale, m. lung al gatului, acoperit de lama prevertebrala a
fasciei cervicale).

Mediastinul anterior este limitat anterior de corpul sternal, posterior de

pericard, lateral de pleurele mediastinale, inferior de diafragma, iar superior
de planul ce trece prin arcul aortic si vertebra T4. Contine ligamentele
sternopericardice (superior si inferior), ramurile mediastinale ale ATI, nodulii
limfatici mediastinali anteriori, retrosternali si retroxifoidieni.

Mediastinul mijlociu este limitat anterior si posterior de pericard, lateral de

pleurele mediastinale, inferior de diafragma, iar superior de planul ce trece
prin arcul aortic si vertebra T4. Contine pericardul, inima (si portiunea
intrapericardica a vaselor mari), aorta ascendenta, plexul cardiac, bronhiile
principale, trunchiul arterei pulmonare, partea terminala a sistemului azygos,
venele pulmonare, venele bronsice, nervii si vasele pericardofrenice.

Mediastinul posterior este limitat anterior de pericard, posterior de T5-T12,

lateral de pleurele mediastinale. Contine esofagul, nervii vagi (care se
anastomozeaza in jurul esofagului, formand un plex din care pleaca trunchiurile
vagale anterior si posterior), aorta descendenta, venele azygos, hemiazygos,
canalul thoracic si lanturile simpatice paravertebrale cu eferentele lor precum si
nodulii limfatici mediastinali posteriori.

Tesutul conjunctiv mediastinal inconjoara viscerele, vasele si nervii si este

alcatuit din: substanta fundamental, matrice conjunctiva (collagen si
elastina), celule adipoase(cel mai bine reprezentat este corpul adipos
retrosternal), fibroblaste si histiocite (cu rol de aparare). Acest tesut nu este
identic la toti pacientii, prezentand variatii individuale si variatii locale (zone
mai laxe in jurul trunchiurilor venoase si limfatice si zone mai dense cu rol de
protective mecanica in jurul cordului, vaselor, traheei si esofagului. Alte zone
condensate sunt ligamentele sternopericardice, ligamentul interpleural
Morosow (uneste recesurile interazygoesofagian si interaorticoesofagian) si
ligamentele sagitala vertebroviscerale Charpy
Functiile mediastinului sunt de echilibrare, amortizare si atenuare a fortelor
de tractiune extrinseci si intrinseci, hemodinamica (favorizeaza intoarcerea
venoasa) si de aparare (histiocite)
Implicatii clinice
 Datorita baroreceptorilor mediastinali (crosa aortei) balansarea
mediastinului din revarsatele pleurale majore si pneumotroax poate duce
la o “furtuna vegetative vagala” cu tulburari de ritm cardiac si chiar stop
cardio-respirator
 Gusa mediastinala (coborarea in mediastin a lobilor tiroidieni
hipertrofiati) poate determina compresia venelor brahiocefalice,
evidentiata prin turgescenta jugularelor sau a traheei (apnee)
 Compresia nervului laringeu recurrent stang (adenopatii, tumori)
determina disfonie
 Mediastinita este inflamatia mediastinului. Cea acuta este data de
perforarea esofagului sau a sternotomiei mediane (operatiile de cord). In
mediastinita cronica fibrozanta sau tumori se produce compresia VCS,
aparitia sindromului de VCS cu edem in pelerine, cianoza capului si a
gatului si evidentierea circulatiei colaterale