LIPIDE (GRĂSIMI)

  Lipidele, numite şi grăsimi, sunt substanţe esenţiale atât pentru plante şi animale cât şi
pentru om. Ele ajung în organism fie pe cale exogenă (din grăsimile animaliere sau
vegetale din hrană), fie pe cale endogenă (se sintetizează, în interiorul organismului
din glucide sau din proteine).
  Cele mai multe lipide sunt substanţe formate din două componente; una reprezentată
de acizii graşi, iar cealaltă de glicerină sau din alţi alcooli. Dinte acizii graşi, cei nesaturaţi
sunt esenţiali pentru om, căci nu pot fi sintetizaţi de către organism. Ca şi în cazul
proteinelor, la care doar aminoacizi esenţiali prezintă cu adevărat importanţă, şi în cazul
lipidelor, contează asigurarea unui nivel optim de acizi graşi esenţiali (AGE) din sursele de
hrană. Nu este important câte lipide introducem în organism, căci corpul le poate fabrica
singur, ci contează cantitatea şi felul de acizi graşi esenţiali, ce intră în organism odată cu
hrană, deoarece aceştia nu pot fi sintetizaţi de către om, dar pe baza lor se pot construi
toate lipidele de care organismul omului are nevoie.
Lipidele în organismul omului
Lipidele sunt substanţe indispensabile vieţii. Ele îndeplinesc mai mule roluri importante:
  - protejează şi susţin organele interne (rinichi, ficat, inimă, splină), atât în poziţie statică
cât şi la deplasarea sau la zdruncinare (amortizează şocurile);
  - contribuie la reglarea temperaturii, atât ca donoare de energie calorică, cât şi ca strat
izolant subcutanat;
  - furnizează multă energie (9,1 kcal, valoare dublă faţă de glucide), însă nu prezintă
prioritate în metabolismul energetic, arzându-se după glucide;
  - se depozitează, mai ales în ţesutul adipos, ca substanţe de rezervă;
  - protejează vasele de sânge şi terminaţiile nervoase;
  - intră în structura celulelor participând la formarea membranelor şi la asigurarea
permeabilităţii acestora, dar regăsindu-se şi în interiorul celulelor, mai ales la nivelul
mitocondriilor;
  - intră în componenţa tecilor neuronale;
  - lipidele circulante asigură transportul unor substanţe importante (vitamineliposolubile,
hormoni, minerale);
  - grăsimile subcutanate asigură protecţie mecanică şi radioactivă;
  - în cantitate moderată, intervin ca stimulenţi ai sistemului reticulo-endotelial (atât în
exces, cât şi în deficit, efectul este contrar);
  - intervin în activitatea endocrină.
  Pentru a fi absorbite, deci pentru a trece din aparatul digestiv în sânge, grăsimile (cu
excepţia lipidelor complexe) nu trebuiesc în mod obligatoriu în prealabil descompuse în
componentele lor; acizi graşi şi glicerină. Totuşi, lipidele "desfăcute", sunt mult mai uşor
de utilizat şi de metabolizat de către organism.
  Grăsimile care pătrund în corp odată cu alimentele ce le conţin, nu suferă transformări
sub influenţa salivei, ajungând cu structura nemodificată în stomac. Aici, sub influenţa
sucurilor gastrice, au loc modificări minore, insuficiente pentru a asigura trecerea
componenţilor acestor compuşi dincolo de pereţii intestinali.
  Scindarea grăsimilor în glicerină şi acizi graşi liberi, are loc în duoden şi în prima porţiune
a intestinului subţire, sub influenţa unor enzime numite lipaze, care se secretă cel mai
mult de către pancreas.
  Un rol important, îl joacă şi lichidul biliar (bila), care împreună cu calciul şi cu unii
aminoacizii, activează lipaza pancreatică şi lipazele intestinale, ajutând astfel la
descompunerea grăsimilor. Totodată, sărurile biliare emulsionează grăsimile (fracţionează
lipidele în picături foarte fine) şi favorizează absorbţia acizilor graşi.
  După trecerea în fluxul sanguin, are loc transportul şi metabolismul lipidelor.
 Clasificarea lipidelor
După criteriul biologic, grăsimile se împart în:
  - lipide de rezervă (care se acumulează la om, în ţesutul adipos, iar la plante în diferite
organe, mai ales în unele seminţe sau fructe),
  - lipide de constituţie (care intră în structura celulelor),
  - lipide circulante (care circulă prin sânge sau prin limfă).
  Criteriul biochimic împarte grăsimile în:

 
Reprezentanţi
Tip de lipide
  Lipide simple (conţin   - gliceridele (esteri ai glicerolului cu acizii graşi)
doar carbon, oxigen şi   - ceridele (esteri ai unor alcooli şi acizi graşi, cu glicerina)
hidrogen)   - steridele (esteri ai sterolilor cu acizii graşi)
  Lipide
complexe (conţin, pe
lângă şi alte elemente,
  - glicerofosfatidele (fosfatidele)
ca: fosfor, sulf, azot,
  - sfingolipidele
etc.).
 (glucolipide,
lipoproteine).
  Lipide combinate cu   - glucolipide (lipide combinate cu glucide)
alţi compuşi organici   - lipoproteine (lipide combinate cu proteine

  Din punct de vedere alimentar, lipidele se împart în

  - grăsimi de origine animală (aceste lipide conţin preponderent acizi graşi saturaţi,  cu
excepţia peştilor
  - grăsimi de origine vegetală (lipidele vegetale, care predomină în seminţele
oleaginoase, au un conţinut ridicat de acizi graşi nesaturaţi).
Excesul de lipide alimentare
În exces, grăsimile alimentare, provoacă, cu toate complicaţiile aferente:
  - obezitate,
  - hipotiroidie,
  - hipercolesterolemie,
  - hipertrigliceridemie.
Reprezentanţi mai importanţi
 Trigliceridele
 Majoritatea lipidelor de rezervă, atât la om cât şi la animale şi plante, sunt formate
dintrigliceride, care sunt lipide simple şi neutre (nu prezintă activitate ionică). Diferenţa
dintre trigliceridele lumii animale şi cele ale regnului vegetal, constă în tipul acizilor graşi
care intră în constituţia acestora.
   La om, trigliceridele se acumulează în ţesutul adipos. Deşi digestia şi absorbţialipidelor
presupune scindarea lipidelor alimentare în componentele lor (acizi graşi şi glicerină),
totuşi, trigliceridele din hrană, pot traversa lumenul intestinal, pătrunzând în sânge,
direct sau indirect - prin limfă. acest fenomen are loc după mese bogate în grăsimi, dar şi
în unele dereglaje legate de absorbţia intestinală [mai multe despre trigliceride].
  Lipoproteinele
  În plasmă, în condiţii normale, majoritatea lipidelor şi fracţiunilor lipidice, cu excepţia
unor acizi graşi care circulă liber, intră în structuri complexe, fiind legate de proteine.
  Lipoproteinele deci, sunt substanţe din categoria lipidelor complexe, alcătuite din una
sau mai multe grăsimi, în asociaţie chimică cu una sau mai multe  proteine (R. M. Albu).
  În cazul lipoproteinelor circulante, componenta proteică, în special prin densitatea sa,
determină mobilitatea întregii substanţe, îndeplinind rolul de transportator sau de
"cărăuş"
  Fosfolipidele
  Grăsimile complexe care conţin fosfor, sunt numite fosfolipide. Aceste substanţe sunt
lipide de constituţie, intrând în toate structurile celulare, de obicei legate de proteine, cu
care formează fosfolipoproteinele.

Conţinutul mediu în lipide (grăsimi) al unor alimente

 Conţinut în lipide - la
 parte comestibilă,
Alimentul
 în ordine descrescătoare
%
  Grăsime topită (unsoare, seu)   100
  Uleiuri vegetale   100-99
  Unt   82
  Margarina   85-80
  Slănină   70
  Alune de pădure   64
  Nuci   61
  Cocos uscat, ras   55
  Migdale   54
  Floarea soarelui (achene decorticate)   50
  Arahide   48
  Susan   47
  Seminţe de dovleac   47
  Salam "Sibiu"   43
  Seminţe de mac   41
  Măsline   37-30
  Salamuri (polonez, italian, etc.)   36-25
Muştar boabe   35
  Carne grasă de porc   35
  Carne tocată pentru sarmale   32,5
  Carne de porc   31-24
  Mezeluri (parizer, cremvurşti, lebervurşt, tobă,etc.)   27-24
  Brânză burduf   27
  Gălbenuş de ou   26
  Şvaiţer (brânză Schweitzer)   26
  Scrumbii de Dunăre   26
  Pate de ficat   25
  Lapte parf   24
  Caş, caşcaval, brânză topită, telemea (vezi şi Lapte şi
  22-15
lactate - informaţii alimentare)
  Soia   22-16
  Carne de miel   20
  Icre   18-6
  Ou întreg   12
  Carne tocată pentru mici   17
  Peşti   17-2
  Carne de vită   16-3,5
  Carne de găină   10-5
  Cătina albă   6
  Leguminoase cu excepţia soiei şi a arahidelor (boabe
  2-1,5
uscate)
  Fructe zemoase (mere, mure, dude, căpşuni, etc.)   0,7-0,1
  Legume şi zarzavaturi   0,4-0

Sunt materiile grase prezente in alimentatie si in corpul uman. Functia lor

principala este de a aduce in organism suficienta energie pentru ca acesta sa
poata functiona.
Cu toate acestea ele mai au si un rol in transportarea anumitor proteine sau a anumitor
hormoni in sange si intra in alcatuirea membranelor tuturor celulelor. O alimentatie
echilibrata trebuie sa contina o parte destul de importanta de lipide.
Grasimi bune si grasimi rele
Lipidele difera intre ele prin lungime si structura anumitor component: acizii grasi.
Acestia sunt cei care realizeaza legaturi intre diferitele elemente care compun lipidele.
Atunci cand toate legaturile sunt simple, vorbim de acizi grasi saturati si cand anumite
legaturi se dubleaza, spunem sa sunt nesaturati.
Daca acidul gras contine o singura legatura dubla, se numeste mono-nesaturat, iar daca
are doua sau mai multe, poli-nesaturat. Este important sa echilibram dozele lipidice si
mai ales sa nu abuzam de alimente ce contin prea multe grasimi saturate.
Doi acizi grasi poli-nesaturati sunt indispensabili: acidul linoleic si acidul linolenic. Acesti
doi acizi sunt adusi de catre uleiuri si transformate in organism in alti acizi grasi, in
special in acid arachidonic.
Acesti acizi polinesaturati joaca mai ales un rol in alcatuirea membranelor celulare, mai
ales acidul linoleic, ceea ce explica importanta sa in faza de crestere, cand celulele se
multiplica foarte mult. Cat despre acidul linolenic, are si el o functie importanta pentru
structura celulelor nervoase.
Grasimile ascunse
Jumatate din lipidele alimentare sunt prezente intr-un mod ascuns in numeroase
alimente, in special in cele de origine animala. Carnea contine 5-30%.
Carnurile cu cele mai putine grasimi sunt cele de pasare si de cal. Carnurile grase sunt
cele de oaie, porc si vaca, desi aceasta are un continut mai mic de grasimi decat primele
doua. Grasimile pe care se contin sunt in principal grasimi saturate.
Pestele este, in general, mai putin bogat in grasimi. El contine intre 1% si 10% grasimi,
care sunt bogati in acizi grasi polinesaturati. Produsele lactate, ciocolata, mezelurile,
produsele de patiserie furnizeaza foarte multi acizi grasi saturati.
Cerealele, legumele uscate, legumele proaspete, fructele sunt, dimpotriva, lipsite de
grasimi, cu exceptia fructelor uscate si anumitor vegetale.
Ouale contin alte tipuri de grasimi, in principal, colesterol, motiv pentru care ele nu sunt
recomandate persoanelor care au un nivel prea ridicat de colesterol in sange.
Produsele folosite pentru asezonare
Acestea constituie cea de a doua sursa de materii grase alimentare. Produsele de origine
animala, precum untul sau smanatana proaspata, contin mai ales acizi grasi saturati.
In schimb, uleiurile si margarinele vegetale sunt sarace in acizi grasi saturati si
cantitatea de acizi grasi polinesaturati variaza de la 10% la uleiul de masline la mai mult
de 60% la uleiul de floarea-soarelui.
Uleiurile bogate in acizi grasi polinesaturati sunt create cu ajutorul caldurii. Iar acizii
polinesaturati actioneaza ca protector impotriva bolilor cardiovasculare.
Uleiuri vegetale 100% Oaie, porc, vaca 25-30%
Untura 100% Ciocolata 25%
Unt 85% Avocado 20%
Fructe uscate: nuci, 40-60% Croissant 20
alune
Caltabos 40% Rata, curcan 15%
Mezeluri 30-35% Creier, iepure, ficat 6%
Branzeturi 20-35% Lapte integral 3%
Vital, cal 3% Cereale, legume, fructe 0

In functie de originea lor, lipidele se deosebesc doua mari categorii de lipide:

– lipidele de origine animala sunt lipidele pe care le contin carnea, pestele, untul, branza,
smantana proaspata etc.;
– lipidele de origine vegetala sunt lipidele din uleiul de arahide, margarina etc.
Se pot clasifica lipidele si in doua categorii de acizi grasi:
– acizii grasi saturati, care se gasesc in carne, mezeluri, oua si lactate (lapte, unt,
smantana, branza);
– acizii grasi mono-nesaturati sau poli-nesaturati; acestea sunt grasimile care raman
lichide la temperatura ambientala (uleiul de floarea-soarelui, de rapita si masline), desi
unele pot fi solidificate prin hidrogenare (fabricarea margarinei). Totodata, in aceasta
categorie trebuie incluse toate grasimile de peste.
Lipidele sunt necesare in alimentatie. Pe langa aceasta ele contin numeroase vitamine
(A, D, E, K) si acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic) si servesc la
elaborarea unor hormoni.
Numai grasimile din plante, presate la rece – obtinute din prima presare – garanteaza
continutul de acizi grasi esentiali.
Asimilarea grasimilor este perturbata cand acestea sunt amestecate cu glucidele rele,
ceea ce are drept consecinta o importanta stocare de energie, sub forma grasimilor de
rezerva.
In general, mancam prea multe grasimi. Prajelile, gogosile, sosurile inutile si preparatele
cu grasime ne-au invadat alimentatia, cand, de fapt, putem prepara foarte bine
mancarurile cu mult mai putine grasimi, dar la fel de delicioase, fara a abuza de acestea
din urma.
Anumite lipide sunt responsabile pentru excesul de colesterol, dar – in realitate – exista
doua tipuri de colesterol: cel “bun” si cel “rau”, obiectivul nostru fiind mentinerea
colesterolului total la cel mai scazut nivel posibil, prin reunirea tuturor conditiilor pentru
ca procentul de colesterol bun sa fie cel mai mare .
Trebuie sa stim ca nu toate lipidele favorizeaza cresterea colesterolului “rau”.
Dimpotriva, sunt unele care au tendinta de a-l face sa scada simtitor.
De fapt, pentru a fi obiectivi, grasimile trebuie impartite in trei categorii:
1. grasimile care maresc colesterolul
Acestea sunt grasimile saturate care se regasesc in carne, mezeluri, unt, branza, untura,
lactate;
2. grasimile care nu au decat o mica influenta asupra colesterolului
Acestea sunt continute de crustacee, oua, carnea de pasare – (fara piele);
3. grasimile care scad colesterolul
Acestea sunt uleiurile vegetale: masline, rapita, floarea-soarelui, porumb etc. Cat despre
peste, grasimea acestuia nu intervine cu adevarat in metabolismul colesterolului, ci
constituie un mod de prevenire a bolilor cardiovasculare, facand sa scada trigliceridele si
impiedicand trombozele. Prin urmare, trebuie sa mancam peste gras (somon, ton,
scrumbie, hering, sardina).
Metoda de slabire pe care o propun se bazeaza, in parte, pe alegerea facuta intre
glucidele “bune” si cele “rele”. De asemenea, trebuie sa alegeti intre grasimile “bune” si
cele “rele”, daca aveti un colesterol cu tendinta de crestere sau daca doriti sa fiti
asigurati impotriva riscului bolilor cardio-vasculare.
Lipidele au funcţii:
 energetică şi de rezervă (lipidele sunt mai energoeficiente ca proteinele, fiind
păstrate în organism cel mai des în ţesutul adipos);
 structurală (sunt prezente în cadrul membranei celulare, constituind un fel de
barieră pentru substanţele de dinafară);
 regulatorie (hormonii lipidali);
 imunoprotectoare;
 de accelerare a metabolismului (în calitate de coenzime);
 de pigmenţi.
Rol în cadrul materiei vii: - izolatori termici -protectie mecanica -depozit de substante cu
valoare energetica

Ce sunt Lipidele. Despre grasimi si COLESTEROL

Ce sunt lipidele?
Lipidele (grasimile) sunt substante organice grase. Lipidele sunt constituite din acizi grasi
si glicerol. Unul dintre motivele pentru care lipidele (grasimile) ne plac atat de mult este
acela ca mentin aromele in mancare. Daca incercati sa slabiti nu uitati insa ca un gram
de grasime contine de doua ori mai multe calorii decat un gram de proteine
sau carbohidrati. La arderea a 1 gr de lipide se degaja 9 kcalorii. Pe cat de important
este sa stim sa alegem mancarurile sanatoase pe atat de important este si sa avem in
vedere modul in care au fost ele preparate.
Atentie! Mancarurile prajite contin o cantitate foarte mare de grasimi
nesanatoase. Incercati sa eliminati din dieta zilnica alimentele prajite!
STIATI CA: In sine, carnea de peste si cea de puisunt mai slabe decat vita sau porcul
insa daca sunt prajite pot contine mai multe grasimi ?! Va recomandam sa le
consumati fierte sau la gratarsi sa inlaturati pielea sau zonele grase daca tineti o
dieta de slabire. Stiti mitul acela ca pestele este foarte sanatos si ca ajuta in dieta de
slabire? Mitul este adevarat doar daca pestele este fiert, la gratar sau copt. Mitul
este fals daca pestele este prajit in ulei. Atunci cand mergeti la restaurant nu comandati
peste prajit iar acasa desfiintati tigaia cu ulei!Aveti grija si in privinta sosurilor pentru
salate, a maionezelor si a altor condimente cu un continut ridicat in grasimi (lipide).
Incercati sa inlocuiti maioneza cu sosuri care au mai putine calorii (precum iaurt, mustar
sau ketchup).
Studiile arata ca persoanele care locuiesc in tari cu traditie in consum de alimente cu
continut scazut in grasimi (lipide) au o rata mai mica a aparitiei obezitatii, a cancerului
sau a altor maladii.
Nu trebuie totusi sa incercati sa eliminati grasimea cu totul! Grasimeaeste o
componenta vitala pentru buna desfasurare a activitatii celulelor si ajuta la absorbtia
anumitor vitamine si a altor nutrienti. Foarte multe persoane mananca prea multe
grasimi „rele” si prea putine grasimi „bune”.
TIPURI DE GRASIMI (lipide)
In urmatoarele randuri vom incerca sa explicam ce sunt lipidele si de ce unele lipide sunt
bune si altele rele. O dieta ce include foarte multe lipide este nociva pentru sanatate si
mareste riscul de cancer sau boli de inima. Numai ca o dieta ce include foarte
putine lupide este si mai nociva daca aceste grasimi sunt rele pentru organism.
1. Grasimi (lipide) saturate:
In cazul acestui tip de lipide atomii de carbon contin toti atomii de hidrogen pe care ii
pot tine si de aceea le numim grasimi saturate. Este vorba in special despre grasimile
aflate in stare solida la temperatura camerei.
Cel mai adesea regasim grasimi saturate in lapte, unt, inghetata, branza, slanina sau
grasime animala. Grasimi saturate se afla si in plante, mai exact in uleiul de palmier sau
cocos. Acest tip de grasimi este „vinovat” de cresterea colesterolului in sange si de
sporirea riscului de boli cardio vasculare.
2. Grasimi nesaturate:
o Grasimi mononesaturate: Acestea provin din plante. Raman lichide la temperatura
camerei dar se ingroasa daca sunt congelate. Exemple: grasimile din uleiul de masline,
alune, avocado, masline si anumite nuci sau seminte. Aceste grasimi sunt recomandate
in dieta zilnica fie dieta de sanatate ori dieta de slabire
o Grasimi polinesaturate: Si acestea provin din plante, dar raman lichide indiferent de
temperatura. Grasimile polinesaturate provin din porumb, floarea soarelui, soia, peste,
maioneza, anumite nuci sau seminte.
3. Grasimile (lipidele) hidrogenate
Sunt create din grasimi vegetale nesaturate printr-un proces prin care se adauga
hidrogen. Acest proces creeaza grasimi ce seamana cu cele saturate. Grasimile
hidrogenate rezista mai mult timp si raman solide la temperatura camerei ceea ce le
face mai atractive din punct de vedere comercial. Sunt grasimile pe care le gasim in
margarina, produse de patiserie, biscuiti, gogosi, chipsuri sau mancaruri prajite de tip
fast-food. Sunt grasimile care cresc nivelul colesterolului in sange. Cititi cu atentie
etichetele produselor la supermarket pentru ca produsele pe care le cumparati sa nu
contina partial uleiuri hidrogenate.
Capcane in alimentatie: O mancare ce nu contine produse animale si are eticheta
„fara colesterol” poate parea sanatoasa pentru toata lumea. Utati-va insa cu atentie sa
nu contina insa grasimi hidrogenate caci in aceste conditii nu mai este sanatoasa pentru
toata lumea…
Grasimile saturate si mononesaturate nu sunt nutrimente esentiale. Organismul nu are
nevoie de ele desi le poate folosi totusi pentru a produce energie.
4. Acizi grasi esentiali
Acestia nu pot fi produsi de organismul nostru, prin urmare trebuie sa ii obtinem din
alimentatie.Acizii grasi esentiali sunt acidul linoleic si alfa-linoleic, Omega 6 si
Omega 3.Organismul nostru are nevoie de aceste grasimi pe care nu si le poate
produce singur si ca atare trebuie sa le luam din alimentatie. Foarte multi oameni
mananca alimente cu prea multe grasimi Omega 6 si prea putine grasimi Omega 3.
Omega 6 se regasesc in grasimile polinesaturate precum uleiul de floarea soarelui sau
porumb.
Omega-3 se gasesc in alune, soia, tofu, anumite specii de peste precum somon, sardine,
hering, macrou..
Continutul real al grasimilor nu este inca foarte clar definit iar lucrurile nu sunt tocmai
batute in cuie. Spre exemplu, grasimea din carnea de vita este trecuta ca fiind saturata
desi este numai pe jumatate saturata. Uleiul de masline este listat ca fiind
mononesaturat desi continutul sau real este circa trei sferturi mononesaturat. Uleiul de
masline este adesea laudat ca fiind cea mai sanatoasa grasime din cate exista. Acesta
este insa grasime pura dintre care 14% este chiar saturata. Secretul unei diete
sanatoase este sa mancam cu masura din toate cele sanatoase, nimic exagerat!
Cate grasimi putem manca pe zi si cum sa fie acestea?  Ideal ar fi ca portia zilnica
de grasimi sa fie de 20% iar dintre acestea sa regasim urmatoarea impartire: 3,5%
Omega-6; 3,5% Omega-3; 7% grasime mononesaturata; 6% grasime saturata.
Ce este Colesterolul
Colesterolul este o substanta vascoasa de care organismul chiar are nevoie pentru a fi
sanatos. Cu toate acestea, excesul de colesterol se poate acumula pe peretii vaselor
arterelor iar acest lucru poate conduce la boli cardiovasculare.
Organismul nostru produce suficient colesterol iar excesul provine din consumul de
carne. Plantele contin foarte putin colesterol.
Oare eschimosii au colesterol mare?
Eschimosii mananca foarte mari cantitati de carne si grasime fara a avea colesterolul
marit. Cum asa?
Este foarte simplu – eschimosii consuma foarte multe grasimi Omega 3 prin specificul
alimentatiei lor. Acestea ii protejeaza de bolile cardiovasculare. Colesterolul poate fi
impartit in doua categorii: colesterol „bun” (HDL) si colesterol „rau” (LDL). O crestere a
colesterolului bun poate avea un efect pozitiv asupra sanatatii cu toate ca implica o
crestere a colesterolului per ansamblu.
Asadar, exista grasimi bune si grasimi rele iar cele rele nu ar chiar atat de groaznice
daca s-ar afla in conditii corecte, asa cum se intampla in dieta eschimosilor. Ne pare rau
ca trebuie sa prezentam lucrurile intr-un mod atat de complex. Dar in timp ce din punct
de vedere stiintific lucrurile sunt complexe, exista totusi un lucru simplu pe care
trebuie sa il stim si sa il urmam. Cu cat mai mult ne vom indrepta catre
alimente in starea lor naturala, cat mai putin procesate, cu atat mai sanatosi si
„slabuti” si mai sanatosi vom fi.
 Proteinele sunt substante care se afla in numeroase alimente de origine animala si
vegetala: carne, peste, oua, lactate si leguminoase. Sunt indispensabile organismului si
nu ingrasa.

Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante care sunt transformate in glucoza. Se

gasesc in alimente care, la origine, contin fie zahar (fructe, miere), fie amidon (faina,
cereale, fainoase). Absorbtia glucidelor se face pe stomacul gol, la un interval de timp
egal cu ingerarea lor. Sunt clasificate in functie de puterea lor glicemica, masurata prin
indicele glicemic. Se poate face, de asemenea, diferenta intre “glucidele bune”, cu
indice scazut, si ,,glucidele rele”, cu indice glicemic ridicat.

Lipidele sunt substante a caror origine poate fi atat animala, cat si vegetala. Acestea
sunt grasimi (carne, mezeluri, peste, unt, ulei, branzeturi). Unele dintre ele pot mari
colesterolul (carne, lactate), altele, dimpotriva, contribuie la scaderea lui (uleiul de
masline etc.).

Fibrele (celuloza): in aceasta categorie intra toate legumele verzi (salate, andive, praz,
spanac, fasole verde), dar si unele legume uscate, fructele si cerealele in stare bruta,
care contin fibre in mare cantitate. Trebuie sa fie consumate frecvent, deoarece
insuficienta lor duce la carente grave.
Clasificarea glucidelor, lipidelor si a fibrelor
LIPIDE GLUCIDE ALIMENTE GLUCIDO- FIBRE ALIMENTARE
LIPIDICE
CARNE FAINA LAPTE SPARANGHEL
– OAIE PAINE NUCI SALATA VERDE
– VACA BISCUITI ALUNE SPANAC
– VITEL OREZ ARAHIDE VINETE
– CAL CARTOFI MIGDALE ROSII
– PORC PASTE CREIER DOVLECEI
MEZELURI GRIS FICAT TELINA
PASARE CUS-CUS SOIA (faina) VARZA
IEPURE TAPIOCA GERMENI DE GRAU CONOPIDA
PESTE FASOLE USCATA PASTE CU OU VARZA ACRA
CRAB MAZARE NUCA DE CAJOU FASOLE VERDE
CREVETE LINTE NUCA DE COCOS PRAZ
LANGUSTA NAUT CIOCOLATA ARAHIDE
LANGUSTA MORCOVI ZAHAR ARDEI GRAS
OU MIERE MASLINE ANDIVE
UNT ALCOOL CASTANE CIUPERCI
BRANZETURI PORUMB CASTANE DULCI NAPI
ULEIURI FRUCTE SCOICI SALASIFI(Scorzonera
hispanica )
MARGARINE FRUCTE USCATE ST. JAQUES FRUCTE
    STRIDII LEGUME USCATE
    AVOCADO  
Clasificarea glucidelor
GLUCIDE RELE GLUCIDE BUNE
ZAHAR DIN TRESTIE CEREALE BRUTE
(alb sau roscat) (grau, ovaz, orz, mei etc.)
ZAHAR DIN SFECLA FAINA BRUTA (necernuta)
ZAHAR BRUN NERAFINAT PAINE integrala
MIERE PAINE de secara, integrala
SIROP DE ARTAR PAINE cu tarate
DULCIURI OREZ integral
MELASA PASTE din faina integrala
DULCETURI, JELEURI GERMENE DE GRAU
INGHETATA DE FRISCA BOB VERDE
BAUTURI DULCI LINTE
(sucuri acidulate, coca cola) FRUCTE
FAINA RAFINATA TELINA
(pentru baghete, franzela, pesmeti) NAP