Liceul Teoretic ”Lucian Blaga”, Telenești

Aplicația practică nr. 2

”Descrierea economico-geografică comparativă

a Italiei și Norvegiei”

A realizat: Rotari Ana-Maria

2019
Indici de comparare Asemănări Deosebiri
Norvegia Italia
 Poziția țării in Ambele tari sunt Este în Europa de Nord, situat în Este un stat suveran european,
1.Poziția regiune state peninsulare, vestul Peninsulei Scandinave, între situat în cea mai mare parte în
economico- situate pe continentul Oceanul Atlantic (Marea Nordului), sudul continentului, pe Peninsula
geografică European. Oceanul Arctic (Marea Barentsși Italică, este parte componentă a
Marea Norvegiei), Federația Rusă, Uniunii Europene şi cuprinde
Finlanda și Suedia. câteva insule în Marea Mediterană,
cele mai importante fiind Sicilia şi
Sardinia .

 Pozitia față Statele au o pozitie Se invecinează la Est cu Suedia, Se învecinează cu Franța la nord-
de statele favorabilă Federația Rusă, Finlanda. vest, Elveția și Austria la nord și
vecine invecinindu-se cu Slovenia la nord-est. De asemenea
state dezvoltate înconjoară două enclave
economic. independente:San Marino și
Vatican, și are și o exclavă
înconjurată de Elveția numită
Campione d'Italia

 Poziția în Ambele tări detin Norvegia se afla in apropierea Italia detine 2 porturi de importanta
raport cu retea de cai ferate si portului martim de pe pozitia a doua universal si peste 12 porturi de
principalele magistrle auto de in traficul de marfuri - Rotterdam importanta nationala.
căi de importanta
transport international si au o
terestre și retea de porturi
maritim maritime bine
dezvoltata.
  Pozitia față Ambele tari au o Dispune de bogate resurse de Italia are resurse putine. Detine
de bazele de pozitie favorabila fata subsol (petrol, gaze naturale, resursele de minereuri de fier.
materie de bazele de materie minereuri de fier, cupru,zinc, plumb, Resursele de carbuni- foarte mici,
prima si prima si combustibili, molibden, pirite) și de un substanțial iar recent s-au descoperit resurse
combustibili, de principalele potențial hidroenergetic, în baza de gaze naturale in Campia
de regiuni industrial si cărora s-a dezvoltat intens Padului. Se exploateaza
principalele agricole electrometalurgia(feroaliaje, oțeluri, zăcăminte de sulf, marmura si
regiuni aluminiu, nichel, cupru). mercur. Majoritatea materiilor
industriale si prime necesare industriei și mai
agricole În agricultură predomină creșterea mult decât 75% din necesarul de
animalelor (bovine, porcine, ovine), energie este acoperit prin
producția de cereale (orz, ovăz, importuri.
secară) și de cartofi.Pescuitul se Agricultura are un randament
practică intens (se vâneaza balene). ridicat datorita eficientei
programelor de modernizare

Pozitia fata de Aceste tari au o Norvegia serveste ca piata de Italia este o piata de desfacere
pietele de pozitie favorabilă față desfacere in special pentru tarile din imensa pentru foarte multe tari si
desfarece a de pietele de Nordul Europei dar nu numai, fiind are piete de desfacere cu
productiei desfacere , servind in UE, aceasta colaboreaza majoritatea partenerelor sale
ca piata de desfacere economic cu toate statele acestei economice.
pentru tarile vecine si uniuni.
nu numai.
Populatia Nr. populatiei. 4 627 000 locuitori 5 8147 000 locuitori
tarii
Miscarea Nataliatea = mai putin
naturala a de 15 ‰
populatiei Mortaliatea- de la 5 Bilantul natural-=de la 0 pina la 3 Bilantul natural< 0
până la 10 ‰
Mortaliatea infantilă-
mai putin de 10 ‰
Structura Structura populatiei pe sexe- in ambele tari predomină populatia feminine
populatiei Rata de alfabetizare= 60%-80%
dupa anumiti Structura populatiei pe grupe de vârsta- predomina persoanele virsnice
factori. Religia: Norvegia- protestanism, Italia- catolicism
Structura rasiala- rasa europoida
PIB\loc. Norvegia-72306$ Italia-30200Euro
Structura etno-lingvistica- grupa de limbi indo-europeana

Asigurarea cu In ambele state asigurarea cu resurse umane de munca este completata de bratele de munca
resurse umane straine .De asemenea în ambele țări, activitatea populației pe sectoare înregistrează >50%
de munca. activitate în sectorul terțiar.
Structura pe
sectoare de Structura populației pe sectoare de activitate în Italia
activitate

Sector
primar
17%

Sector Sector
terțiar secunda
56% r
27%
 Repartizarea
populatiei. În ambele țări mediu urban depășește mediul rural cu peste 70%.
Mediu rural 27%
Mediu urban-73 %

Migratia In ambele state se accentuiaza suburbanizarea și imigratia

populatiei.
Urbanizare Gradul de urmabizare- 60%-80%
Ramurele Norvegia- Cele mai dezvoltate ramuri ale Italia – Principale ramuri industriale
industriale industriei sunt: Siderurgia- se dezvoltă în baza producţiei de oţel şi fontă. Italia
- electrometalurgia- care se bazează pe ocupă locul 3 în Europa şi locul 9 pe glob.Centre ale productiei
feroaliaje, oţeluri, aluminiu,nichel, cupru. În de otel se găsesc situate înoraşele: Genova, Serto San
ultimii ani seremarcă o ascensiune în mai multe Giovanni,.
domenii. Industria constructoare de maşini- este puternică şi
-Construcţia de maşini este o ramură în care diversificată. Ea joacă un rol foarte important în economia Italiei.
Norvegia excelează prin producţia de nave, În uzinele de la Torino, Novara,Milano, Bolzano, se fabric o
echipamenteşi utilaje electrotehnice, gamă largă de automobile, autobuze, motociclete,motorete,
maşiniunelte. scutere, biciclete etc.
- prelucrarea lemnului fabricarea hârtiei, După producţia de automobile, Italia ocupă locul 7 în lume.
-industria chimică (care produce îngrăşăminte Centrele cele mai importante de construcţii navale sunt în
azotoase, carbid), porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.
 - industria textilă şi de confecţii,
-alimentară(produse lactate, margarină,
conserve de carneşi de peşte).
Agricultura Agricultura Norvegiei se bazează pecreşterea
animalelor, deoarece doar 3,5% din suprafaţa
totală a ţării poatefi folosită pentru
agricultură.Terenurile arabile se găsesc doar
înnumăr mic pe cîmpiile din sud-est şi în
apropierea oraşului Trondheim. În apropierea
fiordurilor sunt cultivate plante furajere.
Principalele ramuri ale agriculturii sunt:
cresterea porcinelor si a bovinelor, industria
laptelui,exploatarea lemnului si productia de
ouă ,producția de cereale (orz, ovăz, secară)
și de cartofi. Pescuit intens (se vâneaza
balene).
Participarea Norvegia participă la diviziunea internaţională a
la diviziunea muncii,stabilind relaţii comerciale cu Suedia,
international Marea Britanie,Germania.multe aeroporturi, iar
a a muncii principalul aeroport international este
Gardermoen situat in nordul orasului Oslo.
Conform datelor din 2018:
Export= 26.01%
Import= 20.71% BI= 5.30%
Industria chimică- este foarte variată, făcîndu-seremarcată prin
cauciucul sintetic, anvelope, fire sifibre sintetice, îngrăşăminte
chimice, celuloză şi hârtie.Centrele sunt situate in: Torino,
Milano, Brescia, Novara.
Industria alimentară este răspîndită peste tot; se poate spune
că este ramura industrială cel mai uniform repartizată în teritoriu.
Italia se remarcă prin produselede patiserie, ulei de măsline,
zahăr, conserve de peşteşi vin.
Industria textilă se caracterizează prin prelucrarealînii şi a
mătăsii naturale
Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei
programelor de modernizare: regiuni traditionale (cum ar fi
Campia Padului) au fost reamenajate, iar cele mai intinse
suprafațe din Italia peninsulara s-au transformat in regiuni de
culturi mediteraneene moderne. Italia este o importanta
producatoare de cereale (porumb, grau), tomate, soia,
lamai, struguri, fructe, masline. Este totodata prima
producatoare mondiala de vin. Italia se remarca prin
cresterea bovinelor,a ovinelor si a caprinelor.
Fiind o ţară înalt industrializată, cu o economie dezvoltată, Italia
este un stat bineîncadrat în diviziunea internaţională a
muncii.Varietatea mare de produse îi permite să exporte în aşa
state ca Germania, Franta, SUA, Marea Britanie, Spania. În
ceea ce priveşte importul, Italia plasează pe piaţa sa internă
produsele unor state ca Germania , Franta, MareaBritanie,
Olanda.Conform datelor din 2017:
Export= 26.39%
Import= 24.17%
BI= 2.22%
CONCLUZIE 

Italia şi Norvegia sunt doua tari înalt dezvolate în a căror structură exista diferente și asemanari.
In primul rând, pozitia economico-geografica difera foarte mult, Italia fiind în partea de sud, iar Norvegia în partea de nord a Europei. Sunt tari
maritime si detin cai comerciale de importanta mondiala. Au ca vecini state înal dezvoltate si astfel exporteza eficient producţia pe pieţele
interne ale acestora. Ambele dispun de condiţii naturale avantajoase si dezavantajoase pentru agricultura.
Norvegia nu produce cantităţi mari de produse agricole deoarece are în predispunere spre valorificare un teritoriu agricol mult mai mic decît
al Italiei. Italia însă a reuşit să îşi facă cunoscut numele la nivel mondial pentru producţia de măsline, fructe, vinuri. În ambele teritorii se cresc
ovine, porcine şi caprine Ambele state dispun de un relief muntos, de o reţea de rîuri nu prea densă. Iată de ce, clima şi teritoriile deluroase ale
Norvegiei fac posibilă angajarea doar a unei părţi mici a teritoriului în agricultură, aceasta bazandu-se mai mult pecreşterea animalelor. În
Italia, deşi relieful este muntos, creşterea plantelor este bine dezvoltată, iar creşterii animalelor i se acordă o atenţie mai mică.
Au o suprafaţă apoape egală, Italia are o populaţie de câteva ori mai mare decît populaţia Norvegiei, numărul de locuitori pe km² fiind de
asemenea mult mai mare.Italia şi a Norvegia au o industrie devoltată, însă poziţia economico-geografică a Italiei îi permite dezvoltarea unui
număr mai mare şi mai divers de ramuri industriale, reuşind să ocupe locuri de frunte în lume şi în Europa la producţia de automobile, de oţel şi
de fontă şi să se remarce prin gama variată de produse alimentare. Deşi a înregistrat progrese în domeniile electrometalurgiei, ramurile
industriale ale Norvegiei sunt încă în curs de dezvoltare. Ambele ţări participă la diviziunea internaţională a muncii, însă cu un nivel diferit.
Gama largă de produse ale Italiei îi permit să le exporteze pe cele mai mari pieţe ale lumii, în timp ce numărul de produse exportate de
Norvegia este mai mic, însă și numărul produselor importante în Norvegia e considerabil mai mic, cee ace îi permite Norvegiei să aibă un BI
mai mare.
În concluzie, se părea că Italia este un stat mai bine dezvoltat decât Norvegia, ce dispune de un număr mai mare de resurse umane de
muncă, este mai bine industrializat şi duce relaţii economice mult mai largi şi mai variate, însă totuşi Norvegia, în raport cu nivelul dezvoltării
economice a altor state (după indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, 64,3 mii$ a. 2005. Italia si Norvegia sunt
exemplu de tari care au imbinat efficient toate tipurile de resurse pe care le detin.