CURS 16.03.

2020

GLANDELE ENDOCRINE

glande endocrine = hipofiza,
suprarenalele, tiroida, paratiroidele,
testiculul, ovarul, pancreasul
insular, timusul, epifiza + temporar,
placenta

– exista si alte organe care, in afara

functiei lor principale, au si celule cu
rol endocrin:

– antrul piloric – secreta gastrina

– duodenul – secreta 6-8 hormoni cu

rol in reglarea
activitatii secretorii + motorii a apara
tului digestiv

– rinichiul –
secreta renina + eritropoietina etc.

– unii neuroni hipotalamici + ai altor

organe nervoase cu
activitate secretorie = neurosecretie =
functie endocrina

→ astfel, sistemul endocrin este

conceput ca un sistem anatomo-
functional complex, controlat
de sistemul nervos, avand rolul de
a regla + coordona pe cale umorala
activitatea diferitelor organe pe
care le integreaza in ansamblul functiilor organismului

→ principalul rol al glandelor endocrine = reglarea metabolismului celular → hormonii

sunt eliberati in sange + sunt transportati spre toate celulele corpului
 Hipofiza (glanda pituitara)
-localizata la baza encefalului, inapoia chiasmei
optice, pe saua turceasca a osului sfenoid

– hipofiza are forma rotunjita + diametrul de 1,3 cm →

cantareste 500 mg → este alcatuita din 3 lobi:

– lobul anterior + cel intermediar = adenohipofiza

– lobul anterior = partea cea mai dezvoltata a glandei,

constituind 75 % din masa hipofizei

– lobul intermediar (mijlociu) = 2 %, redus la o simpla lama epiteliala, aderenta de lobul

posterior

– lobul posterior = neurohipofiza

→ intre hipofiza si hipotalamus sunt relatii anatomice + functionale → anatomic, sunt legate

prin tija pituitara

→ intre regiunea mediana a hipotalamusului si adenohipofiza exista o legatura vasculara

reprezentata de sistemul port-hipotalamo-hipofizar

→ intre hipotalamusul anterior si neurohipofiza exista tractul nervos hipotalamo-hipofizar

→ prin aceste legaturi vasculare + nervoase +

prin produsii de neurosecretie → hipotalamusul
controleaza + regleaza secretia hipofizei → iar prin
intermediul acesteia, coordoneaza activitatea intregului
sistem endocrin

Adenohipofiza

= situata in partea anterioara, dar se intinde

si posterior, inconjurand aproape
complet neurohipofiza
–hormonii adenohipofizei:

– glandulotropi, avand ca organe-tinta alte glande endocrine (ACTH, TSH, FSH, LH)

– non-glandulotropi (STH, prolactina)

Hormonul somatotrop (STH) = hormon de crestere → stimuleaza (impreuna

cu insulina, hormonii tiroidieni + gonadici), cresterea organismului:

→ STH stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare (diafizo-

epifizare) → determina cresterea in lungime a oaselor → majoritatea efectelor STH se
exercita indirect, prin actiunea unui sistem de factori de crestere = somatomedine

→ dupa pubertate, STH produce ingrosarea oaselor lungi + dezvoltarea oaselor late &

stimuleaza cresterea muschilor + a viscerelor, cu exceptia creierului

→ STH determina o retentie de compusi ai Ca, Na, K, P + N

Hipersecretia acestui hormon are consecinte (in functie de varsta) asupra dezvoltarii

somatice + metabolismului

– inainte de pubertate → gigantismul → individul atinge talii de peste 2 metri, prin cresterea

exagerata in lungime a extremitatilor → intelectul nu este afectat

– dupa pubertate → acromegalia = cresterea exagerata a oaselor fetei, a mandibulei, a

oaselor late in general + ingrosarea buzelor, cresterea viscerelor (inima, ficat, rinichi, limba)
+ alungirea exagerata a mainilor + picioarelor

Hiposecretia produce, la copil, oprirea cresterii somatice, dar nu a celei neuropsihice

– boala se numeste piticism  (nanism) hipofizar → indivizii sunt de talie mica, 1,20-1,30 m, dar
proportionat dezvoltati si cu intelectul normal

Prolactina = hormonul mamotrop sau luteotrop (LTH) → stimuleaza, la femeie, secretia

lactata a glandei mamare, sensibilizata de estrogeni + progesteron → este un inhibitor al
activitatii gonadotrope, fiind capabila sa previna ovulatia => secretia de prolactina:

→ in afara sarcinii = stimulata de efortul fizic, stress-ul

psihic + chirurgical, hipoglicemie, somn
→ in timpul sarcinii = creste gradat ↑, atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de
control dupa aproximativ 8 zile → suptul determina cresterea ↑ temporara  a secretiei de
prolactina

Hormonul adrenocorticotrop (ACTH – corticotropina) → stimuleaza activitatea secretorie

a glandei corticosuprarenale, crescand concentratia sangvina a glucocorticoizilor + hormonilor
sexosteroizi

– asupra secretiei de mineralocorticoizi, efectele ACTH sunt mai reduse ↓

– in afara actiunii indirecte, ACTH stimuleaza direct melanogeneza in

celulele pigmentare (melanocite), producand inchiderea culorii pielii

Hipersecretia produce efectele excesului de glucocorticoizi ↑ + efectele melanocito-

stimulatoare la nivelul tegumentului = diabet bronzat

Hiposecretia produce efectele caracteristice deficitului de glucocorticoizi ↓ (vezi

corticosuprarenala)

Hormonul tireotrop (tireostimulina – TSH) → stimuleaza sinteza + secretia de

hormoni tiroidieni

Hipersecretia de TSH poate duce la hipertiroidism (de exemplu, boala Basedow)

Hiposecretia duce la insuficienta tiroidiana

Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele) → controleaza functia gonadelor

Hormonul foliculostimulant (FSH)

– la barbat → stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi + spermatogeneza

– la femeie → determina cresterea + maturarea foliculului de Graaf + secretia de estrogeni

Hormonul luteinizant (LH)

– la barbat → actioneaza prin stimularea secretiei de androgeni de catre celule interstitiale

testiculare Leydig

– la femeie → determina ovulatia + aparitia corpului galben, a carui secretie de

progesteron + estrogeni o stimuleaza
Lobul intermediar = 2 % din masa hipofizei → anatomic, face parte din adenohipofiza

→ secreta un hormon de stimulare a pigmentogenezei = hormon melanocitostimulant

(MSH), care are acelasi precursor ca si ACTH-ul

–hipotalamusul secreta un hormon de inhibare a secretiei de MSH

Lobul posterior (neurohipofiza) – secreta vasopresina + oxitocina → ei sunt

secretati in hipotalamusul anterior

– punerea lor in circulatie se face sub influenta hipotalamusului prin tija pituitara

Vasopresina = hormonul antidiuretic (ADH) → are ca actiune principala cresterea absorbtiei

facultative a apei la nivelul tubilor distali + colectori ai nefronului

→ in afara de reducerea volumului + concentrarea urinei, ADH produce reducerea

secretiilor tuturor glandelor exocrine → si prin aceasta, contribuie la mentinerea volumului
lichidelor organismului

Hipersecretia produce vasoconstrictie

Hiposecretia determina pierderi mari de apa, in special prin urina, a carei cantitate poate ajunge
la 20 l in 24 de ore

→ boala – diabetul insipid – survine in leziuni ale hipotalamusului sau ale neurohipofizei

Oxitocina (ocitocina) → stimuleaza contractia musculaturii netede a uterului gravid, mai ales

in preajma travaliului + expulzia laptelui din glanda mamara, datorata contractiei celulelor
mioepiteliale care inconjoara alveolele