CAPITOLUL 6

Cum să începi o afacere

6.1. Generarea ideilor de afaceri
6.2. De la idee la oportunitate
6.3. Planul de afaceri

6.1. Generarea ideilor de afaceri

Studiile de specialitate ȋn domeniul antreprenoriatului se

concentrează ȋn special pe inițierea afacerior, mai exact pe finanțare,
crearea pieței și organizare. Se consideră ȋn acest caz, ca oportunitățile au
fost deja idendificate, urmând să fie exploatate prin demararea activității
unei noi organizații. Ȋnsă, identificarea oportunităților nu reprezintă un
obiectiv exclusiv al celor interesați să pătrundă ȋn sectorul antreprenorial,
acestea putând fi exploatate și de organizații deja existente

1
 Aceasta deoarece, oportunitățile antreprenoriale
reprezintă acele situații ȋn care produsele, serviciile,
materiile prime sau metodele de organizare noi pot fi
introduse cu rezultate mai ridicate decât costurile de
producție.
Oportunităţile economice, raportat la factorul
generator, pot fi structurate, astfel: comerciale (cerere
neacoperita sau latentă pentru anumite bunuri economice),
tehnico - ştiinţifice (inovații care permit diversificarea și
modernizarea procesului de producție și/sau diversificarea
bunurilor economice oferite), juridice si fiscale (schimbări
legislative cu impact pozitiv asupra mediului
antreprenorial real), bancare (facilități ȋn acordarea
creditelor), informaţionale, educaţionale, organizaționale.
2
 Prin urmare, oportunitatea de afaceri nu
apare în calea celor norocoşi ci în calea celor
care conştientizează ceea ce se intampla in jurul
lor, au viziune si spirit inovativ.
Ȋn acest scop, sunt deopotrivă importante,
educația, experiența, accesul la informații, dar și
flerul antreprenorial.

3
 Evaluarea oportunităţilor de afaceri se face
luând în considerare criterii, precum:
- durata de viaţă specifică, ȋn funcție de natura
afacerii;
- mărimea pieţei;
- posibilitatea de a asigura protecţia faţă de
concurenţi;
- valoarea investiției;
- riscurile identificate.

4
 Metodele de a intra în lumea afacerilor se
pot clasifica în:
I. Deschiderea unei afaceri proprii
Avantajele inițierii unei afaceri noi:
- flexibilitatea organizării activităţii şi structurării
acesteia;
- imaginea (lipsa erorilor anterioare);
- alegerea personalului;
- amplasarea adecvată;
- echipamente, materiale utilaje şi dotări noi;
- mândria.
5
Dezavantajele inițierii unei afaceri noi :
- rezistenţa consumatorilor;
- timpul de lansare îndelungat;
- dificultăţi în finanţare (este mai greu pentru o
afacere nouă;
- dificultatea formării unei imagini proprii;
- iniţierea unei afaceri cere un efort mare.

6
II. Afacerile de familie si moștenirea unei
afaceri existente
Afacerile controlate de familii sunt firme în care o
familie controlează cea mai mare parte a
acțiunilor sau voturilor și are unul/mai mulți
membri în poziții de conducere cheie.
Spre exemplu, ȋn SUA, acestea ocupă 35-40 %
din topul Fortune 500 oferă aproape 50 % din
numărul locurilor de muncă.

7
III. Cumpărarea unei afaceri existente
- ȋntreprinzătorii cumpără o afacere sau intră într-o
franciză, încercând să reducă riscurile.
Franciza reprezintă un sistem prin care francizorul
acordă francizatului dreptul de a exploata/dezvolta o
afacere/un produs/un serviciu/o tehnologie.
Francizorul pune la dispoziția francizatului
experiența, know-how, publicitatea și are dreptul de a-l
controla.
În schimbul unei taxe de franciză, francizatul
utilizează numele, mărcile, instalațiile francizorului, etc.

8
6.2. De la idee la oportunitate

Ȋn România, lansarea ȋn afaceri poate fi etapizată astfel:

I. ideea de afacere;
II. alegerea statutului juridic al afacerii;
III. activităţi premergătoare înregistrării la Oficiului Naţional al Registrului
Comerţului;
IV. înregistrarea la ORNC;
V. acțiuni ulterioare înregistrării la ORNC.
I. Prima etapă, aceea de conturare a ideii de afacere a fost deja abordată, ȋn
paragraful anterior când am analizat modul ȋn care pot fi identificate noi idei de
afaceri
II. Ȋn ceea ce privește alegerea statutului juridic al afacerii, un aspect foarte
important este acela că, ȋn alegerea formei de organizare a afacerii trebuie să se țină
seama de regula “structura urmează strategiei”.
Pentru a facilita decizia privind alegerea statutului juridic, vom analiza comparativ,
cele mai frecvente opțiuni - SRL și PFA. 9
Avantajele PFA:
- costurile înfiinţării sunt mai reduse (~ 300 lei taxe percepute de
ORC);
- cheltuieli mici de administrare;
- contabilitatea se ţine ȋn partidă simplă/opţional dublă ;
- se depun mai puţine declaraţii la ANAF;
- o persoană fizică autorizată poate avea angajaţi;
- PFA-urile pot beneficia de venitul net realizat oricând, fără a împărţi
dividendele
- procesul de desfiinţare a unui PFA este mult mai simplu şi necesită
costuri mai mici;
- un PFA are numai trei obligaţii către bugetul de stat:
- impozit 10% pe venitul net;
- 10% contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS), calculata la
un salariu minim brut pe economie inmultit cu 12 luni ;
- 25% din baza de calcul declarată de asigurat contribuţii la sistemul de
pensii CAS. 10
Dezavantajele PFA:
- pentru a putea înfiinţa o PFA este obligatorie depunerea
unor documente care atestă pregătirea şi experienţa
profesională a solicitantului în domeniul de activitate
solicitat: diplome, atestate, documente din care rezultă
experienţa profesională, etc;
- se pot alege doar codurile CAEN ce privesc activitatea în
care se doreşte autorizarea PFA-ului; asta înseamnă că nu în
orice domeniu poți funcționa ca PFA;
- în situaţia unor datorii ale PFA persoana fizică este
solidară(pentru a achita toate datoriile antreprenorii pot
ajunge chiar să-şi sacrifice şi bunurile personale;
- posibilităţi mai reduse de dezvoltare a afacerii în unele
situaţii.
11
- în situaţia unor datorii ale PFA răspunderea persoanei fizice este
maximă (pentru a achita toate datoriile antreprenorii pot ajunge chiar
să-şi sacrifice şi bunurile personale;
- posibilităţi mai reduse de dezvoltare a afacerii în unele situaţii (mai
multe detalii găsiți ȋn OUG. 44/2008).
Avantajele SRL:
- nu este obligatorie depunerea unor documente care atestă pregătirea
şi experienţa profesională a fondatorilor firmei în domeniul de
activitate;
- se pot alege mai multe coduri CAEN pentru a putea desfăşura mai
multe activităţi economice din domenii diferite; nu există limite de
activitate
- în cazul datoriilor, răspunderea fiecărui asociat este limitată la
capitalul social pe care l-a depus în momentul înfiinţării firmei;

12
- pot participa la licitaţii private sau publice;
- firmele care realizează venituri sub 1.000.000 de euro,
plăteasc un impozit pe venit de 3% dacă nu au salariati sau
1% dacă au cel puțin un salariat cu norma ȋntreagă sau
numărul de ore al salariaților cu timp parțial reprezintă cel
puțin o norma ȋntreagă (avantaj pentru firmele cu cheltuieli
mai mici și dezavantaj pentru comercianți);
- tinerii (sub 35 de ani) pot beneficia de programului de
înfiinţare a societăţilor de tip SRL-D.

13
Dezvantajele SRL:
- investiţie mai mare ( taxe la ONRC mai mari, capital social
obligatoriu de 200 lei );
- contabilitatea se va ţine de către persoane specializate (economisti
angajati cu contract de munca sau externalizat prin cabinete de
contabilitate) care vor întocmi şi vor semna toate declaraţiile şi
raporartele depuse la organele fiscale (costurile pentru contabilitate
sunt mai mari).
- asociaţii sunt obligaţi să plătească încă 5% impozit pe dividende. Este
singura Este singura modalitate legală de a scoate bani din firmă (spre
deosebire de PFA).
- desfiinţarea unui SRL presupune o procedură complicată, durează
mult timp (aproximativ 2 luni) şi necesită costuri mai mari.

14
III. Activităţi premergătoare înregistrării la ONRC:
- alegerea denumirii;
- alegerea obiectului de activitate;
-stabilirea sediului profesional/social şi a punctelor de
lucru/sediilor secundare;
- alegerea asociaţilor;
- alegerea administratorului/administratorilor;
- opţiunea de a fi sau nu plătitor de TVA
(obligatoriu pentru o CA ȋn sensul TVA > 220.000 lei).

15
IV. Ȋnregistrarea la ONRC:
- rezervarea denumirii;
- întocmirea actului constitutiv (în cazul SC) sau a acordului
de constituire (în cazul PFA,IF);
- întocmirea contractului de comodat sau inchiriere pentru
sediul profesional, respectiv sediul social, dacă este cazul;
- deschiderea unui cont bancar şi depunerea capitalului
social (exclusiv SRL si SA);
- întocmirea dosarului, ce trebuie să conţină documentele
specifice, în funcţie de forma de organizare aleasă;
- depunerea dosarului la ORC şi autorizarea obiectelor de
activitate ce vor fi derulate;
- achitarea taxelor percepute de ORC;
- primirea certificatului de ȋnmatriculare ( nr. De
ȋnregistrare + CIF de la ANAF ). 16
V. Acțiuni ulterioare înregistrării la ONRC:
- realizarea ştampilei (nu mai este obligatorie din 1 iulie
2015) ;
- transformarea contului bancar în care s-a depus capitalul
social în cont curent, în cazul SRL/ deschiderea unui cont
bancar curent, în cazul PFA, II şi IF;
- achiziţionarea registrului unic de control;
- înregistrarea fiscală;
- obţinerea avizelor de funcţionare, după caz, raportat la
obiectul de activitate;
- angajarea salariaţilor, şi înregistrarea contractelor ȋn
REVISAL.

17
IV. Ȋnregistrarea la ONRC:
- rezervarea denumirii;
- întocmirea actului constitutiv (în cazul SC) sau a acordului
de constituire (în cazul PFA,IF);
- întocmirea contractului de comodat sau inchiriere pentru
sediul profesional, respectiv sediul social, dacă este cazul;
- deschiderea unui cont bancar şi depunerea capitalului
social (exclusiv SRL si SA);
- întocmirea dosarului, ce trebuie să conţină documentele
specifice, în funcţie de forma de organizare aleasă;
- depunerea dosarului la ORC şi autorizarea obiectelor de
activitate ce vor fi derulate;
- achitarea taxelor percepute de ORC;
- primirea certificatului de ȋnmatriculare ( nr. De
ȋnregistrare + CIF de la ANAF ). 18
6.3. Planul de afaceri

În general, ȋn literatura de specialitate, planul de

afaceri este definit drept un instrument al prezentului,
elaborat prin aproximaţii succesive, utilizând experienţa şi
realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod
realist calea spre viitor. El apare drept scop cel mai avantajos
şi realizabil compromis între ceea ce doreşte şi ceea ce poate
să facă firma respectivă.

19
 Pe scurt, planul de afaceri reprezintă un document
ȋntocmit pe baza unei analize previzionare, cu scopul de a
trasa parcursul organizației pe următorii trei – cinci ani (ȋn
țările instabile, cu predictibilitate scăzută, se folosesc
planuri construite pe perioade mai mici, de până la 3 ani).
Având ȋn vedere că ȋntocmirea planului de afaceri
poate viza obiective diferite, nu există o structură unitară și
nici reguli clare de redactare ȋnsă, este indicată raportarea la
o serie de recomandări. Astfel, ȋn ceea ce privește
redactarea, ȋn timp, s-au conturat următoarele indicații
generale:

20
- să cuprindă ȋntre 15 și 40 de pagini (fără anexe);
- să fie folosit un limbaj profesionist dar, cu fraze clare şi la
obiect;
- nu trebuie pus accentul pe informațiile tehnice;
- prezentarea să fie sinoptică (bazată pe cifre, tabele, grafice,
diagrame);
- să fie organizat pe capitole;
- sursele de informații folosite să fie credibile, oficiale;
- este permisă repetarea unor informații considerate esențiale;
- modul de tehnoredactare sa fie clasic (marginile ȋntre 2 și 2,5
spațierea la 1-1,5 cm informațiile importante bolduite).

21
 De asemenea, ȋn ceea ce privește conținutul, indiferent de
destinatar, majoritatea planurilor de afaceri cuprind: prezentarea
firmei, misiunii, obiectivelor și strategiilor, descrierea bunurilor
economice oferite, analiza pieței de desfacere și a concurenților,
resursele umane, scurtă prezentare a planului operațional și proiecții
financiare.
Dar, elaborarea planului de afaceri implică următorii pași
intermediari:
- culegerea și centalizarea datelor;
- planficarea activităților ȋn funcție de obiectivele vizate și
identificarea starategiei;
- redactarea planului de afaceri;
- implementarea planului de afaceri;
- revizuirea și actualizarea planului de afaceri.

22
 Bibliografie:
▪ Bogdan Mârza, Eduard Stoica, Răzvan Şerbu , Ramona Todericiu - Bazele
antreprenoriatului, Proiect “Promovarea antreprenoriatului în mediul
universitar”, Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, Sibiu,
2013;
▪ Iliescu Elena Mihaela – Antreprenoriat, suport de curs ID, Editura
Universităṭii “Nicolae Titulescu”, Bucureṣti, 2015
▪ Grigore Ana Maria - Antreprenoriat si management pentru afaceri mici si
mijlocii, Editura C.H.BECK, Bucuresti, 2012
▪ Cornescu V. Ionescu V.-C., Economia şi managementul afacerilor mici şi
mijlocii, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2011.
▪ Gyorfy Lehel-Zoltan, Activitatea antreprenorială din România în contextul
dezvoltării economice, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj, 2015.

23