p

Arhid. Prof. Dr. Cons tan tin Voictt

1ii 1
1 '1 Il f) , .. f) -- I I~

IJ I '1 I~ ii
1
~·
ll '1 IJ ll
ii
1

I• () S '1 1•ii '1 ll I S '1 I (~ ii

1 1 1

Vol. III

CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA

PREAFERICITULUI PARINTE
DANIEL
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

Editura Basilica a Pauiarhiei Romane

Bucure~ti - 2010
 PATROLOGJE 121

Idem, St. Romanos the Melodos. Prince of Byzantine Poets, in GITTR 27

(1979), pp. 65-75. ANDRE DE H ALLEUX, Hellenisme et syrianite de Ro-
manos le Me/ode, 111 RHE 73 (l 978), pp. 632-641. E NRICA S ALVANESCHJ,
Adattamento interlinguistico corne rnezz.o espressivo in Romano Melodo,
tn AAT C 39 (1974), pp. 21-68. WILLIAM L. PETERSEN, The Dependence of
Romanos the Melodist upon the Syrian Ephrem. Its Importance for the
Origin of the Kontakion, 1n VigChr 39 (1985), pp. 171-187 (CSCO. Sub
74). MIGUEL ARR ANZ, art. Romanos le Melode, 1n DSp 13 (1988), pp.
898-908. S EBASTIAN BROCK, From Ephrem to Romanos, in StPatr 20 (1989),
pp. 139-151 . A LLOIS GRILLMEIER, Jesus der Christus im Glauben der Kirche,
Freiburg/Basel/Wien, 11/2, 1989, pp. 534-544. LUCAS VAN ROMPAY, Roma-
nos le Melode un poete syrien a Constantinople: Early Christian Poetry,
ed. de }Al~ DEN BOEFr/ANTONIUS HILHORST, in SVigChr 22 (1993), pp.
283-296. AfEXANDER LINGAS, The Liturgical Place of the Kontakion in Con-
stantinopole, din vol. CONSTANTIN C. AKENTIEV (ed.), Liturgy, Arhitecture
and Art in Byzantine World. Papers of the XVIII Int. Byzantine Congress
(Moscow, 8-15 August 1991) and other Essays dedicated to the Memory
of John Meyendorff, in Byzantinorossica 1, St. Petersburg, 1995, pp. 50-57
(Lit.). SERGIO ZINCONE/ANDREW LOUTH, art. Romanus der Melode, in TRE
29 (1998), pp. 396-400.

Andrei Criteanul

Viata
,
Unul dintre cei mai mari imnografi ai secolului al VIII-leas-a
nascut in Damasc, pe la anul 660, iar pe la varsta de 14-15 ani va
fi trimis la manastirea Sfantului Mormant din Ierusalim.
Va deveni secretar al patriarhului de Ierusalim, Teodor, ~i in
aceasta calitate este trimis la Constantinopol sa participe la eel
de-al VI-lea Sinod Ecumenic din 680, unde a fost hirotonit dia-
con, ~i i se va incredinta conducerea unui azil de batrani ~i a unui
orfelinat. La i'nceputul secolului al VIII-lea (705-711) ajunge
episcop de Gortina, in Creta, sub domnia a doua a lui Justinian al
II-lea, de unde i se trage ~i numele de Criteanul, de~i se numise
si
,
Ierusalimiteanul' fiindca venise de la Ierusalim.
 Arhid. Prof. Dr. CONSTANTIN VOICU
122

"1. ·nte de a aJ·unge episcop, s-a distins ca adversar al mono-

na1 ,. . , Sf"
telismului, ajuns tnsa episcop va _se1;1na impr~~na c~ . ~n~l Gher-
733) maitutisirea de cred1nta monotehta a lu1 F1lip1c Vardan
1nan ( 1
.1.
"'d . S
(711-713). dar se va dezice de ea dupa ca_ erea acestu1~. uh Leon
III Isaurul (7 17-741) se alatura aparatonlor sfintelor 1coane.
Trece la cele ve~nice in 4 iulie 740. Despre el avem o mono-
orafie in limba rusa alcatuita de Denissov (Moscova, 1902).
0

Opera
"
Ea se compune din proza ~i versuri. In proza are 24 de predici,
dintre care 8 in cinstea Sfintei Fecioare, despre Buna Vestire, de-
spre mutarea la cer a Maicii Domnului. "In mod deosebit s-a re-
marcat ca ~i predicator.
Este creatorul genului literar sub forma de canon. Canonul
este cantarea lunga de la utrenie, compusa din noua ode, fiecare
oda avand 4, 6, 8 ~i chiar 10 strofe. Canonul variaza dupa sarba-
tori. El a mai compus canoane pentru multe sarbatori: la invierea
lui Lazar, la Duminica Mironositelor, am amintit cele in cinstea
Maicii Domnului ~i care au o importanta deosebita pentru istoria
cultului religios in Biserica cre~tina. Au fost publicate circa 30 de
omilii, iar multe au fost traduse in latina, araba, georgiana, ar-
meana ~i slavona.
Cel mai celebru canon al sau este Canonul eel mare de poca-
inta al slujbei din seara Joiei a IV-a din Postul Mare, un mare
poem in proza scris cu }endinta de a de~tepta cainta ~i dorul de
indreptare in pacato~i. In acest poem i~i afla experienta funda-
mentala a sufletului pocait intruchiparea cea mai patrunzatoare:
,,De unde voi fncepe a plange faptele viefii mele celei ticd-
loase ? Gre$it-am mai mult decat toti oamenii, fnsumi Ti-am
gre$it Tie, ci,. Te milostive$te, Mantuitorule, ca un Dumnezeu spre
faptura Ta. Intinatu-mi-am haina trupului meu $i mi-am spurcat
podoaba cea dupa chipul $i asemanarea Ta, Mantuitorule. fntu-
necatu-~i-amvfrum~set ea sufletului cu dulceafa poftelor $i cu
totul mi-am facut mmtea tarana. Ruptu-mi-am acum ve$mantul

tf?
 PATROLOOIE
123

eel dintai, ce m~,Z-a tesut Ziditorul din fnceput, $i pentru aceasta

acum zac gol... etc.
Are !50 ~~ s~·o~e, in care ,,~arcurge toate exemplele de pa-
catuire s1 pocainfa din Sfanta Scnpturif'. Dupa fiecare scurta che-
mare, dupa _fiecare consi~eratie, ~a fond al tabloului se inalta in
chip acopent chemarea aJutorulu1: ,,Miluie~te-md, Mantuitorule,
miluieste-md'', iar cre~tinii evlavio~i, pronuntand aceste cuvinte,
fac in timpul cantarii canonului intreg pana la 1000 de matanii.
Imnele, ca ~i predicile sale, dovedesc profunzime de senti-
ment, dar ~i eruditie teologica.

BIBLIOGRAFIE
EDITII ~I TRADUCER!: J. P. MIGNE, PG 97, 805-1444. CPG, III,
8170-8228. L. DEUBNER, De incubatione capita quattuor, Leipzig, 1900, pp.
120-134. MARC DEGROOTE, Andrew of Crete's ,,Homilia de exaltatione s.
crucis", in CPG 8199 ~i BHG 434 ~- u. Editio princeps, in HThR 100/ 2007,
pp. 443-487. Traduceri: Rosa ~i Germana: Der Groj3e Kanon (russisch
und deutseh), in ALEKSEJ MALTZEW, Andaehtsbueh der orthodox-katholis-
chen Kirehe des Morgenlandes, 1895, p. 176 ~- u. Romana: Canonul eel
Mare a fost editat in traducere romaneasca de catre mai multe edituri (de
ex.: Canonul eel mare al Sfantului Andrei Criteanul. Cele $apte plansuri
ale Sfantului Efrem Sirul, Ed. Agapis, 2007), putand fi gasit ~i in Triod.
STUDII ~I MANUALE: Literatura in limba romana: G. ERBICEANU,
Andrei Criteanul, In studiul Imnologia epocii pana la Damaseen, din rev.
B.0.R., nr. 3/1883, pp. 139-140. Dr. GHERASIM TIMU~, Episcopul Arge~u-
lui, Andrei, Arhiepiseopul Cretei, In Dietionar aghiografie euprindzend pe
scurt viefile sfinfilor, Tipografia Cartilor Biserice~ti, Bucure~ti, 1898,
pp. 65-66. IoAN ~o~u, Andrei Apostolul, Andrei Criteanul $i Andrei Saguna,
in Anuarul Aeademiei Teologiee «Andreiana» Ortodoxii Romana din Si-
biu, V, 1928-1929, pp. 1O1-111. Pr. CICERONE lORDACHESCU, _An~rei Cri-
teanul (f 740), In Jstoria veehii literaturi ere~r;tine, vol. III, Ia~1, T1pografia
Terk & Caminschi, 1935, pp. 86-87, editia a II-a, Editura Moldova, Ia~,
1996, vol. II, partea a III-a, pp. 86-87. P. VINTILESCU, D__,espre poezi.a imno-
grafica din carfile de ritual $i efintarea bisericeas~a, Bu~ure~t~, 1_937,
pp. 98-99. Pr. ARCADfE VIN0GRAD0V, Viata Sfiintului Andrei, Arhiepzseop
$i Mitropolit al Cretei (Sehita aghiografica), traducere din ruse~te de p~·eo-
tul VLADIMIR GRosu In rev. Luminatorul, nr. 2/1939, pp. 114-120, ~1 nr.
311939, pp. 147-153. 'FrRMILIAN MARIN, Lauda postului: Faeeri ale seriito-
 TANTIN VOICU
. Dr CONS
,\ rhid. ProI. .
J 24 if Cantii.retul # Teodor Studitul, in re
. i trri Cri1eo1111l. /os1XA NDRU L. CJUREA, Cuvant la rnare/v.
111111 <'· 111 £ · f Dr ALE
r/·
r,l,11 < , IY ~lJ. Pr. IJ 10 •. · I "n rev. G.B., nr. 3-4/1955 , pp. 169-17 e
2
4/'1111,1. ,~r~~ I [11i111 1\ndrci Cnte(IIMIU s
' l o.R., Bucure~ti, 1956, pp. 299-300'
l ,1'}' _' · \, 11t,trolog1c. · · i ..Criteanul (
- HI // ) /
1111
' EI B ' ' 17 oct ombrte' ) (Predica'), '
1 1
I ( · \~ '\,n~f ). Id .~f<i11t11l A i~<jJ Diaconul N1coLAE (C0RNEANU), Cano~
1

ldcni_, r' nr uf\ q5S. PP· ~ l H-d. : Criteanul, in rev. M.B., nr. 4-6/1956
1
re, l_ 1,re ,ii Stii11tul11 1 An ,el,Nicolae CoRNEANU, Mitropolitul Bana~
\
1111, , , ' . volumu · l ·
, ~ Rcpub1Ka1111 . . din literatura prime or veacurz cre.~tine
~~ ~(n ·,, , 11t't1 mirobilia. Pila?1Tm1·1n1·~0ara 1987, pp. 213-217, editia a II-a'
• · B· natu u1 d M
r..1imr:1 ~htn1pohc1 -~ Ia i 2001, pp. 173-176. Iero . ITR0FAN BAL-
tli 11,. • ,., v '
1
,..-d,uti Editura P011 (°? • ~~nonului alcdtuit de Sfantul Andrei Critea-
-: ~ \. Gti11d11ri pe marg;:'tf1911 , PP· 260-264. P. D~c-Hu~zI D~VID, fm-
rid. in ~, . M.M.~-, nr. Canonului eel Mare al Sfantuluz Andrei Critea-
v

;-1,1rh:11ra d11hol'll/Ce:c;_~/l911, pp. 357-360. Pr. ~rd. ~0NST~TIN_Duru,

'i.u,. in r,v. _ B.O~RM., : ,. 0,nera omileticd a Cuvwsuluz Andrei Crzteanul
S(Jnw
· Fecwara
, · I aria m r
Damaschinul, in rev. ST• ., nr. 1-2/1980, pp. 15-36.
1 11
' S~mn~!a 1;~:za sa de doctorat Panegiricul ca forma a predicii fn tre-
5 1
Arel~, ~. du. v ORT nr 3-4/1992, pp. 112-133. Drd. C. STRUGARIU
cw s1asw~1, m re · ·• · • ,. 1 2/1982 '
Imnografii Triodului. Studiu liturgic, m~ev. Md -~·CS.,_nr. -l C ' pdp. 35_~3~.
Pr. DDITTRUMocA, Canonul Sfantuluz An rez nteanu . onsz erafu h-
i1irgice Ji pastorale, in rev. A.B., nr. 4-6/1991, pp.,.49-58_. Ierod._ SE~ASTIAN
PASCA:\ T Comentariu la Canonul eel Mare al Sfantuluz Andrei Cnteanul,
p~a I, in rev. G.B., nr. 6-12/1995, pp. 74-89; partea a II-a, in rev. G.B.,
~- 1-4/1996, pp. 45-55. Idem, Comentariu la Canonul eel Mare al Sfan-
rului Andrei Criteanul - dupa izvoare grece~ti, Editura Schitului Crasna,
Prahova, 1997, 116 p. Nata bibliografica de t ANTONIE P(LA.MADEALA), la
rubrica Semnalam, in Telegraful Roman, nr. 1-4/2000, p. 8. Idem, Comen-
rariu la Canonul eel Mare al Sfantului Andrei Criteanul, editat de Schitul
Crasna-Prahova, 1997, 115 p. MAKARIOS SIM0N0PETRITUL, Canonul Mare
a_! Sfant~l~i An~rei Criteanul, in volumul sau Triodul explicat. Mistagogia
umpulu~ lau:g,c, ~r~ducere de Diac. loAN I. ICA JR., Editura Deisis, Co-
leq~a Lt1u~g,ca, S1vbrn, 2000, pp. 364-369. REMUS Rus, Dicfionar enciclo-
pedic de liter?tura cr~.~tina din primul mileniu, Editura Lidia, Bucure~ti,
~~~'. p. 48 -.Literatura straina: KARL KRUMBACHER, Geschichte der byzan-
~~~~schen ltteratur, ed. a II-a, 1897, pp. 165-166. ALBERT EHRHARD Vber-
te1erung und Bestand der h . h. h '
der griechis h K' h agwgrap isc en und homiletischen Literatur
des Andreat ui;, ':c e, l~ 37l_l938. THEODOR NISSEN, Zum Text der Rede
382 ~- u. H.--G 8 die Ve_r~anglichkeit, in Philologus 92, 1937, p. 177 ~- u.;
· ECK, Kuche und theO/ · h L · · · hen
Reich, ed. a II-a M" h og1sc e 1teratur im byzantmzsc
' unc en, 1999, pp. 500-502. 0. BARDENHEWER, Ges-
 PATROLOGIE 125

chichte der alt~irchlichen Literatur, V, pp. 152-157. B. A LTANER - A. STUT-

aER, Patrologze,, 1966,,p. "534. J. TIXERONT, Patrologie, pp. 411 -412. J.
JRMSCHER, Andre de Crete, m DECA, I, pp. 122-123. B. R. SUCHLA, Andreas
von Kreta, in LAC_L, PP· 29-30, cu bibliografie. 0. DA CosTA-LOUILLET,
Saints de Constantinople au.x Ville, /Xe et x e siecles, in ByZ 24, 1954, 214
s. u. AS Oct. III, 135 ~- u. CathEnc I, 473 ~- u. LThK I, 517. RE I, 516 ~- u.
XXIII. 41 ~- u. RGG I, 368. ANTONIA GIANNOULI, Die beiden byzantinis-
chen Kommentare zum Groften Kanan des Andreas von Kreta, Wien, 2007.
fRIEDRICH WILHELM BAU1Z, art. Andreas von Kreta, in BBKL 1 (1990), p. 169.

Cosma Melodul
Viata
'
S-a nascut la Ierusalim. Pierzandu-~i tatal, el este adoptat de
tatal Sfantului loan Damaschin si '
se bucura de aceeasi '
educatie
'
pe care a avut-o ~i Sfantul loan, prin acela~i calugar calabrez
Cosma eel Batran.
A

lmbrati~eaza viata monahala impreuna cu Sfantul loan Da-

maschin la manastirea ,,Sfantul Sava" de langa lerusalim, in anul
A

732. In anul 743 ajunge episcop de Maiuma, ora~-port al Gazei,

unde ~i-a condus turma pe calea mantuirii pana la adanci batraneti.
El mai este cunoscut ~i sub numele de Cosma Agheopolitul
sau Cosma lerusalimiteanul.
Opera
loan ~i Cosma au f ost apreciati ca ei se ,,fntalnesc fntru
aceea ca ei jertfesc zborul fanteziei $i claritatea expresiei fiinfei,
varietafii $i construcfiei artistice a verbului mai mult decat
Andrei Criteanul".
Ca model si exemplu de urmat, prin poezia sa, 11 are pe
S~antul Grigori~ Teologul. Cosma ne-~ lasat ~i scol~i la poezii~e
lu1. Canoanele ~i odele sale sunt, ca ~1 ale Sfantulu1 loan, dedi-
cate mai ales preamaririi sarbatorilor Domnului. __ .
Bizantinii posteriori, in predilect~a lor pen~u arta ~u ~nc~
Pret, au admirat pe loan ~i Cosma mat mult decat pe tot1 ce1lalt1