Dragi copiii, talentații mei elevi,

în urmă cu ceva ani am publicat o carte cu povestiri cu tâlc pentru copii, traduse din alte
limbi. Povestirea mea preferată din această colecție se numește „Viaţa ca o prăjitură” și
vă invit acum să o citiți împreună cu cei dragi. De atunci și până azi am observat
nenumărate siteuri și bloguri că au preluat-o în paginile lor. Adevărul este că merită și, în
plus, mi se pare foarte actuală.

„VIAŢA CA O PRĂJITURĂ”
Uneori ne întrebăm: De ce merit eu una ca asta?
Iată în cele de mai jos, o frumoasă explicaţie.

O tânără i-a povestit mamei sale că de o vreme toate îi merg rău: că nu se mai descurcă
la examene, că prietenul ei a renunţat la ea şi, pe deasupra, că cea mai bună prietenă s-
a mutat în altă localitate.
În acest timp mama se pregătea să facă o prajitură şi o întreba pe fiica ei dacă i-ar
plăcea un cremeş.
– Sigur că da, mamă! Îmi place foarte mult cum faci cremeşul, răspunse fata.
Când toate ingredientele au fost aşezate pe masă, mama o îndemna:
– Uite, gustă puţin ulei de gătit!
– Nicidecum, spuse fata uimită.
– Dar ce zici de câteva ouă nefierte?
– Oribil, Mami!
– Atunci poate preferi nişte făină? Sau poate puţin bicarbonat?
– Mamă, toate acestea sunt dezgustătoare!
– Desigur, răspunse mama. Toate aceste lucruri luate separat sunt rele la gust. Dar când
sunt puse împreună aşa cum trebuie, atunci din ele iese o delicioasă prăjitură.

Dragi copii,
Viața lucrează în acelaşi fel. De multe ori ne întrebăm de ce trecem prin vremuri atât de
grele. Trebuie să avem încredere că sunt spre binele nostru, ca lecţii şi învăţăminte, ca
experienţe ce ne întăresc şi maturizează. În cele din urmă, din toate „ingredientele”
puse laolaltă va ieşi ceva minunat. Să avem doar răbdare şi încredere!