illIMMNIIIMME11111111.

U.U.R. BIBLIOTECA URBANISTICI" No. 15-16

LOCUINTA IN ROMANIA
(A la fin on trouve un resume en francais).

Locuinta in Romania de Prof. C. Sfintescu

Terenul si locuinta la orase de . Ing. Th. Radulescu

Aspectele locuintei in Romania de Arh. I. D. Enescu -

Capitalul, creditul vi construe-
tia do locuinte in Romania de Ing. St. Mihailescu
Soc. Com. de Loc. Eftine i rea-
lizarile ei de Prof. C. Sfintescu
Locuinte pentru functionarii Mi-
nisterului de Finanfe de Prof. Arh. St. Ciortan

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI I,

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro
 diGaid

1U.O.R. BIBLIOTECk IIRBANISTICrINO.15-161

LOCUINTA IN ROMANIA
(A la fin on trouve un resume en francais).

Locuinta in Romania de Prof. C. Sfinfescu

Terenul i locuinta la orase de Ing. Th. Radulescu
Aspectele locuintei in Romania de Arh. I. D. Enescu
Capitalul, creditul §i construe-
tia de locuinte in Romania de Ing. St. Mihdilescu
Soc. Com. de Loc. Eftine §i rea-
lizarile ei de Prof. C. Sfintescu
Locuinte pentru functionarii Mi-
nisterului de Finante d' Prof. Arh. St. Ciortan

FNSTITLITUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURESTI I,

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro
 LOCUINTA IN ROMANIA
de Prof. C. SFINTESCIt

1. Nevoia studiilor de ansamblu.

Institutul Urbanistic», prin revista sa «Urbanis-

mulD, a luat initiativa cereetarilor si publicarei re-
zultatelor acelcir cereethri, referitoare la tot ceeace
atinge starea ]ocuintei si productiei de locuinte in
Romania, in deosebi productia de locuinte populare.
Toata munca pentru viata materials a unui popor
se rezumii. !a urmAtoarele scopuri : hraud, imbrAca-
niinte, adapost. Numai munca acumulatd1 entru du
bLildirea adgpostului rAmane si generatilor vii-
loare, formeaza capitalul material, care contribute
eel mai muit la civilizarea poporului, care usureazA
is mod peiinanent viata lui, care forme= indi-
ceie de progres al unei tAri.
Tin pop;sr considers pe altul, mai ales, dupA felul
cum locuestc. Dar chiar locuitorii unui tinut din
aceias tarn privesc pe cei din alt tinut, tot dupa
impresia cc le fac casele in care aceia trilese.
Locuinta pregateste viitorul fizic si psihic al
unui popor, demnitatea lui.
Tarile eels mai inaintate au dat cea mai mare
importanta cciminului poporului. Acest carnin este.
trebuie sA fie, temelia pe care se ridica o naliune.
Orice alt efort al unei natiuni este zadarnic data

www.dacoromanica.ro
 4

nu se va pregati masselor ei adapostul, care sti-i

pastreze sanatatea, sa o lege sufleteste si materia-
liceste de locul uncle traeste.
In intrecerea popoarelor pe eaile civilizatiei si
progresului, mai ales in urma razboiutui mondial,
cele mai impresionante realizari an fost facute, de
tarile occidentale, in directia locuintei populare :
Anglia, Olanda si Germania, Belgia si Franta, Ita-
lia si America, stau in fruntea realizarilor.
Fiecare Cara a lucrat dupa" conceptia ei, fats de
frecutul si in raport Cu. viitorul structure' sociale ;
fiecare tarsi a produs locuinte populare, dupa mij-
lcacele de care a dispus, dupd puterea ei de organi-
zare, dupa simtimantul ce a avut pentru viitorul
iocuitorilor ei. Aproape toate aceste tAri, insa, au
studiat amanuntit aceasta permanents problems a
locutntei, au lucrat convergent si continuu, con-
stient de solutii si rezultate, de nevoi si du posibili-
tati.
In aceIe tart s'a inteles in adevarata lui valoare
<,urbanismul» ca mijlocul cel mai sigur pentru a
realiza locuinta proprie poporului, tar nu ea un
scop, mai mult sau mai putin marturisit sau cuno-
scut adica de a face planuri frumos trasate si co-
lorate, geneza de cheltueli, de cele mai multe on
disproportionate fa% de foloase, dar care lass
neatinsa cantitatea si mai ales calitatea locuintelor
populare.
Numai progresul in locuinta popularg va realiza
si la not adevaratul urbanism, ne va scapa de ves-
niea preocupare a «fatadeiD, si ne va deschide ochii
la ceeace se petrece In interior*.
Numai creatiunile in massa a locuintelor pope-
dare va aduce de front urbanismul cu locuinta, va

www.dacoromanica.ro
 5

feri ca urbanismul s5, fie oblig-tt a Bowl totdeauna

mai tarziu, ca sa dreag5, ce mai poate fi reparat, in
urma locuintelor nerationale si de mizerie, pe earn
intamplarea si ignoranta le-a risipit farce vre-un fir
conducator.
Dar, ca si in acele taxi cari ne stint de pile i, pen-
tru a putea ataca cu folos o astfel de proillernit nu
trebuie sä ne multumim cu bun5vointa catorva per -
soane. cu incerc5ri snoradice, pripite si f5r5 studii
ale conaucatorilor efemeri ce tree pe la un departa-
ment in care se impart contributiile de munc5, ale
natiunei, trehue sa mobiliz5m constiinta tuturor
celor ce inteleg si se pricep sa faci ceva prin
forte unite, cu o directie unica si cu un program de
convingere statornic, sa trecem la lucru. Altfel, vom
mai face ce am facut pans acum a., incercari, &km-
seala, compromitere.
Inceputul unui astfel de efort it formeazi studiul
ansamblului cliestiunilor in legaturi cu locuinta
din Cara nonstr5 ; it formeaza colaliorarea, tuturor
celor chemati, la intocmirea c,atechismului locuintei
romanesti:
Facem deci apel la toti cei ce cred ca au ceva de
spur, documentat, la toti cei ce se simt datori a con-
tribui la implinirea acestei ob!igatii nation.ale. Sa
sacrifice cat de putin timp si energie, si s5, lurni-
neze un colt din acest complicat labirint, cc este
problema locuintei dintr'o tars.
«Biuroul International al MunceiD dela Geneva.
a Intreprins in ultimii ani o ancheta asupra situa-
tiei si productiei de locuinte populare in diferile
fari. si a Dublicat rezultatele Intr'un important vo-
Inm. Romania lipseste cu totul din acea publicatie
international5, desi reprezentantii sai nu ]ipsesc

www.dacoromanica.ro
 6

dela Geneva. Imi reamintesc ca, pe la 1923-1924

chiar am trimis acelui biurou, la cererea d -1u i Sto-
cker, cate-va date asupra locuintei in Romania. Nu
stim ce se va fi intamplat acolo dela 1925 pans la
1931 !
Lucrarea de ansamblu, esita din o colaborare corn-
petenta, va umple deci si un gol in documentarea si
actiunea internationals, de care nu putem, nu tre-
bule sa rgmanem izolati, dac6 vroim sa no numiin
europeni.
2. Luerari anterioare.
Publicatii anterioare si demne de toatil conside-
ratia au mai apilrut, relative si in locuinta din tara
noastra, mai patine inainte de razboi, mai multe
in primii ani dupa pacea mondiala. Din nenorocire,
cei cari au fost chemati a realiza, nu au dat, impor-
tau% acelor lucrari, si astfel samanta cazancl pe te-
ren steril nu a dat roadele asteptate de atatia cari
pornisera cu energie si entusiasm la lucru, la lupta
consolidArii taroi, dupa ce luptaseril la sporire2t ei.
Dintre cele mai cunoscute, voi reaminti lucrarea
d-lui Leonida Colescu «Statistica cladiritor si locu-
intelor in Romania»; rezultat neterminat al recen-
samantului condos de d-sa la 1912 in vechiul regat.
Ace,asta publicatie a servit la mai multe studii detai-
late, precum studiul d-lui Arh. Duiliu Marcu : «Sta.:
tul si criza locuintelor», publicat in «Arhiva pentru
Stiinta si Reforma Sociala» (1921) : acele al d-lui
Ing. Em. Prager : «Problema locuintelor» publicat
in acelas loc, tot in 1921, etc.
Apoi caracteristic5, e brosura d-lui Dr. I. Costine-
scu, publicata in 1913 : »Contributiune lit chestiu-
nea locuintei» ilustrata cu vederi fotografice si pla-

www.dacoromanica.ro
 7

nuri de locuinte eftine, lucrare apgruta dupii ce d.

A. Ioachimescu publicase articolul «Locuinte ef-
tine» in Buletinul Soc. Politechnice (1912).
Autorul acestor randuri a publicat in 1920, in
«Buletinul Soc. Politechnice», un studiu intitulat
4Cliestiunea locuintelor in Romania Mare.> publi-
cat si de d. H.Sellier in cunoscuta sa lucrare, Cu
caracter international, »La crise du logement» ; a-
poi a mai publicat in «Buletinul Aeociatiei Gene-
rale a Inginerilor din Romania» (1921) un alt stu-
liu cu titlul «Nevoi fi posibilitati a industrici de
cladiri din Bucuresti», iar in revista Energia
(1921) un altul, sub titlul : «Caminul Muncitoruluio.
D. Ing. St. Mihaescu a publicat cu titlul «Proble-
nie economics si sociale» reproducerea unui articol
al sau din 1922 : «Problema locuintelon>, si altul din
1923 : «Pretul cladirilor inainte si dupei eJsboin, si
allele ca : «Incuraja,rea constructiilor» ; on «Soli-
ditatea cicidirilor».
D. Arh. I. D. Enescu a publicat si dansul aso-
rnenea studii, precum : «Problema locuintei Ca-
uze Efecte Solutii» (1920) si «Criza de locu-
inte>, (1924).
Jng. St. N. Mirea, ocupandu-se in. 1919 in re-
vista «Cercul Technic» cu «Problema ediliteitii sil-
testiD, a examinat pe scurt si chestia locuintelor
tip ; iar d. Ing. T. Gala, in aceias revistii, la 1927,
a ieluat examinarea, subiectului: «Criza de locuinte
2 it Romania».
D. G. gladenatz, in «Independenta Economics*,
in anii 1919 si 1920, a examinat si d-sa aceias pro-
blemg din punct de vedere financiar si mai ales
chestiunea initiativei in productia de locuinte.
Nu uirain sa cith'm si lucrarea docuraentata a

www.dacoromanica.ro
 8

d ]iii A. Nasta, publicata in «Arhiva pentru Stiinta

$i Reforma Social5, (1920) cu titlul: oContributiuni
la cunoasterea gospoddriei sateanului roman>, cum
yi unele lucrari ale d-lui Arh. F. St-incalescu in
revista «Caminul».
Tnainte de a incheia aceastil insirare hibliografich
mai men-tun:15m unele articole publicate de autorul
acestor randuri pe la 1924 $i 1925 in 4:Honitorul 11-
niunei Oraseloro, pionier al revistei «TIrbanismul»,
sub titlul «Activitatea constructive a oraselor noas-
tre in ultimii ani» si cPolitica funciarci a contu-
nelor si influenta ei asupra problemei locuintelor
(1925) ; iar mai tarziu, oOrganizarea financiarei
pentru productia de locuinte muncitoresti in. Buca-
resti (1928); «Problema locuintelor in Romania in
raport cu programul chestiunilor dezbatute in
Congresul International Urbanistic din Paris>,
(1928) ; in fine cDesfiinfarea locuintelor de mizerie
din Romania (1931).
Dintre ultimele publicatii asupra locuintei, cithrn
remarcabila conferinta a d-lui Tug. Miheiescu: cSe
construeste prea mull?» (Progresul Social 1933);
cum si recentul articol «Urba..i,mul si locuinta»
al d-lui C. Sfintescu, aparut tot in «Progresul So-
cial>, (1933).
Desigur ca toate aceste studii nu au urmiint un
plan unitar, $i ca multe din ele se suprapun, isi re-
produc datele, ideile si lash multe chestiuni, strans
legate de locuinte, eu totul neluminate; acestea a-
farri de dificultatea, pentru cei ce voesc a cunoaste
in detaliu chestiunea, de a g5si toate aceste publica-
tii si a le cerceta. Prin urmare, sistematizarea si
complectare materialului de aeest gen reprezinfa
Tievoi simtite la noi, $i trebuesc implinite.

www.dacoromanica.ro
 9

3. Programul de lucru.

Fara a avea pretentiunea sa epuizam subiectul,

sau de a indica cea mai bung clasare, darn mai jos
capitolele, care, credem noi, ar trebui sa fie dez-
voltate in o lucrare de analiza a problemei locuintei
in Romania.
Colaboratorii nostri poate ca vor schimba $i chiar
adaoga noi capitole, in vederea perfectionarei pro.:
gramului nostru.
Luta titlurile chestiunilor, care ne par cele mai in-
teresante :
). Statistica $i starea igienica a locuintelor din
Romania.
2. Terenul si locuinta in orasele Romaniei.
3. Terenul $i locuinta in satele Romaniei.
4. Capita lul, creditul si constructia de locuinte
in Romania (initiativa statului, societatilor, indi-
vi zilor) .
5. Legislatia in raport cu productia $i igiena lo-
cuintelor in Romania.
G. Organizarea industriilor $i transporturilor pen-
iru productia de locuinte in Romania.
7. Arhitectura si arta decorative a locuintelor
urbane $i rurale din Romania.
8. Administratiile comunale si organizarea locu-
intei in Romania (politica, financiara, economics $i
regulamente).
9. Productia de locuinte din initiativa Statului in
Romania.
10. Productia de locuinte prin actiunea societa-
tilor din Romania.
11. Cooperatia $i constructia de locuinte populare
14 Romania,.

www.dacoromanica.ro
 10

12. Transformarile urbanistice Si etnice a oraselor

Romaniei, prin organizarea productiei locuintelor.
13. Locuintele familiale si colective sub diferite
aspecte in Romania.
14. Statiunile climaterice si balneare din Roma-
nia si locuintele.
15. Instalatiile sanitare, (ape, canal, incalzit, ven-
tilat, etc.) interioare locuintelor si progresele rea-
lizate in Romania.
16. Asanarea locuintelor insalubre in Romania.
17. Fiscalitatea si locuinta in Romania (imura-
jaii, impozite, taxe).
18. Locuinta in conceptia urbanistice (igiena, e-
conomie, circulatie, estetica).
Ne vom stradui ca la publicarea unor astfel de
c9ntributiuni in revista «UrbanismulD sa piistrain
o ordine logics ; dar aceasta va depinde mai ales
de colaboratorii nostri. Nu vor lipsi ilustratiile, care
sa liimureasca tuturora creatiunile romanesti.
4. Ce a§tepfdm dela program ?
Nu ne facem iluzia ca program inseamna si rea
lizare. Suntem insa convinsi ca, pentru oamenii de
actiune, un program este totdeauna un imbold, o
linie de conduits ; si pentru multi, un exemplu.
Sa speram ca un astfel de program ne va da
tuturora documentarea necesara, unitatea de vederi
si continuitatea in creatiune, care sä ne salveze de
falsele solutiuni sociale, si, Intr'un cadru mai res-
trans, de pseudo urbanism.
Tin sa multumesc do pe acum, cu toatii caldura,
tuturor celor ce cu munca for dezinteresata contri-
buie. prin aceste coloane, la izbandirea si la not a oa-
vitnului national,

www.dacoromanica.ro
 TERENUL $1 LOCUINTA LA
ORA$E
de Ing. T. A. RADLILESCII

Cea dintai dificultate pe care o intampina cetA-

teanul care vrea sa construiasea o locuinta, presu-
punand ca are banii necesari, este alcgerea tere-
nului.
In cele ce urmeaza, nu ne gandim sa dam sfaturi
practice color ce sunt in cautarea unui teren de eon
structie, ci vom incerca sa punem in evidenta relay
tine de interdepondenta intro teren $i cladire.
Nu numai forma $i dimensiunile locului de easa",
adica claca local e mare sau mic, cu laturi drepte sau
curbe, ingust sau larg, nano sau putin adanc, etc.
au importanta asupra felwlui locuintei, ci chiar .si-
tuatia geografica a localitatii imprima caselor un
anumit caracter.
In ora$ele $i oraselele de munte, de exempla, uncle
terenul plan este foarte restrans $i casele se con
struese mai malt pe coaste, locuintele nu se intind
"in suprafata, ci in inaltime; casele vechi $i tipke
din aceste regium au parter si etaj. 0 parte din in-
caperi sunt jos: bucatarie, c6mara, magazie, etc.
iar camerile de locuit sunt sus. La Ciimpulung-
Muscel, cele mai munte case batranesti, fie chiar cat
de primitive, sunt construite in felul acesta.

www.dacoromanica.ro
 12

In orasele de camp, din contra, casele sunt in ma-

joritate rata etaje si cu extensiune mai mult in plan
orizontal. Numai in partile comereiale din centru,
casele sunt inghesuite; restul se imprastie pe mari
intinderi cu curti relativ marl. In mai toate cnrtile,
sunt si dependinte, adica anexe ale locuintelor. care
nu s'au cladit in corpul principal, ci sunt instalate
in constructii separate. In orasele de camp, ..buca-
taria de vara", construitA 8eparat, se intalneste
aproape pretutindeni.
In orasele care au avut ziduri. intarite, care an
avut, prin urmare, terenul limitat. cum sunt multe
din orasele din Transilvania. casele sunt mai dese,
curtile Trial midi. $1, ceeace este mai caracteristic. ca-
sele spre strada nu prezinta, goluri intre ele. ci
sunt in general lipite unele rle altele. Acest mod de
asezare a caselor clenumit regim inchis. nu-1
intalnim in orasele clip vechid resat de cat la stra-
zile comerciale. 6a,r, acolo uncle terenul este scump.
Regimul inchis s'a intins in Transilvania chiar $1
la sate. sub influence occidentals; in vechiul reg'at,
casele izolate formea7a rezula generals: regimul in-
chis este exceptia. BineInteles ca in orasele mai marl
$i cu deosebire in capitals, regimul inchis este in
progres.
Omul nu construeste case pe orice teren; vantu-
rile $i, in special, crivatul precum si alte conditii
climatice, au influents insemnata, atilt asupra ale-
gerii locului uncle se construesc case cat 5i asupra
formei $i constructiei caselor. Case le cu chiler se
intalnesc mai ales in terenurile bantuite de vanturi.
Deasemenea, este caracteristic faptul cs cele mai
multe asezari sunt situate dealungul apelor; omul

www.dacoromanica.ro
 la

isi aseaza locuinta de preferinta pe vaile raurilori

unde gaseste apa trebuincioasa.
Independent de situatia geografic'." a localitdtii,
este evident ca terenurile de constructii din orase
au in general o suprafata mai mica de cat la sate.
Dimensiunile reduse ale loturilor silesc la o altd dis-
pozitie a casei. Este just ca in toate orasele noas-
tre intalnim case asezate izolat, in interiorul unei
suprafete relativ mari, retrase de toate partite dela
vecini Si de cele mai multe ori s.i de la stradd, cu
grading si cu dependinte construite separat. Nu
este nici o mirare ca locuintele vechiior boeri, pro-
prietari de mosii, sa alba caracterul acesta de vila"
dupa o denumire care s'a impamantenit in capi-
tala. Dar si locuintele populatiei marginase, casele
din mahalale sunt asezate in foarte multe cazuri
mai cu deosebire In orasele din vechiul regat, tot
in modul acesta de vile. De fapt nu e villa"
Romanilor, ci casa taraneasca transpusa la oral,
pentruca si populatia marginase a oraselor este in
cea mai mare parte de origina rurald si in multe lo-
calitati are si astazi Inca ocupatii rurale.
Para lel cu aceste case boeresti" si de mahala"
de tipul sau regimul denumit izolat" sau des-
chic", a luat nastere si tipul orasdnesc de locuinte
in ulitele cu pravalii, in strazile comerciale. Aici,
necesitatea de a utiliza toata fatada terenului pen-
tru pravalii, a fdcut sa se construiasca case lipite
uncle de altele spre ambii vecini. Aceste case in-
iiirate una laugh' alta, fara goluri Intre ele, formea-
za pereti inchisi dealungul strazii, de undo vine si
denumirea de regim inchis".
Ca intermediar intre aceste cloud feluri de ase-
zare, a luat nastere casa cu calcan spre un vecin $i

www.dacoromanica.ro
 14

du fatada spre celalt vecin, un tip de locuinta care

s'a raspandit zn Bucuresti si in multe alte orase
in proportie mai (mare de cat oricare alt tip de
casa. (Fig. 1).
Pentru o bung orientare a casei, mai toate locuin-
tele cu un singur caloan, au calcanul asezat spre
nord sau spre directia orivdtului; astfel ca strada
prezinta trecatorului aceste calcane, care an in ge-
neral un aspect unit. Ca remediu contra caloanelor
vizibile, regulamentul de constructii din Bucuresti
prevede in mod obligator ,acoperirea reciproca a
calcanelor, edict gruparea caselor vecine spate la
spate, astfel ca sa nu se mai vada calcanele. Avem
deci inert un mod de asezare a caselor, regimul
grupa t ".
Bineinteles ca grupa poate fi formats din oricate
case, nu numai doua.

Fig. 1. Case cu tatade spre calcanul vecinului. Cel mai raspandit

tip de case din Bucuresti. Model de cum nu trebue permisa asezarea
caselor.

www.dacoromanica.ro
 16

Itevenim acum la fiecare din aceste regimuri"

de constructie.
Regimul izolat. Case le construiie retrase de Coate
partile de la vecin, au nevoie de un teren mult mai
mare de cat cele asezate altfel. Facand abstractie
de vechile case boeresti, care aveau curti de cateva
pogoane chiar in central capitalei, si care dispar
incetul cu incetul, existh si astazi inch multe case
in Bucuresti cu gradini de cateva mii de metri pa-
trati suprafata.
In orasele din vechiul regat undo acest tip de
cash izolata" este Inca col predominant la popula-
tia care e mai bine situata economiceste, loturile
sunt rareori sub 1000 m. p. suprafata.
Cele mai multe din acestea nu mai au fatadele
lungi de 50-100 metri dinainte vreme, insh au to-
tusi 15-20 metri fatada, iar adancimea este de obi-
cei paste 40 metri. Casa Tarter, in regula generala,
se construeste cu latura scuta spre strada si se in-
tinde spre fundul cartel, uncle sunt si dependintele:
grajd sau garaj, magazie, etc. Multe din dependin-
te sunt de lemn.

vecin
a6 e 4,
A \ s% :AA
N .ss

: -
t
111
f

c
PO ear
a.,
1
j.

a 0 CM ra av27 cc 4 cue' 111

1

i..
Sao, SA/2A
V e c i* 0 5 10 15 ZO iS fienzt
1,..1

Fig, 2. A§ezarea caselor pe loturi in orasele din vechiul regat.

Foarte obi§nuit in cartierele de locuit, Ja populatia cu starea ma-
teriala deasupra

www.dacoromanica.ro
 16

Intro casa si strada este o grading pe toots

gimea fatadei, intrerupta numai in dreptill partei
de un drum impietruit sau pavat care trece prin-
tre casa $i vecin pang in fundul curtei spre grajd
sau remiza. (Fig. 2). Poarta mare pentru int, aro cu
vehiculul in curte prin fata casei nu lipseste nici-
odata. La terenurile cu fatade mai marl, caseie sunt
asezate cateodata cu latura lungs spre strada;
In Bucuresti terenurile mari sunt mai rare; cele
mai multe loturi, in parcelarile recente din cartie-
rele de vile" au sub 500 m. suprafata. (Fig. 3).
Regulamentul de constructie prevede cu minimum
250 m. p. suprafata $i 15 m. fatada la terenurile
cu fatada la. o singura strada, $i chiar 200 m. p
suprafata minima la terenurile en fatade In cloud
strazi.
Dimensiunile vilelor sunt, in acest caz, mult re-
duse $i, ceeace nu se pouts avea in suprafata, tre-
buie sa se castige in inaltifme; regulamentul cere
inriltimea minima de 7 m. pang la streasina sau
cornisa.
suRA norm

tail

a'
6rflamilresal (.51:;72;escu
L Sech
35 41 43

Troluar
STR. PARIS

Fig. 3. Asezarea caselor intr'un cartier de vile" nou, din Bucuresti.

Case , izolate", pentru populapa cu foarte buns stare materiels.

La dimensiunile asa de mici ale loturilor, bine

www.dacoromanica.ro
 17

inteles ca,gradina 5i curtea sunt ca i neexistente.

Locurile libere dintre case, sunt, in bung parte pa-
vate, caci servesc de trecere spre intrarile in case
sau la garaje,.iar ceea ce mai ramane, este prea in
umbra cladirilor si de dimensiuni prea reduce ca
,plantatiile, iarba, sau florile sa poata creste. Cartie-
rele moderne de vile din Bucuresti (asa numitele
parcuri), Bonaparte, Principesa Elena, au casele
mult prea inghesuite si Para nimic din ceea ce face
valoarea unei vile veritabile: grading, loc larg mire
.case, aer carat $i proaspat.
In ceea ce priveste situatia caselor MO de strla,
in regula generala, casele izolate se construes,. e-
trase din strada, cu atata cat trebuie ca in fatal sal
se poata face o grading, deci 4-6-8 metri si mai
mult. La Bucuresti, regulamentul prescrie 4 m. mi-
nimum.

BULEVARDUL ELISABETH

Fig, 4. Asa.. amoral. pe held Elisabeta in Bucuresti. Case

cu regian inchis".

Regimul inchis este pur urban si caracterlstic

strazilor comeroiale. Casele se construesc pe toata
lungimea fatadei iar incaperile primesc aer si lu- .

mina prin ferestrele care dau inspre strada sau in

spre curtea din dosul cladirei. Intrarea in curte se
face prin incaperile de jos, care de obicei sunt pra-
2

www.dacoromanica.ro
 18

valii sau prin ganguri, in care caz se poate intra in

curte cu vehiculele. (Fig. 4).
Din cauza scumpetei terenului, loturile ir, uncle
strilzi au fatade extrem de mici, de exemplu in stra-
da Lipscani din Bucuresti, uncle un mare nurnar do
proprietati au fatade intre 2 $i 4 m.; bineinteles
lungimea terenului (aclancimea lotului) este mult
mai mare: 20-30 metri.
Dela stthzile comerciale, regimul inchis s'a intim
.si la easel° de locuit din apropierea centrulLii orb-
selor. Pentru casele de locuit cu etaje multe, acesta
este regimul normal.
Daca nu s'ar permite poste o anumita limita aripi
suplimentare in curte dea,lungal hotarelor vecinilor
$i daces interiorul blocurilor ar fi plstrate libere de
constructii, regimul inchis cu etaja mute ac fi de
preferat caselor cu un singur calcan.
Regimul grupat, adic6 case lipite douA cate dowi,
a lost creiat prin regulament pentru a ameliora as-
pectul strgzilor, acoperindu-se calcanele. Cliidirea
cu un calcan este aklanc inradacinat5, in orasele noa-
stre $i la Bucuresti in deosebi. Va fi $i influenta
hanurilor si m'Ansastirilor vechi, care toate aveau cal-
cane spre toti vecinii camerele aveau fatade spre
curtea interioar5. va fi necesitatea care sileste de
a impinge casa pima' la hotarul vecinului, din lipsa
de spatiu, fapt este ca or4a.nul cu greu poate con-
cepe ca poate sa-$i filed altfel oasa de cat cu un cal-
can spre vecin. $i cu fatada spre restul curtei.
Calcanul $i acoperisul cu o singura pantg, stint
caracteristice pentru constructiile din orase. Sunt
asa de caracteristice, incest unii tarani pgrgsesc aco--
perisul indMinat in patru ape $i incep sh constru-

www.dacoromanica.ro
 19

iasca cu calcan fara nici o necesitate, in credinta ca

se civilizeaza.
Casa cu calcan are unele calitati ca de exempla:
posibilitatea de a se construi mai eftin case fami-
hale (in loc de case izolate), aerisire $i lumina pa
trei laturi in Toe de dour, ca la. regimul inchis. Insa
e un sistem foarte nefavorabil and se permite in-
sirare,a fara limita de camere clealungul calcanului
pang la fundul proprietatii, pe distante de 15-20
metri $i mai mult (din cauza lipsei de aeratie trans-
versala), sau cand se construesc case cu multe etaje,
Para a se cere un prospect suficient. Prospectul de
numai 5 m. prevazut In regulamentul din Bucure$ti
nu este deajuns decat pentru casele care nu an etaj.
Cresterea caselor in inaltime este un fenomen de
data mai recenta in orasele noastre $i din an in an
se sporeste la Bucure$ti numarul caselor cu etaje
multe, aducand odata cu aspectul occidental al str4-
zilor $i defectele psi neajunsurile locuintelor colecti-
ve $i al cladirilor fara lumina $i aer suficient. Re-
gulamentul din Bucure$ti prevede, in privinta su-
prafetelor curtilor, conditii en total inapoiat,e $i in
neconcordanta cu cerintele timpului. Proportia de
1/6 a curtei fata de suprafata totala a proprietatii,
sau de 1/4, sau de 1/3 pentru unele zone, este cu
mult prey mica. Dar chiar asa mica cum e, prescrip-
tia aceasta este anihilata de alte articole de regula-
ment, astfel ca utilizarea terenului se face pang la
maximum, iar curtile i spatiile libere ce raman,
sent in partile centrale ale ora$ului, cu total insu.-
ficiente.
De cele mai multe on nu se clepaseste minimum
regulamentar de 30 m. p. $i, cateodata, aceasta curte

www.dacoromanica.ro
 20

meschina mai este aooperita pand la etajul I, rama-

nand libera numai deasupra.
Articolul 56 din regulament, care prevede ca in
orice proprietate sa ramand o curte, in care sa in-
capa un cerc de 5 m. diametru, nu. s'a aplicat nici-
odata.
Este un fenomen natural ca acolo unde terenul se
scumpeste din cauza cererilor prea mari, casele sa.
creased in inaltime; de asemenea, acolo unde este
permisa constructiunea inalta, terenul se scumper3te.
Insa aceasta crestere in Inaltime si reducerea din ce
in ce mai simtitoare a spatiilor necladite $i a curti-
lor, dau nastere la o serie de probleme grave in le-
gatura cu higiena.
Regulamentul din Bucuresti trebuie modificat cat
mai curand posibil peutru a putea face fata nouei
situatii.
In ultimii ani se observa in capitalA o crestere
foarte pronuntata a divizarilor si parcelarilor de
terenuri mai mail, din cele cite au ramas Inca no-
farAmitate pang. acum. Este cazul proprietatilor cu
fatade dela 15-20 metri in sus si cu adancimi de
30-50-100 metri Si mai mult. Prin urmare, pro-
prietati nu prea marl, se divid in loturi midi. De
obicei, o astfel de parcelare consta dintr'o strada de
7-8 m. largime, de lungime variabila, insa numai
rare on mai lung. de 150 m., in fund cu o largire
la 10-12 m., iar loturile deoparte $i de alta au cam
150-200 m. p. suprafata cu fatade de 10-12 m. sau
mai mult. (Fig. 5).
Casele se construesc de cele mai multe on in
grupe de cite doua, si retrase cu 2 metri din strada;
rareori retragerea e mai mare. In aceste loturi nu
se rezerva curti in care sa incapa un cerc cu dia-

www.dacoromanica.ro
 21

metrul de 5 m. cum prevede regulamentul, ci minim

neconstruite numai lasiile de 2,50 m. dintre latada
laterals si hotar, considerand ca cei 5 m. tie JUtin
prin aceiasi retragere a vecinului.
Parcelarile acestea nu sunt situate numai la peri-
ferie, ci foarte multe in zona I, adica in, rpartea con-
tralti a capitalei si constituesc o dovada de cererea
mare a publicului, pentru loturi raid uncle sä con-

/ Ce
QC

(.0,446,

,
I
Va/ 11fAhN
SCAPA

/11\ vre Irr

9 P qmin.

cl
Azt% 11
voN,,

/Tr
A

Fig. 5. Lotizare tipic5 In Bucuresti, cu strada Infundata de 8 m.

lArgime 3i casele pe aliniere cu calcane spre un veen si spre fund.
Model de cum nu trebue sá se admits o parcelare,

struiasca case de locuit, de obieei pentru o singura

familie.
Locuinta normala intr'un oral mare, este locuinta
colectivs in case cu apartamente (Fig. 6). La not in-
sd, se core locuinta familiala chiar si in partile re-
lativ centrale ale orasului.
in afara de explicatia economics ce s'ar putea da
acestei tendinte, prin faptul lipsei de capitaluri
mari, care sa, impuna peste tot constructia mare cu
multe apartamente, credem ca motivul mai puternic
al acestui fenomen este faptul ca la not populatia
prefers casa individuals in mice imprejurari. In a
partamentele din casele mari cu etaje locuesc mai
:mult strainii, orasenii de basting (care de altfel pro-

www.dacoromanica.ro
 22

oLr it bung parte din populatie care se trage din

amestecuri de origins strains, greci, armeni, evrei)
si avocati, medici, ingineri, profesori, etc. care cu-
nose viata de apartamente prin sederi in strainata-
te. Orasenii proaspeti care provin din patura rurala,
in prima sau a doua generatie, nu se deprind usor
cu viata in apartamente Si prefers locuinta indi-
vidual&
1

Fig. 6. Cladirea Azigurarea Romaneasca" din b-dul Bratianu,

Bucure§ti. 0 casa foarte mare, construita recent cu zeci de apar-
tamente de locuit.

Faptul acesta este foarte imbucurator it intal-

nim Si in strainatate, mai ales in Anglia dar
ramane de vazut in ce masura beneficiaza de avan-

www.dacoromanica.ro
 23

eta jele locuintei individuale cei care oonstruesc in

:astfel de parcelari. Ferestrele care dau spre ve-
cinul asezat la num.ai cinci rnetri clistanta sau spre
strada unde la 8 sau 10 m. se gaseste casa altui ye-
oin, care e in aceiasi situatie, nu mai dau posibili-
tatea unei vieti linistite de familie. Situatia aceasta
este o promiscuitate mai mare de cat in casele cu
apartamente multe, presupunand c5. acestea Bunt
bine construite si nu au aceleasi defecte, ceea ce
-nu este imposibil dacg se alcatueste si se respects
lin bun regulaanent de constructii. Intr'un aparta-
ment executat in bane conditinni, nu ai deaface cu
vecinii de cat pe scars, dela esirea din apa,rtament
pan5 in strad5., insg, odat5 intrat in locuinta, nu
esti silit sa vezi pe fereastrg la ce or5, s'a sculat ve-
cinul sau ce mancare eateste la pram. Iar curtea
si gr5.dina, care fac avantajul principal al unei lo-
cuinte individuale, sunt ca si neexistente la lotu-
rile de 150-200 m. p. Din contra, dacg nu s'ar im-
prastia cradirile mici peste toat'a suprafata terenu-
lui parcelat, pulverizand si deci nimicind toate spar
tiile libere, ci s'ar ooncentra toate acele locuinte
*Intr'un corp sau doug de oladiri cu multe etaje, ar
r5minea tot restul terenului liber si s'ar obtiue o
-mare gr5dina comuna, care sa formeze un mare re-
-zervor de aer, iar ferestrele apartamente!or nu ar
mai avea Veti at ti jenante.
Dar parcelatorii nu au, sau nu gase,sc, capitalul
mecesar pentru constructii de acest gen. Ei au inte-
res s5, vanda proprietatea si nu gIsesc alt5. moda-
litate de cat fargmitarea terenului in bucati cat mai
midi, ca 8a poata g5si cumparatori.
De altfel, loturile mici au pret mai mare pe me
'trill patrol de cat loturile mari.

www.dacoromanica.ro
 24

Din punctul de vedere al higienei; pareelarile te-

renurilor mari cari se intind de obicei in interiorul
blocurilor, au dezavantajul ca fac sa dispara rezer-
vele de aer care au mai ramps si care ar trebui
menajate. Principiul de a construi casele numai la
marginea blocului si a Elsa interiorul liber este cu
totul parka in aceste parcelari.
In privinta asezarii caselor pe loturile din par-
celari, credem ca trebuie renuntat la retragerile de-
numai 2 m. din aliniere, care nu dau nici o posibi-
litate de utilizare a terenului; retragerea sa fie de
eel putin 4 metri. Iar daca nu se pot obtine retra-
geri pe ambele laturi ale strazii, sa se fad, animal
inteo parte (partea Valuta de soare, ca plantele sa
nu stew :'n umbra), dar sa se faca larga.
Largimea de numai 8 m. a strazilor acestea in-
fundate din parcelari, nu este un defect in sine,
cad pentru circulajia cu totul redusa, care se pro-
duce acolo, este o risipa sa se faca mai mare; dar
distanta intre fronturile cladirilor, adica largimea
strazii masurata intre fatadele caselor trebuie sa
fie mai mare, atat din motive de higiena, soare,
lumina, etc. cat si din motive de liniste a locuin-
lelor. Noi credem ca trebuie minimum 14 metri sau
mai bine 16 metri.
Pareelarile acestea din centrul orasului, care se
nasc din dorinta proprietarului de a-si pune in va-
loare terenul, ar trebui regulamentate in sensul ca
putinele curti si spatii libere sa fie concentrate in
loc de a fi pulverizate; altfel deviu o calamitate. 0
parcelare cu case cu regim inehis, dar cu distante
mari intre fronturile cladirilor si cu o aliniere in
plus a dosiilui cladirilor, este cu mult mai prefera-

www.dacoromanica.ro
 25

bila in interesul aspectului si higienei, de cat ma,

Coda easelor lipite cite doua, care se practical acum
Dar tcte aceste parcelari pe terenuri virane dirt
partea mai centrals a orasului sunt destinate pomp-
latiei, care are mijloace materiale deasupra mijlo-
ciei, Marea massa a populatiei capitalei, care e fer-
mata din mici functionari publici sau particulari,.
lueratcri, mici negustori, nu poate locui in centrul
orasului, din cauza chiriilor maxi ce se cer aici. Daca
totusi gat im multi oameni nevoiasi locuind in par-
tea cer tralli, este ca se mai tolereaza Inca mile de
casute inralubre si cocioabe asezate prin fundurile
de curti sau dosite de case mai aratoase, cum se gl-
sesc si pe strazile cele mai importante din oras. Ca-
lea Victoriei, care trece drept inima orasului, are
in dosul pravaliilor luxoase destul de multe locuin,
tE infecte pentru aceasta patura muncitoare si pro-
cti va a populatiei.
Muncitorul din Bucuresti nu castiga atilt cat Ii
trebuie, ca .,,t1 alba o locuinta in oras, de aceea se
duce la periferie sau, in suburbans, uncle terenui
costa, mai eftin, dar uncle nu sunt lucrari edilitare.
Costul luerarilor edilitare necesare unei parcelari
pentru locuinte: pavaj, Iva, canal, lumina eleetri-
ea, plantatii, etc. revine la 200-300 si chiar 400 lei
de metru patrat de teren de parcels. Prin urreare,
in Joe de a plati 50 lei metrul patrat de teren eat
plateste astazi lucratorul la periferie sau in suburba-
ne, ca sa-si faca o casa, ar trebui sa plateasca de 4,
de 5 sau de 6 ors mai mult ca sa cumpere un teren
prevazut cu toate lucrarile. Aceasta este Inca o ex-
plicatie pentru care capitala si suburbanele se in-
tind la nesfarsit.

www.dacoromanica.ro
 26

Una din cele mai mari probleme urbanistice a ca-

-pitalei este de a se da posibilitate populatiei munci-
toare sa gaseasca terenuri de constructie prevazute
cu lucrarile edilitare, cu un pret in concordanta cu
veniturile acestei populatii.

www.dacoromanica.ro
ASPECTELE LOCUINTEI .FAMI0
LIALE SI LOCUINTEL COLECTIVE
IN ROMANIA
de Arh. I. D. ENESCU

Nimic mai mult, decat locuinta, nu oglindeste

structura socials a unei tari si specificul sufletesc
al unui popor.
Locuinta. in Romania, ca de altf el in toate tarile
si la toate popoarele, poarta pecetia acestui speci-
fic, urmand si adaptandu-se, cum este si firesc, evo-
lutiei soeiale a natiunei.
Pnpor in marea lui majoritate de agricultori, ro-
rnanii stint, prin traditie si prin firea lor, individua-
listi. Romania este si ramane o lard eminamente
dividualistd; chiar data, din nefericire, s'ar trans-
forma din eminamente agricola, in eminamente

Colectivismul, si cu atat mai putin comunismul,

nu se impaca cu firea, hotarit individualists, a ro-
manului.
Chiar in epoca dinaintea rasboiului, de mare pro-
prietate agricola, sub regimul clacasilor, cand ma-
rile mosii boieresti erau muncite in comun, viata
noastra rurala nu cunoaste locuinta colectiva.
0 portiune, mai mare sau mai mica din mosie,

www.dacoromanica.ro
 28

era cedata, de proprietar si afectata locuintelor &a"-

casilor, cari formau satul sau satele, in can fiecare
familie isi avea locuinta proprie, cu portiunea de
teren aferenta, bine delimitate *i bine separate de
celel al I e.
Co!ectivismul de munca, impus de proprietar, Isi
avea corectivul sufletesc in locuinta modesta, in
care familia clacasului simtea nevoia de a fi sta-
pima n es tingh erita.
Atat de puternic este acest individualism, la tAra-
nul nostru, incat el nu concepe o noua familie, fare
sa fie precedata de o noun locuinta. Taranii nostri
nu-si casatoresc copii, pans ce in prealabil, nu le-a
construit o easa. 0 cash nova, pentru ei, nu este nu-
mai o formula, prin care se intelege o noua familie,
ce is fiinta prin actul casatoriei, ci si o locuinta
noun, pentru perechea casatorita.

Casa tarfineasca.

CaQ.a taraneasca, adica locuinta marei majoritati

a populatiei tariff, caci taranii represinta trei sfer-
turi din massa socials a Romaniei, este casa saa lo-
cuinta, familiala.
Mai modesta sau mai chipesa, dupe mijloacele ma-
teriale ale familiei, casa taraneasca, cuprinde, dela o
camera cu sale, pans la mai multe camere, clispm-e
mai totdeanna de front, cu fata la rasarit, apus sau
sud, *i precedata de o prispa, de cele mai multe on
acoperita, pe toga lungimea fatadei. (Fig. 1 repre-
zinta o casa din Maramures).
Aeeasta prispa, pe langa functiunea ei practice,
indeplineste *i pe aceia de a da o infatisare cat mai
agreaMa casei. Preocuparea estetica este Inca una

www.dacoromanica.ro
 29

din caracteristicele firei taranului nostril. Stalpii

prispei, cosoroabele, parapetul, sunt lucrate totdea
una cu mult gust pi cu multa grije pentru satisface-
rea oehiului. (Fig. 2 reprezinta stalpii sculpluti ai u-
nei prispe din tinutul Oapului).

'-'; s
------.2 O
-1.1

1,' ;9%.(-A .. .`
zu ',L. I'll

.4.
:

-1Ft #i
;
Fig. 1. Casa taraneasca din Maramures.

0 alta caraeteristicd, a locuintei tarane3ti, care

tine tot de individualismul tdranului nostru, este ca
nu seamand ca infAtipare, una cu alta. Fiecaie casa
aduee o nota personals, in ansamblul grupului de
locuinte, al unui sat. Familia, care o locuiepte, tine
ca loruinta ei sb," nu semene cu alta; pi mepterii nos-
tri, tinand seama de acest sentiment, sunt obligati
sä fats eforturi de imaginatie. Eforturi cari nu ies
insa, nieiodatA, din cadrul bunului simt pi al mo-
destiei, fiinded taranul nu le-ar primi. El ar spune
numai decal ca: nu fade bine.

www.dacoromanica.ro
 30

Sate le nnastre, oricat de modeste, nu se prezinth

cu aeea monotony infatisare ,de unitormitate a ea-
belor, cu care se prezinta multe din satele altor po-

.',4 . --. -,.. .

Fig. 2. Prispa cu stalpi sculptati din tinutul 0a5ului.

poare. Varietatea, ca forma, marime si detalii de-

corative a caselor, fac din satele romanesti, prive-
listi din cele mai pitoresti, chiar cand celelalte ce-
rinti ale urbanismului nu sunt, pe deplin, satisfa-
cute. (Fig. 3 reprezinta o casa taraneasca din nor-
dul Transilvaniei).
Cci mai instiiriti dintre agricultorii romani, ca si
marii proprietari, boerii, sunt eel putin tot asa de
individualisti ca si taranii. Constienti de rolul si pu-

www.dacoromanica.ro
 31

term lor, in viata politics, economics si socials as

tarii, acestia nu inteleg sa imparts nimic, cu nimeni,
si mai ales rasa. Casa micului, mijlociului si mare-
lui proprietar este casa familiei si numai a familiei.

Fig, 3, Casa taraneasca din nordwl Transilvaniei.

Ospitalitaioa larga $i proverbial.. a romiinului,

constitue o satisfactie a sa sufleteasca, care n'are ni-
nue roman en notiunea de colectivitate. El vrea sa
alba satisfactia, iar nu obligatia, de a to primi, sub
acei,z$ acoperi?, ca oaspete.

Casa proprietarului agricol.

Casa proprietarului agricol, sau a agricultorului
instarit, este, de obicei, mai inalta decat casele tara-
nesti. Locuinta, sau camerile afectate locuintei, sunt
ridieate dela sol, cu ceva mai mult decat o statura
de om. Obisnuit cu doua caturi; demi parter si un

www.dacoromanica.ro
 3:

eta j, Case le acestea au partea de jos rezervata gos-

podariei: depozit, camara, etc.; iar partea de sus a
locuinte; propriu zisa, care cuprinde camerile de
stiipan si de mosafiri. (Fig. 4 reprezinta, o casa olte-
neasca) .

Vt.
_Ella.
.41
4 _ -Lt.A si
Fig. 4. Casa olteneasca.

Carper'. le stint grupate in jurul unei piese cen-

trale; iar pe una din fatadele casei, cea mai bine
orientate si cea care ofera o priveliste mai fru-
moasa, se ga,seste pridvorul sau ceardacul; un fel de
-terries acoperita, de pe care ochiul stapanului poate
cuprinde cu privirea, totalitatea, sau o buns parte,
din .:ntinclerea si activitatea pe mosie.
1:1 attea:sta terasii, sau alaturat ei, se grtseste scara
de suit $i scoborit. Uneori si pe celelalte fatade se
salsese balcoane sau terase mai mici.

www.dacoromanica.ro
 33

Casa, servind de locuinta, descrisa mai sus, con-

stituie corpul principal. In jurul ei se gasese, de
obicei, Coate eladirile anexe, trebuitoare unei gospo-
darii agricole: grajduri, remize, locuinta de perso-
nal, etc.
Tot acest grup de cladiri este imbratisat, dintr'o
parte, sau din mai multe, de o grading sau pare.
lotre casa proprietarului Si casa taranului se pla-
seaza casa color mai instariti, mai modesty decat
casa proprietarului si mai rasarita decat a tara-
nului.
Preotii, invatatorii si demnitarii oficiali, integran-
du-se populatiei, in mijlocul careia traiese si in mij-
locul careia isi au obarsia, casele for se integreazd,
rani niei o nota discordanta, caselor descrise mai
sus.
Aspectul caselor rurale, cari servesc de locuinta
marei majoritati a poporului romanese, populatiei
agricole, este eel descris mai sus.
Exproprierea mosiilor si improprietarirea tarani-
lor n'a adus schimbari fundamentale locuintelor
rurale. Taranul, stapan pe piimantul lui de muncii,
a devenit si mai individualist si dragostea de cami-
nul propriu, de locuinta familiei lui, s'ar fi mani-
festat mai puternic, prin cladiri noui, sau infrumu-
setarea si complectarea celor vechi, data n'ar fi ya-
wl anii de criza, criza care a lost mai resimtita de
agricultori, agricultura constituind fundamentul e-
conomiei noastre rationale.
Fara' aceasta criza, taranii improprietariti ar fi
inflorit satele cu multe case noui, ca sewn de pros-
peritate si blind stare individuals.

www.dacoromanica.ro
 34

Locuinta ortiseneasca.

La orase locuintele an evoluat mai mult, fiindca

si transformarile vietii sociale au fost mai mari.
La inceput viata orasene,asca era influentata tot
de marele proprietar agricol, fie prin legaturile sale
cu viata comerciala, in ce priveste desfacerea pro-
duselor mosiei si aprovizionarile necesare muncilor
agricole, fie prin legaturile politice, sau rolul direct,
pe care-1 juca in viata politica a regiunei respective.
Populatia oraselor, targovetii, in afard de apara-
tul oficial, destul de redus pe atunei, aveau ca inde-
letnicire exercitarea unui comert sau mestesug, ce
raspundea nevoilor vietii agricole.
Urasele erau deci in ce,a, mai mare parte reflexul
vietii agricole si al nevoilor, destul de recluse, ale
taranilor.
Printre casele de la orase, servind la locuinta ne-
gustorilor si mestesugarilor, se xidica mai mandra,
tot casa marelui proprietar agricol, pensonaj cu bu-
ng. stare materials si cu mare influents in trebu-
rile statului, chiar cand nu lua parte directs la viata
politica.
Si casa de la oral, a marelui proprietar, nu putea
fi decat o reproducere, mai luxoasa, a casei de la
mosie. Toate casele boieresti dela orase sunt case fa-
miliale, cu camerile de locuit in catul de sus, cu te-
rase, balcoane, pridvoruri, ceardacuri, cu caracte-
ristica use a pivnitei, sau chilerului, in fatada, sub
pridvor; si cu parcul sau gradina, cane o izola u-
neoH cu ziduri de fortareata, de celelalte case. (Fig.
5 reprezinta fosta casa Ciurcu, din str. Labirint- -
Bucuresti, iar fig. 6 reprezinta o casa mai moderns,
casa Stanovici, din Bucuresti, dr. Gandului).

www.dacoromanica.ro
 35

Mestesugarii isi aveau case proprii, cu locuinte

pentru familiile for si cu o camera sau doua pentru
ucenici. Acestia pe data ce treceau filiera de can,

r
- ..; MM._
r
""r ".."'""P''' limy frees iitailttatia,_ -
agar
.,ion..Naafi e care
. ail
.
I

sioltm isms *BSI/ - se

It

Fig. 5. Fosta casa Cures, din str. LabirintBucuire*ti

ajungand maestru, psi incropiau casa si atelierul

propriu.

SIG
OgEl

4:itg7 h
IgUI
re.

Fig. 6. Casa Stanovici (str. GanduituriBucure§ti)

www.dacoromanica.ro
 36

Negustorii tot asa, in cartierele respective, psi a-

veau pravalia 4i locuinta, de cele mai multe on, ca
o anexa a pravaliei.
Atat mestesugul, cat si comertul, exersandu-se di-
rect de patron, acesta nu intelege n.ici un fel de in..
treprindere, cats vreme nu isi asigura locuinta si
incaperile necesare intreprinderii. Mestesugul si co-
mertul .1:dud la inceput intreprinderi individualiste,
locuintele mestesugarilor si comerciantilor erau fa-
miliale.
Tot familiale erau si locuintele functionarilor, in
numar foarte redus si zu mai multa stabilitate ca
azi. Cei ce se schimbau, odata cu guvernele, erau
oameni cari nu traiau din politica, asa fuck isi a-
veau rostul si gospodaria lor, bine precizate si bine
consolidate.

Comerful de loeuinte.

Pe masura desvoltarii productiei de schimb si a

schimbului, viata oraselor capata un ritm mai viu.
Micul comert si mestesugurile raman individualiste,
insa marele comert si industria, au nevoie de perso-
nal tot mai numeros, personal salariat. De asemenea
functiunile publice tot mai multiple, cerute de viata
moderna a statelor, sau de nevoile partidelor poli-
Lice, maresc numarul functionarilor publici.
Orase le devin astfel centrele de concentrare poll-
administrative si econamica, a regiunei sau iu-
detulni.
Progresele tecnice, in toate ramurile de activitate,
nevnia de specialisti in intreprinderile particulare :
industrie, mine, petrol, au facut sa aflueze spre ora-
se, fie straini specialisti, fie romhni fii de sateni,

www.dacoromanica.ro
 37

can cantau la orase, odata cu pregatirea tecnicii sau

§tim;itica si posibilitatea unor otupattuni libere.
Toata aceasta lame, cu ocupatie anal putin sigura,
alai min stabila, nu putea sa-si ciadeasca, in prea-
labd, o iocuinta. ai atuuet, nevoia de a-$i bass o io-
cuinta provizone s'a facut tot maa simtita. liasputi-
zand acestei nevoi is iiinta regimul incinnerilur, a
dica al comercializarii loculayelor.
Uei ce aveau mai multe inc,aperi, decat strictul ne-
cesar, otera surplusul pentru inchiriere, ceiur ce a-
veau nevoie. La inceput inchinerde de locuinvi se
fac cu earecare timiditate i legaturile intre proprie-
tar si chinas sunt mai putin comerciale §i mai must
s te$ti.
Cu N,remea $i cu desvoltarea oraselor, locuint t se
oferfa, ca once marfa sau serviciu, oelor ce aveau
nevoie. i construirea caselor de locust putea co asti-
tui un mijloc de investitie, ca oricare altul, pentru
eel ce avea un capital de plasat. (Fig. 7 reprezinta
vederea hanului Manuc din Bucuresti, o veche in-
treprindere pentru locuinte de inchiriat).

Gruparea locuintelor.

Comertul de locuinte duce inevitabil la conceatra_

rea locuintelor, ca o consecinta a rationalizarii, iu
scopul obtinerei maximului de confort cu minimum
de cheltuiala.
Cea mai primitive grupare de locuinte este aceia,
atat de cunoscuta, in cartierele modeste sau margi-
nap ale oraselor, in care camerile sunt insirate, de
front una Tanga alta, avand aproape fiecare, acces
in exterior, spre a putea fi folosite, fiecare in parte,
de o persoanii sau familie.

www.dacoromanica.ro
 38

Acea-it5 grupare, intr'un corp de cliidire, ce se in-

tinde pe una din laturile terenului, este cea mai
simply si poate cuprinde dela camere izolate, pang
la un apartament de o camera cu sala, sau de mai
multe camere si buCatarie, cu acces spre o curte co-
muna.
Este o grupare care ar putea, in parte, indreptati
notiunea de colectiv, intrucat curtea, apa dela o
cismea $i adesea closetele, sunt comune tuturor loca-
tarilor.
el
..

tz'

=-
4

rs:17

,0

- 17,
I f,

Fig. 7. Vederea vechiului han Manuc din Bucurevi.

Aceste locuinte sunt ocupate de patura nevoiase a

oraselor : lucratori, mici functionari, etc., ale caror
mijloace nu le ingaduesc a avea locuinte separate.
Patura mai instaritil a oraselor cauta insa locuin-
ta in care sa alba impresia ca e stapan, ca nu poate
fi jenat, prin nimic, de nimeni. E un sentiment, in
care se oglindeste individualismul omenesc, care in

www.dacoromanica.ro
 39

-pofida nevoilor si modernelor eonditii de viata so-

cial:a, nu vrea sa cedeze.
Cei cari construesc case de raport, tin seama de
spiritul amatorilor de locuinte, dupa cum orice pro-
ducator 5i negastor tine seama de gusturile consu-
matorului.
Cea mai Goisnuita casa de raport, pans la razbui,
era casa cu doua apartamente de locuit, avand fie-
care curte si intrare separates.
Aceste doua apartamente puteau fi grupate pe un
singur plan, adica pe suprafata; sau pe mai multe
planuri, adica in inaltime.

Individualism §i colectivism.

Ora5ele sunt, prin natura lor, concentrari de viata

socials, de viata in comun. Sco lite, serviciile publice,
transporturile in comun, folosirea acelorasi mijloa-
ce 5i aeelorasi bunuri, pe care stiinta,, civilizatia 5i
uneori 5i administratia publics le pune la dispozitia
oamenilor, sunt atatea prilejuri de apropiere iTitre
oameni si de desvoltare a spiritului social.
Individualismul omenesc se impiedica; la fiecare
pas, mai ales in orase, de cerinte 5i nevoi pe care nu
le poate satisface, deck cu oarecari renuntari si cu
concesii, tot mai largi, facute spiritului social. Si
aceste coucesii suut cu atat mai usor de facut ea cat
fiecare ts'asete o larga compensatie, pentru aceste
renur.. tdri.
Ceeaee nu-5i poate ingadui fiecare cu mijloace
proprii poate obtine cu mijloacele tuturor. Trenuri,
tramvaie, etc., dau posibilitatea unor mijloace rapide
de circulatie, cu conditie de a fi folosite in comun.

www.dacoromanica.ro
 40

Totusi, paralel cu progresele $tiintei, viata colec-

tiva a oraselor, cata sd, satisfaca $i sa tina seama $i
de resorturile tainice ale sufletului omenesc. Dacd
fiecare va ajunge sa aiba autoa-nobilul sau aeropla-
nul sau , transportul familiar i$i va lua locul de
cinste $i plAcere. Dupd cum radiofonia scuteste lu-
men de a se mai gramddi la concerte, teatre $i poate
$i in sdli de cursuri $i de conferinte.
Locuintele in $i ele seama de cerintele sufletesti,
de necesitatile socialului $i de posibilitdtile economi-
cului.
Inteun ora$ spatiul este limitat, cAci un ora$ nu
se poate intinde la infinit. In consecinta terenurile
rezervate locuitorilor sunt tot mai reduse. Mai ales
ca $i circulatia desvoltandu-se, reclama suprafete,
tot mai maxi pentru arterele ei. In jurul fiecarei
case nu se mai pot deci rasa terenuri libere, pentru
curti $i gradini.
Casele servind de locuintd in orase, s'au tot apro-
piat, prin reducerea spatiilor libere dintre ele, liana
au ajuns ea, se lipeasca. Pe strdzile centrale, casele
lipite una de alta ajung sä constitue un singur corp,
dela, un capdt la altul al strazii. N'o fi placut si nici
chiar bine, din unele puncte de vedere. Este insa
practic, economic $i bine din alte puncte de vedere.

Concentrarea locuintelor.

Rdzboiul a adus mari transformari in viata ora

selor si de aceste transformari n'au scapat nici o-
ra$ele romane$ti in frunte cu Capitala tariff. Afluc-
sul populatiei rurale catre °rase, mai accentuat
dupd rdzboi, a crescut populatia acestora, in propor-
tii ne,a$teptate. Nevoia de addpost a acestei popula

www.dacoromanica.ro
 41

tii a mpus nevoia de concentrare a locuintelor. Ma-

rile suprafete de terenuri din interiorul orasului au
disparut, caci au fort acoperite cu cladiri pentru lo-
cuinte. Locuinta familiale, r5,sfatata, de jur impre-
jur, de soare, lumina si flori, si destul de izolata de
alte locuinte, numai poate fi apanajul tuturor si nu
mai poate ramaue in central orasului.
Gruparea locuintelor o impun nevoile sociale si
o cer necesitatile tecnice in schimbul unor avantagit.
Gruparea revive mai ieftina si deci mai accesi
bile familiilor cu venituri modeste, si da prilej de a
putea inzestra locuintele cu toate instalatiunile tec-
nice de confort si higiena.
Dupa razboi construirea locuintelor in grupuri a
luat o mare desvoltare mai ales in Bucuresti.
Atatea societati de constructie, cat si particularii,
au construit blocu.ri de locuinte, cu mai molt de dou5
apartamente. Ins 4i Societatea Comunalci de Locu-
inte Ef tine, cea mai veche intreprindere, care cons-
truia grupuri de locuinte individuale, sau familiale,
a inceput a construi corpuri de cladiri cu mai multe
locuinte. Nu este mai putin adevarat Ca acest sistem
de locuinte, a fast, dela inceput, primit cu prea pu-
tina simpatie de public.
Lumea prefera locuinta singura, adica locuinta
familia15, locuintei in grup sau in bloc, adica locuin-
tei sociale. .

Toate societatile sau institutiile, avand de scop

construirea sau sprijinirea construirii de locuta0,
au avut cereri sau comenzi numai pentru locuinte
familiale.
Casa autonomy a constructiunilor, creiata cu seo-
pul de a procura locuinte functionarilor publici, n'a

www.dacoromanica.ro
 42

puLut construi decat case pentru o singura, sau eel

mult doua locuinte (Cotroceni, B-dul Independen-
tell.
Acest sistem atat de preferat de lume, din mot.i.,e
indreptatite, prezinta insa inconvenientul de a nu
patea oferi o locuinta ieftina Si nici centrals, deua-
rece terenurile centrale revenind prea stump, nu pot
fi folosite deck pentru casele bloc de locuinte.

Blocuri de locuinte.

Doud societati romanesti: Cladirea Romeineascci si

Constructia Moderns, au incercat, cu succ4s, siste-
mul blocului de locuintii. Prima incercare a soc:e-
tatii Cladirea Romaneasca, in 1921-1922, n'a rem
sit. Sccietatea prezenta publicului planurilc unui
bloc de locuinte, dupe cari amatorii isi puteau alege
si angaja apartamentul ce le-ar fi convenit. Apar-
tamentele se cumparau, in anumite conditiuni.
Publicul neobisnuit cu sistemul, sau poate si din
cauzii ca, multa lume prefers sa-$i vada aptrtamen-
tul, aevea (in nature) deck pe plan, nu s'a grahit
lx argajamente.
La un an mai tarziu, Constructia Moderns face o
incercare, construind primul grup de 24 apartarnen-
fe, dintr'un bloc de cladiri, ce trebuia sa cur rinds
peste 100 apartamente. in calea Victoriei colt cu
str. Cantacuzino. Cele 24 apartamente terminate
sunt imediat vandute. (fig. 8).
Constructia Moderns continua construirea, in gru-
puri, a intregului bloc de cladire $i vinde toate apnr-
tamentele.
Sistemul a fost apoi generalizat de societati $i par-
ticulari. Societatea Cladirea Romaneasca a construit,

www.dacoromanica.ro
 ,r6
co
;
0
""--
,,,,,, f bb
0
CI)
CO
.
V
0.
0
//0":/.4/
N

www.dacoromanica.ro
91: 0
0
ea
- Vn
00
0
V
V
O
V
0
0
0
nr)
Fig. 9. Locuinte colective in Bucuresti, Piata Senatului. Prop rietatea ..Cladirea Romaneasea" -- Arhitect P. Antonescu
www.dacoromanica.ro
 43

printre altele, cele doua blocuri de locuinte de pe

Plata Senatului (fig. 9) iar Constructia Moderns
blocul de langa Ateneu (Str. Episcopiei).
Legiuitorul a cautat sa puns de acord regirnul ju
ridic cu noua stare de fapt a locuintelor, ingralind
prin derogare de la art. respectiv, din codul civil,
proprietatea in indiviziune.
Locuinta social&
Locuintale ,in bloc nu sunt, propriu zis, locuitite
colective, cum ar fi intern,atele de scolari, sau ca-
zarmile, ci locuintele in cari fiecare famine isi are
gospodaxia sa, cu camerele si anexele respective, la
dispozitia exclusive. Tendinta moderns este ca, nici
in cazarmi, locuinta sa nu fie colectiva. Noile Ca-
zarmi din Germania au camere de dormit numai
pentru 2-6 soldati. Camerile saloane pentru mai
inult de 6 paturi sunt suprimate. Una din aceste
cazarmi la Ludwigslust (Meldemburg) are tot con-
fort ul modern.
Comun sau .colectiv, pentru locuintele in bloc, e
numai intrarea, cu scara si ascensorul, care pot fi
socotite ca o continuare a strazei sau trotuarului, ce
servesc de trecere si circulatie, pentru toata lumen.
Comune mai sunt, pentru motive de ordirt econo-
mic, instalatiile de incalzire ,ape, canal, gunoi, eva-
cuare si ardere de resturi menajere, etc.
Intretinerea acestora, ca si a imobilului, pentru
partile comune, revine colectivitatii looatarilor. Lo-
cuintele sunt colective prin faptul ea" fac parte din
colectivitate constructive, constituind un bloc co
mun de cladiri. Fiecare locuinta este insa familiala,
nu colectiva. De aceia eu as numi, mai degrabi, a-
oest sistem de locuinta, locuinta socialci.

www.dacoromanica.ro
 44

Locuinta sociara prezinta multe avantaje si prea

puttne desavantaje. Flicand parte dintr'un bloc de
mai multe locuinte, poate avea toate instalatiile $i
tot confortul, pe care stiinta si tecnica le pune la
indcmana, dar pe care nu le-ar putea avea o cladire
de o singura locuinta, din cauza scumpetei. Desigur
libertatea, pentru colocatar, de a face fiecare ce vrea,
este :eva mai ingraditii. Insa aceasta libertate este
ingradita si in oras si pe strada, mult mai ingra-
(Eta ea in padure sau pe camp. Pentru ornul social
libertatea absoluta este o abstractiune, caci data al
putea $a devind o realitate, libertatea absoluta ar fi
negarca l'hertatii In viata sociala nu poate fi vorba
decat de libel tatea de ordine, nu de libertatea anar-
hicii, cat e imptedica libertatea tuturor.
Aceasta libertate o poate avea fiecare, in locuinta
sa si eforturile stiintei si tecnicei fac tot posibil,t1
cet ce-si au locuinta, intr'un bloc de locuinte, sa
simta cat mai acasd.
Diferite institutii au ciliclit blocuri de locuinte na
numai pentru lucratori. dar si pentru functionari,
chiar functionari superiori.
Blocul de locuinte, cladit pe $os. Kiselef, de Ban-
ca Nationale, pentru functionarii sai, constituie o
dovada, ca toate clasele sociale se acomodeaza nou-
lui sistem de viata sociala si in ce priveste locuin-
tele. (fig. 10).
Intre locuinta familrala, izolata in camp sau la
mare departare, cu lipsa de dru.muri curate, de ape,
lumina si celehlte avantajii, pe cari viata moderns
ni le pune la dispozitie, si locuinta in grup sau bloc,
in cectrul ut,ui mediu civilizat, care °feta acesto
avantajii nimeni nu sta la indoiala.

www.dacoromanica.ro
 45

Dovada ca orasele se desvoltai intr'un ritm pe care

nimeni nu Par fi banuit acum 20-30 de ani. Ceiace
va duce cu sigurantg la o $i mai accentuate grupare
i concenttare de locuinte.

De la modesta case de locuint6, familiala, 'Dana" la

impresionantele blocuri de claidiri, cu zeci de eta je
"41"
$!1
.

0141
Lur.

or 4

_
_

r IS
w'1
_ s ftefFfit 7-17. _
-Jr= -4t 1".51 -v4 -,
1_111_3; 1,1*,
--- -

i - -

Fig. 10. Blocul de locuinte colective de pe Sos. Kiselef, Bucuresti

(arh, P. Antonescu).

$i sute de apartamente, nu este decat drumul par-

curs de omenire, in evolutia sa sociala, spre progres
$i civilizatie; $i locuinta este, dintre manifestarile
de actiune creatoare a oamenilor, aceia cari oglin-
de$te mai bine, fiecare etapa a vietii sociale.

www.dacoromanica.ro
 CAPITALUL, CREDITUL SI
CONSTRUCTIA DE LOCUINTE
de Ing. STEFAN MIHAESCU
I) Capitalul investit in Romania in locuinte si in fabrici
de materiale de constructie.
Capitalul investit iii clddiri in Romania 1-am cal-
culat indirect, plecand dela venitul cladirilor in a-
nul 1932, venit asa cum rezulta din rolurile percep-
tiilor. Venitul impozabil asupra cladirilor rurale si
urbane a fost pentru 1932 de 7.985 milioane lei, re-
partizat astfel:
Vechiul Hegat 4.600 mil. lei
Transilvania 2.381
Basarabia 638
Bucovina 366 If
Total . 7.985 mil. lei
Dach tinem seams ca venitul impozabil este cam
1/15 din valoarea cladirii, rezulta ca valoarea cla-
dirilor din Romania este cca 120 miliarde lei stabi-
lizati.
Capitalul investit in fabrici de materiale de cons-
tructiune (industrie mare) era in 1929, ultimul an
normal, de 2.085 1) milioane lei stabilizati, fats de
40.000 miliarde lei capital investit in intreaga indus-
trie mare din Romania. In cifra de mai sus nu intra
micii industriasi sau meseriasii.
Fathi de totalul eapitalului din inarea industrie,
eapitalul investit in industria constructiunilor este
relativ mic; el este mic $i comparativ cu capitalul

www.dacoromanica.ro
 47

investit in industria destinata satisfacerii celorlalte

douii nevoi fundamentale ale omului; hrana si im-
bracamintea. Astfel in industria alimentarii s'au
investit 11.686 miliarde, in cea textila 5.515 miliarde,
fatil de 2.085 miliarde lei in industria constructiilor.
Este Inca o dovadg ca" locuinta Romanului este
in su ficienta.
2) Capitalul ce se investeste anual in constructii
de locuinte.
Nu exists o statistics a sumelor ce se investesc
in constructii de locuinte in toata tara noastra. A-
vem insa. o statistics numai pentru municipii 2).
TABLOU
de noile constructii de locuinte in oracle municipii
Bucures 11 Celelalte municipii Total general
u to ,,
..!2
ct) =
i
..) 'T-
t..
:.... ,7
9 ?-..

...: -
-,'.
2E" 0 .2 .-11
L- = g'
c -1:) c
,,, -0 Z
a 7''' ' -
g E in
>,t. c __
4 o- 8 U. . to

1919 340 520 30,4 364 438

14,2 714 958 44,4
1920 777 1207 229,3 698 849
113,2 1475 2056 342,5
1921 1398 2078 661,0 1122 371,8 2510 3441 1032,E
1363
1922 2526 5103 3161,3 2197 1267,7 4723 7675 4429,C
2572
1923 2135 4050 4059,6 3203 3732,3 5338 7945 7792,C
3285
1924 1208 2055 2247,1 3245 3893
3030,3 4453 5948 5277,4
1925 1235 2035 2535,6 35"6 4408
4015,4 4741 4643 6551,C
1926 1232 2685 3886,8 4646 5737
5727,8 5878 8422 9614,E
1927 2544 5009 6004,2 4177 5426
4182,8 6721 10435 10187,C
1928 3205 5560 7109,4 4857 6259
5170,0 8062 11819 12279,4
1929 2455 4113 2884,8 4256 2909,7 6611 9930 5794,5
5817
1930 2154 3288 2318,1 4170 5517 2760,2 6324 8805 5078,2
1931 2522 5018 2327,2 3701 5260 1954,4 7223 10278 4281,E
Total 23731 42721 37454,9 40152 51434 35249,8 64773 92355 72704,5

1) Dupa Anuarul Statistic al Romaniei pe 1930.

2) Buletinul Institutului Romanesc de Conjuctura, pag. 71.

www.dacoromanica.ro
 48

Se constata din acest tablou ca in Bucuresti s'a

construit aproximativ atilt cat s'a construit in toate
celelalte municipii. In Bucuresti s'au construit in
perioada 1919-1931: 23.731 cladiri cu 42.721 apar-
tamente, cari au costat 37 miliarde lei stabilizati; pe
child in celelalte municipii s'au construit in aceimi
perioada 40.152 cladiri, cu 51.434 apartamente, cari
au costat 35 miliarde lei
.ln Bucuresti, cladirile au avut in. medie 180 apar-
tamente la 100 cladiri; iar in provincie 129 aparta-
Dente la 100 cladiri. Un apartamente a costat in
mediu 860.000 lei in Bucuresti, iar in provincie 680
Lnii lei.
Capitalul investit anual in cladiri este in mediu
de 3 miliarde lei stabilizati, in Bucuresti, $i aproape
tot atilta in celelalte muncipii. Maximul anual a fost
de 7,1 r iiliarde lei stabilizati in Bucuresti in anul
1928. In anii de crizA 1929, 1930 si 1931 s'a construit
is Bucuresti respectiv pentru 2,8; 2,3 $i 2,3 miliarde
lei, acliea mai putin de cat media ultimilor 13 ani
si can 1/3 din maximul acestei perioade.
Comparand aceste cifre cu valoarea productiei
nationale constatam ca in 1928, fatil de 12.5 miliarde
lei, valoarea constructiilor din municipii, valoarea
loro.ductiei marl industriale din toatii Cara a fost de
61 miliarde; adica, capitalul investit in constructii
reprezinta 20°/o din totalul productiei marei indus-
trii. In acelasi an venitul national al Romaniei a
fost cca 175 miliarde lei.
In 1931 venitul national a sclizut la °ea 100 mili-
arde, iar valoarea constructiilor din municipii a
scazut la 2,3 miliarde lei.
Tinem sa atragem atentiunea ea aceste investi-
tiuni nu reprezinta pentru economia nationalg, o

www.dacoromanica.ro
 4g

imobilizare a capitalului, ci mai degraba o mobili-

zare a lui, c5ei banii intrebuintati in constructii dau
de lucru aproape la toate felurile de intreprindori.
Acesti bani nu tree granita de cat in proportie de
eel mult 100/o, ci raman in punga producatorilor in-
digeni, gata de a fi folositi in alte afaceri.

3) De cat ar trebui sa se construiasca anual pentru nor

malizarea locuintei in Romania.

Locuinta populatiei din Romania lash' mult de

dorit si calitativ si cantitativ.
Calitativ locuinta marilor masse populare, atat
urbane cat si rurale, este inferioara, umeda, cu fe-
restre insuficiente, fara pardoseald, fara spatiu su-
ficient, f6,ra instalatiuni sanitare.
Cantitativ, locuinta este de asemenea insuficienta.
Locuintele din Romania sunt in general ,suprapopu-
late.
Dupa statistica din 1913, din 1.335.000 menaje din
Vechiul Begat, 340.000, adica aproape 1/3, locuiau
mai mult de 35 persoane la 10 odai. In orase existau
116.000 menaje sari locuiau mai mult ca 3 persoane
la o incapere, iar 7000 persoane locuiau mai mult
ca 10 persoane la o camera!
Dupa rasboi situatia nu s'a imbunatatit simtitar.
Intr'adevar, dupa recensamiintul din 29 Decembrie
1930 in Bucuresti existau 71 incaperi pentru 100
suflete, iar in 1913 existau 64 incaperi pentru 100 de
suflete. S'a marit deci numarul incaperilor locuite
de 100 suflete cu 10 °/o in timp de aproape 20 ani.
Este o ameliorare, dar prey modesta, asa ca locuinta
Romanului continua a fi suprapopulat4.

www.dacoromanica.ro
 SO

Pentru a ajunge la densitatea normala ar trebui

construit mult.
Dupa calculele d-lui Ing. Em. Prager 1) ar fi tre-
buit sa construiasca, pentru populatia existents in
1923, inch 300.000 apartamente rurale si 110.000 a-
partamente in Bucuresti.
Dupa studial d-lui Ing. C. Sfintesca2) ar fi tr&
buit in Bucuresti pentru nevoilo de atunci 45.000
apartamente, iar pentru a adaposti sporul de popu-
latie din primii 30 ani viitori, ar mai trebui sa se
construiasch in Bucuresti inch 200.000 apartamente,
ceiaoe, cu pretul mediu din decada precedents de
750.000 lei, ar face 150 miliarde de lei stabilizati, a-
dica 5,0 miliarde lei pe an.
In ultitmii ani s'a construit in Bucuresti de 2,5
miliarde lei, adich doar 1/2 din ceiace necesita spa-
rul de populatie. In plus ar mai trebui construit
45.000 apartamente pentru a reduce densitatea ac-
tuala la cifra normala si pentru a inlootth magher-
nitele insalubre si hidoase cari nisi nu merits nu-
mele de case, si cari abunda in Bucuresti.
4) Necesitatea de finantare a constructiei de case pentru
burghezie §i de ajutorare pentru constructia de case
pentru muncitorime.
Am aratat in punctul 2, in ce stare de inferiori-
tate se ghseste locuinta din orasele si satele Roma-
niei.
Cauza principals a acestei situatiuni este lipsa de
capitaluri.
Dach pentru procurarea hranei si chiar a imbra-
1) Arhiva pentru §tiinta socials, anul 1922 -.23.
2) Buletinul A. G. I. R. pe 1921.

www.dacoromanica.ro
 51

camintei, este suficient castigul dela lung la lima,

sau chiar dela saptamana la saptamana, pentru era-
direa unui camin este necesar un efort sustinut, o
putere de vointa deosebita, un spirit de economic
dezvoltat 5i putinta de castig peste nevoile stricte
zilnice.
Aceste conditiuni se intalnesc la putini oameni,
de aceia sunt putini aceia ce-si pot cladi un adapost
la inaltimea cerintelor igienii si confortului actua-
lei civilizatiuni.
In alte state, cu o puternica burghezie Si cu mari
capitaluri acumulate, inconvenientul de mai sus este
remediat prin constructia do cladiri de raport de
catre marii capitalisti sau societati, cari gasesc un
plasament convenabil in casele de raport. In aceste
taxi, banul fiind ieftin, se pot alcatui societati spe-
ciale pentru constructia de case de inchiriat. Capi-
talurile sunt adunate prin subscrierea de actiuni sau
prin plasarea de obligatiuni. Intrucat posesorii de
numerar se ultumesc cu un venit de 4-50/o, subt
forma de divident la actiuni, sau subt forma, de cu-
pon la obligatiuni, societatile cari construesc 5i ex-
ploateaza casele de raport, se pot multumi cu un
venit brut de 7 -8 ° /o, coiace face ca pretul chiriilor
acestor apartamente sa fie accesihil claselor mijlocii
$i chiar color &grace.
Asa s'au construit cartierele monumentale din o-
rasele Apusului.
Totusi, statele nu s'au multumit cu aceasta situa-
te, cu mult superioara celei dela noi. Constatandu-se
ea muncitorime_a $i mica burghezie *nu pot plat nici
chiria relativ redusa, a acestor ease de raport
a pornit, mai ales dupa razboi, o puternica opera

www.dacoromanica.ro
 52

de ajutorare a eonstrutiei de mici apartamente sau

de mici vile pentru clasele same° si modeste.
Ajutorul a fost dat subt mai multe forme: s'au
scutit cladirile de impozite si taxe; s'au cedat fere-
nuri eftine; s'au acordat subventii de pang la 50V°
din costal cladirilor; s'a preluat de colectivitati o
parte din anuitatea cladirilor; s'au acordat impru-
muturi cu dobanzi foarte mici, 1-5°/o; etc.
Aceasta opera n'a fost o exceptie, ci regula in mai
toate tarile civilizate: Austria, Belgia, Celioslovae.a,
Franta, Germania, Jugoslavia, Italia, Spania, Sta-
tele-Unite, Ungaria.
Pentru a arata cat de important a fost rolul eta
tului $i al celorlalte autoritati, von: expune foarte
pe scurt, ceiace au faeute cateva tari.
Anglia a construit in 10 ani dupa razboi, 1 milion
de locuinte populare (Entre earl. 700.000 au fost sub-
ventionate. Opera continua, pe baza unui program
de 100 000 locuinte pe an, subventionate cu cca. 8
miliarde lei anual.
In Franta, autoritatile in frunte cu Statul, au
dat ca subventii 13 miliarde lei panil la 1928. Iar in
acel an s'a votat legea Loveheur, care prevede ea, in
5 ani sh se construiasca 200.000 locuinte populare si
60 000 pentru clasa mijlocie. In acest scop colecti-
vitatile au ajutat cu peste 10 miliarde franci fran-
cezi, subt forma de subventii $i imprumuturf.
In Germania, statul a ajutat pima' in 1928 la
oonstructia a peste 600.000 apartamente, iar celelalte
autoritati au ajutat constructia a alte 700.000 apar-
tamente.
5) Finantarea si ajutorarea constructiilor la noi.
La noi, atat mijloacele de finantare cat si cele de

www.dacoromanica.ro
 51

ajutorare, au fost foarte modeste, din lipsa de ca-

pitaluri. Uu dobanzile curente la no': 15 z5 la suta,
este imposibil sa se poata finanta construccia de
case, de oarece chiria ar fi foarte mare, in raport
cu veniturile populatiet.
Totusi ceva s'a facut Si pe acest teren.
imintarea propriu zisa, adica imprumutul de
bath, lard nici un ajutor, a fost facut, in afara de
micile imprumuturi pe termen scurt pe cari le-au
acordat bancile, de doua institutiuni speciale: Cre
ditul Punciar Urban din Bneure4i Si Crechtul _bun-
ciar. Urban din la0. Aceste doua, institutiuni au a-
cordat imprumuturi pe termen lung, platibile in
anuitati, cu dobanzi mici. Pe langa aceste institu-
tiuni au mai finantat constructii si alte institutiuni
precum: Societatile de asigurare, Creditul Ipotecar
Tranzitor, unele Societati particulare. Dar acestea
au acordat termene de plata prea scurte: 1-5 ani,
iar dobanzile au fost prea marl, in general.
Creditul Funciar Urban din Bacure*ti este o so-
cietate care pune la dispozitia celor ce doresc sa con-
struiasca, sau sa faca un imprumut garantat cu o
eladire existents, nu bani numerar, ci obligatiuni
denumite scrisuri.
Aceste scrisuri sunt apoi viindute de catre eel im-
prumutat, prin bursa, banci, etc. detinatorilor de
numerar, cari doresc sa-1 plaseze in aceste scrisuri.
Ele produc o dobanda de 5°/a pe an, si sunt amorti-
zate in un termen de eel malt 50 ani. Sunt garan-
tate solidar, cu totalitatea imobilelor ipotecate catre
Scnietatea de Credit Funciar.
Inainte de razboi, cand scrisurile aveau un curs
aproape de al pari, imprumuturile la Credit erau
relativ convenabile pentru imprumutati.

www.dacoromanica.ro
 54

La dobanda de 5"/0 pe an se adauga circa 3 °/o pen-

tru. cheltueli si amortismente, asa ca rezulta o anui-
tate de circa 8 °/o pe an, care putea sa fie achitata din
venitul cladirei.
Dui:a razboi, insa, cand cursul titlurilor a segzut
is 50 si chiar 30 suta, anuitatea (dobanda, capital si
cheltueli de administratie) s'a ridicat la 15-20°/o pe
an! Intrucat venitul net al imobilelor a fast cam
10 ° /o, iar acum este de abia 5-7°A, e neindoios ca
aceste imrumuturi nu mai pot sa fie convenabile.
De aceia in ultimii ani imprumuturile au fost chiar
suspendate, iar ratele imprumuturilor vechi n'au
mai putut sa fie platite.
Creditul Funciar Urban din Bucuresti avea la 31
Decembrie 1918 scrisuri neamortizate in valoare de
159.500.000 lei. Iar dupa aceia a emis scrisuri a ca-
ror valoare a crescut pang la aproape 300 milioane
lei pe an, asa ca la 31 Decembrie 1932 emisiunea
totalg era de 3.009.878.400 dintre care 2.452.302.400
in Bucuresti, iar restul in celelalte orase.
Creditul Funciar Urban din Icqi functioneaza pe
aceleasi baze ca si eel din Bucuresti. Activitatea sa
a fast insa mai mica. La 31 Decembrie 1932 erau in
circulatie scrisuri pentru 1.006.871.800 lei.
Din cele de mai sus se constata ca cele 2 societati
de credit funciar urban, au puturt plasa cel mult cca..
400 milioane lei anual, valoare norninala, ceeace face
cca 200 milioane pe an valoare realg.. Fats de cele
cca 12 miliarde lei ce se investeau in constructii
numai in orasele municipii aceasta suing e prea
mica, reprezentand doar 1,5-2%.
Celelalte institutiuni cari au mai finantat cons-
tructiile: societatile de asigurare, Creditul Ipotecar
Tranzitor, Societatea Constructia Moderns, Socie-

www.dacoromanica.ro
 55

tatea Cladirea Romaneasca, etc. au. facut operatiuni

mult mai mici de cat cele 2 societati de credit. Ter-
thenul de plata este in genera, prea scurt: 1-5 ani,
iar dobanda rea mare: 10-20°/o.
. Dupa statistica judiciary, la 1 Ian uarie 1933 exis-
tau 99.000 ipoteci urbane, can garantau datorii in
valoare de 33 miliarde lei.
0 prima incurajare s'a dat prin «Legea pentru in-
curajarea constructiilor» a d-lui Trancu-Iasi, care
insa a fost modificata si chiar anulata de mai multe
oH. In general incurajarea, data prin aceasta lege,
$i care s'a aplicat, a fost scutirea de impozitul ele-
mentar pe 10-20 ani si scutirea, pentru cativa ani
dear, de impozitul global.
Statul a mai intervenit cu un ajutor de oca 100 mi-
lioane lei care a fost distribuii in anii 1927-28, mai
ales la functionarii publici, urmand a fi achitat in
cca 10 ani cu o dobanda de 5°;o. Ulterior termenul a
fost prelungit.
In fine statul a mai incercat a veni in ajutorul
constructiei de case opulare economice, prin Casa
Autonomy a Constructiilor. Pe laugh' scutirile de
impozitul elementar si global pe 15-20 ani, statul
isi propunea sa ofere imprumuturi platibile in ter-
men de pang la 30 ani, cu o anuitate mica. In acest
stop, el urma ca sa suporte o parte din anuitate, mai
ales la cradirile cu mai putin de 3 camere, destinate
populatiei sarace. In anul 1930, multumita mini fond
de rulment de 20 milioane pus la dispozitie de stat,
Casa Autonomy a Constructiiior a reusit a contracta
un imprumut cu societatea italiang «Impresse Ita-
liane all'Estero», de circa 5 milioane de dolari, cu
dobanda 70/0 si cursul de emisiune 88 ° /o, ceeace faces
o dobanda reala de 8°/o, $i o anuitate (dobanda +

www.dacoromanica.ro
 56

amortizarea) de cca 12°/o, la care se adauga o prima

de asigurare in contra mortii si incendiului, care va-
ria cu varsta dela 0,80-3,20N. Costul caselor era
fixat pe metrul patrat de etaj, $i a fost stabilit sca-
zand cu 100/0 pretul Societbtei de Locuinte Eftine.
In primul an s'au construit 74 eladiri, in valoare
de 68,6 milioane lei. .Dupa aceia activitatea a incetat
pentru mai multe motive:
Casa Autonoma a Constructiilor a termina parce-
lele $i nu a putut cumpara altele din lipsa de fon-
duri; criza a facut ca pretul caselor sa scads me-
reu, ajungand pang la 50%; scaderea veniturilor $i
a salariilor functionarilor n'a mai dat putinta platii
unor anuitati de.14°/o din costul caselor; Statul n'a
mai putut ajuta cu nimic C. A. C.
Societatea Comunala de Locuinte Ef tine din Bu-
cure. ti a construit 2850 locuinte cu cca 11.500 ca-
mere, plus dependinte. Costul total a fost 15,3 mi-
lioane lei our dinainte de razboi $i 620 milioane lei
dupa razboi. Aceste constructiuni acopereau im-
preuna cu gradinitile si curtile for 970.000 mp. Ea
a finantat prin plasarea de obligatiuni. Anuitatea
revine la 15-17°A.
Cooperative le an realizat foarte putin. Capitalul
for e deabia ceva peste 2 milioane lei.
Casa llfuncei C. F. 11. a avut o activitate impor-
tanta. A construit locuinte pe cari le inchiriaza cu
pret redus functionarilor ei. Lociiin tele aunt in ge-
neral in gari. A construit peste 4200 locuinte indivi-
duale $i 400 colective; ele au costa t peste 810 mili-
oane lei.

1) Cincinat Sfintescu: Locuinta in Romania, in revista Progre-

sul Social, Anul II. (A se vedea si articolul de acelas autor din
prezentul numar, asupra activitatei acestei societap, N. R.).

www.dacoromanica.ro
 57

Regia Monopoluritor Statului a construit pentru

ifunctionarii sai in Bucuresti, Timisoara, Iasi, etc.
Cateva Ministere si corntine au ajutat pe functio-
inarii for cu imprumuturi cu dobanda mica. Astfel:
.Ministerul de Interne, de Domenii, ora§ul Bucuresti,
Banca Nationalg. Ele a,u construit si locuinte pe cari
le inchiriaza personalului lor.
Une le institutiuni particulare au construit pentru
lunctionarii proprii. Astfel: Soc. Pietrogtni, Ite$ita,
Danuhiand (fabrici de zahar) etc. Soc. Pietrosani a
.construit 2800 locuinte can au coqtat 800 milioane
lei, in comunele Pietrosani, Lupeni, Aninoasa.
Comparand activitatea dela nqi cu cea din restul
Europei, o gasim in general cu mull inferioara. Ca-
pitalurile sunt mai mici, creditul redus, dobanda ri-
dicatA, ,ajutorul colectivitatilor anemic.

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA COMUNALA DE
LOCUINTE EFTINE
BSI REALIZARILE El
de Prof. C. SFINTESCU
1. Ambianta inceputuri
Este prea stiut, prea demonstrat prin fapte, ca
Romania este -taxa in care noutatile si progresul
sunt adoptate foarte usor, dar on raman superfi-
ciale, on produc dezamagiri. Rapiditatea cu super-
ficialitatea sunt pretutindeni nedespartite, aproape
indelebil nedespartite. De aceia intalnim, enuntata
de observatori. o astfel de lege sub forma: «tim-
pul distruge tot ceeace se face independent de el».
Din fericire, orice regula are $i exceptii. Socie-
tatea Comunald de Loc. Ef tine, este una din excep-
tiile legei mai sus enuntate. Dad nu o radical5, ex-
eeptie, eel putin o onorabilb. exceptie. Aceasta insti-
tutie deli este una din primele societati infiintata
prin lege pentru locuinta populard in Europa, nu
a ramas nici cu o activitate superfieia15,, nici nu a
fost dargmath de vijeliile timpului, ca sa se rhz-
bune pe tineretea ei. Dad Soeietatea, poate, nu a
ajuns cu realizarile la volumul pe care it sperau
unii, n'are a fi mirare, fiindc6, in acest caz. feno-
menul ar fi fost cu totul anormal la not in tars. De

www.dacoromanica.ro
 59

aceia merits sg procedgm ca in laborator si sa stu-

diem fenomenul. Incepem cu un scurt istoric.
La 1889 s'a intrunit la Paris primul «Congres in-
ternational pentru locuinte eftine», congres care
apoi nu s'a mai convooat mult timp, pang la eel de
la Viena, din 1910. Trebuie retinut ca, in urma,
prin art. 396 al tratatuluii de la Versailles, care a
pus capat razboiului mondial, studiul oonditiilor
pentru ameliorarea locuintei a fost dat in mod ofi-
cial, Biuroului International at Muncei din Geneva.
Anglia, este tara in care reforma locuintei popu-
lare a avut eel mai mare rtsunet. dovedit prin for-
rnidabile realizgri, pe baza legei din 1890 (Housing
of the Working Class Act). Anglia a inceput Inca
de la 1901 (cu. colonia Black ley, o intreprindere mu-
nicipalg pe 98 h. a.) $i apoi prin initiativa privates
de la 1903 (Letchworth) sg construiasca adevgrate
orasele de locuinte populare, eftine.
Pang la 1912 peste 33 de asemenea intreprmde-
ri1) lucrasera in piing activitate, stimulate $i de o
noun lege, din 1909: «Housing and Town Planning
Acts. S'a stabilizat astfel in Anglia tipul locuintei
pentru o singurg familie, pentru clasele nevoia$e si
mijlocii, atingandu-se in 1911 o populatie medie de
5,05 locuitori pe locuinta.
Franta a mers mai incet. La Paris in 1910 abia
s'au construct 6065 locuinte noi, numar ce a mers
crescand, in 1912 ajungand la 8754, dintr'un pro-
gram, intocmit in 1911, de 32.000 locuinte populare
strict $i urgent necesare. Atunci s'a stabilit si car-
tograma 1) din fig. 1.
1) Vezi C. Sfintescu: Orasele-grAdini engleze" 1913.
1) A se vedea: H. Sellier La aim chi longenseist" pap. 55.

www.dacoromanica.ro
 60

Cu toate acestea $i Franta a avut Inca de la 1894

legea Siegfried, revizuita $i completatii la. 1906, din
initiativa lui Strauss; $i apoi legea, din 1908, corn-
pletata in 1912, prin actiunea lni Ribot. Prime le
legi se ocupau mai muff, de salubritatea locuintei
169
654
:.
N
s'll;Ea 236 ,
.
40, ui 733
flacq;dr p
t braill.:.4 ., ''-' -c:et 1693
de 6 fiers..si maipurr.
*mai putin.
de 6: pers:

Fig. 1. Productia de locuinte eftine la Paris.

eftine, pe tend cele de dupe 1908 se ocupau mai

mult cu creditarea acoesiunei micei proprietati, prin
«Societe/0 cooperative pentru locuinte eftineD.
In Austria, de pilda la Trieste, Inca dela 1902 exista
o intreprindere municipals pentru locuinte eftine.
In Italia, autonomia unor astfel de Intreprinderi era
mai accentuate: (Padua la 1907, Milan 1908, etc.).
In Olanda, prin legea din 1901, politica locuintei
cede in sarcina municipalitatei r3i astfel s'a realizat

www.dacoromanica.ro
 61

pans la 1914 peste 1.2000 case. Ace las sistem a fast

utilizat de pe la 1902 de' cele mai multe ora$e din
diferite state germane, unele aplicand $i variante
in exercitarea dreptului de proprietate, precum:
Erbbaurecht (imitat din Anglia) cu drept de ex-
ploatare pe 50-80 ani (legea din 1900 aplicata la
Mannheim); sau V.Tiederkaufsrecht (la I.T1m, in
1902), adica dreptul de a rascumpara proprietatea
cu pretul initial $i in anumite conditii; on legea
funciard prusiana din 1886, pentru parcelarea unelor
domenii pentru locuinte.
Nu este in intentia noastra sa desfasuram aici ac-
tiunea legislative, care desigur marcheaza. o etapa
a opiniei publice, o ambianta sociala, in diferitele
tari europene, in ce prive.ste locuinta. Voim sa ara-
thin numai ca in ultLnele decenii antebelice exista
o miscare generals in favoarea locuintei populare.
Trebuiau, a$a dar, luate masuri cari sa combatii lo-
cuintele insalubre $i de mizerie, din ce in ce mai
numeroase $i mai nelinistitoare, nascute $i din ur-
carea continua a pretului chiriilor, mai repede de
cat sporirea salariilor; sa combata procentul prea
mare de mortalitate a copiilor, ajunsa la proportii
spaimantatoare in locuintele insalubre; sa combata
suprapopularea locuintelorz mai ales a celor insa-
lubre, prin subinchirieri, uncle la persoane can erau
pe acolo numai in trecere noaptea. Programe de ac-
tiune au fost elaborate, in deosebi pentru locuinte fa-
miliale, acolo unde marile cazarmi, cu locuinte co-
lective, fusesera prea mult desvoltate. 0 misca.re
s's produs in ce priveste pretul terenului de cons-
trutit, combatandu-se plus valuta ri ajungandu-se
la propuneri de colectivizare a solului. Pretul con-,
structiei insa forma nodul gordian, punctul esen-

www.dacoromanica.ro
 62

tial al problemei locuintei populare, caci costurile

materialelor de constructie erau in crestere ca si al
vietei in general. Initiativa private se dovedea ne-
putincioa,sa ca sa produce repede cantitatea si cali-
tatea locuintelor necesare, dar cu un pret care sä
ramana sub nimelul cerut.. De aceia s'au in-
cercat, afara de masuri legislative f} i administra-
tive (urbanism, masuri financiare, credit, regula-
mente de constuctii, impozite) sau masuri pur tec-
nice (standardizari de materiale si fabricate, pro-
cedee noi, planuri economice, etc), mai ales sa se
inlocuiasca initiative, particulars, cu organisme noi,
adica cu institutii autonome de utilitate publicii, dar
cu un scop luerativ sau uneori cu societeiti coope-
rative').
Aceleasi opiniuni existau si in Romania, pe la
1910, tend parlamentul, dupes propunerea guvernu-
lui de atunci, a votat doua legi in favoarea locuin-
tei populare: una cu caracter general (din 13 Fe-
bruarie 1910) si alta specials, pentru orasul Bucu-
resti, din 16 Mai acelas an.
Ideia calauzitoare era si la noi ca, statul nu tre-
buie sa intervina direct, ci numai indirect, in ches-
tiunea locuintelor eftine 2), adica pe tale de legis-
latie si autorizari date unor institutii financiare
puse sub controlul sau, de a imprumuta., cu doba,n-
da mica, societatilor de locuinte eftine o parte din
capitalul de care an nevoie (lu'and ca model siste-
mul belgian unde easele de economie imprumuta-

1 ) Problemes du Logement- (Bureau International du Travail.

Geneve, 1924).
2) Vzzl A. G. Ioachimescu ,,Locuintele Eftine" But Soc. Petit
1912 peg. 48.

www.dacoromanica.ro
 63

Rera societatilor de locuinte eftine 75 milioane

franci cu 3%, etc.). Comuna era cea care urma sa
alba grije de productia locuintei populare, tot in-
direct, caci, sistemul productie directs nu daduse re-
zultate satisfacatoare.
Vom vedea ours o astfel de conceptive putea sa-
tisface la not nevoile, si in ce masura.
Este drept ca abia la 1912 s'a facut ollecensa-
mantul general al Romaniei» ale carui rezultate

Fig. 2. Casa din cartierul Filantropiei (Bucuresti).

pentru imobile si locuinte, au fost insa mai tarziu

cunoscute (publicate abia in 1920). Duna acea sta-
tistics, pe cele 1.489.700 imobile in ..Romania (din
care 12,6 ° /o se aflau in orase, adapostind 18,4% din
populatie) se Oman la 634.500 locuinte (18% in
orase) din care 60% erau case cu gradini (28% in

www.dacoromanica.ro
 64

orase) cuprinzand 4.062.751 incaperi sau in medie.

2.5 incaperi de locuinte (2,9 in orase si 2,4 la sate)
In acestea, 44.619 persoane trtaiau in locuinte for-
mate din o singura incapere.
La Bucuresti s'au gasit 80.570 locuinte in 1912,
din care 27°/o erau din o singura incapere; 14730
familii loouiau in conditii mizerabile').
In 1913 d. Dr. I. Costinescu 2) propunea sa se is
.

tk, u

Fig. 3. Cas5 insalubra din str. Marginal (Bucuresti).

patru mAsuri, din care trei directe. asupra locuin-
tei insalubre: interdictia de locatiune, evacuarea,
exproprierea insulelor de infectii gi ajutarea con-
structiilor noi. In sprijinul acestor masuri, d-sa a
1) Vezi C. Sfintescu: La Roumanie" in La crise du loge-
ment" de H. Sellier, op. cit.
2) Dr. I. Costinescu: Contributiune la chestiunea locuintei".

www.dacoromanica.ro
 65

publicat si unele fotogafii de ease insalubre, vederi

edificatoare dintre care reproducem in fig. 2, casa
din cartierul Filantropiei, iar in. fig. 3, pe oea din.
st r margInet. astazi, duper 20 ani, inch' putem in-
1

multi in. chip impresionant aceasta documentare.

Date fiind imprejurarate ca la not 'asa colectiva,
cu mai multe locuinte, era abia la inceputul apa-
ritiei ei si ca numai locuinta familiala era cea co-
respunzatoare conditiilor generale locale; pe de
alter parte ca in tarile europene incepuse o reactiu-
rie puternica contra «cazarmilor de inchiriat», oglin-
dita si ir. s(Congresul international pentru locuinte
eftine, tinut la \Tiena in 1910, in care se adoptas&
dezideratul ca sa" se construiasca cat mai multe lo-
cuinte familiale, iar blocul colectiv cu multe lo-
ouinte sa fit admis en o exceptie in cazuri inexo-
rabile; pentru aceste motive, conceptia guvernan-
tilor din Romania si a legiuitorului roman, a fost
ea la not tipul de locuinte eftine sa fie eel familial.
Dar chiar inainte ca o lege speciaa &a fie votata,
administratia comunala a orasului Bucuresti a in-
ceput in 1910 sa" onstruiasch locuinte familiale. ca
cele din str. Landriei (fig. 4), cari au fost trecice
apoi Soc. Comunale de Loc. Eftine. Primarul Ca-
pitalei era atunci Tntiliet Brcitianu, arhitectul mire
a proectat locuintele a fost E. Doneaud, iar Aju-
torul de Primar, care a ingrijit de executarea lor,
a fost Dr. I. Costinesca.
Prin urmare primele locuinte eftine in Romania
au fost re.alizate prin director intreprir.dere muni-
cipals a Capita lei.
2. Legea pentru locuinte eftine.
Legiuirea romaneasca pentru locuinte eftine, in

www.dacoromanica.ro
 66

care a fost incadrata si aceia a «Soc. Comunale

de Locuinte Eftine», poaite fi examinata in raport
cu cele doua epoci, foarte diferite una de alta: epo-
ca dinaintea intrarei Romaniei in razboiul mondial
(1910-1916) si epoca postbelica, pans astazi.
Urmand conceptiei sus aratate, Parlamentul Ro-
man a votat in 1910 dona legi in favoarea produc-
tiei de locuinte eftine la orase: una generals, la 13
Februarie 1910 si alta specials, pentru orasul Bu-
curesti, la 16 Mai 1910.
Prima lege Incuraja formarea de societati pentru
locuinte eftine (de o valoare pans la 6000 lei in
orase, iar la Bucuresti pang la 8000 lei), scutind
acele societati de mice dari catre stat, judet si co-
BI

t Grit LANARIEI

6 FIF1
Fig, 4. Parcelarea si locuintele din str. Lanariei (Bucuresti)
executate in 1910.

muna. Acele societati erau autorizate sa Pmi to obli-

gatiuni, garantate de stat, pentru acoperirea chel
tuelilor cu constructiile ce vor cladi, nbligatii eari
Nor fi primite drept garantie la casieriile autorita-
tilor publice. Locuintele erau scutite complet do
impozite timp de 10 ani, de trei sferturi alti 5 ani,
si, in fine, de jumatate alti 5 ani urmatori. Legea
organiza si drepturile de succesiune la astf el de
cladiri, derogand de la codul civil, pentru a asigura
$i mai malt familia nevoias5..
Legea de la 16 Mai 1910 a autorizat comuna Bu-

www.dacoromanica.ro
 67

cure$ti sa constitue o societate anonima pentru con-

struire,a de locuinte eftine, on un capital de 2 mi-
lioane lei, din care 40°/o subscris de comuna, prima
emisiune de obligatiuni de 2 milioane fiind garan-
tata de comuna. Locuintele construite urmau sa fie
Nandute de preferinta lucratorilor $i functionarilor
cu salarii lunare pang la 250 lei, vanzarile si revan-
zarile fiind scutite de timbre $i taxe. Comuna mai
contribuia cu iarnAtate din costul lucrarilor edili-
tare pe strazile din parcelarile societatii, $i putea
ceda societatii $i terenurile sale de care nu avea ne-
voie, insa in scop ca societatea sä construiasch lo-
cuinte eftine pe acele locuri.
Societatea nu avea dreptul de cat la un beneficiu
de maximum '°/n din costul locuintelor in ca.z de
vanzare, $i de5 ° /oin caz de inchiriere. Pentru a reu$i
sa creeze locuinte eftine, scazand pretul, societatea
era autorizata sä faca $i operatii baneare cu do-
banda limitata, spre a scoate astfel parte din chel-
tuelile generale de la locuinte.
Societata Comunala de Locuinte Eftine din Bu-
cure$ti, a luat astfel fiinta pe ziva de 1 Ianuarie
1911 (de fapt in Decemvrie 1910), avand primul
oonsiliu de administratie cu urmatoarea compunere:
Presedinte Procopie Diraitrescu, Primar al Capi-
talei $i Er. A. Pangratti, V. Pre$edinte; Adm. de-
legat Dr. I. Costinescu; membrii: G. Bal$, M. Bo-
tez-Caucaz, G. Ioanin 13, Giulini (Dir. Tecnic al
Municipiului), Const. Leoca, N. Tituleseu $i Al.
Stefanescu; iar cenzori: M. Berceanu, Al. G. Do-
nescu $i C. Steriu, Director fiind A. G. Ioachi-
mescu.
In acelai$ an Societatea avea sediul in str. Doam-
nei 27, $i a la.nsat o bro$urica continand cLcinturiri

www.dacoromanica.ro
 68

pentru doritorii de a deveni proprietarii unei case

de locuitD in care arata conditiile cum se poate
dobandi locuinte eftine, precum: actele de prezen-
tat, pretul locuintei, inlesnirile ce pot fi facute ca
plata si dari, asigurarea asupra. vietei si incendiu-
lui, calculul ratelor trimestriale sau semestriale de
plata, povete practice.
Din acea brosurica se observa ca atunci nu se
cerea amatorului sä depuna. la, inceput de cat 10%
din pretul locuintei, sa fie sanatos si mai tartar de
50 ani. Societatea platea 10% dobanda (3°/o peste
scontul Bancei Nationale) pentru sumele depuse
la ea spre fructificare. Pretul anuntat in prospect
pentru o loQuinta varia intre 4000 si 8000 lei, si
trebuia sá fie achitat in 20 ani cu 5°/0, eventual in
rate lunare inclusiv asigurarea, care se facea prin
mijlocirea societatei, dupg tabele calculate in raport
Cu varsta asiguratului. Dobanzile de intarziere la
rate erau socotite numai Vio pe an. Cumparato-
rul trebuia sa locuiasca personal cladirea. Ta-
bloul de la fine arata, de pilda, ca o persoana de
21 ani, pentru o cash' de 5000 lei trebuia sit pla-
teasca lunar in primii 10 ani 44,25 lei, iar in ul-
timii 10 ani numai 39 lei; pe cand o persoanc de
50 ani, pentru aceiasi cash', ar fi avut de platit rate
respectiv de 55,50 lei si de 39 lei lunar.
In 1913, Parlamentul a votat modificarea legei,
pentru ca Societatea sa poata construi locuinte de
o valoare pang la 15.000 lei ilegea din 21 Aprilie
1913), de oarece materialele si manopera se scum-
peau treptat, apoi experienta dovedise necesitatea
a se construi si locuinte mai incapatoare.
Tot cu acea ocazie s'a mai permis prin lege So-
cietatei ca sa construiasea si pentru institutii locu-

www.dacoromanica.ro
 69

inte pentru personal, precum si localuri de interes

public, precum farmacii, biblioteci, etc. si chiar sa
construiasca in afara din raza orasului Bucuresti
S'a mai permis ca sa construlasca locuinte si pen-
tru particulari, pe terenurile lor, dar pe o suprafati:
mai mica de cat 800 m. p.
Cu aceasta ler e Societatea a lucrat pang la intra
rea, Romaniei in razboiul mondial. Variatia pretu-
rilor terenurilor, materialelor si manoperei, ca si a
cursului obligatiunilor Societatei a fost in acest
interval relativ mica, din cauza stabilitatei mone-
tare. Astfel, atat Societatea cat si oumpargtorii de
ease puteau incheia operatiuni in depling sigurantg.
Pupa incheierea pacei, din cauze cunoseute, in
Bucuresti cererea de locuinte a fost acutg, si in spe-
cial oea de locuinte eftine (populare), astfel cg $i
Societatea de Locuinte Eftine a cgutat cu asiduitate
sa -si sporeascg activitatea de pang, atunci, mai ales
ea era o epocg in care plasarea obligatiunilor pe
piatg se putea face usor. Legea Societatei era un
obstacol care ii paraliza actiunea, de oarece, din
cauza inflatiei monetare, locuinte nu mai puteau
fi construite pentru preturi pang' la 15.000 lei maxi-
mum, cum prevedea ultima modificare din 1913
a legei. A fost pierdut un timp pretios, pang, ce s'a
putut obtine o noua modificare de lege, adica aceia
din 15 Iu lie 1921. Prin aceasta modificare din cauza
instabilitatei monetare, s'a lasat la aprecierea Con-
siliului de Ministri, care, prin deoret regal, sa poa-
tg stabili valorile maxime ale locuintelor ce aceasta
societate ar putea construi. Prin aceiasi modifi-
care de lege s'a dat dreptul Soc. Comunale de Lo-
r,uinte Eftine din Bucuresti sa construiascg locuin-
-te si pentru Societeiti Cooperative (colective), con-

www.dacoromanica.ro
 70

etituite in acest stop, cu conditia ca acele socielati

sa achite anticipa+ 10Vo din valoarea locuintelor ce
comanda.
Pe baza acestei modificari de lege pretul locuin-
telor a trebuit sa fie sporit treptat cu deprecierea
monetary. Astfel in 1921 pretul maximum a fost
sporit la 250.000; apoi la 23 Iunie 1924 a fost spo-
zit la 600.000 lei; in fine, la 9 Aprilie 1926. la 1
milion lei.
Tot inflatiunea monetary impunea simultan si
sporirea dreptului Societatei de a emite mai multe
obligatiuni garantate de stat. De aceia, prin legea
dela 22 Iunie 1923, s'a sporit acest drept de la 30
milioane lei la 200 milioane lei, sums, deli insufi-
cienta fats de-nevoile reale in materie de locuinte,
insa in raport cu capacitatea, de absorbtiune a pietei
financiare romanesti si a cererei de locuinte, pen-
tru a nu scadea, prea mult cursul obligatiunilor,
ceeace ar fi produs scumpirea Area mult a locuin-
telor pentru beneficiarii for prin cresterea prea
mare a ratelor.
Prudenia a fost justifioata de urmarile generale
economice. In adevar, inflatia, a trebuit sa aiba un
sfarsit, urmat de stahilizare. Stabilizarea a facut sa
dispara mitajul economic, si, in urma din alte
cauze economice, sociale si chiar politice, dar cu
caracter mondial, (cauze pe care toga intelectualita
tea se zbuciuma nu intotdeauna cu succes, spre a
le determina si apoi a be inlatura), a aparut de-
presiunea economics criza ale carei urmari
nu se pot sigur preve,dea.
Si cum totdeauna greselile se platesc, desi nu
constant de cei ce pacatuesc, dar nu numai de aces-
tia, si in materie de locuinte populare sau de lux,

www.dacoromanica.ro
 71

scadenta a aparut la orizont, cu aspecte de uragan.

Scaderi de preturi, conversiuni, chiar anulari de
datorii, pe orice tale, au fost agitate si in parte
realizate.
Societatea de Locuinte Eftine a fost carmuita cu
un succes relativ in aceasta furtmA., fiindea la baza
a fost prudenta, care foarte des este mama intelep-
ciunei. Societatea insasi a cerut si a preintampinat
necazurile beneficiarilor ei, asa ca, prin o noua lege,
sá fie aduse usurari celor ce au contractat in condi-
tiile repercusiunile cele mai grele. A reusit astfel
sa obtina legea din 20 Aprilie 1932, dupa care a avut
posibilitatea sa reduca temporar ratele, cu cota a-
mortizarei diferentei de curs a obligatiilor aratate
in actul de vanzare, plus inlesnirea ca asigurarea
pe viata a beneficiarilor de locuinte a ramas facul-
tative pentru cumpgratorii de case, astfel C6, ratele
au putut fi uneori recluse cu procente intrc 30°/0--
40%. Prin aceiasi modificare, Societatea de Locuin-
te Eftine a mai fost indreptatita sa converteasca
pe un termen de cel putin 10 ani datoriile debitorilor
sai cu termen scurt prin cumparan de case.
Aceasta lege de sacrificiu, pornita din initiativa
Consiliului de Administratie al Societatei, si supor-
tafa cu intelegere social5. de actionari, a intarit si
mai mult creditul Societatei, caci a solidarizat din
nou Societatea cu actionarii si debitorii sai pro-
prietari de case, pusi in situate sa poata infrunta
n crizA generals de care nu au nici o raspundere.
3. Evolutia financiarit a Socieatei.
Societatea s'a format la 5 Decembrie 1910 cu un
capital de 2 milioane lei, din care 1.012.800 deplin
varsat (la 31 Decembrie 1910) si subscris pe baza.

www.dacoromanica.ro
 72

de actiuni a 200 lei bucata, dar cu o cotes de 800.000

lei subscrisa de comuna.
Comuna Bucuresti a mai transmis Societatei, cu
pretul de cost, terenul din Str. Clucerului .de 14.700
m. . socotit cu 13.294 lei, precum si locul cu cele 23
locuinte cladite in Str. Lanariei (term. 4747 m. p.)
cu lei 140.000 (fig. 4) ce fusesexa cumparate pentru
.a.cest stop.
La finele aceluias an 1911, Societatea realizeaz5
locuinte in valoare totala de lei 930.000, posedg te-
renuri cumpArate cu lei 380.000, avea plasate actiuni
pentru care se v5rsase 1.012.800 lei si obligatiuni
pentru lei 1.032.700; iar activul si pasivul se urea
la totaluri de lei 3.732.023.
Pans la intrarea Romaniei in fazboi aceste cifre
au variat respectiv, dupes cum se vede in diagra-
mele aratate in fig. 5 si 6, atingand la 31 Decem
brie 1915 ea cifre cumulate: lei 10.302.964 construe, -
tie de locuinte; lei 1.284.072 pentru terenuri plus
capital in materiale de constructie, in plasamente,
*. a. de circa 4.300.000 lei; iar capital vhrsat in ac-
-tiuni 1.255.020 lei din capitalul total de 2 milioane
lei; in obligatiuni lei 9.914.500; activul si pasivul se
urea la total lei 19.812.708.
Dupes razboi, din cauza brustelor variatii a va-
lorei monetei si deci a costului materialelor si ma-
'noperei, dagramele cifrelor sus aratate prezinta alt
aspect: s'a ajuns la finele anului 1932 a creta lo-
cuinte pentru 236 milioane lei si a poseda. terenuri
pentru circa 15 milioane lei (cost). Iar capitalul so-
cial a fost sporit la 50 milioane, obligatiuni erau
emise pentru 188,7 milioane, si activul si pasivul
dupes bilant ridicandu-se la peste 380 milioane lei.
Aportul comunei Bucuresti a ramas sub 40%. De

www.dacoromanica.ro
 ;;,

ti

w.

, kt A kt
4 ', R. k Pt

- r;
..,
$.-vktela,"
4 4 ti 4
140-11-1Z-13-14-15-16-17-38-oz-a-2.23-A-25.16-17-211-29-30-31.1932

activ. pasiv in milioane lei

--- capital investit in locuinte
- - - obligatii emise. www.dacoromanica.ro
Fig. 5. Diagramele activitAfei SocietAtei.
 T.

ao

kn
... ,..
......:
qt N

-
o ci
N.

1910-H -1213 -14 -15 16-17-18.19 -20.21-22. 23.24-25.26.27-28 -29-30.31-1932

Capital social in milioane lei.

Capital investit in terenuri.
Fig.www.dacoromanica.ro
6. Diagramele activitatei SocietAtei.
-19101 12.- 13 1It-15- 16 -17-18 -19-20-21 -2a-23-2Y25-26-2728-29-3o-31I93 2

Activul si pasivul Societatei, in lei aur.

Capital investit in locuinte, in lei aur,
- Obligatiuni emise, valoare in lei aur.
Fig. 7. DiagrameleactivitStei financiare a Societatei, tiansformate
dup,1 valori lei aur.

www.dacoromanica.ro
 73

la. 1,6 milioane lei din 1919, s'a urcat la 6 milioane

in 1922, apoi la 10 milioane in 1924, pentru a ra-
mane la 20 milioane pang la finele 1933, llacit tinem
seama de cursul respectiv al aurului pe acesti ani,
aceste ultime diagrame au formele din fig. 7 si 8.
Ce concluzii de ordin financiar tragem din aces-
te diagrame si ce explicatiuni se pot dal
a) Investitiunile in cladiri in primii cinci ani
de functionare an mers Cu o crestere rapids (de
2-3 on capitalul varsat al Societatei,a, activitatea
cea mai mare fiind in 1913. La finele 1915 erau in-
vestiti in cladiri peste 10.300.000 lei, iar la finele
1932 paste 286 milioane lei.

ti 41

-19101
inegEIFIEILLMILL
12-13- N-15-16-17 -11 -19 -20-21 -2213-24- 25-26 -27-28 -29 -30 -31-1931

Capital Social recalculat in lei aur.

Capital investit in terenuri in lei aur.
Fig. S. Diagramele din fig. 6 recalculate in lei aur.
b) 1 avestitiuni in terenuri au lost numai in pri-
mi doi ani mai importante, ajungand la finele
1915 la un total de circa 3.625.000 lei, aproape dub -
lul capitalului social. Ulterior investitiile in tere-
nuri au mers mai ineet, astfel ca la finele 1932 au
atins cifra de 17.182.000 lei fats de un capital so-
cial de 50 milioane lei.
c) Capitalul social a fost sporit treptat, fiind
varsat la 1911 numai 1.012.080 lei, cu o prima spo-
rire la 1919, spre a ajunge la 6 milioane nominal;
apoi mai multe sporiri pang la 50 milioane nomi-

www.dacoromanica.ro
 74

nal, din care in 1928 erau varsati peste 36 milioa-

ne lei.
d) Obligatiuni le, formand fondul de productie de
locuinte al Societalei, au fost emise si plasate trep-
tat: de la 632.500 lei in 1911 la un total de 9.914.000
in 1915, din care plasate pe piata 7.047.500 lei, res-
tul fiMd pastrate in depozit de Societate pentru a
'Astra un curs avantajos cumpargtorilor de locuin-
te. La finele 1932 se gOseau emise obligatii pentru
circa 189 milioane lei nominal, fie o sums reali-
zata de circa 100 milioane lei. Daca mai adgogitm
la aceste 100 milimne, realizate prin obligatii, si
capitalul initial depus de cumparatorii de case, pu-
tera spune ca Soc. Comunala de Loc. Eftine a ab-
sorbit de pe piata eel malt 200 milioane lei.
e) Daca comparam acest total cu cifra publicatA
oficial, de 37 miliarde lei, pentru care s'a construit
cladiri numai in Bucuresti in interva, u 1919-1931,
se pare, la prima vedere atractia do capitaluri a So-
ciethtei ea extrem de redusa (n1ci72°'0), si am inclina
sa conchidem ca Societatea nu a profitat de prefe-
rinta de care s'au bucurat cladirile in acest inter-
val de timp. Suntem dar datori a da aici o expli-
catiune.
Emisiunile de obligatiuni pentru construirea de
locuinte nu sunt numai in raport cu puterea de ab-
sorbtiune a pietei financiare (interns sau ezterna),
ci si cu numarul doritorilor de a cumpara easels
produse cu f ondurile realizate din acele emisiuni.
riuniirul amatorilor de case din cele ce putea
realiza Societatea, nu a sporit tot isa de brusc earn
s'a intamplat cu constructiile in general in Bueu-
resti. $i daca voim sa cautam mai departe cauza,
aceasta nu poate fi gAsita de cat in faptul ca. statul

www.dacoromanica.ro
 75

i comuna nu an inbunatatit cu nimic avantagiile

acordate inainte de razboi pentru locuintele eftine,
ci a plistrat acelas sistem, dent condi title economico-
sociale erau cu. totul altele. Am putea spune chiar
ca le-a inrautatit relativ, fiindca legile de incura-
jare a constructiilor, venite dupa 1923, au avut un
caracter general, pentru toate cladirile, fara a, se
acorda vreun avantaj in plus. vecIlei Soc!etati Co-
inuuale de Locuinte Ef tine. B. cliiar i-a mai redus
din avantaje, caci nu i s'a mai pastrat scutirea de
impozitul pe venitul comercial (15% din benefi-
ciu). In acelas timp (dupa, rilzboi), in mai toate
tarile ( reklentale, Stain' into vertex ca ajutor di-
rect pentru locuintele populare acordand, unor so-
ciei:ati speciale, fonduri cu procent foarte redus,
eeeace in fapt se traducea cu o prima de eftinatate
la acele locuinte. Prin urmare numai asa s'ar fi
putut obtine si la not un mare numar (In amatori
si deci o mare productie de locui.rile
Fiindca am vorbit acum de avantagiile acordate
de Stat si Comuna Societatei, cleci in fapt locuiuto-
lor eftine, nu este lard folds sa facem acum un dal-
cul financiar al avantajelor reale.
Avantajele acordate de Stat. Din analiza legei so-
cietatei extragem concluzia ca doua feluri de avan-
taje reale au fost acordate locuintelor eftine: unele
acordate Sociekitei (scutirea de impozitui comercial
de 15°/o asupra beneficiului net, seutire ce a dispa-
rut dupa razboi, si in orice caz ca avantaj real a
fost aproape neinsemnat), si avantaje cumpcirato-
rilor de locuinte eftine, construite de Societate.
Aceste ultime avantagii, la randul lor. se rezumau
la soutirea completa de impozite a locuintelor pe

www.dacoromanica.ro
 76

timp de 10 ani; cu 73"/o timp de alti 5 ani si cu

50% alti 5 ani (deli toate imobilele noi erau scutite
in acelas timp pe 5 ani); cum si la soutirea de taxe
si timbre de inregistrare a actelor de notariat. Acea-
sta scutire poate fi socotita pans la 1921, cand a
Post generalizata la toate cladirile noi construite
(afar& de scutirea de taxele pentru timbru si inre-
gistrare) .
Pana la 1921 impozitele pe cladiri se ridicau nu-
mai la asupra venitului netto al proprietatei
cladite, venit pe care putem sa-1 consideram de 10%
din valoarea imobilului, dar numai pentru timpul
ce trecea de 5 ani cat erau scutite toate cladirile noi,
de orice fel. Tinand seama de aceste date $i apli-
,3andu-le la curba investitiilor in locuinte de catre
societate, de la 1911 pana. la 1921, gasim un total
de circa 500.000 lei, Para a tine seama de variatia
valutara dintre 1917 si 1921.
Daca mai adaogam si reducerile de taxe si tim-
bre la acte ,pentru terenurile achizitionate si pen
tru actele la locuintele vandute (acestea calculate
pans la finele 1932 si pe procente de taxe varia-
bile Cu datele actelor) care se ridica la un total de
circa 10 milioane lei, independenti de valuta, re-
zulta ca sacrificiul Statului pentru locuintele eftine
produse de Sooietate, in plus fats de saorificiile fg-
cute tot de Stat pentru orice alte cladiri in acelas
interval, nz a intrecut cifra de circa 10.5 milioane
lei. La investitiuni in locuinte, lOcute de Societate,
care pans la finele 1932 s'a urcat la totatul de 236
milioane lei sau circa 620 milioane lei stabilizati,
aoeasta oontributie a Statului este da maximum
circa 1,7%.

www.dacoromanica.ro
 77

Avantajele acordate de Comuna. Su bscriptia for

cuts de Comund nu este de fapt uu sacrificiu ci un
bun plasament, fiinclea, am vazut, piata financiara
pntea cu prisosinta acoperi si acea sulscriptie (cam
pane la 1932 a ramas de 20 milioane lei in total) iar
Societatea a dat dividende pand la 14 ° /o. Socotim ca
avantaj mai impotant contributia Comunei cu 1/2
din costul luerdrilor edilitare executate in parceld-
rile unde Societatea a construit locul.nte. Aceasta
contributie totals o putem stabili cu oarecare apro-
xima tie.
Pada la finele anului 1932 SoCietatea a construit
circa 2800 locuinte in Bucuresti, adica, socotind 10
m. fatada unui lot pentru o clddire, iar strada cu
clddiri de ambele pdrti, revive ca a deschis o lun-
gime de circa 14 km, strazi, tip 10 in. Rezulta
Societatea a executat lucrdri edilitare pe circa 11
km. de strazi not .deschise, meace face, socotind
circa 3000 lei lucrarile edilitare pe m. linear de stra-
da, un total de maximum 42 milioan3 lei. Asa
dar, daca mai tinem seama ca eel putin 1/3 din acele
locuinte au fast facute pentru administratiile C. F.
R. si It M. S. cari au acoperit integral costul lu-
crarilor edilitare, rezulta, ca ajutorul C )munei nu
a putut fi pentru tot restul strazilor, mai mare de
14 milioane lei actuali. Daca tinem seama ca ase-
menea contributiuni uneori comuna le-a facut chiar
pe strazi unde nu a liucrat Societatea Comunahi, con-
tributiuni cari au fost uneori integrale, nu pe ju-
matate, valoarea acestui sacrifieiu se reduce si mai
malt ca incurajare specified Societatet.
Repartizand acest avantaj de 14 milioane lei la
cele 630 milioane lei stabilizati investiti 1e Socie-
tate in locuinte eftine, rezulta, ca contributia Comu

www.dacoromanica.ro
 78

74a
S3

154

133.1e

1010

Cu ba terentrior ra/
V r acumulal

ti

19101 12 13 -14 -15 -16-17 18 -19 20 21 -22 -23 -24 -25 -26 -Z7-28 -29-1930
www.dacoromanica.ro
Fig. 9. Diagramele suprafetelor de teren achizitionate de Societate.
 SITUATIA TERENURIL011 r c

r ,
r
SOC.COMUNALE EE ICWINTE ETTINE
.4
('6330) .

,
.. a., __
. .. ., .
/

.4
/ ...,(..
! 1§,
-)C....
JED 3
I
i 'C."<,or.."-'''''',.-...CarOleaua Cl.
(9, ., 11.96
0

/, ,.. 0 /
erg
erra
r.
1 e
11

5 04
---
5 .NY
* °,
1. Cluceru i
Cart /flo
/
Car Cirnpul Teiului ('
S 0.50 angiu 4
....

4.., noc.
cII IRO ii [ at V
.
. ,- e uyt.ar..
War
(-mar
6'
... %. C

C
.41.1
)(.. ..
. a,

0; S ca
(Uri. fkiroben c:

\61..
C -}ilo 71. Carter. la re
EiM int 1 91;
tefa t, O
easacah 1,- to LC r Eliade nitre v
51111.`17;
?I
Cart. Gra (- 1., rr
G.F.
2 ,c.,.) .4k
,f Cart.Grant R. 5 cr"
1.---"" VIE r il crett7p4,3:\ NO..1)44:Ldftfuo. e
vt,r -!)Z *, uuuu
nr,
j Fit 2 sts?' 2.51.1V-11'u

..-
Ca 21.. rozivotik

^ Bolintin
Cart.Ec.Ceare
2,,
19 5
Carl. Spl.

105P,--"`"
j._Ictg
Vanden*

rl
I *-
Ai'
1
gs,AA bra '.."
`k:

\.":0.

J
;3/
sys,
04\

-yt
to
Sos.lancuiui
CIES '
--,r,-'
41
rndenk

41 /
Eli
tos

°an rl'W1
VI
... rtr C..AI. .
ir -, &
---'-5.L(+4 ; (11,
r 5tr.-Catelul
11.33 " 0 ..,\.4C
// E:51jk r, 4C,,,) Pawn
1.0
911
le' ')---1,-i:',s;;;\,,ters-^>
=:, (.1%7
art.50s.Pandur artiesaristo
wo,
Carl. Lupeas cat.
.5twkern6.C.. az3rnel
9, .,/
A,/,. l .-....-- C,:_a_t.

sc-, 83 r
lea ^: v, 0 W' art h. Bravu
DEE
(' 4"
...0 )ruhv
........---Q.,4- 1° .....,,,
,,;
art. Drum Serer tessir,-- I
.0
,,° r Varzipri

Laitt.) ° ik.:r Cart OudesIN. ,

\ \
Cart.Rahovei tVe 1.7
\ t.Ma.
c_ L. Cart Can 91* ,

0
Popescu
s.t140
/\ I/
At/
Czrt.S,:r' nVo
(46' nd 11.

i,
A
LEGEND 1 35 L. e
bin/49 1`4=4;," tra:saVerifistvA %

117!
= 7irenceiRrix:(5x../oc.Egir.R.%'..
favaAi a le-rondyi 4.7).
i- -... .
\\ ,1%
,V#
eiIs. (Fr)
0/
btARA '

\\ ,tt
,
I

1:77 - tom/ e ietendai(.44a1.

0
200,,fri
.T ,18 Po NI 6% 01 8000 eGO SW gal VO7
gee/ Ake .12/1 ?lewd eV/5/;r/h0Rire/
....---, i;fl ro -Th
i -? '
_
.
1I ..- . , .. ,.
1u"
110.41
..:. .\-- vIliortin.. 1911' ,

1-Tig. 10.
www.dacoromanica.ro
 79

nei este sub 2,3 °/o din valoarea totals a constructii-

lor. Asa dar Comuna a acordat avantajii ceva mai
importante ca Statul.
Toate avantagiile acordate de Stat *i Comunil la
un Joe abia au aims deci 44)/o din valoarea construe-
tiflor executate de Societate. Acest maximum 4°/o
reprezinta prea putin Ltd de 12- 18 ° /o, dobanzi ce
reveneau a fi platite de cumparatorii de locuinte
ef tine, din cauza diferentei de curs la obligatii.
Dupa 1921, sand Statul a acordat aceleas avan-
tagii tuturor constructiilor noi, nu mai au ramas
de fapt avantagii suplirnentare acordate loeuintelor
eftine, de cat acele acordate de Comuna. Acestea nu
pot intrece 2,3%. In realitate aceasta contributie a
Comunei ar putea fi redusa in viitor la mai putin de
1/2, prin lotizari mai economice, data, Administratia
Comunala star hotari a admite lotizitrile economics
dupl.,' principiile stabilite in Wile din occident. Ma
dar avantagiile reale actuale nu ar mai ramane deck
1-23/4 din valoarea constructiei, absolut insigni-
fianta fata de 12-14% dobanda rezultata din dife-
renta de curs. In acela* timp in Wile straine Statul
si Comuna au procurat societatilor fondurile nece-
sare pentru locuinte populare, cu dobanzi de 2-50/o
maximum, ceeaoe este o diferentS, enorma.

4. Societatea *i terenurile de constructie.

Suprafete, preturi. Societatea Comunala de Locuia-
te Eftine a construit pe patru categorii de terenuri:
a) pe cele ce a achizitionat singura; b) pe cele van-
date gocietatei de Comuna; c) pe terenurile anu-
mitor institutiii; d) pe terenurile particularilor. Ca-
tegoriile b si c de terenuri sunt putin interesante

www.dacoromanica.ro
 80

in ce priveste studiul nostru, (Untied suprafata for

a lost constants (circa 290.000 m. p.); asernenea nu
intereseaza nici categoria d, fiindea acestea repro-
zinta o exceptie dela activitatea normala a unei so-
cietati de locuinte eftine.
0 societate destinata a construi mici locuinte in
massa desigur ca trebuia sa urmdreascri o politica
fanciara, care in alte state este condusa chiar de
administratille comunale si pe contui comunei. In
diagramele din fig. 6 si 7 observam cum a condus
Societatea politica de achizitionare de terenuri. In
diagnamele fig. 9 sunt indicate achizitiondrile a-
nuale de terenuri, cum si suprafetele cumulate, ce a
avut Societatea. In fig. 10 aratam pozitia si marimea
relativa a terenurilor achizitionate sau undo a lucrat

DIAGRAMA
REPARTIZARII TERENURILOR
(1930)

Terenurl coneirulte de
Soc. pktv particulari Si Morita i
(970.913 m.p
53°A

Terenuri construiLe ptte

scoli, dispensare. eAc.
(27.634m ) 1.570

Terenun libere (335.269 m. p.)

45,5%

Fig. 11.

Societatea pe suprafata. orasului Bucuresti, iar in

www.dacoromanica.ro
 81

fig. 11 repartitzarea generala pe categorii a tere.

nurilor.
Lotizari. Tecuica lotizarei acestor terenuri este o
chestiune foarte importantbi, fiindca de acesta de-
pinde si eeonoinia locuintei, $i igiena Si estetica an-
samblului, cum $i, cum am vazut, aportul, ca sub-
veutie, al Comunei, repartizat is locuinta.
In tabloul de. mai jos [Vim, numai pentru cateva
lotizari. indicatiuni asupra suprafetelor totale ale
procentul terenului pierdut cu strazi si
piete Si numarul loturilor obtinute; apoi suprafetele
medii, fatadele medii si adancimea medie a lotur'-.
lor; in fine, scumpirea terenului (m. p. de lot) prin
repartitia lucrarilor edilitare calculate pe pretul In
lei actuali (aproximativ).
I edit. to
(lei actuali)
.9 Strazile desch.
eci --z Cl-
Strada unde 0 E
r. § e.., = EE

z
.L1
se afl5 tcrcnul O.Y.
cn
°-
= ms .z-.
,a
1.3.'.
u .,,-
a ,C; 2
0
z tri
'0 -
1 1911 Clucerului. . 11.400 4.800 41 % 62 180 10 10 12 300

2 1911 Zablowsky
(Col. Ghica) 37.400 5.800 15,5°I0 132 200 9 24 12 125
3 1913 R.M.S.Grant 62.300 20.900 33 °/0 187 170 10 17 81100

4 1913 Steaua C. F. R.
(Col. Ghica) 118.600 32.800 28 °A 359 150 8 18 12 117

5 1914 C.F.R. Giulesti 51.700 19.400 37 ° s 174 170 10 17 10112

6 1914 Dristor . . 91.700 26.800 29 % 198 180 10 18 101108
7 1922 C. Floi easca 37.800 6.450 17 % 94 330 11130 101 65
8 1922 Drumul la T.
(B.Vacarescu) 55.900 13.400 24 % 97 200 10 20 10 95

9 1928 Tocilescu
(Rahovei) . . 29.600 7.000 23% 112 200 12 17 10 112
10 1930 Sos. Iancului 74.400 32.800 44% 160 8 20 10 95

www.dacoromanica.ro
 82

In fig. 12-20 data planurile unora din leti&iri

L
5TNA-L14. nu.avaANcr-c.

STPADA

COCXXXXXX113\
EMIMMEMIMMID
3TRADA CLUCEAULUI
7--

Fig. 12. Parcelarea Str. ancerului" (1911).

Inn _4_ JC=f7C., ra.migra.91

1
C3HEDTE., IESEE8
cs3c-
c
eric"m931:1131:11:1
1...0 I (6-1 o asie-m low= ao
I(73C7C1r1C3.0t1C701-1 &Einar TN rs3r g in 9
Uonoormoomue,
trinennnorncrinr-rnrwrirtrinri
a- s.

, S
ri
1:1
I es I

El U

1 'a
El
s,

aI
N'' La .
tJ
16146n4i3Pj, -WriTTI14 1

:ciugi=LCJ
1

tiZEDL
Amuuk9

Fig. 13. Parcefarile Steaua" (C. F. R.) *i ,,Sf. Vineri"

(1913-1028).

www.dacoromanica.ro
 8.1

dupa care ne plitem cid searna, tineori, ca acestea nu

reprezinta suficienta economie, mai ales la sttazi.
Trebuie insa sa tinem sauna la judecarea parce-
lark de anumite conditii locale, adiea de prefer
tele hucuresteanului, care nu iubeste locuinta Cl.
etaj (adical unelQ inaperi repartizate la parter iar
allele la etaj) si ca atare clAdire3, inrhist (calean de
ainbele part° era greu de aplicat. Cu toate acestea,
acolo uncle s'au cladit case cu parter si etaj, siste-
r

CALLA
SO Wel/II:
FLOIVASCA.
1=1.4..fa.a.S.4.1.76T.

Fig. 14. Parcelarea Floreasca" (1922).

mul englez s'ar fi putut intrebuinta si deei obtine

economii impottante la locuinte. SA nu uitam insa
ca urmand o- traditie rurala, chiar astazi, reguia-
mentele comunale prohibesc lotizarile econonlico.

®, saCiiiN
NE MI
C, TOCILES C 11

Fig. 15. Parcelarea ..12.ahova" (1912).

deli acestea ar putea efteni cu 40--60% luergrile

stradei oe yin la un lot. Lotizartie econonlice sant

www.dacoromanica.ro
 84

OOSEA U.A
IANC u 4 LI I

A-MI I ii u;nioi
11014
1

MT'

VATT\A LUMIMOAGA
s 09

Fig. 16. Parcelarea Sos. Iancului" (1M).

IF,21--kk-P-
--I ..,Actop. v:LP_____J

lib I
ii"xixi #7.70II:''
OA.'
111=- --r. 4WC rArl,, -7-11
,C1.1'. --/
\\
1l
.1_7.1ne

Fig. 11. Parcelarea Drumul la Tei" (1923).

www.dacoromanica.ro
 85

probibite de regulamentele comunale chiar dada a-

ceste lotizki ar fi concepute (144 toate regulele
urbanistice, de un urbanist califica4.; si competent.
In ce priveste calitatea lucrarilor edilitare une-
ori aceasta lag de dorit, fiindca nu putem accepta
ca satisfacatoare pavajele si bordurile la trotoare

tlflitlEIMrYTTIETIETIFITTTICT er _

/11.441VJGAILAXIII WWAIXIXI
Q MIIMMIETT_TlenerfleTriltfial
V
A
Fig. 18. Parcelarea Zablowsky" (1912)

de bolovani, lipsa de plantatii pe sfiazile cu locuin-

te familiale, etc. cum se poate vedea din uuele fo-
tografii ce dam mai jos.

Fig. 19. Parcelarea Dristor" (1914).

www.dacoromanica.ro
 86

5. Constructia locuintei.
Am vazut ca Swietatea de la inceput. de altfel
lucrand si in spiritul legei, a urmgrit eonstruirea
de locuinte familiale $i numai ca exceptie locuinte,
in blocuri colective. Lotizarile an fost coneepute
in acelas spirit, deli s'a facut prea multi economic
la terenul pentru gradina locuintei (suprafata to-
tals a terenului este de 2,6-3,4 aeeia a e.onstrue-
ti.ei) $i prea putina economie la fatadA
Am vazut iaras ca productia cantitativa $i chiar
calitativci a fost determinate de starea econornieil
el financiara, a pietei, caci Societatea a fost limi-
tata financiarmente la propriele-i resurse si la po-
P

Cry,

" N

X-C .6X46..A-4
411.
1,100444i Re+440 RIE
r SUL C

!MINI!!11 [2&1111PP
via Frz:

LtP11.4.4.-1

EIL FEIN+
.UL. ty

Fig, 20. Parcelarea Grant" R. M. S. a C. F. R. (1912) .

sibilitatile prea parcimonioa,se ale publicului arna-

tor de locuinte, da.r din categoria prevAzuta de lege.
p.`.3ocietatea s'a strg-duit inainte de rkboi sii fac4

www.dacoromanica.ro
 87

sa dispara din Bucuresti aeele locuinte de troglo

diti, cu o camera si o sala, sau numai en o camera,
atat de insalubre, cum se \rad in fig. 2 si si de ,`J

cari mai suet Inca foarte numeroase in Capita la,

sl apar noincetat desi refulate spre noile periferii ale
orasului. A Mutat sa ofere populatiei muncitoresti
cel putin locuinte din 2 camere si o sala, dar solids
si sanatoasa (fig. 21). Un astfel de program era
in adevar social, dar nu putea fi realizat integral
fara contributia statului, cum s'a facut in toate
tarile occidentale.

Fig. 21. Locuinte eftine tip A §i tip B (str. Lupeasaa).

Dupa razboi un astfel de program era si mai greu

de realizat, caci cei ce puteau deveni proprietari de
lo-ainte eftine in conditiile not finaneiare, nu pu-
tcau fi colectati decat din clase!e sociale superioare;
dar acestia aveau nevoie de mai multe camere, desi
situate mai la periferia orasului. Astfei locuintele
au trebuit sa fie proectate si executate pe o supra-
fata mai mare.
Desi In fig. 22 diagrama arata ca pang la
1930 Societatea nu a ajuns la productii de apar-
tamente egale cu cele din intervalul 1912-4915, dar
ca suprafete locuibile productia de dupa razboi pre-

www.dacoromanica.ro
 88

zinta diferenle mai mici de cat ca numar de apar-

tamente.
D IA G 1.Alvf A
NUMAT\ULLYI DE APAFkTAMENTE CONILTIVITE.

1011 -1930

vv

ISO

lvv

ICASE CONSTIVITE OE SOC PE TEPENLIRILE pirpFkIl

CASE SINISTSWITE DE LIOS PE TEkSN pArtilCULAIk
CASE CONSTR CU CONCIAVUL SOC. PE TER. pANCC. I

Fig. 22.

. La finele anului 1931 Societatea ajunsese sa rea-

lizeze urmatoarea situatie general5 n locuintelor.

www.dacoromanica.ro
 89

Nr. locuin elor Suprafata totals

Fe lul cl5dirilor
Partcr Etaj I Total Patter Etaj 1 Total

Locuinje pentru par.

liculari executate de
Societate 710 407 1117 51506 25414 76920
ldem numai cu con.
cursul Soc. pe terenul
Sociefatii 78 12 90 5816 5816 7058
De Soc. pentru auto.
ritati (pe locurile Soc.). 463 610 1073 32027 25009 57036
Idem, (pe locurile au.
toritati!or) 150
Pentru particulari pc
teren particular . . . 57 57
Idem, cu concursul
Societiji 331
ClSdiri cu caracter
public Wolk, gradini
de eopii, etc.) pe te.
rcnurile Societatii . 7 8 5013 530 5543
Idem, pe Icrenuri par.
ticularc 8 792 792

Total general . . . 1640 1195 2834 147349

Tipurile de locuint.e. Din oauza scopului profund

social urmairit inainte de razboi do Sociotate (lo-
cuinta populara.) productia trebuia standardizata
in cate-va tipuri. Au fost creiate 4 tipuri, toate cu
incaperi inalte de 2,90 m.
Tipul A, parter cu 2 camere 5i cu o saliti (circa
48 m. p.) in grupe de ate 2 sau 4 locuinte, s'a axe -
cutat in str. Lupeasca (fig. 21 si 23),ca si tipul B, tot
parter, din 3 camera si o salg. (circa 72 m. p.). Gru-
purile de 4 locuinte nu sunt recomandabile, cfici

www.dacoromanica.ro
 90

nu au buns ventilatie transversara §i nu utilizeaza

judicios curtile (fig. 21, grupul dela eolt Tipul a
fost intrebuintat Si in cartierul B. S. den Grant
(fig. 25).
119 , .kwutd.W.

tar.

L-`71
!- fetij.

Fig. 23. Vederea locuinrelor din str. Lupeasca.

Tipul B1, asemenea parter, avea 4 camere §i o

sara, ocupa circa 76 m. p. §i form, grupe de elite
rs:

Fig. 24. Locuinte eftine tip Bi.

2 locuinte (fig. 24) a lost intrebuinta+ in Str. Can-

diano Popescu (Filaret).
In fine, tipul C, cu 2 camera la parter §i 2 ca.

www.dacoromanica.ro
 91

mere la etaj, cu o suprafata a perimetrului cladit

Fig. 25. Vederea unei strade din ..Cartierul Grant" R. M. S.

dt circa 55 m. p., forma grupe cu cafe 2 locuinte

(fig. 27) $i s'a executat in str. Clucerului, Str. Zah-
lvwsky, Sos. Giulesti (C. F. R.), apoi in str. Ismail
,Urewer now..

000 0 0

HEE
Fig. 27. Locuinte eftine din Cartierul Clucerul" (tipul C).

www.dacoromanica.ro
 92

din cartierul Raion (fig. 28). Tipul Cl avand in

plus o camera la parter si o baie la etaj (fig. 29), a
fost construit in oartierul Fabrica de Chibrituri
(Filaret) si R. M. S. din Grant (fig. 30).

1!111 la .

11111;
i

Fig. 28. Vederea locuintelor din Cartierul Raion" (Str. Ismail).

Totusi Inca inainte de rasboi Societatea a cons-
truit cateva tipuri mai incapatoare, precum tipul F,
parte si etaj, cu elite 3 incaperi si hall la parter si
etaj, plus bale, pe un perimetru al constructiei in-
chizand circa 62 m. p., ca cele din str. Cazarmei
(fig. 31 si 32) si in str. Mihail Cornea (fig. 33).
Pentru uncle institutii, precum R. M S., bocietar
tea a construit si tipuri colective, Pu locuinte dis-
tincte la parter si etaj (de cafe 50 m. p. cu aparta-
ment), ca tipul A A, (fig. 34), un bloc avand 8
apartamente a 3 camere, iar cite 2 apartamente de
la etaj avand scara comuna. Un alt tip cu apar-
tamente de cate 4 incaperi (fiecare 52 m. p.), blocul

www.dacoromanica.ro
 93

puand fi insirat cat .mai lung pe grupe de cate 4

apartamente, este cel din fig. 35.
Dupa razboi nu s'a mai putut pastra un numar
restrans de tipuri. S'au inmultit asa de mult exigen-
tele si variantele, in zat aproape nu se mai poate
spune ca s'au construit tipuri, de cat pentru insti-
tutii, ca R. M. S. sau C. F. R.

6,21

2,21 s
Fig. 29. Locuinte eftine tip Ci executate in cartierul Fabrica
de Chibrituri".

Din acestea vom alege cateva rnodele mai intere-

sante.
Printre modelele numai cu parter, cel mai redus
este acel cu 2 camere si o intrare mica, (tipul 100),
ocupand o su.prafata de 35.50 m. p. (fig. 36) si exe-

www.dacoromanica.ro
 rd

Tr' ....g..7...,n71.tgqprines-.>
.

IMO

. . 1
.11 ih A A

I
'1, s

;,.

Fig. 30. Vederea unor locuinte din ..Cartierul Grant" R. M. S.

7e;
Fig. 31, Locuinte din Cartierul Caz5rmei".

www.dacoromanica.ro
 95

cutest in cartierele Boson i Sf. Vineri. Alt model

parter, pentru o locuinta ocupand cam 65 m. p. eu
cate 3 camere, antreu $i baie, dar grupate in siruri,
formand redanuri in fatada, se vede iti lie. 37 $i a
fost intrebuintat tot in cartierele Raion si Sf. Vi-
neri. Un altul intermediar (tipul 102), cu ate 3
NIA/ -
9.19

gi
ri

544 42 -1"---4.42 3.94-4-195-0

Fig. 32. Planul unei locuinte din str. CazArmei

camere la o.locuinta, ocupand 59 m. p. a lost intrer

buintat in cartierele.Rahovei.(fig. 3'3),Razon 5i. Sf.
Vtneri. Altora li s'a adaogat si o bale ciiin ¢i al.e de-
pendinte.
Dintre modelele avand $i etaj, mai modeste, ar fi
tipul 203 grupat din 2 locuinte, ca in fig. 39, o lo-
cuinta ocupand cam 52 m. p. Modelul a fost intre-
buintat in parcelarile $os. 16ncului, Raionig Sf
Vineri (fig. 40) Si are 3 incaperi la parter si 3 la
etaj, plus baie. Mai dezvoltat, ca avand fiecare cases
doua apartamente la fiecare cat ;(unul de inchiriat)
este modelul cu dourt case grupate, din fig 41,
adica ocupand fiecare apartament, de ^ate 4 camere,
baie Si scarA, de serviciu, &ate circa 98 m. p. ease
de aeest fel an fost construite in parcelarile Flo-

www.dacoromanica.ro
 96

reasca (fig. 14), Drumul la Tei (fig. 42) 4i &don.

Pe acelav principiu este conceput 13i modelul (fig.
43), dar fiecare apartament ocupand 125 m. p. si
avand cate o camera in plus -rata de precedentul.
Acst model a fost executat pentru Ministerul de
Razboi in cartierul ofiterilor din Str. Ana Davila
(fig. 44).

'Al',. "Mb

al a:
in I

4..7/0/faiala qslitorsimm- "

Fig. 34. Tipul AAt ca 1;loCcolectivconstruit pentru R. M. S.

Detalii 'de constructie. Fundatiile deseori au fost

executate din beton, car zidaria din caramida de

Fig. 35. Locuinte thine itn blocuri cu apartamente constructie Inchisa

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 97

PARTER P A R T ER

c1
go
ri

ji 4.62 --I-- 4, .4
Fig. 36. Locuinte cu 2 camere si o sala (Tipul 100 de 33.37 m p.7

PARTE
930

Fig. 37. Gnipari de locuinte formand redanuri.

www.dacoromanica.ro
 98

mans si de pre* invelitorile cu eternit sau tal)15

(inainte de razboi), in urma cu tigla; tiimplaria din
lemn de brad. Lucrarile au fast executate dandu se
in intrepriudere, in genere numai manopera, mate-
PARTER PAR" R
5,45 5.45

v
Bucitirie BucitArie
0
*0 .

4
rt
r4

.., le. --
4,-.1.61!..------3 92 ----1,----3. 2 ----J.-1.534
__[___1,

Fig. 38. Loduinte grupate (tip 102).

rialul fiMd furnizat de Societate, pentru a evita o
economie, rau inteleasa, la calitatea on cantitatel
materialelor, de &Ore antreprenor.
Costuri. Preturile constructiilar au variat cu epo-
ca in care au fost construite, dar desigur si cu ti-
pul constructiei.

www.dacoromanica.ro
 99

Inainte de razboi o locuinta tipul A, executati

IP TZ a r4*
6 61 In
01
Bueitirle Donator

Ralf

Sufraprie Darmitar
0
0

19
4.00

4.41
k
4.00

4.42
-

4.19
r -4`

Fig. 39. Locuinte grupate (tip 203).

in Str. Lupeascci (fig. 21) revenea, la 3000 lei sau

la 62,50 lei pe m. p.; tipul B, tot din str. Lupeasea

17v

Fig .40. Vederea locuintelor din ,.Cartierul Sf. Vineri"

(str. Caraiman).

www.dacoromanica.ro
 100

4350 lei sau acelap pret pe m. p.; tipul C (cu elaj

extegutat in str. Clucerului (rig. 27) a cA)stat 6360
lei sau 112 lei pe m. p. de constructie.
IR °I 17;Si

ITA7

Fig. 41. Locuinte in apartamente mai mart (dotia case grupate).

Dupa razboi preturile, din cauzele aratate, au

variat mult, astfel ca nu prezinta, interes de cat cos-
turile ultimelor cladiri, executate dupa ce preturile
s'au mai stabilizat.
Astfel in 1932 ,o locuinta Darter, cu 2 camere, an-
treu, bucatarie, baie, pivnita, carnal* apa, canal,
electricitate, costa (fara sobe) 290 000 lei, inclusiv
terenul (circa 160 m, p.); alta cu etaj, jos sufrage-
rie, bucatarie pi camara, iar sus 2 donnitoare pi baie,
costa 320.000 lei.
Alta locuinta ceva mai mare, adica cuprinzand 6

www.dacoromanica.ro
 101

incaperi, baie, samara (supraf. eladita 111,60 m. p.)

costa 488.000 lei; in fine, alta mare cu parter si etaj,
avand la parter 3I/2 incaperi, iar la etaj 3%s' Inca-
peri $i baie ,costa 488.000 lei, suprafata terenului
construit fiind 68 m. p.
Costurile pe categorii de materiale $i manopera,
la cladirile facute inainte de razboi, pentru tipu-
rile aratate, au vaniat, dupa calculele facute de d.
<"1"'-212104-4404V774r,=',A2P-..pr,t

ER.

Fig. 42. Vederea locuintelor din ,Cartierul Drumul la Ter

(str. Doamna Oltea).

Prof. A. G. loachimeseit, cam intro urmatoarele Ii-

mit.e procentuale din costul total;
Nisip si pietr4 4,7°A 9,8%
Var si ciment. 4,50/0 7,6%
Lemnaria 13,8 ° /o 17,1%
Tamplaria si vapsi.
toria ei (inclusiv

www.dacoromanica.ro
 102

manopera) 11°/o 11,8%

Ihvelitoare 7,3 °/o 10,7%
Instalatii de apa
$i canal 4,7 °/o 5,2%
Diverse 1,7°/o 2,8%
Total materfale ... 70,8 ° /o 74,4%
Manopera 23,6°/o 27,2%
Cheltueli generale
ale Societatei 2%

1,A RTE IT 7

ra or--2 . 76 oer-2. oer 6.2o

' I
I
tt!

citiri ii

ILL 3

Bali g Ball
Anfragerie Butrageri
I

2
31
Carri Doritlta Doren for Owner&
4.
5.58 3 SS 58 3 33

Loco 6.00
Fig. 43. Locuinte pe apartamente de cate 125 m. p.

Soeietatsa a cgutat sá efteneascil materialele, fie.

avilnd cartiere proprii pentru nisei) ai pietri., lie

www.dacoromanica.ro
 103

Fig. 44. Vederta unor locuinte peraru ofiteri din .,Cartierul

Ana Davila".

a 2..
.
"" '
.
$--
1

el'
, _,.!.
a cu...., .
i, ii
...o. ,
.0
000
r,: ,.,,o.t
.-
.
,\ ,\ ii2( : .,,,, .

'4ki .'iir--1`.....
lip. All
, 0 IA
. .,,' °"`ell .

,1 '',' oVkA '

' ftiff- :.0. -
,
.1

t V
4/44:",, 6t\ 4 '1011
o 1 ' ... !,,,2'...,,, g -1.1t, A'

IP ie'
'ft4
... .

$ 1 '
dam, 9,-
--ra----1',---"-C-- ,L--

}Fig, 45. Locuinte eftine din Cartierul $erban Voda".

www.dacoromanica.ro
 104

fabrici de caramida pentru uncle santiere apropria-

te, fie participand la fabrici de ta.'mplarie.
Este interesant sa mentionam calculul compara.
tiv, facut tot de d. loachimesca, intre costul ce re
vine pe m. p. de locuintii colectiva de la Paris (din
1911) si cea dela Bucure$ti in aceia epoca, care erau
respectiv de 138 lei pe m. p. si 68,20 lei aur pe m. p.;
iar chiria respectiv 8,10 lei pe m. p. $i 7,10 lei aur

Fig. 46. Locuintele eftine thn Cartiend Raion" vazute din avion.

pe m. p. desi raportul intre supmfata terenului si

aceia a locuintelor era la Paris 0,53 iar la Bucuresti
1,93. Acest exmplu serveste la demonstratia a nu
totdeauna locuinta in bluouri, colectiva este cea
mai efting $i ca locuintele rornfinesti au Post in ade-
vat eftine.
Lucrarile edilitare. Trebuie atras atentiunea ca

www.dacoromanica.ro
 105

pretutindeni unde Societatea a cladit locuinte

a avut grija sá execute Si lucrarile edilitare. Inain-
te de razboi executa pe strazi eanalul, eonducta de
apa, pavajul; dupii razboi a introdus si electricita-
tea prin cabluri, subterane ori aeriene. Astiel numai
eanale de scurgere au fast executate pentru o va-
loare de peste 7 milioane lei, iar instalatii do cab-
luri electrice de o valoare cam tot atat de mare.

6. Aspectul social.
A falq de importanta sociala a punerei de locuin-

Fig. 47. Vederea /ocuinteior din str. Lazureanu

to eftine si sanatoase la dispozitia familiilor nume-

roase $i cu mijloace reduse, importanta asupra ea-
reia nu mai e nevoie sa insistam, activitatea socials
a Societatei Comunale de Locuinte Eftine mai este
interesanta si pentru rezultatele obtinute pentru sa-

www.dacoromanica.ro
 106

lubrizarea $i estetizarea cartierelor marginase ale

Capita lei. Caci Societatea a acoperit cu locaintie cu-
rate, bine dispuse, aerate, Cu strazi bine aliniate si
prevazute cu toate lucrarile edilitare, terenuri vaste
virane, uneori forte maidane, pe care se aruncau
mai inainte gunoaiele.
In fig. 45 dam o vedere din avion a cartierului
$erban Vocki (Be lu), construit de Soc. Corn., de

Fig. 48. Vcderea §coalei prirnare din str. Gr. Tocilescu,

Locuinte Eftine, cu casele frumos aliniate si grit -

pate, avand si o grading publica. Acest cartier con-
trasteaza cu neregularitatea dispozitiet din strazile
vecine, dupa cum se vede in stanga fotografiei.
In fig. 46, o vedere analoaga a cartierului din
Str. Raion, ne prezinta aceia$ ordine sanatoasa; iar
fig. 47 o vedere a Str. Ldzureaini din Bucuresti,
ne arata cum Societatea a putut da un aspect chiar

www.dacoromanica.ro
 107

Fig, 49. Vederea locuintelor din str. Gr. Tocilescu (Cartierul

Rahova). In fund pe dreapta se vede scoala.

Fig. 50 Vederea dispensarului Casa Copilului" din Cartierul

Drumul la Tel".

www.dacoromanica.ro
 108

de lux la un sir de case, care se prezinta destul de

estetic, chiar pe un teren cu panty paternica.
Nu trebuiesc uitate nici cladirile cu caracter sau
de utilitate publics pe care le-a executat Societatea.
precum $coala Primary «Take lonescu» (fig. 48)
de pe str. Tocilescu, cartierul Rahova (fig. 49), con-
struita tot de societate. Apoi <Casa Copiluluiv,
din parcelarea Drumul la Tei (fig. 50), pentru acti-
vitatea cunoscutei societati cPrincipele Mircea». si
diverse adte imbwiatatiri precum gradini, squaruri,
stranduri cu basine de innot, etc.
Zecile de mii de locuitori ai Capita lei, care Bunt
azi aclapostiti in locuintele executate de Societatea
de Locuinte Eftine, fac parte din toate straturile
sociale: muneitori, meseriasi, mici furictionariL pu-
blic; sau particulari, militari de toate gradele, lup-
tatori si vaduve de razboi. Urmasii unora s'au bu-
curat si de avantajele asigurarei pe viatA pentru
casa ce au avut dela Societate.

www.dacoromanica.ro
 LOCUINTE PENTR,U FUNCTIONARII
MINISTERULUI DE FINANTE
de Prof. Arh. STATIE CIORTAN
Director General in Minist. de Finance

Dupa rasboi, Statul, recunoscand situatia creata

functionarilor publici, printr'un tratament inferior
nevoilor lor, a cautat mijlocul de a le veni in ajutor
cu locuinte, unele institutiuni inlesnindu-le credite,
pe termene lungi, spre all face case proprii, iar
altele construind case cu apartamente, care sa ada-
posteasca pe functionari numai in timpul cat fune-
tioneaza efectiv.
Ministerul de finante a incercat ambele solutiuni.
In anul 1927, fo4tii MiniOrii de finante, d-nii
General Averescu, ei Mihail Popovici, au acordat,
cel dintaiu suma de 25.000.000 lei, iar cel de al doi-
lea 15.000.000 lei, care s'au distribuit prin Casa de
Credit §i Ajutor dupa anumite norme i i dupa
nevoi constatate functionarilor doritori all cons-
trui case proprii. Imprumuturile s'au facut pe ter-
men de 30 de ani cu dobanda de 1 °/0 iar suma im-
prumutata rambursabila in anuitati lunare propor-
tionale cu salariul functionarului $i cu suma im-
prumutata.
Cu modal acesta au fost ajutati peste o suta de
functionari, cari §i-au construit locuinte proprii,
n.umar relativ mic, fats de nenumaratele cereri ce

www.dacoromanica.ro
 110

n'au putut fi satisfacute din cauza insuficientei

f ondurilor.
Din experienta facuta cu acest mijloc de ajuto-
rare a functionarilor s'a dovedit ca solutiunea de a
se acorda credite pentru constructiuni de case pro-
prii este riscata si defectuoasa, pentru urmatoarele
consideratiuni:
1. Statul n'are putinta a acorda deodata toate-
sumele ce se cer, pentru indestularea tuturor func-
tionarilor amatori de a-si construi case proprii, si
atunci, cu putinele fonduri ce le are, abea agita
chestiunea, ajutand, in ordine, pe o parte din cei
.cu drept de vechime, cei cari se gasesc care sfar-
situl carierei; ori, acestia esind la pensie, urmarirea_
for pentru rambursarca imprimuturilor devine o
sarcina grea pentru Stat si impovaratoare pentru
fostul functionar si familia lui.
2. Fondurile fiind mici iar nevoile maxi, la
impartirea sumelor se provoaca nemultumiri firesti,
intrucat nu pot fi satisfacuti nici mdcar functionarii
aflati intr'o categorie; se mai adaogd apoi, din ne-
fericire, si preferintele de persoane ori de sume,
indicate de a anumite cons;deratiuni, cari rastoarna
principiile si ordinea de drept, revolutionand spiri-
tele si scazdnd valoarea morald a actului insusi.
3. Cea mai mare parte din functionarii impru-
mutati sä *urea in socoteli, de oarece, ademeniti
de avantajul imprumutului pe termen lung si cu
dobanda mica si de mirajul creerilor de venituri,
pornesc cu tendinti de a face constructii mai maxi
decat puterile lor, asa ca, sunt nevoiti sä sfarseasca
cladirile cu alte imprumuturi dela banci ori parti-
culari, a cdror dobanzi le complied situatia, provo-
candu-le maxi nemultumiri.

www.dacoromanica.ro
 111

4. Prin acest mijloc nevoile de locuinte ale

functionarilor nu scad, dat fiind ca cei satisfacuti
esind la pensie, posturile for vor fi implinite cu
altii, cu aceleasi nevoi; Statul va avea deci aceastii
chestiune ineontinuu la ordinea zilei.
Solutiunea ca Statul sa construiascg, locuinte pen-
tru functionari, ramane deci cea mai practica. Prin

-oh

....

001fi. .1011 Ri ,

11 g fi Il 11..1,1 ii Eitibi:rp. .1
L ,/dij Ail 1. E1110 v,- .,
1.1 11 '
.., ,.
1

..
4...1 ..)

=-__a

Fig. 1. Casa cu apartamente pentru functionarii Cassei Autonome

a Monopolurilor Statului Bucuresti Plata Lahovary Nr. 1

(Arh. Teodosiu)

acest mijloc Statul, proprietar al cladirilor, pune

apartamente la dispozitia functionarilor numai
atata timp cat acestia ii aduc servicii efective, in
schimbul chiriei legale si a unei mici contributii
pentru intretinerea imobilului. Cu modul acesta,
toate generatiile de functionari vor fi adripostite
in astfel de cladiri, Statul dobandind un permanent
mijloc de a-i ajuta, pe toti, fafa deosebire.

www.dacoromanica.ro
 112

in aceasta directie au lucrau, la Ministerul de Fi-

nante, d-nii Oscar Kiriacescu, fost Director General
al Regiei Monopolului Statului ei I. -Quintesca, fost
Director General al Va,milor, cari s'au ingrijit mai
de aproape de functionarii directiunilor respective.
Inca -din anal- 1911, ministru fiind P. P. Carp,
Oirectiunea Generala a R. M. S. a angajat $i cons-
truit, prin Societatea de Locuinte Eftine, un numar
de doua sute locuinte pentru personalul Manufac-
turei de Tutun, Belvedere, impreuna cu lucrarile de
edilitafe pentru noile strade, cu instalatiuni de ilu-
minat ei toate cele necesare utilizarei lor, in cele
mai bune conditiuni de sanatate. Un studiu pentru
asemenea imbunatatiri se mai facuse si in anul 1890,
sub directoratul inimosului Grigore N. Manu, care
insa nu s'a infaptuit din lipsa fondurilor trebuin-
cioase.
Tot inainte de rasboi, s'a construit case pentru
personalul Fabric ei de Timbre dela Filaret, unde se
adapostesc- functionarii $i lucratorii fabricei, pre-
cum Si alti functionari dela Imprimeria Centrola
a Monitorului Oficial.
Atat la Belvedere cat Si la Fabrica de Timbre,
s'au executat case numai cu parter ei case ou parter
etaj cuprinzand cote o locuinta cite doug sau
cite patru, grupate, toate locuintele avand curte
gradinit i si deci, multi largime in jurul easel.
Dupa rasboi, schimbandu-se conditiunile econo-
mice, s'a cautat gruparea a cat mai multe locuinte
intr'o cladire, construindu-se blocuri cu mai multe
apartampnte.
In anul 1926, Ministru al Finantelor fiind Vintilei
Brdtianu, s'a inceput o asemenea. cladire pe tere-
nul din Plata Lahovary No. 1 pentru functio-

www.dacoromanica.ro
 113

narii Directiei R. M. S., azi Casa Autonomy a Mo-

nopolurilor §i s'a terminat in 1929, costand suma de
70.000.000 lei, fail teren. Suprafata cladita este
1800 m. p. Constructia are parter, patru etaje si
mansard5., adapostind 70 familii si 15 functionari
nefamilisti. Imobilul este prevazut cu tot confortul
modern, incalzire centrals, ascensoare, garaje, etc.

7
1174

g_
- II
owe, .._lv_r_1-2= E.111

Fig. 2. Case cu apartamente pentru Functional- ii vamali.

Bucuresti Str. Cutatul de Argint (Filaret)
(Arh. St. Ciortan)

Proectul cliidirei a fost alcatuit de arhitectul Lucian

Teodosiu, din Serviciul Technic al Casei Autonome
a Monopolurilor.
In provincie, Ministerul de Finante are cladiri
in diverse orase, in care adaposteste un insemnat
imam de functionari, venindu-le in ajutor pe aceste
vremuri de grea incercare.
In special Directiunea Viimi lor s'a interesat de
www.dacoromanica.ro
 114

aproape de functionarii vamali, ingrijind ca, la

cladirile vAmilor de periferie sä se prevadA gi lo-
cuinte pentru ca functionarii sit' fie sprijiniti, &and
sunt mutati dintr'o localitate intr'alta. In localita-
tile unde operatiunile vamale aunt mai desvoltate-
si vamile de importantii, s'au construit, pe masura
posibilitatilor, chiar pavilioane cu apartamente. Ci-
tes aci pavilioanele facute cu mult inaintea ras-
boiului: La Predeal dupa proectele d-lui arhitect
Antonescu, la Ghime$-Palanca, dupa proectele d- lui
arhitect Pompilian; la Iasi, dupi proectele repau-
satului arhitect Suskind; la Mangalia, Pciitt?, Pri-
seicani §i Mantornita, dupa proectele repausatului
arhitect Burcw; la Constanta de inginerul Virgil
lonescu; la Intrepozitele Vamale Bucure$ti, de So-
cietatea Romeind de Constructiuni qi Lucriiri Pu-
blice, iar in urma, s'au amenajat case cumparate, la
Craiova, Chi$inciu, Tg.-Mures, Vala lui Mihai, etc.
In anul 1927, Directiunea Vamilor, care admi-
nistra atunci gi fondurile Casei de Credit a Func-
tionarilor Vamali, dispunand do fonduri, a angajat,
cu aprobarea d.aui General Averescu, fost Prim-
Ministru gi Ministru de Finante constructia a
save pavilioane,- cu apartamente, pe terenul din
strada Cutitul de .Argint-Filaret. Aceste cladiri,
executate dupA proiectele subsemnatului, au fost
terminate in anul 1929, &and au fost date in folo-
sinta functionarilor. Cinci din aceste pavilioane au
parter si &ate doua etaje cu mansarde, cuprinzand
52 apartamente pentru functionarii familisti, iar
unul are 38 camere, pentru functionarii necgsatoriti.
Toate cladirile sunt prevazute cu confort modern
si sunt asezate in jurul unui squar central, anume
amenajat pentru jocul copiilor. Unul din pavilioa-

www.dacoromanica.ro
 115

ne are si apartamente reduse, pentru personalul de

Serviciu, iar ansamblul prevede, in dosul cladirilor,
o curte specials pentru cotetele de paseri si servi-
ciul comun.
Apartamentele sunt de capaeitati diferite, iar o-
cuparea for se face prin rotatie, schimbandu-se func-
tionarii din trei in trei ani, spre a se ajuta cat mai
multi. Ele au fost inzestrate cu masini de bucAtarie,
mese, dulapuri file, etajere, galerii, transperante,
etc., iar camerile functionarilor nechatoriti, cu tot
mobilierul si lenjeria necesara, spre a se 'Astra ast-
tei umtormitatea la schimbarile functionarilor 10-
catari.
Toate aceste localuri sunt asezate pe tin teren
care are suprafata de 4327 m. p., iar suprafata era-
dita este de 1450 m. p. Valoarea tuturor construe-
tiunilor si a lucrArilor de amenajarea terenului, im-
prejmuiri, grAdini, pavaje, trotuare, etc., este de
39.463.000 lei, iar valoarea mobilierului, cu toate im-
bunAtatirile facute, este de 2.810.000 lei.
Construirea cladirilor din acest cartier forma in-
ceputul unei activitati dintr'un program al Casei
de Credit a functionarilor Ministerului de Finante,
a chilli infaptuire a fost zAdarnicit I de criza eco-
nomicti. Lucrarile se vor relua insa, cand mijloacele
vor peimite, urmand a se construi un alt cartier de
locuinte in strada 13 Septembrie, unde ministerul
poseda un teren de 6500 m. p., destinat in acelas
scup.
Pentru functionarii Administratiilor Financiare
s'a facut mai putin din punct de vedere al locuin-
telor. Afar% de cateva Administratii Financiare,
construite inainte de rasboiu intre care si cele din
Buzau si Targovi$te, executate in anul 1913/914,

www.dacoromanica.ro
 116

dupli proectele subsemnatului unde s'a prevazut

ei locuinte pentru functionari, restul cladirilor, din
vechiul regat sunt reduse numal la strictul necesar
serviciilor financiare.
Nu tot asa e in provinciile alipite, unde localurile
Administratiilor Financiare sunt adevarate Palate.
cu zeci de apartamente si sute de camere. Acolo toti
functionarii financiari sunt adapostiti in localurile
oficiale, rang i serviciile pe care le Indeplinesc si la
indemana Institutiei. De aci putem sa ne dam sea-
ma cats importanta au dat stapanitorii de alts data
ai provinciilor sus mentionate, chestiunei functio-
narilor si cata grije puneau sa fie ajutate gospoda-
riile acestor slujitort devotati ai interesului gene-
ral.
Case de Odihnit Sanatorii. Constrairea Ca-
selor de Odihna si Sanatoriilor pentru functionarii
obositi sau 4uferinzi, in localitati de munte sau in
statiuni climaterice, este Inca un mijloc de ajuto-
rare. Conducatorii Ministerului de Finante s'au
convins de necesitatea lor, imediat dupli rasboiu,
domnul Oscar Ifiriacescu, fost ministru apro-
band in anul 1919 amenajarea si reparatia cladiri-
lor vamale dela Predeal in Sanatoriu, pentru
functionarii financiari. Erau acolo sase pavilioane-
vile cu parter si etaj ei alte trei eladiri marl ale
finantilor unguri, cari faceau serviciul in acea loca-
litate inainte de rasboiu. Scopul insit n'a fost atins,
de oare ce, dupa terminarea lucrarilor de repara-
tiuni, Ministerul de Finante a fost silit 56 cedeze
toate cladirile Ministerului de Basboiu, pentru ase-
zarea Brigazei Vanatorilor de Munte.
Directiunea Arhitecturii a staruit totusi si a reu-
sit, cu ajutorul fostului Secretar General Cristu
www.dacoromanica.ro
 ,T7 f","`,.. . ".".?",

-4111111

k1

"I
a 7
a 1
te
i r,-, 1 .., ...4 . , -_---
1

I WC- n-. ' -

, ^14'1" '5it
it xp

7'
' J

;:
1111,
p4 leo.) 410to

ti
, -

EM-

Ira

Fig. 3. Case cu apartamente pentru functionarii financiari. Bucuresti Str. Cutitul de Argint (Arh. $t. Ciortan)

www.dacoromanica.ro
 --q Yenr-o-- . "111.-- . wrrnrrivrrs-.--wrivm-vmrrywr----11-ii

1. a**

r.

...e`" - .'''''-4;.;: P . ....- --

I.. lc
k 104 ........
.7.''.:
......
- ..... ... .!
..
rt
.. trigal

3. !3
0.. .
1

r ' r .

RpAs'.;;..

Fig. 4. Case cu apartamente pentru functionarii financiari Bucuresti Str. Cutitul de Argint (Arh. St. Ciortan)
www.dacoromanica.ro
Pig. 5. Case cu apartamente pentru functionani vamali Bucure*t1 Str. Cutittui de Argint (Arh. St. tioaitan).
www.dacoromanica.ro
 PAVILIOAtit L 012 LOCUl N it
peva u FUN cTioNARil FitiANCiARi .
fil.AlitT -bliCURetth

www.dacoromanica.ro
Fig. 6.
 .,--f
0 a
;

.111
N Lm Itgomititittnmi fitmitinti lttwum ,10114114.4
, .

" . - .

4Al

Fig. 7. Casa functionarilor financiari din Predeal (Arh. St. Ciortan)

www.dacoromanica.ro
 117

Simionescu sa amenajeze asemenea case: la Bai le

Herculane, cu 28 camere; la Mangalia cu 24 camere;
la Timi§ul de Sus cu 22 camere, iar la Oldnefti s'a
Inchiriat, in fiecare an, vile cu 18-20 camere. S'au
trimis astfel in fiecare an, in lunile de varii, cats
trei serii de functionari, ameliorand macar o parts
din suferintele celor nevoiasi.
In vederea constructiei de sanatorii, la Predeal si
Vatra Dornei, s'au intocmit proecte, care au fost a-
probate de fostul Ministru Vintila Brdtianu, Inca
din anul 1925 si nu s'a asteptat decat gasirea mij-
loacelor banesti, pentru executarea constructiilor.
In anul. 1929, Casa de Credit a functionarilor
Ministerului de Finante, ajutata de fostul Secretar
General C. Teianu, a obtinut aprobarile fostilor Mi-
nistrii Popovici si Madge,aru §i un ajutor de 5000000
din partea Ministerului, cu care s'au inceput lu-
cfarile Casei functionarilor financiari, dela Pre-
deal. Aceste lucrari au fost terminate la 1 Iunie
1932, cand localul a fost mobilat si dat in folosinta.
Cladirea are subsol, parter, &ma etaje si man-
sards, cuprinzand cinci-zeci camere, cu tot confor-
tul, instalatie centrals de inCalzit, ascensor, bai, etc.
La subsol este amenajata sala de mese si bucathria
cu instalatie specials, cu anexe si servicii, destinate
pentru cantina functionarilor. Parterul cuprinde
intrarea principals cu cabina portarului, sala de
primire Si camere, ia la celelalte etaje suet numai
camere si cate o bae la fiecare etaj. Cladirea este
Inconjurata de terase, verande si balcoane, distri-
buite astfel .ca sa deserveasc5, toate camerile. In
apropiere de cladirea principals, care are o supra-
fata de 452 m. p., este construita o casa pentru
administratorul localului, pe suprafath, de 74 m. p.,

www.dacoromanica.ro
 118

sub care sunt prevazute cloud garaje pentru auto

mobilele de aprovizionare a cantiaci. Terenul fund
in pant a lost amenajat i sustinut prin ziduri de
sprijin §i taluse normale, iar de jur imprejurul cla

e.47
Ci

Pig. 8. Casa functionarilor financiari din Predeal

(Arh. St. Ciortan)

www.dacoromanica.ro
 MWSMUL Dt riNAHTt.

CASA rUHCTiONARICOR tiNANCiAEll

PInDtAL.

c, tat
note

ant
:=7:04'..1,,=,:t?:.= AiF .4
..
11 t.
.111
=Woo
caais . - ". NW. fi
0810-

1 .1
1111100111
Oa PO
. 4"),
4 moit mm
t,== .ftyti
""":;,*.'

(fa

3 OSSA IIA M4.111144,

451110r1.1001111b

Fig. 9.
www.dacoromanica.ro
 119

direi au fost facute eanale de drenaj pentru con-

ducerea apelor captate din scurgerile dealului.
Valoarea cladirilor, construite dupii proectul sub-
semna tului, impreuna cu Imprejmuirea, pavajele,
trotoarele si gradina, a fost de 15.500.000 lei, iar
mobilierul, obiectele si aparatele 1.500.000 lei.
Casa de Credit a Functionarilor Ministerului de
Finante urmareste sä construiasca asemenea Case
de Odihna sau Sanatorii si in alte localitati, la
mmite si la mare. Cu modul acesta vo fi ajutati
cat r2::i multi fulictionari sa-si caute sanatatea, race
le da vigoarea sa-si face serviciul cu toata buns
vJiLta
Ajutati prin mijloace ca cele enumerate mai so,.
funotionarii ar fi castigati, stabilindu-se o striinsA
1 Ail bra intre ei si Institutiile Statului. Ei ar lucra
eu toata insufletirea, iar interesele Institutiilor vor
fi inh; bine pazite.
Dace toti functionarii ar avea asigurate locuih-
tele, in cladirile Statului pe tot timpul cat func-
tioneaza in Institutiile publice, ei ar avea putinta
sa realizeze si economii, cu care si-ar. cladi case
proprii, asigurandu-si astfel sprijinirea familiiloi,
dupa esirea din serviciile publice. Acesta ar fi mij-
locul eel mai bun ca, fare angajamente cari sa le
Incurce rostul vietii, functionarii sa poata avea nä-
dejdea asigur5rei situatiei dupa esirea din servicii,
(tare preocupa gi ingrijoreaza pe toti slujitorii Sta-
tului.

www.dacoromanica.ro
 L'HABITATION EN ROUMANIE
par le Prof. C. SFINTESCU

Grace a la revue «Urbanismul» qui en a pris l'ini-

tiative, on commence a examiner les publications
touchant de pres l'habitation, et plus specialement
l'habitation populaire en Roumanie, d'apres un pro-
gramme d'ensemble.
L'habitation prepare l'avenir d'un peuple et les
pays civilises, depuis la guerre mondiale surtout,
ont cherehe a se surpassPr dans la production d'ha-
bitations hygieniques populaires, en traitaut cette
question comme un probleme permanent.
L'urbanifame est un moyen et non un but, afin
d'arriver a ia creation de l'habitation ideale en masse
pour le peuple et a la suppression des taudis.
Pour arriver a cet urbanisme et pour pouvoir
nous debarrasser du pseudo-urbanisme nous de-
vons en appeler a thus les connaisseurs en matiera
d'h abitation .
La revue «Urbanismul» a lance cet appel.
M. Sfintescu nous cite plus loin les publications
les plus importantes, qui ont ete faites en Roum
nie depuis 1922, en ce qui concerne l'habitation; it
pense que certaines d'entre elles, quoique disparates
et parfois meme ineompletes doivent etre coordon-
nees par de nouveaux travaux d'apres un program-
*

www.dacoromanica.ro
 122

tree unitaire que l'auteur annonce en 18 paragraphes

principaux.
Le programme de travail s'attache au probleme
de l'habitation en Roumanie sous toutes ses faces:
sociale, hygienique, economique, fonciere, legisla-
tive, industrielle, esthetique, administrative et memo
f iscale.
L'auteur termine par un resume de ce qu'il attend
de l'application de ce programme: stimulation au
travail, continuite, unite et documentation.

LE TERRAIN ET L'HABlTATION
par Ing. TH. RADULESCO

C'est un expose sommaire du rapport qui existe

dans les villes de Roumanie, entre le terrain et
l'habitation. Dans les villes de plaine oii le terrain
est illimite, les emplacements de maison sont vastes
et les maisons 3'etendent davantage clans le sens
horizontal (rez-de-chaussee) tandis que dans les lo-
calites montagneuses, les lots sont plus restreints
et les 'liaisons, memo les plus modestes, compor-
tent generalement un rez-de-chaussee et un Rage.
La maison isolee ou appuyee a hi maison voisine,
par un cote seulement, predomine clans toutes les
villes de l'ancien royaume. En Transylvanie, corn-
me continuite des villes cites limitees par des murs
de defense, on est arrive plus tot an regime ferule
avec 'liaisons appuyees les unes aux autres, tout
an moires clans les quartiers anciens des villes.
Les rues commerciales des villes du pays ont en
general des maisons a facade etroite et d'une gran-
de profondeur.

www.dacoromanica.ro
 111

Les maisons isolees qui, autrefois, avaient des

cours et des jardins tres vastes, ne sont pas de-
venues plus rares que par le passe mais les empla-
cements ont diminue. Le reglement de Bucarest
admet un minimum de 250 m2 de surface pour ce
genre de maisons. Le type de construction le plus
repandu en ville consiste en maisons ayant un mur
du cote du voisin et la façade tournee vers un autre
voisin, sans ventilation transversal°.
Les masses populaires ne sont pas encore accou-
tumees aux maisons hautes ayant de nombreux ap-
partements. La plupart preferent avoir leur propre
maison. Comme les capitaux importants ne sont
pas nombreux a Bucarest, ces maisons sont petites
et sont elevees sur des terrains de 150 a 250-300
m2 d'ob it en iesulte que la partie construite de la
ville s'etend sur une superficie relativement gran-
de.
Les portions de terrain restees non construites
entre les maisons sont en general trop reduites
pour permettre une vegetation same, de telle sorte
que la trop grande division des terrains de con-
struction conduit indubitablement a la diminution,
puis a la disparition des jardins des habitations;
en echange, les surfaces construites ou payees vont
en augmentant.
Ces derniers temps, les demander nombreuses de
terrains de construction de petites dimensions oat
conduit a un grand nombre de parcellements; les
grandes proprietes tendant a disparaitre, les re-
serves d'air pur deviennent de plus en plus rares.

www.dacoromanica.ro
 124

ASPECTS DE L'HAB1TATION FAMILIA:LP]

ET DE L'HABITATION COLLECTIY E
EN l011MAN1P7
par arch. I. D. ENESCU

L'habitation est l'image de la structure sociale. La

Roumanie est un pdys individual:ste, elle le doit a
la grande majorite des agriculteurs. Le collectivis-
me ne s'y implante pas, it n'a memo jamais pu p6-
tietrer a l'epoque de la grande propriete, lorsque
les paysans etaient corveables. LOS jeunes gens a la
eampagne ne so marient genre avant de possoder.
une maison.
La maison de famille paysanne se compose d'une
cliambre au moms avec petit vestibule; elle a le plus
souvent une terrassse couvert ,ea bo's, sur toute
la longueur de la iagade. La note esthetique est don-
nee par l'ornementation des boiseries, ornementa-
tion qui varie d'une maison a l'autre et porte le ca-
chet personnel de chaque paysan. Il en resulte que
les villages roumains ne sont pas monotones.
Los boyards (grands proprietaires de terre) et les
petits proprietaires faisaient de memo, mail leurs
rnaisons, contrairement a celles des paysans, avaient
souvent un etage. Le rez-de-chaussee etait utilise
pour le ménage; a l'etage se trouvaient les chambres
de maitres et celles des invites. Les chambres eta
ient groupees autour d'une piece centrale et un
«priclvor» (genre de terrasse couverte) etait ame-
nage pour la vue. Autour du corps principal du ha-
timent se trouvaient les annexes necessaires a une
installation agricole.
L'expropriation agraire n'a pas apporte de modi-

www.dacoromanica.ro
 125

fications fondamentales aux maisons rui ales. Le

paysan est devenu plus individualists encore.
L'habitation urbaine a evolue davantage. Tout
d'abord, c'est l'influence du grand proprietaire qui
prepondorait en ville. Les metiers pratiques en ville
correspondaient aux besoins de la vie agricole.
Quant au commerce, assez reduit du reste, it etait
exerts par les patrons. La maison du grand proprits-
taire en ville, etait une reproduction plus luxueuse
de ce]le de ht campagne, avec terrasses, balcony,
«pridvori»; elle avait pare et jardin et parfois mom
des murs de forteresse.
Les habitations des negotiants et des artisans eta-
ient une continuation du magasin on ils travail-
laient.
Le commerce de l'habitation est apparu lors de la
reduction du commerce et de l'industrie, l'augmen-
tation des fonctions publiques et les progres tech-
niques qui ont fait affluer la population rurale vers
les villes. Les habitations coinmencent alors a so
grouper, ont une cour et des dependances commu-
nes et sont destinees tout d'abord it la classe pamire.
Actuellement encore, dans les maisons de rapport
le locataire cherche autant quo possible a etr,3 isole.
afin d'avoir ]'impression qu'il est le maitre. En Ron
manie aussi, on est arrive a la construction de vra-
ies maisons de rapport, aux logements collectifs, qui
ne sont pas toujours tres recommandables mail ant
pourtant leer valeur pratique.
Apres la guerre, ce systeme a acquis un grand
developpement a Bucarest quoique jusqua present
les habitations familiales soient encore preferees du
public.
Blocs d'habitations. L'auteur s'occupe de l'ac-

www.dacoromanica.ro
 126

tivite des societes eCladirea Romaneasca» (La Con-

struction Roumaine) et Constructia Moderna (La
Construction Moderne) dans ces blocs de construc-
tions qui ont rencontre tout d'abord de serieuses dif
ficultes, le public n'etant pas habitue a 03 genre
d'habitations. Plus tard, cette idee a penetre davan
tage et le legislateur a pu faire concorder le regime
juridique avec le nouvel etat de choses.
L'habitation sociale. L'auteur trouve cette de-
nomination plus appropriee que celle d'habitation
collective, ce terme rappelant plutot les casernes,
internats, etc.
Certaines parties seulement de ces habitations
sont collectives: l'escalier, le toit, le terrain, etc.
(l'auteur entend par collectives la copropriete de cer-
tunes parties indivises).
L'auteur trouve que l'habitation sociale presente
beaucoup d'avantages et peu de desavantages
(parmi ces derniers,- la restriction de liberte serait
seule a considerer). Il cite le bloc d'habitations exe-
cute par la Banque Nationale a Bucarest Is la chauS-
see Kiseleff, dans lequel s'accomodent tortes les
classes sociales. La conclusion de l'auteur est que les
blocs d'habitations representent le progres et la ci-
vilisation.

CAPITAL, CREDIT ET CONSTRUCTION

D'HABITATIONS
par ST. MIHAESCO

1. Capital investi en Roumanie dans des habita-

tions et dans des fabriques de materiaux de cons-
truction. Le revenu imposable sur les constructions
urbaines et rurales, s'est &eve en Roumanie, pour

www.dacoromanica.ro
 127

l'annee 1932, a 7 milliards 985 millions de lei stabili-

ses, ealcule a environ 1/5 de la valour des construc-
tions, qui atteindraient ainsi, un total aproximatif
de 120 milliards de lei stabilises. Le capital investi
dans les fabriques de mates faux de construction (a
]'exclusion des petits industriels et artisans) (Alit
en 1929 de 2 milliards 83 millions de lei contre 40
millions de lei invostis thins la grande industrie de
Roumanie (soit 11 milliards 686 millions dans l'in-
dustrie alimentaire et 5 milliards 515 millions danF
l'industrie textile).
2. Capital investi annuellement dan's la construc-
tion d'habitatiovs.
Il n'existe de statistique que pour les municipes
(villes importantes). De cette statistique, it retsulte
qu'entre 1919-1931, it a ete bliti a Bucarest 23.731
edifices comprenant 42.721 appartements et ayant
coilte 37 milliards de lei stabilises, done une trio,
yenne de 860.000 lei environ par appartement (le
maximum a ete atteint en 1928, avec 7,1 milliard) .
Dans les autres municipes, pendant le mame inter-
valle de temps, on a construit 41.152 edifices ayant
51.434 appartements, d'une valour totale de 35 mil-
liards 249 millions.
Si l'on fait une comparaison avec le revenu natio-
nal de la Roumanie, on pourrait en deduire que le
20% de ce revenu a ete utilise dans ces municipes
pour deg constructions F.eulement. Ces investisse-
ments sur le sol national, ne representent pas une
immobilisation du capital, mais au contraire une
mobilisation du capital a l'interieur du pays, evi-
tant ainsi le chi:image. 10% seulement de ce capital
passant la frontiere.
3. Combien faudrait-il construire annfuellement

www.dacoromanica.ro
 128

pour arriver a normaliser la construction en Rou

mania L'auteur se base sur la statistique de 1913,
alans que pres de 13 des menages etaient loges a
raison de plus de 3,5 personnes par chambre. .Apr6s
la guerre, l'amelioration obtenue pendant pros de
20 ans ne serait que de 100/o.
D'apres M. Prager, ingenieur, en 1923, 300.000
appartements ruraux et 110.000 a Bucarest, eussent
ete necessaires. D'apres M. Sfintesco, it eat fallu,
pour satisfaire aux besoins d'alors, 45.000 appar-
tements a Bucarest (chiffre verifie d'apres les tra-
vaux de 1919-1931) et pour abriter le surplus de
populations des trente annees suivantes, encore
200.000 appartements c. a. d. 5 milliards par annee
(en demolissant les vieilles constructions insalu-
bres). Ces deux dernieres annees, on a construit
Bucarest pour 2,5 milliards seulement, tandis qu'en
1928, on est arrive a 7 milliards 109 millions.
4. Necessite de financernent pour veivir en aide a
la bourgeoisie et aux travailleurs pour leur perme-
ttre de se construire des habitations. Le logement
en Roumanie est en etat d'inferiorite parse qu'il lui
manque le contours du capital a bon marche au
quel un revenu brut de 7 -8 °/o serait suffisant.
L'auteur indique ensuite ce qui a ete realise apres la
guerre, en Angleterre, en France, en Allemagne,
grace an contours accorde par l'Etat pour le loge-
ment des classes pauvres.
5. Financement et aide accord& en faveur des
constructions en Roumanie.
Le financement s'est fait sous forme d'emprunts
consentis par des banques ou des institutions de cre-
dit foncier urbain (Bucarest et Iassy). L'auteur (M-
erit brievement l'organisation de ces institutions de

www.dacoromanica.ro
 129

credit (celle de Bucarest a ernis jusqu'au 31 Decemr

bre 1932 des obligations pour une somme d'environ
3 milliards de lei et celle de lassy pour un milliard
is peu pros, ce qui revient a environ 400 millions
d'obligations c'est-a-dire une valour reelle d'environ
200 millions, ce qui represente 1,5-2% du capital
qui a rode dans la construction, dans certaines
annees d'apres guerre). Le 1-er Janvier 1933, it
existait 99.000 hypotheques urbaines sur une dette
de 33 milliards de lei .
L'aide accordee consistait dans l'exemption d'im-
pots et dans les facilites consenties par certaines so-
cietes, telles que la Caisse Autonome de Construc-
tions, la Societe des Habitations a Bon Marche, la
Regie des Monopoles de l'Etat, etc.

LA SOCIETE COMMUNALE DES HABITA-

TIONS A BON MARCHt ET SES REALI-
SATIONS
par. Prof. C. SFINTESCU

La Societe des Habitations a Bon Marche est une

institution roumaine qui a fait SOS prouves et qui
repose sur des bases solides, malgre touter los vi-
cissitudes par lesquelles elle a passe dans ces temps
de crise.
La fondation de cette societe s'est effectuee en
1910, a la suite d'un decret de loi. dans une am-
biance favorable a l'assistance sociale envers la
population besoigneuse d'apres les exemples venus
dos pays occidentaux. (Angloterre, France, Autri-
che, Allemagne, Hollande, Italie, Belgique) d'en-
courager, sur l'initiative de l'ttat, la construction

www.dacoromanica.ro
 130

d'habitations familiales a bon marche, destinees aux

classes ouvrieres.
En effet, le prix du terrain et celui de la cons-
truction d'une petite habitation, constituent la clef
de cette question. Pour faire baisser le prix de
ces deux facteurs, on a propose une serie de mesu-
res et on a eu recours a divers moyens variant
d'apres le pays et la localite.
Ei Roumanie, en 1910, l'idee predominante etait
que Pttat ne doit intervenir que de facon indirecle
dans cette question, en autorisant quelques institu-
tions creees a cette intention et placees sous son
controle pour s'occuper des habitations a bon mar-
OA, en &change de certains avantages precises dans
un decret de loi. Mais cette mesure etait insuffi-
sante. car le recensement de 1912 demons re qu'en
Roumanie, 44.619 personnes vivaient dans des lo-
gements qui n'avaient qu'une settle pike.
Bratianu, A. loachimescu et I. Costincsca
out pris une part active a l'initiative de I'Etat et
de la commune en matiere de logemznis a ban mar-
che; faisant executer avec les fonds de la commune
de Bucarest, les premieres habitations de ce genre,
de caractere social.
La loi du 16 Mai 1910 sur lea, fondation de la So-
ciete Communale des Habitations a Bon Marche
(Bucarest) accordait certaines dispenses de taxes ou
d'impots a la societe creee. Ces dispenses etaient de
deux sortes: les unes au profit de la Societe (dis-
pense de l'impot commercial de 15°/o sur le benefice
net) et d'autreS en faveur des habitations (dispense
complete d'impots sur les maisons pendant 10 ans;
de la moitie, pendant 5 ans encore, g du quart pen-
dant 5 autres ennees, au total 20 ans; dispense des

www.dacoromanica.ro
 131

taxes de timbre et d'enregistrement pour les actes).

La Societe avait le droit d'emettre des obligations
representant le 50/0 d'une somtne allant jusqu'a 30
millions de lei or. Les habitations construites ne
pouvaient etre vendues qu'a des families aux mu-
yens restreints et ne pouvaient depasser is valour
de 8.000 lei or, valour qui plus tare fut portee a
15.000 lei or.
Apres la guerre par suite de l'inflation mune-
taire, est survenue la deflation de la production de
la Societe, vu l'impossibilite de construire un loge-
ment, si rudimentaire fut il, pour une somme de
15.000 lei papier. Il a done fallu modifier la loi de
1910 pour la mettre en harmonic avec les fluctua-
tions monetaires. Par suite, it a fallu elever peu a
peu le plafond du prix: a 250.000 lei d'abord (1921);
puis a 600.000 lei (1924); enfin a 1.000.000 lei (192'3)
ou it s'est maintenu jusqu'a present. Le droit
d'emission d'obligations a ete egalement accru jus-
qu'a la somme de 200 millions de lei papier.
Cependant, par suite du coups reduit des obliga-
tions (le cours de toutes les valeurs ayant ensible-
ment baisse apres la guerre) it y avait peu d'ama-
teurs pour ces maisons; leur prix die revient &ant
trop eleve (les interets atteignaient 12-14No). le
placement des obligations dut se faire de fai;on pru-
dente et le nombre des constructions se reduisit en
partie aux commandes.
Lorsque la crise economique et financiare eclata,
amenant avec elle de graves perturbations, elle
trouva la Societe consolidee de telle maniere Blue la
loi du mows d'Avril 1932, pour la reduction tempo-
mire des echeances, dont elle fut l'initiatrice en vue
de la solidarite qui doit exister entre les actionnaires

www.dacoromanica.ro
 132

et ceux ayant la jouissance des maisons, a donne

la possibilite a la Societe de diminuer de 30-401/o,
aux acquereurs recants, le montant de leurs ochean-
ces et de convertir les dettes des clebiteurs a court
terme, en dettes a long terme.
L'gvolution financiere de la Societe s'est faite par
ses propres moyens; elle a ete lente, continue -et
serieuse. En 1910, lorsque la Societe s'est consti-
tuee, la souscription a ete de 1.021.800 lei or, entie-
rement versee, et les bilans (actif et passif) s'ele-
vaient en 1913 a 20 millions de lei or environ. Jus-
qu'a la fin de 1915 elle avait effectue des construc-
tions pour une somme de 10,3 millions de lei or, les
obligations etant emises a une valour nominale de
10 millions de lei or environ.
Apres la guerre, par suite de l'inflation, le capi-
tal social dut etre eleve jusqu'a 50 millions de lei.
A la fin de 1932, l'actif et le passif se montaient A
380,8 millions de lei, avec une emission &obligations
de 188,7 millions de lei, apres qu'il eut ete construit
des habitations pour un total dopassant 620 millions
de lei stabilises.
D'apres les calculs qui ont ete faits, entre 1911 et
1933, tous les avantages accordes par l'Etat a cette
seule Societe pour les habitations a bon marche en
Roumanie, plus ceux consentis a toute construction
nouvelle, n'ont pas depasse la somme de 10,6 mil-
lions de lei, c. a. d. 1,7°/o du edit des logements
construits par la Societe dans cet inlervale. Le cal-
cul des avantages accord& par la commune de Thi-
c,arest pendant ce temps, conduit a un total d'euvi-
ron 14 millions de lei, soit 2,3°/o du cola de toutes
les habitations qui ont ete realisees. Ainsi dmc, le
total des avantages accordes par Passistance publi-

www.dacoromanica.ro
 133

que aux habitations a bon marche, n'a pas depasse

4-°/c de leur valeur, co qui est fort peu par rapport
a Peffort financier qui a ete fait dans les pays ()mi.
dentaux.
Terrains et habitations. Nous pouvous done dire
que la Societe a travaille plutot par ses propres
'forces, concentrees en une sage administration
d'achat de terrains, qui furent ..msuite lotis. La plus
grande partie des maisons qui y In rent elevee,s,
furent construites par la Societe. A la fin de 193(1,
la Societe avait achete pour plus de 17 millions de
lei de terrains (a des cours divers de la monnaie)
occupant une surface de plus de 1,0 millions de m. q.
Les lotissements quelquefois n'ont pas ete faits dans
des conditions tres avantageuses.
La Societe a construit des habitations a bon mar-
che aussi bien sur ses terrains que sur des terrains
particuliers, a savoir: environ 1.100 habitations pour
des particuliers, sur une surfac3 totale de 77.000 m';
pour des autorites diverses telles que les Chemins
de Fer. la Regie des Monopoles de I'Etat, 6g:de-
ment sur ses terrains, autres 1000 logements envi-
ron, couvrant une surface totale de 57.00(1 rue a peu
pres.
Elle a eleve des constructions :lir des terrains
particuliers ou bien a participe aux constructions.
La Societe a encore construit sur ses terrains des
edifices d'interet public (ecoles, dispensaires, etc.).
Le total general s'eleve ainsi a, plus de 2800 mai-
sons, les unes avec rez-de-chausse seulement, les
autres comportant un rez-de-chaussee et un eta e.
'routes ces maisons occupent une surface totale de
147.000 m2 environ.
Types chabitations. Les types d'habitations ont

www.dacoromanica.ro
 184

4te peu nombreux pour commencer, 4 ou i environ i

ils out dir etre augmentes apres la guerre On donne
de nombreux plans de differents models et des
vues photographiques de realisations obtenues dans
les diverses parties de la yule de Bucarest.
Avant in guerre, les habitations les plus simples
c. a d. avec rez-de-chaussee seulement, coutaient de
3000 a 4.000 lei or (soit 62.60 lei le ni2); celles avec
etage (un peu plus vastes) revenaient a 6.300 lei,
ou 112 lei le m2.
Apres la guerre, (en 1932) les premieres (terrain
y corhpris) revenaient a environ 290.000 let; celles
avec etage a 320.000 lei. D'autres plus vastes out
coiite environ 480.000 lei.
Il faut observer le pourcentage important que re-
presentent les materiaux dans le coat de Phabita-
tion a bon marche: 70-75010 alors quo les depenses
generates atteignent a peine le 2 ° /o.
L'eau, le tout a l'goilt et l'electricite sont instal-
les dans ces logements, de mane quo dans les rues,
mais le pavage y est parfois recluit au minimum
de depense.
Au point de vue social, les realisations de la So-
ciete des Habitations a Bon Marche out donne les
meilleurs resultats, car l'habitation familiale est
venue en aide a bien de families nombreuses, de
toutes conditions sociales, nivelees materieilernent
apres la guerre. Les quartiers de is peripherie out
ete assainis et embellis, voire meme dotes d'insti-
tutions d'utilite publique baties par la Societe.

www.dacoromanica.ro
 135

LOGE114-ENTS POUR LES FONCTIONNAIRES

DU MINISTERE DES FINANCES
par le Professeur Architecte CIORTAN

En 1927. le Ministere des Finances a distribue,

sous forme d'emprunts, aux fonctionnaires de ce
departement, pour se construire des habitations,
une somme de 40 millions de lei (environ 66 mil. frs.
fr.) a 1°/o d'interet amortissables par mensualites
durant trente annees.
L'auteur est d'avis que l'experience faite avec ce
systeme n'est pas encourageante, tous les fonction-
naires ne pouvant etre satisfaits par ce moyen;
d'autre part, ceux-ci grevent leur situation par des
constructions d'une valeur depassant leurs moyens
de paiement et dont ils ressentent les consequences
a cette époque de depression de leurs salaires.
D'autre part, le probleme qui consiste a aider les
fonctionnaires au moyen d'habitations reste tou-
jours en suspens par suite du renouvellement des
fonctionnaires resultant de la mise en retraite des
plus ages.
M. Ciortan est d'avis que la meilleure solution
serait la construction par l'Etat d'habitations pour
les fonctionnaires pendant le temps que ces derniers
sont en service. Par les economies qu'ils realise-
raient ainsi, ils pourraient amasser un capital qui
leur permettrait de se faire construire un foyer
par le reste de leurs jours, apres leur retraite.
Avant la guerre, le Ministere des Finances a fait
construire par' la Societe des Habitations a Bon
Marche, 200 habitations pour le personnel de la Ma-
nufacture des Tabacs de Bucarest; d'autres pour

www.dacoromanica.ro
 136

les fonctionnaires et les ouvriers de la Fabrique de

Timbres de cette meme ville, de memo que pour
ceux de l'Imprimerie de l'Etat. Ces habitations
comportaient un rez-de-chaussee seulement ou un
rez-de-chaussee et etage; elles etaient isolees ou en
groupes de 2 ou 4, ayant des tours separees.
A la meme époque le Ministere des Finances a
construit encore une serie de pavilions avec appar-
tements pour les fonctionnaires de la Douane darts
differents points de l'ancienne frontiere.
De 1926--1929, la Caisse Autonome des Monopo-
les de l'Etat a construit a Bucarest un edifice tres
moderne compose de 70 habitations pour families
et 15 pour les fonctionnaires celibataires. La con-
struction seulement a atteint le prix de 70 minions
de lei; elle occupe une superficie de 1800 m2 et corn-
porte 5 etages et des mansardes.
De 1927-1929, la Direction des Douanes, avec les
capitaux de la Caisse de Credit des fonctionnaires
de la Douane a fait clever 6 pavillions ayant 52
appartemeuts pour famille et 38 chambres pour les
fonctionnaires non maries, r6partis en 3 etages et
des mansardes.
La surface totale du terrain est de 4327 m. q. et la
surface construite de 1459 m2. Le prix total de ces
constructions s'est eleve a 42.250.000 lei environ
En dehors de ces habitations le Ministere des
Finances a fait batir des maisons de repos et des
sanatorium pour ses fonctionnaires, depuis 1919
surtout, a Predeal, Bane Herculane, Mangalia, Ti-
misul de Sus, Olanesti, Matra Dorna, etc. un total
de plus de 120 chambres. La maison des fonctionai-
res de Predeal est particulierement importante. Elle
a etc terminee en 1932 et se compose de 3 etages
et mansardes sur une surface de 432 m2. Elle a coute
1 millions de lei environ.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro