Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Beneficiile laptelui
Laptele este, cu siguranta, unul dintre cele mai importante si folosite produse alimentare. Il consumam
aproape zilnic, indiferent de forma lui, simplu sau procesat sub forma unor produse derivate..
Cald sau rece, dulce sau sarat, simplu, in prajituri, placinte sau chiar feluri de mancare, laptele este extrem de
folositor organismului uman.
LA CE ESTE BUN
Bogat in vitaminele D si K, laptele este un excelent intaritor al sistemului osos. Iodul contribuie in mod
semnificativ la buna functionare a glandei tiroide. Vitaminele B2 si B12 care se regasesc in lapte ajuta la
sanatatea functiilor cardiovasculare.
Dar mai presus decat aceste calitati, calciul este cel mai cunoscut agent pozitiv continut de lapte. Nu numai ca
ajuta si el la intarirea oaselor, dar provoaca o serie intreaga de alte actiuni benefice oragansimului uman:
- apara colonul impotriva formarii celulelor canceroase care pot aparea in urma consumului de materiale
chimice; -
previne durerile de cap;
- previne obezitatea la copii;
- ii ajuta pe adulti sa piarda din greutate (laptele sarac in grasimi);
- in cazul femeilor, consumul regulat de produse lactate scade cu pana la 45% sansele de dobandire a
cancerului de san
- cand femeile sunt dupa menopauza, si cu 65% in perioada pre-menopauza.
Continut caloric: 60 calorii pentru 100 de grame.
Lactoza este un zahar secretat in mod natural in lapte si care se afla in procent de 5-7% in acesta. Intoleranta
la lactoza devine mai mare odata cu inaintarea in varsta. Cele mai comune semne: diarea si durerile de burta
dupa consumul de lapte.
PROVENIENTA LAPTELUI
Laptele de origine animala se obtine de la vaca (cea mai mare si folosita cantitate pe plan mondial), oaie,
capra, bivolita, camila, iapa, femela iac (in special in Mongolia, Tibet sau alte tari din fosta URSS, partea central
- asiatica). Si balena produce lapte, dar este extrem de bogat in grasimi, peste 50%, si nu este destinat
consumului uman.
Iaurtul, untul, smantana, branza, cascavalul si kefirul sunt cele mai cunoscute produse derivate din lapte.
Apoi,ca mod de servire,lapele este foarte mult intrebuintat la micul dejun (la consumul de cereale sau
simplu). Exista o serie de mancaruri care se pot face cu ajutorul laptelui, de la prajituri sau placinte .
- Daca sunteti alergici la laptele de vaca, dar totusi nu doriti sa inlaturati acest produs din consumul regulat,
treceti pe laptele de capra sau de oaie.
- Cand cumparati lapte, asigurati-va nu numai ca va uitati atent la termenul de garantie, dar si ca-l luati de pe
sertarele cele mai de jos ale frigididerelor, acolo unde este temperatura cea mai scazuta.
- Finlanda, Suedia si Irlanda sunt tarile cele mai mari consumatoare de lapte din lume;
- India, Statele Unite si China sunt tarile cele mai mari producatoare de lapte din lume;
- Laptele nu se refera doar la produsul obtinut de la animale; mai exista si lapte vegetal (laptele de soia fiind cel
mai cunoscut, urmat de cel de nuca de cocos sau de orez) dar si lapte mamar (secretat de femei in perioadele
de alaptare a nou-nascutului);
Holstein este specia de vaca ce da cea mai mare cantitate de lapte (peste 20 de litri zilnic); se creste cel
mai mult in Olanda, Germania si Belgia;
- Pasteurizarea este procesul prin care se distrug microorganismele daunatoare din lapte, prin fierbere rapida,
de scurta durata, si apoi prin reracire;
Laptele condensat se obtine din eliminarea apei din lapte (care inseamna cam 85% din ingrediente) si
adaugarea de zahar, in vreme ce laptele praf se obtine prin eliminarea apei din lapte si uscarea apoi a acestuia
la surse de caldura, pana devine praf.
CONCLUZIE:
Laptele contine, in general, cam 3,5% grasime animal pur, insa, gratie proceselor moderne se poate ajunge ca
acest continut sa fie redus chiar pana la 0,5%, fara a se afecta calitatile de baza. Este, asadar, o veste buna
pentru cei care tin la silueta. Dar laptele e mai mult decat atat: trebuie sa fie parte integranta a consumului
regulat de alimente utile bunei functionari a organismului uman.
Igiena în muls poate fi definita ca medicină preventivă. În general, putem spune că igiena este suma tuturor
eforturile de a controla mediul înconjurător in totalitate pentru a ne asigura că sunt vaci in igienă si mulse în
mod corespunzător de o echipa ce funcţionează corespunzător.
Fizica. Laptele care depăşeşte limitele admisibile de metale şi toxine naturale nu ar trebui să fie destinat
pentru producţia de produse lactate pentru consumul uman. Laptele ar trebui să fie liber de corpuri străini
care ar afecta siguranţa produsului. Echipamentele utilizate în
colectarea şi prelucrarea laptelui şi a produselor lactate ar trebui să fie proiectate în aşa fel încât sa împiedice
contaminarea fizică a produsului.
Este recomandat să se utilizeze filtre pentru detectarea de materiale străine care ar contamina laptele.
Echipamentul trebuie să fie inspectat de fiecare data pentru a detecta orice posibila sursa de contaminare iar
produsul sa fie sigur. Produsul contaminat de corpuri străine trebuie să fie izolat.
Chimie. Laptele care are reziduuri de antibiotice sau alte substanţe chimice de uz veterinar şi care depăşesc
limitele specificate de standardele de sănătate ar trebui să fie excluse din consumul de vânzări.
Este important să se evite riscul de contaminare încrucişată cu alte substanţe chimice (agenţi frigorifici,
lubrifianţi, etc) sau cele utilizate pentru curatarea şi igienizarea echipamentelor. Manipularea corectă a
produselor contaminate trebuie să fie astfel încât să nu poată contamina sau sa fie reintrodus ina lanţului de
producţie .
Managementul laptelui rece .Conţinutul lui ridicat de apă şi cu o varietate de nutrienti disponibili, face ca
lapte produs sa fie foarte perisabil ,fiind un mediu de cultură excelent pentru dezvoltarea de multe
microorganisme.
Laptele crud trebuie să fi răcit într-un interval scurt de la debutul mulsului si colectarea prin instalatii in
tancul colector la o temperatură de maximum 4 C .
Laptele nu ar trebui să fie păstrat pentru mai mult de 48 de ore. Se verifica constant temperatura în
rezervorul de racire după fiecare muls.
Rezervorul de depozitare la rece Echipamentul folosit pentru stocarea laptelui trebuie să fie proiectat,
construit, instalat şi menţinut într-un mod pentru a preveni introducerea de poluanţi în lapte.
Verificarea presiunii agentului frigorific si ventilatia corespunzătoare pentru condensator. Rezervorul de
racire trebuie să fie construit din inox şi cu o capacitate de stocare în funcţie de nevoile producatorului.
Dimensiunea unităţii de refrigerare trebuie să se bazeze pe rata de intrare de lapte în rezervor.
Transportul laptelui este o persoana ce e desemnată să colecteze si sa transporte in tancuri de lapte, este
responsabil pentru: transport fără întârziere,
Elaborareaza un jurnal a ceea ce sa întâmplat în timpul transportul de laptesii si se concentreza asupra celor
care pot afecta calitatea laptelui cu mirosuri , lapte acid sau materiale suspecte.
- transportul laptelui trebuie să fie prevazut cu cisternă utilizata doar pentru transportul de lapte care iese din
ferma.
Rezervoarele de lapte (conducte), utilizate pentru transport lichide trebuie să fie spălate şi dezinfectate înainte
de utilizare pentru transport lapte. Vehiculele, echipamentele şi tancurile pentru transport lapte trebuie să fie
proiectate, construite şi întreţinute astfel încât sa prevena introducerea de contaminanţi în lapte.
Asigurarea că oamenii care conduc vehiculele de colectare a laptelui sa demonstreze abilităţile de gestionare
cunoştinte de igiena a produselor alimentare.
Toate echipamentele şi ustensile care vin în contact direct cu lapte trebuie să fie spălate şi dezinfectate pentru
a preveni orice riscul de contaminare. Contaminarea laptelui cu detergenţi si dezinfectanti ar trebui să fie
evitată prin utilizarea de produse adecvate în urma instrucţiunilor producătorului.
Jurnalele de curăţare şi dezinfectare trebuie să fie documentate şi validate pentru a asigura eficacitatea lor.
Pentru a detine un echipament bun spălat si cu riscurile de muls evitate in contaminarea laptelui cu
substante chimice utilizate se vor tine minte următoarele:
- se vor folosi numai produse de curatare specifice aprobate pentru utilizarea in igiena laptelui validate de
DSV.
-se verifica echipamentul pentru a se asigura că întreaga apa sa scurs înainte de a începe mulsul.
Menţinerea sănătatii bune în cireadă este esenţială pentru a produce lapte de înaltă calitate. Bolile cum ar fi
mastita, au un impact direct asupra calităţii laptelui produs. In acelaşi mod unii agenţi infecţioşi pot
contamina direct laptele. Impactul la alte boli pot fi mai puţin direct, de exemplu, animalele cu Salmonella sau
enterotoxemie pote creşte posibilitatea de a dezvolta mastita. Orice conditie care necesită tratamente
medicale creşte riscul de lapte contaminat cu deşeuri.
CONCLUZIE : Scopul a sănătăţii animalelor ar trebui să fie prezent pentru a rupe ciclul de transmitere a
bolii în cireadă si pentru a minimiza riscul introducerii bolilor în cadrul efectivului şi a evita riscul de
contaminare a laptelui. Infectiile la bovine sunt de obicei rezultatul de interacţiune între animal şi rezistenţa
la bolii (imunitate), agentul infecţios şi a mediului .
Un program de sănătate preventiv a efectivului de lapte ar trebui să aibă două componente: un plan de
vaccinare şi un plan de biosecuritate. Vaccinarea creşte rezistenţa la boli şi biosecuritatea reduce
riscul de boli infecţioase care intră în ferma.
Vaccinarea, tinde să reducă răspândirea microbilor ce cauzează boli. Prin reducerea impactului de infecţie in
sănătatea animală, le ajuta să-şi menţină productivitatea se reduce nevoia de tratamente. Este important să
ne amintim că vaccinurile sunt doar instrumente ce nu sunt 100% preventie sigura , sunt şi boli ce pot fi
răspândite din cauza stresului, a practicii de management defectuos, alimente inadecvate la mediu.
Schema de vaccinare oferă cea mai bună protecţie atunci când este parte a unui program cuprinzător de
sănătate. Dezvoltarea si punerea în aplicare a unui plan de vaccinare presupune:
De asemenea este necesar asigurarea că vitele sunt vaccinate în conformitate cu un plan elaborat de
gestionare , de înregistrare , de imunizare si de vaccinare scris în colaborare cu medic veterinary permanent .
Înregistrările trebuie să includă: numele de vaccin utilizat (inclusiv lot sau numărul de serie şi data expirării),
data de vaccinare, identificarea bovinelor. O metodă pentru păstrarea de informaţii de la vaccin este de
atasare a etichetei sau de introducere în cartea de înregistrare. Este important să se asigure că vaccinurile
sunt tinute în mod corespunzător , refrigerate si să depozitate în locuri întunecate.
Hormoni
Hormonii sunt utilizati în scop comercial pentru a stimula cresterile de greutate corporală, a sincroniza
perioada de calduri si stimula producţia de lapte. În plus, utilizarea lor pe scară largă in a trata multe afectiuni
inclusive de exemplu: ovare chistice, cetoza şi expulzarea de materii străine din uter.
Pentru utilizarea corectă a compusilori hormonali,se fac următoarele referiri la practica de management:
-folosirea doar a produsele înregistrate cu hormoni .
-asigurarea dozei indicate de compusi hormonali care sunt inclusi in dieta.
-urmarea instructiunilol indicate pe etichetă,
-consultarea medicului veterinar care să dezvolte o strategie de scop, în utilizarea de compuşi hormonali.
-elaborarea unei perioade de utilizare a produselor hormonale.
Multe medicamente sunt utilizate în scopuri nutriţionale, profilactice şi curative la animale. Medicamentele cu
scop curativ de natură reziduală, şi ar trebui, prin urmare, fi folosit cu înţelepciune.
De ex:Un animal ce a fost tratat în mod diferit decât recomandările de pe etichetă, de exemplu folosind doze
mari, administrarea mai frecventa decât pe eticheta recomandă.
Foarte multe animale bolnave, animale cu mastită clinica, nu sunt în măsură să elimine
antibioticu utilizat în tratamentul lor în timp ca si animalele sănătoase, astfel încât laptele lor ar putea
necesita o analiză indelungata chiar dacă timpul de retractare a fost observat.
Citiţi cu atenţie instrucţiunile şi eticheta de stocare.( Nu utilizaţi aceste produse off-caietul de sarcini.)
Verificaţi data de expirare înainte de a aplica produs, verificaţi că pachetul nu are modificare si sunt aprobate
pentru utilizare .
Dăunători
Dăunătoriicei mai important prezenti în grajduri sunt rozătoarele, mustele, pasarile, animale sălbatice sau
alte animale.
Elaborarea unui program de control al dăunătorilor pentru al stabili sfătuiti medicul veterinar.
Prevenirea contaminarii furajelor cu materiile fecale ale acestor animale.
Elaborarea unui plan de supraveghere de rutină a clădirilor cu zone care să conducă la prezenta in perimetru
de paraziţi.
Limitarea accesului a pasarilor la sala de muls, magazia de produse furajere si in zonele de depozitare
material pentru aşternut.
Dejectiile reprezintă un risc marit de insalubritate în grajduri si sănătate animală. Păsările, de asemenea, pot
transporta diferiti microbi producand boli specifice in grajd,indepartarea cuiburilor de pasari.
Aplicarea de măsuri adecvate pentru a controla insectele si mustele utilizand diferite dispositive electronice
sau diferite recipiente colectoare cu substante bazate pe feromoni si clei.
Pentru a nu răspândi bacterii si virusii în timpul activitatii de hrănire a vacilor vacilor il indica numărul mare de
muşte adulte in zonele cu salubritate saraca. . Pentru a rupe ciclul de viaţa al acestora in urma bunelor practici
de management pentru controlul calitatii si igienei se mentin coridoarele curate, în principal in zonele unde
sunt adunate muşte peste zi ,constituind o zona de salubritate sensibila.
Mastita
Mastitele la vacile pentru lapte sunt cele mai importante afecţiuni ale glandeimamare, cu implicaţii
zooeconomice,datorită pierderilor în producţia de lapte, reformarea timpurie a animalelor bolnave, precum şi
prin riscul care îl reprezintă laptele infectat pentru sănătatea publică. Deşi s-au înregistrat progrese
importante în controlul şi terapia acestor afecţiuni, totuşi s-a constatat că rezultatele acestor afecţiuni sunt
suboptimale, frecvenţa acestor mastite fiind în unele efective de animale la nivele superioare, ceea ce are o
influenţă negativă asupra parametrilor de producţie şi implicit asupra indicilor economici în fermele de vaci cu
lapte.În acest context, abordarea problemelor care privesc mastitele la vacile cu lapte este oportună, deoarece
sunt necesare studii suplimentare care să cuprindă toate aspectele de etiopatogenie, diagnostic şi tratament
în complexitatea fenomenelor implicate în optimizarea programelor de control şi terapia acestor afecţiuni.
Mastita este, în general, un termen care se referă la inflamaţii ale glandei mamare, indiferent de cauza.
Testul mastitei California (CMT) este un test rapid, precis, pentru a determina numarul de
celule somatice (SCC) la o anumita vaca. Testul a fost conceput pentru determinarea prezentei
mastitei subclinice. O vaca cu mastita subclinica nu da un lapte care sa para anormal si nici nu
prezinta semne clinice cum ar fi un uger dureros sau inflamat. Testul poate fi facut si pe laptele
muls în galeata sau laptele din tanc, pentru determinarea numarului de celule somatice (SCC) al
întregiicirezi.
Cum se realizeaza testul: (Vezi figurile 1-5.) O proba mica de lapte (aproximativ ½
lingurita) este prelevata de la fiecare sfârc într-o paleta de plastic care are 4 cupe putin adânci
marcate A, B, C, si D. Se adauga o cantitate egala de reactiv în lapte. Paleta se roteste pentru
a se amesteca continutul. În aproximativ 10 secunde cititi rezultatul în timp ce continuati sa
amestecati paleta. Deoarece reactia dispare în 20 de secunde, rezultatele testului trebuie
observate foarte repede.
Dar cel mai adesea este mastita subclinica. Este o infecţie a ugerului cu microbi care provin din ugerul altor
animale infectate. Astfel microbii care cauzează mastita aflati în sala de muls la animalele infectate o
transmit prin aparatele de muls,infectia de obicei fiind răspândita în timpul mulsului la animalele sanatoase.
Microbii de mastita cauzeaza forme contagioase ce sunt adaptate să trăiască în uger ca : Streptococcus
aureus, Mycoplasma, şi Corinebacterium. Ei pot supravieţui pentru mult timp
perioade de timp într-un trimestru infectate. În multe cazuri, durata de viaţă a animalului este mai scurta
datorita acestor afectiuni in exploatatie el devine aproape ineficient.
Schimbările vizibile apar în lapte în timpul mastitei clinice, de la microbii de mediu, sunt rezultatul de apărare
a acestor microbi. În multe cazuri, germenii de mediula mastita care cauzează infecţii sunt eliminate înainte ca
laptele să prezinte anomalie. Microbii care cauzează mastită de mediu sunt E. coli, sp Klebsiella, Enterobacter.,
şi uberis Streptococcus, inclusiv alţii. Sursele de microbi care cauzează mastita de mediu cuprinde gunoi de
grajd, lenjerie de pat, alimente, praf şi murdărie, noroi, apa şi a echipamentelor.contaminate.
Bune practici de management pentru prevenirea şi controlul mastitei contagioase şi de mediu ar fi
punerea în aplicare a practicilor de salubritate înainte de muls si pentru a preveni răspândirea bacteriilor prin
intermediul apei contaminate de curăţare şi prosoape. Utilizarea si clătirea ugerului înainte şi la sfârşitul in
ordine cu produse aprobate DSV pentru a preveni răspândirea bacteriilor.
Pentru animalele infectate se recurge la o izolarea acestora intr-o camera speciala pentru tratament si
orpirea raspandirii bolii. Izolatorul fiind utilizat ori de cate ori este nevoie pentru a trata un unimal
afectat.
Cercetările efectuate scot în evidenţă faptul că vacile cu mastită înregistrează scăderi diferite ale producţiei de
lapte, care determină, în majoritatea cazurilor o curbă a lactaţiei anormală, cu efecte negative asupra
producţiei totale de lapte astfel:
- în cazul mastitelor seroase producţia de lapte scade cu 85,2 litri pe total lactaţie;
- în cazul mastitelor catarale producţia de lapte scade cu 106,5 litri pe total lactaţie;
- la vacile cu mastită purulentă pierderile în producţia de lapte sunt cuprinse între 500 litri pe lactaţie(în cazul
afectării unui singur cartier mamar, care se reface parţial după boală) şi 1500 litri pe lactaţie(în cazul fibrozării
compartimentului mamar trecut prin boală);
-în cazul afectării glandei mamare urmată de fibrozarea in proportie de 3/4 sau4/4 din cartiere, pierderea este
totală prin compromiterea lactaţiei şi reformarea femelei.
În ceea ce priveşte influenţa diferitelor forme de mastite clinice asupra unor indici de reproducţie (intervalul
fătare-prima însămânţare, service-period-ul şi numărul de I.A. pe gestaţie) se constată următoarele aspecte:
- intervalul fătare-prima însămânţare a prezentat valori sensibil mai mari la vacile cu mastită seroasă (84 zile)
decât la cele sănătoase (78 zile).
Ce este trasabilitatea?
Capacitatea de a identifica sursa unui animal sau a produselor lor până în prezent în secvenţa de producţie
după cum este necesar. Trasabilitatea este un termen nou apărut în 1996, care să răspundă cererilor de
consumatorii care sunt puternic implicate în domeniul sănătăţii si care au avut loc în Europa in descoperirea
impactului ESB (encefalopatia Spongiforme bovine) din diferite ţări.
Trasabilitatea este de mare importanţă in protecţia sănătatii consumatorilor şi pentru a îmbunătăti
monitorizarea si transparenta mişcărilor animalelor şi a produselor lor şi de prelucrare a produselor pentru
vânzare către public.
Trasabilitatea este o consecinţă a schimbărilor în gusturile consumatorilor. În(UE)Uniunea Europeană
obiectivul principal este de Siguranta Alimentara.
ORDONANTA nr. 14 din 29 ianuarie 2010 privind masuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat
acordate producatorilor agricoli, începând cu anul 2010
Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea
Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare si a metodologiilor de colectare,
prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice.
Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularului-tip al cererilor, precum si a procedurii de acordare a cotelor
si inscriere in Registrul cotelor
HG 924, 925, 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce contine principiile si cerintele generale
cu privire la produsele alimentare, infiinteaza Autoritarea Europeana pentru Siguranta Alimentara si prezinta
procedurile cu privire la siguranta alimentara
HG 48/2005 privind organizarea pietei laptelui de vaca, aprobata cu modificari si completari prin Legea
72/2006.
Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Conditiilor de aprobare a cumparatorilor de lapte de vaca si a
formularului de cerere pentru aprobarea si înscrierea acestora în Registrul cumparatorilor
Hotararea 852-2006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum si a
modului de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte
Ordinul 389/2002 transpune prevederile Directivei Consiliului 92/46/EEC. Ordinul 1106/2003 (MAPDR) include
trei etape pentru atingerea criteriilor impuse.
HG 1853/12.2005 modificata prin HG 258/02.2006 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de
subventii, în anul 2006, producatorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol
HG 1557/2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la bugetul de stat prin
Programul de crestere a competitivitãtii produselor agroalimentare, completata prin HG 2206/2004. HG
108/2006 modifica HG 1557/2002.
Cadrul legal pentru constituirea Consiliului laptelui este dat de Ordonanta de Guvern 45/4.08.2005 si Legea
307/2005.
O lista completa si actualizata cu actele normative referitoare la Agricultura pe www.maap.ro
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a
normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate
consumului uman???
Directivei Consiliului UE 85/374/ECC, Directivei 34/1999/EC şi Legii nr. 245/2004 privind securitatea generală a
produselor.
Alte acte legislative de interes pentru această temă sunt: Legea 608/2001 privind Evaluarea conformităţii
produselor; HG 71/2002 privind Proceduri de evaluare a conformităţii produselor; Legea 246/2004 privind
acreditarea laboratoarelor.
Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 ianuarie 2005 de stabilire a
cerințelor privind igiena furajelor
PROIECT-
-numele proiectului
-introducere (descriere)
-legea dezbatura
-datele intalnite in ferma
-concluzille
Introducere
Prezenta lucrare va face referire la cateva unitati cu vaci de lapte ,unde colectarea laptelui inca este la
nivel clasic ,prezinta efective mari de animale cuprinse intre 100 si 300 de capete vaci in lactatie.Datorita
unui managment inca de nivel slab fiecare unitate prezinta multe disfunctionalitati in ceea ce priveste
activitatea si calitatea laptelui care poate fii inbunatatita cu un minim de investitie financiara si o
instruireadecvata de catre cei avizati din conducere personalului din ferme care ar trebui sa prezinte
interes si responsabilitate pentru fiecare activitate depusa in timpul desfasurarii programului .Penru a avea
o activitate cu rezultate satisfacatoare este necesar de mentionat ca la locul de munca sa fie respectat
intr-un amanunt igiena in PUNCTELE CRITICE de CONTROL (PCC)cu risc marit.
Evaluarea si concluziile care se prezinta sunt efectuate in doua unitati diferite unde rasa de vaci este
rasa Holstain si in o alta unitate unde rasade vaci este Baltata Romaneasca cu infuzie de rasa de
carne,amandoua unitati fiind situate in judetul Mures in zone diferite insa la aceeasi altitudine geografica
cu o componenta floristica asemanatoare insa cu regimuri de nutritie diferite in functie de cerintele rasei.
Lucrarea de fata aduce in plan pe fond legislativ aspecte din regulamentul CE 853/2004 a Parlamentului
European, aspecte ce ar trebui respectate pentru a obtine un lapte de calitate superioara conform
standardelor impuse de CE in toate unitatile de profil si ceea ce trebuie aplicat in aceste unitati cu
deficiente de administrare si instrure a personalului.
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de
stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală
Prezentul regulament ar trebui să definească, până la adoptarea unor noi cerinţe privind introducerea
laptelui crud pe piaţă, criteriile care se aplică acestuia. Aceste criterii ar trebui să aibă forma unor valori de
declanşare: în cazul depăşirii acestor valori, operatorii din sectorul alimentar trebuie să ia măsuri de
corectare şi să informeze autoritatea competentă despre aceasta.
In anumite circumstanţe, laptele crud care nu respectă toate criteriile poate fi utilizat fără riscuri în scopul
consumului uman în cazul în care au fost luate măsuri adecvate.
Criteriul pentru laptele crud utilizat pentru produsele lactate trebuie să fie de trei ori mai exigent decât
pentru laptele crud obţinut în ferme. Criteriul care se aplică laptelui crud utilizat pentru produsele lactate
prelucrate este o valoare absolută, si este o medie în cazul laptelui crud obţinut în ferme. Respectarea
cerinţelor de temperatură prevăzute de l regulament nu împiedică dezvoltarea bacteriilor în timpul
transportului şi depozitării.
LAPTE CRUD − PRODUCŢIA PRIMARĂ
Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar care produc sau, după caz, colectează lapte crud să asigure
respectarea cerinţelor prevăzute de acest capitol.
-Care nu prezintă nici un simptom de boală contagioasă care poate fi transmisă omului prin lapte;
-In bună stare de sănătate şi care nu prezintă nici un semn de boală care ar putea duce la contaminarea
laptelui şi, în special, care nu suferă de o infecţie a aparatului genital însoţită de scurgeri, de enterită cu diaree
şi febră sau de o inflamaţie vizibilă a ugerului;
-Cărora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizate sau animale care nu au făcut obiectul unui
tratament ilegal în temeiul Directivei 96/23/CE; iar în cazul administrării unor produse sau substanţe
autorizate, a fost respectată perioada de aşteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanţe.
2.În ceea ce priveşte în special bruceloza, este necesar ca laptele crud să provină :
-de la vaci sau bivoliţe care aparţin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este oficial indemnă de
tuberculoză ;(i)
-de la oi sau de la capre care aparţin unei exploataţii oficial indemne sau indemne de bruceloză în sensul
Directivei 91/68/CEE1 ; (ii)
-de la femele din alte specii care aparţin, pentru speciile sensibile la bruceloză, unui efectiv controlate regulat
pentru această maladie în cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă ;(iii)
-de la vaci sau bivoliţe care aparţin unui efectiv care, în sensul Directivei 64/432/CEE, este oficial indemnă de
tuberculoză;(i)
-de la femele din alte specii care aparţin, unui efectiv controlate regulat pentru această maladie în cadrul unui
plan de supraveghere aprobat de autoritatea competentă. (ii)
În cazul în care sunt ţinute capre împreună cu vaci, este necesar ca aceste capre să fie controlate şi să
fie supuse unor teste de tuberculoză.
Cu toate acestea, laptele crud care provine de la animale care nu respectă cerinţele de la punctul (2) poate fi
utilizat cu autorizaţia autorităţii competente:
1
In cazul vacilor sau bivoliţelor care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a
brucelozei şi nici un simptom al acestor boli după ce au fost supuse unui tratament termic astfel încât să
prezinte o reacţie negativă la testul de fosfatază.
In cazul oilor sau caprelor care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a brucelozei sau care au
fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici unui
program de eradicare aprobat şi care nu prezintă nici un simptom al acestei boli:
-fie pentru fabricarea brânzeturilor cu o durată de maturare de cel puţin două luni; (i)
-fie după ce au fost supuse unui tratament termic astfel încât să prezinte o reacţie negativă la testul de
fosfatază; (ii)
In cazul femelelor din alte specii care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a
brucelozei şi nici un simptom al acestor boli, dar care aparţin unui efectiv în care a fost detectată bruceloza sau
tuberculoza în urma controalelor menţionate la punctul 2 litera (a) punctul (iii) sau punctul 2 litera (b) punctul
(ii) în cazul în care sunt supuse unui tratament care să asigure siguranţa acestuia.
4.Laptele crud care nu respectă cerinţele de la punctele (1)−(3) − şi prezintă individual o reacţie pozitivă la
testele profilactice privind tuberculoza sau bruceloza prevăzute de Directiva 64/432/CEE şi de Directiva
91/68/CEE − nu trebuie să fie utilizat pentru consumul uman.
5.Este necesar să fie asigurată eficient izolarea animalelor purtătoare sau suspecte de a fi purtătoare ale uneia
din bolile menţionate la punctul (1) sau (2) în scopul evitării oricărui efect nefast asupra laptelui altor animale.
Instalaţiile de muls şi spaţiile în care este depozitat, manipulat sau răcit laptele să fie situate şi să fie construite
astfel încât să limiteze riscurile de contaminare a laptelui.
Este necesar ca spaţiile destinate depozitării laptelui să fie protejate de vermină şi bine separate de spaţiile
unde sunt adăpostite animalele, să dispună de un echipament de refrigerare corespunzător.
Suprafaţa echipamentelor care intră în contact cu laptele (ustensile, recipiente, cisterne etc. utilizate la muls,
la colectare şi la transport) să fie uşor de curăţat , dezinfectat şi bine întretinut. Aceasta impune utilizarea unor
materiale netede, lavabile şi netoxice.
După utilizare, aceste suprafeţe trebuie să fie curăţate şi, dacă este necesar, dezinfectate. După fiecare
transport sau fiecare serie de transporturi atunci când intervalul dintre descărcare şi încărcarea următoare
este foarte scurt, dar în toate cazurile cel puţin o dată pe zi , este necesar ca recipientele şi cisternele utilizate
pentru transportul laptelui crud să fie curăţate şi dezinfectate în mod corespunzător înainte de a fi reutilizate.
-ca laptele de la fiecare animal să fie controlat de către persoana care răspunde de muls sau cu ajutorul unei
metode care permite obţinerea unor rezultate similare, în vederea detectării unor caracteristici organoleptice
sau fizico-chimice anormale şi ca laptele care prezintă astfel de caracteristici să nu fie utilizat pentru consumul
uman;
- laptele ce provine de la animale cu semnele clinice ale unei boli care poate afecta mamela să nu fie utilizat
pentru consumul uman în cazul în care nu este în conformitate cu indicaţiile unui medic veterinar;
-să fie identificate animalele supuse unui tratament în urma căruia există riscul ca reziduuri de medicamente
să treacă în lapte şi laptele care provine de la aceste animale înainte de încheierea perioadei de aşteptare
prescrise să nu fie utilizat pentru consumul uman;
- ca tratamentele prin imersiune sau prin pulverizare ale ugerelor să nu fie utilizate decât după ce au fost
utilizate sau înregistrate.
Imediat după muls laptele să fie plasat într-un spaţiu curat proiectat şi echipat astfel încât să se evite orice
contaminare. Acesta trebuie de îndată adus la o temperatură care să nu fie mai mare de 8oC atunci când este
colectat în fiecare zi şi 6oC atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi.
În timpul transportului este necesar ca răcirea să fie menţinută iar la sosirea în unitatea de destinaţie
temperatura laptelui nu trebuie să fie mai mare de 10oC.
Igiena personalului
Este necesar ca persoanele care efectuează mulsul şi/sau manipulează lapte crud să poarte haine curate şi
adaptate.Este necesar ca persoanele care efectuează mulsul să respecte un nivel ridicat de igienă personală.
Este necesar ca în apropierea spaţiilor de muls să fie amplasate instalaţii adaptate care să permită persoanelor
care efectuează mulsul şi manipulează laptele crud să se spele pe mâini şi pe braţe.
Controlul trebuie efectuat pe un număr reprezentativ de eşantioane de lapte crud colectat de la exploataţii de
producţie a laptelui şi prelevate prin eşantionare aleatoare, în conformitate cu alineatele (3) şi (4).
-de către operatorul din sectorul alimentar care colectează sau prelucrează laptele,
-Cu toate acestea, în cazul în care laptele crud care provine de la alte specii decât vacile este destinat fabricării
de produse fabricate cu lapte crud printr-un procedeu care nu implică nici un tratament termic, este necesar
ca operatorii din sectorul alimentar să facă tot ce este necesar pentru ca laptele crud să întrunească
următoarele criterii:
Operatorii din sectorul alimentar să pună în aplicare proceduri pentru evitarea introducerii pe piaţă a laptelui
crud:
-al cărui conţinut de reziduuri de antibiotice depăşeşte nivelul autorizat pentru una din substanţele prevăzute
de anexele I şi III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/902 ;
-în cazul în care totalul combinat de reziduuri ale tuturor substanţelor antibiotice depăşeşte o valoare maximă
autorizată.
În cazul în care laptele crud nu respectă dispoziţiile din alineatele (3) sau (4), este necesar ca operatorii din
sectorul alimentar să informeze autoritatea competentă şi să ia măsuri pentru remedierea situaţiei
TEMPERATURA
Operatorii din sectorul alimentar trebuie sa se asigure ca laptele, la sosirea în unitatea de prelucrare, este răcit
rapid la o temperatură care nu este mai mare de 6oC şi este menţinut la această temperatură până la
prelucrare.
Operatorii din sectorul alimentar pot păstra laptele la o temperatură mai mare:
-în cazul în care prelucrarea începe după muls sau în patru ore după sosirea laptelui în unitatea de prelucrare;
-în cazul în care autoritatea competentă autorizează o temperatură mai mare din motive tehnologice legate de
producerea anumitor produse lactate.
(i)o temperatură ridicată în timpul unei perioade scurte (cel puțin 72 °C timp de 15 secunde);
(ii) o temperatură moderată în timpul unei perioade lungi (cel puțin 63 °C timp de 30 de minute) sau
(iii) orice altă combinație timp-temperatură care permitE să se obțină un efect echivalent,
astfel încât produsele dau, după caz, un rezultat negativ la testul de fosfatază alcalină imediat după ce au
suferit un asemenea tratament
(i) - necesită un flux termic continuu și o temperatură ridicată pentru o perioadă scurtă (cel puțin 135 °C pe o
perioada scurta) pentru a elimina orice microorganism sau spor viabil, capabil să se dezvolte în produsul tratat
în cazul în care este menținut într-un recipient închis aseptic la temperatura mediului ambiant
(ii) asigură stabilitatea microbiologică a produselor după o perioadă de incubație de 15 zile la 30 °C sau 7 zile
la 55 °C într-un recipient închis sau după punerea în aplicare a oricărei alte metode care demonstrează că s-a
aplicat tratamentul termic corespunzător
Este obligatoriu ca operatorii care produc produse lactate să aplice procedurile pentru a asigura că, imediat
înainte de prelucrare:
-laptele de vacă crud utilizat pentru prepararea produselor lactate are conţinutul de germeni mai mic de 300
000 pe ml la o temperatură de 30oC; şi
-laptele de vacă prelucrat folosit pentru prepararea produselor lactate are conţinutul de germeni mai mic de
100 000 pe ml la o temperatură de 30oC.
În cazul în care laptele crud nu întruneşte criteriile stabilite la punctul (1), operatorii să informeze autoritatea
competentă şi să ia măsuri pentru a remedia situaţia.
ÎMPACHETARE ŞI AMBALARE
Inchiderea ambalajelor destinate consumatorului să fie efectuată în unitatea unde a avut loc ultimul tratament
termic al produselor lactate care se prezintă în formă lichidă, de îndată după umplere, cu ajutorul unor
dispozitive de închidere care previne contaminarea. Sistemul de închidere trebuie să fie proiectat astfel încât
după deschidere să rămână vizibil şi uşor de controlat faptul că ambalajul a fost deschis.
ETICHETAREA
Pe lângă cerinţele prevăzute de Directiva 2000/13/CE, cu excepţia cazurilor menţionate la articolul 13,
alineatele (4) şi (5) din această directivă, etichetarea trebuie să indice în mod clar:
-în cazul laptelui crud destinat consumului uman ca atare, termenii „lapte crud”;
-în cazul produselor din lapte crud, la care procesul de producţie nu comportă nici tratament termic nici
tratament fizic sau chimic, termenii „cu lapte crud”.
Cerinţele de la punctul (1) se aplică produselor destinate comerţului cu amănuntul. Termenul „etichetaj”
include orice ambalaj, document, plăcuţă, etichetă, inel sau banderolă care însoţesc sau se referă la aceste
produse.
MARCAJUL DE IDENTIFICARE
(1)marca de identificare poate conţine o trimitere la locul de origine pe înveliş sau pe ambalaj unde este
indicat numărul autorizaţiei unităţii, în loc să indice numărul autorizaţiei unităţii;
(2)în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate indica numai codul ţării de expediere şi numărul
autorizaţiei unităţii.
Menţionarea ţării de origine se face prin sintagma: „fabricat în” (sau „made in”).
În timpul procesarii alimentelor apa vine în contact cu materiile prime sau reprezinta o materie prima de baza.
Aceasta impune necesitatea ca apa utilizata în industria alimentara sa corespunda standardului de calitate
pentru apa potabila.În fiecare sector al industriei alimentare exista reglementari specifice referitoare la
calitatea apei întrebuintate. Daca apa necesara procesarii alimentelor nu provine de la uzinele de apa, care
asigura potabilitatea, ci este asigurata din surse subterane sau de suprafata proprii, se impune verificarea ei
din punct de vedere sanitar si tratarea înainte de utilizare.
- procesele tehnologice de obtinere a laptelui de consum, a produselor lactate si a brânzeturilor, la prepararea
solutiilor de clorura de sodiu necesara obtinerii brânzeturilor; la prepararea siropurilor de zahar; la spalarea
untului; la spalarea brânzeturilor supuse maturarii; la încalzire, pasteurizare, sterilizare, racire etc.;
Deoarece sarurile de mangan produc gust amar untului, apa folosita pentru spalarea acestuia nu trebuie sa
depaseasca 40mg mangan/l.
Fierul si magneziul confera produselor gust metalic si favorizeaza procesul de râncezire al grasimilor,
modificându-le calitatea. Limita maxima admisa, a acestora, este sub 0,05mg/l.
Indicatorii de calitate ai apei folosite în industria alimentara sunt prezentati în tabelul 12.
Ferma nr 1
Rasele de lapte precum Holstein nu se preteaza a fi crescute in stabulatie legata cu asternut de rumegus si
pe pardoseala de gratar pentru membrele posterioare.Datorita lipsei de miscare au o serie de afectiuni
podalede diferite tipuri spre exemplu abcesele care pot influenta in timp productia si calitatea laptelui
precum si reproductia acestora.Mamitele care au o frecventa mai scazuta insa existente si supuse
tratamentului execeptie facand cateva exemplare cu o recidiva a mamitei.Animalele s-au izolat pe capatul
grajdului nu in Infiemerie,pentru a impedica extinderea bolii si la alte exemplare.
Problemele ce le intampina sunt la partea de muls a laptelui unde acesta este colectat in bidoane si
transportat la sala tancului,curatarea mameloanelor se face manual la galeata ,insa cu un minim de
igiena .Strecurarea laptelui se face cu ajutorul unor panze printr-o palnie. Zona de depozitare si de
curatere a bidoabnelor prezinta o un risc din cauza ca nu este izolata de restul spatiului de circulatie
din sala tancului de lapte.
Cosmetizarea Ongloanelor sunt problema ce le intampina vacile si sunt cele legate de cresterea excesiva
a ongloanelor ce se datoreaza pardoselii si a surplusului nutritional de proteina , a umiditatii si a greutatii
excessive.
Altele sunt legate de partea de reproductie unde intalnim retentiile placentare si prolapsul uterin,cateva
exceptii de cazuri cu corpi straini (sarme,sticla sau cuie)ce provin de la balotii de fan.
Un exemplu bun este furajarea mecanizata care se poate face rapid fara timp de asteptare indelungat pe
perioada de dinaintea mulsului.De asemena un personal disciplinat pe sectorul muls care realizaeaza
necesitatea curateniei in grajd , pe patul de odihna , in iesle ,in adapatori si pe aleea de furajare
Exemple negative:
FERMA Nr.2
Se prezinta cu un efectiv de Baltata Romaneasca cu infuzie din rasa de carne,acestea fiind in numar de 95
de capete in lactatie ,matca, care sunt in stabulatie legata pe timp de iarna iar vara sunt scoase la pasune in
timpul zilei .
Introducere
1-Instuirea personalului
5-Starea de igiena si facilitate pentru spalarea si dezinfectia spatiilor si echipamentelor folosite pentru
coletarea si stocarea laptelui
6-Transportul si depozitarea
7-Adapostirea animalelor
8- Sanatatea bunastarea animalelor si mulsul
9-CONCLUZII
Instruirea personalului
Asemeni ca si in orice domeniu este necesara instruirea personaluilui cu privire la munca ce o va depune in
sectorul in care isi va desfasura activitatea.este necesara pe langa instruirea legat de responsabilitati sa fie instruit
in mentinerea igienei personale si a locului de munca ,sa ii fie predata o fisa a postului cu riscurile pe care le
intampina si o fisa cu privire la situatiile de urgenta in caz de incendii si dezastre natural.
Curatenia la locul de munca este un punct necesar pentru a preveni toate problemele legate de patologie si de
calitatea produsului finit.O importanta deosebita o prezinta si igiena corporala ce trebuie mentinuta constant la fel
ca si sanatatea fiecarui individ la locul sau de munca mai ales in sectorul muls .In cadrul unitatii nici unul dintre
angajati nu poate fi apt pentru munca daca prezinta boli contagioase .Este necesar ca periodic sa se faca un set de
analize specific conform fisei postului.
O importanta deosebita trebuie sa se aiba in vedere si asupra rozatoarelor: sobolani si soareci.Avestia fiind un
important mijloc de transmitere a numeroaselor parazitoze interne destul de periculoase la animalele de ferma si la
om.Combaterea se face periodic cu firme specializate in acest domeniu fara a periclita sanatatea animalelor din
ferma si a omului.
Sunt necesare spatii amenajate unde sa se depoziteze detergentii speciali folositi in igenizarea
spatiilor si echipamentelor pentru stocarea separata si racirea laptelui pana la livrare,a ustensilelor
folosite in curatenie si a echipamentului de protectie al personalului.
Important este existent unei surse de apa adecvata de apa potabila ,calda,rece si s a fie present
un bulletin de analiza periodic pentru a verifica calitatea apei.Apa reziduala sa fie evacuata de pe
amplasament conform legislatiei mediului.
Existenta unor sali pentru servirea mesei in pause, sa fie mentinute intr-o stare de igiena
corespunzatoare si bine amplasate ,la fel si toaletele sa fie in numar suficient si pastrate in mod
corespunzator si igenizate .
Transportul si depozitarea
Criteriile privind curatenia si temperatura de depozitare a laptelui sunt consemnate,arhivate si
respectati parametrii optimi de temperatura.Toate aceste lucruri se mentin la zi pentru a observa
limitele critice ce pot aparea intr-o unitate.Periodic se face o evaluare a calitatii laptelui pentru
depistarea laptelui neconform la parametrii NTG/ml NCS/ml.Respectarea interdictie I la colectarea
si livrarea laptelui mastitic sau aflat sub tratament cu antibiotic catre unitatile de procesare.
Preluarea laptelui trebuie facuta dupa ce porba de lapte s-a prelevat din tanc pentru a nu aparea
suspiciuni privind calitatea acestuia.De mentionat starea de sanatate a soferului cat si a celui ce
preda laptele trebuie sa fie conform buletinului de analize la zii la fel si la animalele din ferma.
( sa fie indeme de tuberculoza ,bruceloza sau alte forme ).
Pentru animalele scoase la pasune este obligatoriu sa existe umbrare amenajate si loc de adapat
care este verificat periodic pentru a indeparta suspiciunile de sursa de apa cu impuritati
biologice.Toate lucrurile acestea se fac pentru zilele calduroase de vara sau pentru perioadele
ploioase .La fel trebuiesa fie si cu padocurile din ferma care trebuie sa fie dotate cu umbrare si
adapatoare cu apa continua si curatita de impuritati.
Este necesar de a se impune si aplica un minim de masuri pentru a indeparta toate suspiciunile unor
afectiuni digestive sau de alta natura si de a nu afecta calitatea laptelui .
In caz ca aceste locuri de izolat animalul se poate utilizea reventiv o zona a grajdului pe un
capat unde sunt puse aceste animale aflate sub tratament.
Concluzie:
Un aspect alarmant ce unii sefi de unitate nu il iau in considerare este gravitatea afectiunilor
mamare in special a mastitelor, si lipsa de interes de a instruii angajatii de la sectorul muls cum sa
previna raspandirea bolii si de aplicare a tratamentelor.
Un lucru ce nu il aprob este ca unii dintre angajati au muls unele vaci cu afectiuni de mamita
cu aparatele peste laptele ce a fost muls de la celelalte animale si predate la tancul de lapte si
nu au anuntat nici unul dintre cei competenti in aplicarea de tratament . La fel si apa din galeti nu
era schimbata fiind utilizata si la vacile bolnave fara nici o tretinere.O alta problema ce am
intalnit-o a fost ca tot cu acele aparate se mulgeau toate vacile cu mastita fara a se evita sfertul
afectat,dar nici golirea totatla a sfertului afectat . Curatirea aparatelor de muls era superficial
facuta de catre angajati odata sau de doua ori pe saptamana . Pe langa toate aceste probleme de
organizare era lipsa paharelor de control pentru depistarea problemelor mamare, indiferenta
mulgatorilor legata de igiena sferturilor si a mainilor ca sa fie spalate si curate la locul de muls.!!!
Lipsa toaletei si a unei zone de vestiar si mese de utilizat de catre personal. Toate
aceste greseli se datoreaza unui management defectuos si lipsit de interes ce porneste de
la conducerea superioara si apoi a administratorului de unitate .Datorita problemelor aparute
acestea se reflecta in productia de lapte si calitatea acestuia ce scade treptat si a cresterii costului
de productie .
ANTIBIOGRAMA –este necesara pentru aputea stabili ce fel de medicatie se poate utiliza.
Zona de alee curatata dupa fiecare furajare pentru a impiedica acumularea de resturi la fel si ieslea
curatat de refuzuri pentru a impiedica acumularea de resturi si a fii sursa de hrana rozatoarelor
existente in grajd.
Apa din adapatorile grajdului a fost schimbata zilnic ,zona de odihna curatata, spalata iar dupa
zvantare pus un strat de var praf dupa care un asternut de paie. Zona unde erau depozitate
bidoanele cu aparatele de muls , curatata si varuita iar angajatilor distribuite materiale pentru
igiena mainilor si prosoape toate puse pe suporturi individuale .Datorita prezentei in numar mare a
rozatoarelor si a lipsei unei maternitati viteii raman pe mijlocul grajdului.pentru a inlatura
suspiciunea caliatii organoleptice a apei sa fiert apa impreuna cu crengi de catina care sa
utilizat in loc de hidratarea normal cu apa si a elimina diareea.Ceaiul era reinporspatat de doua
sau trei ori pe zi.Rezultatele urmarite au fost atinse.
Este indicatat alaptarea si hidratarea la galeata deoarece este mai igienic decat la tetina
In ceea ce priveste iginena mulsului s-a impus o schimbare a apei si o spalare a lavetelor mai des
iar animalele bolnave sa fie mulse la mana intr-un bidon special ce urma sa fie dat in hrana
tineretului.Dar sferturile afectate mulse cu manusi chirurgicale intr-un bidon apoi aplicarea
tratamentului si ungerea sfertului cu o crema calmanta pe baza de camfor.
Cu un minim e efort si interes depus de angajatii din sectorul mulsului se pot obtine rezultate de
la nivelul classic la cele mai elevate precum ar fii salile de muls specific noilor cerinte .
Variatia NTG-ului si a cantitatii laptelui in decursul luni Mai din 2011
3 82 mii 4.2 %G
1 1165 67 m ii 4.2 %G
4
Bibleografie:
http://www.infolapte.ro/mastita.html
http://www.scribd.com